UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

MASTER CONSILIERE ÎN ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Student.
Iuliana Dinescu
Andreea Culcea

BUCUREŞTI
2010

2
1. Despre Marijuana

2. Motive ce conduc la consumul de droguri

3. Efecte fizice

4. Efecte psihologice

5. Câteva motive pentru a spune NU marijuaniei

6. Bibliografie

3
1. Despre Marijuana

Marijuana este amestec verde, maro sau gri din frunzele, tulpinile, seminţele şi florile
uscate ale canepei (Cannabis Sativa) şi are aspect de tutun verzui tăiat foarte fin. Marijuana a
fost crescută în plantaţiile din estul Statelor Unite din jurul anului 1775 până în jurul anului
1860. Când plantaţiile au dispărut prin 1879, marijuana sălbatică creţtea de-a lungul coastei
de est şi zonei New England. Asemeni altor plante fibroase, cânepa poate fi folosită în
fabricarea hainelor, funiei sau hârtiei. Cânepa folosită în fabricarea funiei sau hârtiei conţine
o cantitate foarte mică de THC. Astfel nu te poţi droga folosind funia sau hârtia, deoarece nu
este prezentă o cantitate prea importantă de THC. La începutul anilor 1900, majoritatea
funiilor erau fabricate din cânepă. În timpul celui de-al doilea război mondial, guvernul
Statelor Unite a facut un film pentru a convinge fermierii să cultive cât mai multă cânepă,
pentru a fi folosită în producţia hainelor şi funiilor necesare. Cânepa indiană este o subspecie
a speciei Canabis sativa specie care face parte din familia Cannabaceae. Frunzele şi florile
plantelor de cânepă indiană conţin o substanţă chimică sau drog cunoscută sub numele de
THC (acronimul de la tetra-hydro-cannabinol) care provoacă persoanei care o fumează sau o
digeră o senzaţie de euforie (te face fericit sau să te simti bine). Marijuana este cel mai
comun drog ilegal întâlnit în Statele Unite.
Consumul de canabis este ilegal în majoritatea ţărilor lumii, dar Olanda este o
exceptie de la regulă. Este tolerat consumul şi detinerea de cantitati mici, pentru majori, dar
nu este legală fabricarea, respectiv cultivarea. Amsterdamul este renumit pentru strada Red
Light District în care se comercializează marijuana în Coffe Shops în diferite combinaţii, de
la prăjituri la băuturi. Cannabisul este folosit în medicină de foarte mult timp. Poate fi folosit
pentru a combate anorexia. Poate fi de asemenea folosit pentru a opri greţurile, ca efecte ale
chimioterapiei. Se comportă de asemeni şi ca un analgezic, şi poate fi folosit pentru a calma
durerile. Poate ajuta la tratamentul spasmelor, care apar odată cu epilepsia.
Marijuana este unul dintre cele mai putin periculoase dintre drogurile ilegale. Faţă de
alcool, heroină, methadonă sau cocaină, este imposibil pentru o persoana să decedeze în urma
unei supradoze de marijuana sau haşiş. Cu toate acestea, o persoană intoxicată cu marijuana
se poate răni sau chiar omorî dacă aceştia conduc un vehicul cât timp sunt sub efectul
stupefiantelor. Fumatul unei singure ţigări poate cauza ridicarea tensiunii arteriale, bătăi

4
rapide ale inimii, scăderea temperaturii şi a nivelului de vitamina C din sânge. De asemenea,
fumatul marijuanei în timpul gravidităţii determină greutăţi mici ale fătului la naştere şi
măreţte riscul de cancer la plămâni.
La nivel mondial este cel mai folosit drog ilegal. De multe ori cei care devin
dependenţi de droguri consumă mai întâi marijuana.

2. Motive ce conduc la consumul de droguri

a) Curiozitatea
Nu înseamnă ca devenii dependent doar pentru ca ai încercat, dar nu continua –
utilizarea sistematică duce la dependenţă, iar în cazul drogurilor puternice, prima doză poate
fi fatală (heroina, cocaina, LSD, Extasy, amfetamine, fenciclidina).
b) Teribilismul
Consumul de droguri poate fi vazut ca excitant şi provocatori. Unii sunt tentaţi sa
înfrunte riscurile implicate, departe de a fi impiedicaţi de vorbe precum “pericol”. Poţi sa ieşi
în evidenţă şi în mod pozitiv, fară să consumi droguri! Caută alternative!
c) Presiunea grupului
Este important sa ştii sa spui “NU” – asta dovedeşte ca ai o personalitate puternică.
Încearcă sa fii tu însuţi, chiar dacă cei din jurul tău au altă opinie.
d) Probleme (în familie, şcoală, cu prietenii)
Unii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi problemele existente (divorţul
parinţilor, abuz sau neglijenţă din partea parinţilor sau a şcolii). Trebuie înţeles că folosirea
drogurilor rezolvă doar aparent şi temporar problema, ea continuând să existe şi sa se
agraveze.
e) Neintegrarea în colectivitate şi societate
Consumul de droguri poate fi un răspuns la singuratate, la probleme privind
integrarea în colectivitate sau dispreţul faţă de sine. Este important să vă ajutaţi unii pe alţii,
să treceţi peste probleme fără să recurgeţi la droguri.
Indicatorii asociaţi consumului de droguri sunt: iritabilitatea, instabilitatea psihică şi
comportamentală, iritarea ochilor, ideile paranoice, agresivitatea nejustificată şi neadecvată,
depresia, apatia, lapsusurile şi dificultăţile de vorbire, diminuarea randamentului şcolar,
scaderea motivaţiei, nervozitatea, iraţionalitatea, vestimentaţia neîngrijitî, probleme

5
relaţionare interpersoanele, furtul banilor din familie şi nevoia presantă de bani, posesia
unuia dintre droguri- frecventarea unor anturaje dubioase.
Abuzul şi dependenţa de droguri reprezintă o problemă socială reală şi devastatoare
ce afecteză iîn mod special persoanele tinere. Consulmul de droguri reprezintă o formă falsă
de adaptare socială ce conduce ăn cele din urmă la excludere socială, acte antisociale şi chiar
la deces. Romania se confruntă la ora actuală cu un numar relativ mare de personae
dependente de droguri, înregistrate medical, dar numarul real al consumatorilor este cu mult
mai mare, în special în zonele defavorizate ale marilor oraşe.

3. Efecte fizice
Consumul îndelungat de marijuana are adesea efecte psihologice şi fiziologice adverse,
uneori extrem de neplăcute. Dintre efectele fiziologice cel mai des întâlnite trebuie
menţionate: salivaţie abundentă, insomnie, conjunctivită, nas înfundat, bronşită, imunitate
scăzută a organismului în faţa infecţiilor.
În cazul intoxicaţiei, utilizatorii pot suferi de: mania persecuţiei şi paranoia;
incoerenţă în vorbire; confuzie; anxietate; depresie; reacţii de panică; halucinaţii vizuale;
delir; afecţiuni ale aparatului reproducător (ex.: la bărbaţi scade capacitatea de a avea erecţie
sau orgasm).
De aceea devin extrem de periculoase, condusul în aceasta stare al maşinii, al
motocicletei, al bicicletei precum şi desfăşurarea unor activităţi folosind diverse utilaje şi
maşini. Consumul de marijuana scade şi capacitatea creierului de a acumula şi memora
informaţii. Un studiu efectuat a demonstrat că incapacitatea de concentrare, de analiză şi
sinteză, persistă şi la 24 de ore dupa ultima priză. Studii mai recente, efectuate pe loturi de
adulţi, arată clar că marijuana poate provoca pierderi ireversibile ale capacităţilor
intelectuale. Cercetări efectuate pe animale au aratat că drogul provoacă modificări
ireversibile ale zonelor din creier care sunt responsabile de memorie şi capacitatea de
învăţare.
Mai mult, consumatorul cronic al stupefiantului amintit este expus la răceli frecvente,
pneumonii, bronşite, emfizem pulmonar şi astm bronşic. Cu timpul, din cauza deteriorării
plămânilor şi a căilor respiratorii, creşte riscul de cancer. Acest risc, determinat de
substanţele chimice toxice din cannabis, este de 5 ori mai mare la fumătorii de marijuana

6
decat la fumătorii de tabac! Marijuana scade şi starea de imunitate a organismului, adică
puterea de a lupta cu bolile şi infecţiile, influenţează sistemul endocrin, adică secreţia
hormonilor şi poate provoca întârzierea pubertăţii.
Efectele pe termen lung sunt:
-Accelerarea bătăilor inimii;
-Apariţia bolilor cornice (bronşita, cancer);
-Scăderea plăcerii sexuale;
-Scăderea cantităţii şi calităţii de spermă la baieţi;
-Creşterea riscului de infertilitate la femei;
-Dependenţă psihică;
-Depresia severă;
Marijuana inhibă maturizarea şi este considerată, ca şi alcoolul, o ’’poartă de intrare’’
pentru alte droguri şi mai puternice. Astfel tinerii devin mai des victimele accidentelor de
automobil produse de impactul drogului asupra judecăţii şi simţurilor. Sexul ocazional,
determinat de afectarea judecăţii sau a efectului dezinhibitor al marijuanei, îi face pe tineri
vulnerabili nu numai la posibilitatea de a avea un copil nedorit şi cu probleme de sănătate,
dar şi la riscul unor boli mortale transmise sexual, ca SIDA sau hepatita C.

4. Efecte psihologice
Consumul de marijuana afectează memoria de scurtă durată şi inţelegerea, alterează
percepţia asupra timpului şi reduce abilitatea de a îndeplini anumite sarcini ce necesită
concentrare şi coordonare a mişcărilor, cum ar fi condusul unui autoturism.
Efectele pe termen scurt sunt:
- somnolenţa, agitaţie;
- dificulăţi în percepţia timpului,
- scăderea capacităţii de concentrare şi de memorare,
- pierderea capacităţii de coordonare,
- absenţa inhibiţiilor,
- halucinaţii,
- confuzie;

7
 - anxietate, panică.
Au fost descrise mai multe faze succesive în starea de intoxicaţie cronică produsă de
marijuana. Ca exemplu avem:
1. Faza de excitaţie euforică - este o stare de beţie, de bine fizic şi psihic, de multumire şi
bucurie intensă insotită de râs nestăpânit şi convulsiv.
2. Faza de exaltare senzorială şi afectivă însotită de dezorientare - cel mai slab sunet
capătă rezonanţe exacerbate (prin stimularea percepţiilor) generand o stare de ideaţie şi chiar
halucinaţii vizuale (culori placute şi intense), tactile sau chiar cu conotaţii sexuale. Apar lipsa
de coordonare şi dezorganizarea gândirii, dimensiunile spaţiului şi timpului cresc, iar
extremităţile capului se resimt grele şi capul pare umflat. Deşi reflexele sunt încetinite,
impulsurile capată frâu liber şi uneori se exteriorizează instincte perverse, intoxicatul având
trairea de persoana dublă şi comportament agresiv.
3. Faza extatică - avalanşa de idei şi imagini este urmată de o stare de extaz, traversată
uneori deviziuni şi însoţită de incapacitate fizică.
4. Faza de depresie şi somn, de obicei agitat şi însoţit de delir cu senzaţie manifestă de
foame la trezire.
Consumatorii cronici de cannabis au relatat şi traversarea unor stări de panică sau
chiar psihoze acute (mai ales la doze mari şi în cazul utilizarii orale).
Efectele pe termen lung
- creşte apariţia simptomelor psihotice (mai ales la cei „predispuşi", ca de exemplu
schizofrenicii); pe de altă parte, studii realizate în Suedia au relevat apariţia depresiei şi a
anxietăţii cu o frecvenţă de 5 ori mai mare la consumatorii cronici de Cannabis.
- tulburări persistente ale funcţiilor cognitive şi memoriei (consecinţe ale neurotoxicităţii). În
cadrul dependenţei de Cannabis, se produc o serie de tulburări neuropsihice (insomnie, stări
de dezorientare, persistenta halucinatiilor, o stare pasiva a subiectului faţă de viaţa socială şi
familie).
“Problema reintegrării socio-profesionale a consumatorilor şi dependenţilor de
droguri este deosebit de dificilă întrucât fie recidivează fie problemele medicale şi
emoţionale sunt atat de mari încât creează dificultăţi greu de depăşit. Unele studii şi teorii
susţin că doar 3-5% dintre acestia pot fi reintegraţi cu succes în societate. “1

8
5. Câteva motive pentru a spune NU marijuaniei

1. Marijuana contine 403 chimicale, iar fumatul unui joint echivalează cu fumatul a 20
de ţigări normale.
2. Pentru că marijuana e fumată într-un mod diferit (fumul e inhalat mai adanc în
plămâni şi e retinut mai mult timp acolo) este mult mai dăunătoare sănătăţii decât o ţigară
obişnuită. În plus, hartia care înveleşte jointul este mai aspră şi nu conţine niciun filtru.
3. Marijuana afectează memoria pe termen scurt, percepţia, timpul de reacţie şi
coordonarea şi poate provoca dificultăţi dacă persoana în cauză trebuie să îndeplinească
sarcini complexe.
4. Marijuana este unul dintre cele mai folosite droguri aşa numite “recreaţionale”.
Deoarece dă o stare de euforie, creşte sensibilitatea la diferite senzaţii şi modifică percepţiile.
Ca efecte secundare, provoacă o mahmureală uşoară şi probleme de concentrare. 
5. Persoanele care consumă frecvent marijuana funcţionează, de obicei, la un nivel
intelectual sub-optim.
6. Dupa un joint, bătăile inimii cresc cu pana la 50%. Aceasta nu durează decât câteva
minute, însă pentru persoanele care au probleme cu inima sau au tensiunea mare, poate
provoca anumite complicaţii.
7. Chimicalele din marijuana irită plămânii şi căile respiratorii. Fumatorii de marijuana
se confruntă, de obicei, cu tuse zilnică, producţie în exces de flegma, dureri de piept şi au risc
crescut de infecţii la plămâni.
8. Marijuana mai afectează şi sistemul endocrin, mai ales la adolescenţi, care pot fi
afectaţi pe termen lung. Marijuana determină o scădere a hormonilor de creştere, a producţiei
de spermă şi dau peste cap echilibrul hormonal care e responsabil de regularizarea ciclului
menstrual la fete.

9
9. Se spune că marijuana nu creează dependenţă, şi totuşi, cei care consumă mai multă
vreme, întâmpină probleme daca vor să renunţe la drog: iritabilitate, insomnii, apetit scăzut şi
anxietate.
ˡ Buzducea, Doru, Aspecte contemporane in asistenta sociala, ed Polirom, Bucuresti, 2005, pag. 80

 Buzducea, Doru, Aspecte contemporane in asistenta sociala, ed Polirom,

Bucuresti, 2005

 Richard, Denis, Senon, Jean Louis Dictionar de droguri, toxicomanii şi

dependeţte, ed. Ştiintelor Medicale, f. l., 2005

 Mihai, Luminiţa, 14 paşi în lumea drogurilor, f.e., Bucureşti, 2005

 Trifan, Gabriela coord.prof. univ. dr. Abraham, Pavel Moartea albă, ed.

Olimpiada, Brăila, 2003

 www.wikipedia.com

 www.sfatulmedicului.ro

10
11