Sunteți pe pagina 1din 16

PERIOADELE

COPILARIEI
PROIECT REALIZAT DE :
LUPANCO LARISA
ELENA TUDORESCU
BRABETE SIMONA
VERES REBECA

“Copilăria este o boală de care scapi pe


măsură ce crești.” – William Golding
Fiecare copil crește și se dezvoltă în ritmul
său. Însă, există anumite repere de
dezvoltare pentru diferite vârste.
PERIOADA PRENATALA
    Din momentul in care spermatozoidul a patruns in peretii
ovulului si a pus la dispozitie cei 23 de cromozomi ai sai,
care impreuna cu cei 23 de cromozomi ai ovulului ,formeaza
materialul genetic al viitorului copil,incepe viata copilului. 
     Perioada prenatala este una dintre cele mai
controversate perioade ale vietii umane. Unii oameni o
considera subiect tabuu si nu vorbesc despre ea, iar altii
considera ca nu este nimic spectaculos si ca viata incepe
abia dupa nastere. Dar mai exista si o a treia categorie de
oameni, oameni care au reusit sa vada dincolo de
prejudecati si au rupt tacerea. 
   Astfel au ajuns si la noi cercetarile acestora, in domeniu,
si a venit si randul nostru sa ne minunam de complexitatea
si perfectiunea vietii. 
  
 Etape ale dezvoltarii in perioada intrauterina: 
1. Cea germinala, reprezinta doar primele 2 saptamanii din
momentul fecundarii, pana la fixarea zigotului in peretele
 uterin;
2. Cea de embrion, dureaza sase saptamani, iar dezvoltarea
are loc intr-un ritm alert. Acum se contureaza organele si
sitemele fiziologice fundamentale. Embrionul are infatisarea
unui om. Aceasta este perioada cea mai vulnerabila,
rezultand diverse anomalii. La sfarsitul acestei etape,
embrionul are o greutate de 2,2 g si o lungime de 2,5 cm.
3. Cea de fetus (fat) se intinde pe o perioada de 7 luni. In
luna 3 se poate vedea deja sexul copilului. 
Principalele etape de dezvoltare ale psihicului in perioada intrauterina:
I. Primele achizitii din viata intrauterinea sunt de natura reflexa si au
putut fi identificate la 5 saptamani, calculand data conceptiei. 
II. La 7 saptamani au putut fi reperate primele miscari vizibile. De fapt
este vorba despre o miscare usoara a coloanei vertebrale. Intre 7 si 12
saptamani fiinta din interiorul pantecelui isi poate indoi corpul, poate
lovi cu membrele, poate inghiti, sughita si suge degetul. Din saptamana
10 sunt detectate si miscarile respiratorii. Dupa 17 saptamani fatul face
grimase, isi incrunta sprancenele si isi strange ochii. 
III. Aparatul senzorial:
– Simtul tactil apare foarte repede datorita contactului permanent
dintre trupul copilului si uter. Copilul reactioneaza prompt, prin strigate
si loviri de membre, oricand cineva incearca sa sa-l pipaie sau sa-l piste,
prin burtica.
– Vazul se dezvolta inca de timpuriu, manifestandu-se prin sensibilitate
la lumina puternica. – Gustul intra in functiune pe la 5 luni, cand fatul
face diferenta intre amar si dulce si isi manifesta predispozitia pentru
dulce.
– Mirosul acompaniaza gustul si se observa diverse grimase ale fatului
in momentul in care hrana ajunge la el.
– Auzul este activat precoce, aparatul auditiv este complet utiliat din
luna a patra, dar ajunge la maturitate abia in luna 7.
PRIMA COPILARIE – NOU-NASCUTUL
  Perioada de nou-născut corespunde primelor 28 de zile de viata și
are câteva particularități:

• creștere rapidă staturo-ponderală; în primele 2-3 zile de la naștere


este normală a pierdere în greutate cu aproximativ 10% din
greutatea de la naștere, urmată de o creștere accelerată ulterior 
astfel, din a doua săptămână de viață de obicei nou-născutul își
recâștigă greutatea de la naștere;

• temperatura corpului se reglează mai greu;

• fontanelele sunt plate și moi;

• circumferința craniană a nou-născutului e de aproximativ 32-37


cm, crescând cu aproximativ 3 cm în prima lună; de obicei,
diferența dintre fetițe și băieți în ceea ce privește circumferința
craniană e de 1 cm, mai mare la cei de gen masculin;

• existența unor fenomene caracteristice: scăderea fiziologică în


greutate, icterul fiziologic, criza genitală, febra de sete,
albuminuria fiziologică, meconiul;

• slabă dezvoltare a scoarței cerebrale și deci și a funcțiilor de


relație cu predominanța centrilor subcorticali;

– 3 0 ZILE • importanța imunității transmise transplacentar;


0
• deficiența funcțiilor de barieră de protecție a pielii și a mucoaselor;

• riscul infecțiilor;

• patologia dominată de malformații congenitale și afecțiuni legate


de actul nașterii (traumatisme, infecții).
SUGARUL
 Perioada de sugar (28 zile -1 an) continuă cu următoarele particularități:

• creșterea staturo-ponderală continuă în ritm rapid;

• în perioada 0-3 luni copilul ia în greutate aproximativ 150-200 g/săptămână,


100-150 g/săptămână în următoarele 3 luni și 70-90 g/săptămână în lunile 7-
12;

• în ceea ce privește lungimea, copilul crește în primele 3 luni cu aproximativ 3,5


cm/lună,  cu 2 cm/lună în lunile 3-6 și  cu 1,2-1,5 cm/lună în lunile 7-12;

• circumferința craniană se dezvoltă cu aproximativ 2 cm pe lună în primele 2


luni, apoi cu 1,5 cm până la 4 luni, cu 1 cm/lună în perioada 7-9 luni și cu  0,5
cm/lună în perioada 9-12 luni;

• fontanela posterioară se închide la 4-7 luni și tot atunci se stabilizează culoarea


ochilor;

• de la 12 luni se poate închide și fontanela anterioară;

• dezvoltarea treptată a funcțiilor de relație;

• dezvoltarea funcției locomotorii care lărgește sfera de cunoaștere a copilului;

• apariția primului sistem de semnalizare;

• apariția dentiției (primii fiind incisivii centrali inferiori, apoi cei superiori) și
dezvoltarea funcției digestive care permit diversificarea alimentației;

• dezvoltarea imunității active proprii cu reducerea rolului imunității


transplacentare;

• patologia dominată de boli ale aparatului respirator, digestiv, ale urechii medii.

  
ANTEPRESCOLARUL
   In perioada 1-3 ani cresterea fizica inregistreaza un ritm intens
atat in greutate cat si in talie. Daca la un an greutatea copilului este
in medie de 9,3 kg, la 3 ani ajunge la 14 kg, iar talia de la 74 de cm
se apropie de 94 cm.

   La nivelul sistemului nervos, reactiile innascute incep sa se


conditioneze (la 2ani si jumatate apare controlul sfincterial) si se
intensifica activitatea de analiza si sinteza a scoartei.Predomina
excitabilitatea asupra inhibitiei si, din aceasta cauza, vor apare
reactii de nervozitate si instabilitate, mai ales in momentele de
eruptii dentare, de stari maladive sau, in absenta stimulatorie a
mediului.

Dezvoltarea motricitatii este atat de spectaculoasa incat s-a vorbit


chiar de dominarea ei asupra tuturor celorlalte tipuri de conduite ale
copilului. Mersul se automatizeaza si se stabilizeaza. La 20 de
luni este stapan pe sine, trece de la mersul normal la alergat, catarat,
sarit. Miscarile prehensiunii si manipularii obiectelor se diferentiaza,
se coordoneaza, capata precizie.

Dezvoltarea memoriei este pusa in valoare de marea disponibilitate a


copilului pentru fixarea experientei de viata, prin recunoasterea
persoanelor, obiectelor, imaginilor. Memoria este aceea care permite
valorificarea experientei perceptive intr-o modalitate specifica de
interpretare, anume animismul infantil, in baza caruia papusile,
animalele de plus sunt considerate ca avand dorinte, sentimente,
intentii.
A DOUA COPILARIE – PRESCOLARUL
Perioada celei mai autentice copilarii", "vârsta gratiei", stadiul
copilului prescolar se caracterizeaza prin transformari importante
în planul dezvoltarii somatice, psihice si relationale.

Caracteristica principala a organismului copilului prescolar este


marea sa capacitate de crestere si dezvoltare . Cresterea se refera
la marirea masei diferitelor organe si a intregului corp, iar
dezvoltarea se refera la schimbarile morfologice si functionale, care
se petrec in tesuturi si organe, in intregul organism. Infatisarea
fizica a copilului prescolar este caracteristica: capul este relativ
mare, iar picioarele sunt scurte. Tesutul muscular devine mai dens
si cu o contractie mai mare, la nivelul muschilor lungi. Procesul de
osificare este intens la nivelul epifizelor, oaselor lungi, a celor
toracice si claviculare. Cu toate acestea, oasele copilului poseda
inca o mare elasticitate, datorita faptului ca la aceasta varsta,
depunerea sarurilor de calciu nu s-a incheiat inca. Apar osificari si
la nivelul oaselor carpiene, de asemenea mugurii danturii definitive
se intaresc, iar dantura provizorie se deterioreaza.

Curburile coloanei sunt inca maleabile si elastice si nu au inca


suficienta stabilitate. Din acest motiv poate sa apara pericolul
deformarilor (scolioze, cifoze), care pot fi prevenite printro atentie
3 – 7 ANI
deosebita asupra pozitiei copiilor.
       Muschiul cardiac functioneaza bine, activitatea fiindu-i usurata de faptul ca presiunea
sanguina este redusa, iar vasele sanguine sunt relativ largi si sangele circula cu usurinta prin
ele.
       Respiratia copilului prescolar este inca superficiala si de aceea plamanii nu sunt
ventilati suficient. O alta particularitate este ingustimea cailor respiratorii superioare;
copilul respira pe gura si aceasta face ca aerul, care in mod obisnuit trece prin filtrul
cornetelor nazale, unde se incalzeste, se amesteca si se curata de praf, sa ajunga direct la
plamani. De aici rezulta frecventa imbolnavire a copilului.
       Organul auditiv la copilul prescolar este complet dezvoltat din punct de vedere anatomic si
fiziologic, iar sensibilitatea auditiva se dezvolta mult in perioada prescolara. Ea creste de
aproximativ 2 – 3 ori fata de perioada anteprescolara
       Se produc modificari si in functionalitatea glandelor cu secretie interna: spre sfarsitul
perioadei prescolare se constata, o diminuare a activitatii timusului, dar in schimb se
intensifica functia glandei tiroide si a hipofizei.   
       Sistemul nervos manifesta importante transformari in directia diferentierii si cresterii
morfologice a celulelor tesutului nervos, cat si in directia perfectionarii lor functionale. Din
cauza dezvoltarii incomplete a scoartei cerebrale, viata psihica a prescolarului mic este
puternic colorata emotional.       
     Se dezvolta si perfectioneaza structurile celulelor nervoase ale scoartei cerebrale din punct
de vedere anatomic si structural, ceea ce face ca reactiile copiilor sa piarda treptat din
spontaneitate si instabilitate.
A TREIA COPILARIE - SCOLARUL
    Eveniment remarcabil: intrarea în scoala

   Aceasta perioada este apreciata de unii autori sfârsitul copilariei


si un început primar al pubertatii. Problemele acestei etape sunt
legate de adaptarea scolara si de învatare.

   În jurul vârstei de 6-7 ani, în viata copilului se petrece un


eveniment cu totul deosebit, acela al intrarii în scoala. Întreaga sa
dezvoltare fizica si psihica va fi influentata de acest nou factor. 

   Cresterea în înaltime este usor încetinita între 6 si 7 ani dar apoi


ritmul este mai mare si la sfârsitul stadiului înaltimea medie este la
baieti de 132 cm iar la fete de 131 cm. Exista însa tendinta ca
fetele sa aiba pentru prima data un usor avans fata de baieti;

   Cresterea în greutate este relativ constanta si se ajunge, în


medie, la 29 kg la baieti si 28 kg la fete;

   Osificarile cele mai importante din acest stadiu se petrec în


urmatoarele zone: la nivelul coloanei vertebrale dar curbura
lombara este înca instabila si în pericol de a se deforma daca
scolarii au pozitie proasta la scris sau duc greutati mari; în zona
bazinului, la mâini (carpiene si falange); continuarea schimbului
6/7-10/11 dentitiei provizorii. Se întaresc articulatiile si creste rezistenta
generala a sistemului osos;
    Cele mai importante perfectionari ale sistemului
muscular sunt la nivelul mâinii, a acelor grupuri
musculare implicate în scriere;
    La nivelul sistemului nervos sunt importante
urmatoarele schimburi:
a) creste masa creierului pâna la 1200-1300 g;
b) din punctul de vedere al structurii neuronilor creierul
scolarilor mici este aproape ca al adultului;
c) se dezvolta în mod deosebit, sub raport functional
lobii frontali;
d) creste viteza de formare a legaturilor dintre neuroni;
LA FETE : 
PUBERTATEA

   În cazul fetelor, pubertatea este inițiată la nivelul


hipotalamusului, unde se secretă hormonul luteinizant, și
a glandei pituitare, unde se secretă hormonii sexuali, în
special estrogenul. Acesta este hormonul specific
feminin care stimulează dezvoltarea caracteristicilor
sexuale feminine precum ovarele, uterul și vaginul.
Tot în această perioadă începe și dezvoltarea sânilor la
fete. Startul pubertății este marcat de apariția primei
menstre numită menarha, în jurul vârstei de 12-13 ani.
În ultimii ani, însă, specialiștii au observat o instalare
precoce a pubertății în jurul vârstei de 8-9 ani și apare,
în special, în cazul fetelor obeze sau ale căror mame s-au
maturizat, la rândul lor, mai rapid. Printre factori se mai
numără alimentația și condițiile de trai.
  Principalele schimbări ale corpului unei fete sunt
reprezentate de:
-aparitia parului pubian si cel axilar 
-dezvoltarea sanilor
-modificarea solturilor si a pelvisului 
-apare transpiratia si pielea devine mai grasa :această
etapă se vede, de obicei, pe fața celor mai multe dintre
fete, pentru că începe să apară acneea
  În această perioadă complicată și plină de transformări,
adolescentele suferă și o serie de modificări emoționale.
Acum, fetele devin conștiente de sine și de felul în care
arată, de aceea ele pot experimenta:
• depresie;
• stimă de sine redusă;
• agresivitate;
• schimbări bruște de dispoziție.
   LA BAIETI : 
 Pubertatea începe atunci când o parte a creierului, numită
hipotalamus, începe să producă hormonul de eliberare
a gonadotropinei. Acesta ajunge la glanda pituitară pe care o
stimulează să producă, la rândul ei, alți doi hormoni: hormonul
luteinizant și hormonul foliculostimulant. L Tot acest proces are
loc, de obicei, după ce un băiat împlinește vârsta de 9-10 ani. 
Modificarile includ :
• creșterea dimensiunii organului genital și întunecarea pielii de
pe scrot și testicule;
• creșterea părului corporal, care ajunge la nivel de adult;
• un vârf de creștere, care este în medie de aproximativ 10 cm
pe an;
• dezvoltarea acneei;
• schimbarea vocii.
•    creșterea masei musculare;
•o anumită dezvoltare a sânilor (ginecomastie) apare la
aproximativ 50% dintre băieții adolescenți, dar se rezolvă de
obicei până la sfârșitul pubertății; apare cel mai frecvent între 11
și 15 ani.

   Printre semnalele care ar trebui să vă atragă atenția asupra


faptului că starea lui emoțională nu este tocmai bună se numără:
•se retrage, alegând să nu mai facă lucruri care de obicei îi
plăceau;
•se izolează de prieteni și familie;
•devine agresiv;
•îi scade stima de sine;
•se observă un declin în implicarea la şcoală şi îi scad notele.
"ADOLESCENTA  este timpul in care luam universul prea in serios "- MIHAI RELEA 

    Adolescența e cea mai frumoasă


perioadă din viața noastră. Bineînțeles că
fiecare perioadă are ceva bun, dar
adolescența are ceva deosebit. Poate din
acest motiv ea trece cel mai repede.
Anume în această perioadă ne pare că
putem face orice, că nu există limită
posibilităților. 
Dezvoltare fizică
• Pubertatea: Perioada creșterii rapide
• Apar trăsăturile sexuale secundare
(sâni,testicule, secreție sebuum,
pilozitate etc.)
• Schimbări în înălțime și greutate
• Băietii - mușchi; fetele - țesut adipos
• Schimbări majore la nivelul creierului
• Fetele se maturizează cu aprox. 2 ani
mai devreme decât băieții
Nu uitați! Este normal pentru adolescenți să:
...Se certe doar de dragul de a se certa. ...Sară la concluzii.
...Fie centrați pe sine.
...Găsească tot timpul o vină în ceea ce spun adulții.
...Fie excesiv de dramatici. ...Își asume riscuri.

Dezvoltare socio-emoțională și a identității


• Intensitate emoțională crescută
• Influența grupului de co-vârstnici
• Dorință de autonomie (în decizii, în relații)
• Conștientizarea sinelui
• Conștientizare socială
• Autoreglare- deficitară la început, apoi sporesc abilitățile de
autoreglare
VA

S-ar putea să vă placă și