Alcoolul

Alcool = „lichid incolor, inflamabil, cu miros și gust specific, obținut prin fermentare sau pe
cale sintetica și utilizat ca dizolvant, dezinfectant, combustibil, sau la prepararea băuturilor
spirtoase.”

Alcoolic = desemnează un consumator cronic de alcool în doze ridicate și cu o frecvență

considerată excesivă din punct de vedere social și medical, asupra căreia se manifestă
dependența de tip alcoolic

În funcție de efectul principal pe care drogurile îl au asupra minții umane, acestea sunt
clasificate în: sedative, stimulente, opiacee, halucinogene și cele cu acțiuni multiple. Alcoolul
face parte din grupa sedativelor.

Dependența = o stare de constrângere în care libertatea de alegere a individului în privința

consumului uni drog s-a diminuat, iar drogul a început să preia controlul asupra modului de
consum. Aceasta este o nevoie psihologică sau fizică de a continua luarea substanței

Sindromul dependenței de alcool are următoarele caracteristici:

 Conștiința subiectivă a schimbării relației cu drogul: individul conștientizează
faptul că alcoolul a ajuns să îl controleze și nu m este stăpân pe sine însuși.
 Toleranță dobândită a creierului la efectele drogului: aceeași cantitate de
alcool va avea un efect mai redus asupra unei persoane dependente, decât asupra
unei persoane care consumă alcool ocazional. Aceasta explică capacitatea unor
băutori ce se laudă cu rezistența lor la băutură, în timp ce alții se îmbată mult mai
repede.
 Apariția simptomelor de sevraj, care pot varia de la o vagă instabilitate,
resimțită imediat după trezire, până la convulsii sau la delirium tremens, o
afecțiune posibil fatală.
 Reluarea consumului pentru reducerea simptomelor (exemplu: păhărelul de
dimineață).
 Accentuarea gradului de importanță pe care îl are necesitatea consumului
drogului în fața altor nevoi și responsabilități (cumpărarea băuturii alcoolice
devine mai importantă decât plata facturilor sau a chiriei, timpul petrecut
consumând alcool depășește timpul petrecut alături de familie etc.).
 Reducerea variațiilor în privința consumului, alcoolicul nereușind să-și mai
varieze consumul în funcție de ziua săptămânii, de caracterul festiv sau obișnuit al
 ocaziei sau de prezența vreunei persoane abstinente. Astfel, consumul va fi stabilit
de nevoia de a bea și va ajunge un automatism.
 Recidiva după abstinență. Dacă un alcoolic cronic revine la consum după o
perioadă de abstinență, acesta va ajunge la dependență într-un timp mult mai
scurt. „Dependența are memorie”1
Traiectoria alcoolicului. În trecutul alcoolicului dependent se disting trei faze succesive:
a. „o fază asimptomatică, ce durează mai mulți ani, având un debut insidios de
dependență. Anumiți subiecți intră în alcoolism prin experiențe recurente de beție, în
timp ce alții cresc progresiv consumul de alcool într-un context în care beția rămâne
rară sau absentă. Activitățile profesionale, sociale și familiale sunt păstrate și
tulburările de caracter sunt în general absente.
b. O fază relativ scurtă în care se dezvoltă pierderea controlului ingestiei de alcool.
Individul abuzează regulat de alcool, dar nu este încă dependent de el.
c. Ultima fază este aceea de alcoolism propriu-zis, în care par semnele obișnuite de
alcoolizare cronică (tremurături ale degetelor și ale limbii, crampe, hipersecreție
salivară, anorexie etc.), precum și tulburări de comportament și caracter (agresivitate,
gelozie, tulburări sexuale etc.). Tulburările intelectuale se agravează, rezultând o
marginalizare profesională și afectivă. Tulburările psihice devin manifeste: anxietate
matinală, potolită de perima ingestie de alcool și care reapare seara, depresie etc”

forme de consum și tipuri de comportamente:

1. „Forma habituală se corelează cu o conduită fără motivație în familie, navetism,
insatisfacții profesionale;
2. Forma reactivă se corelează cu stări de frustrare, evenimente nefericite, stări
conflictuale persistente;
3. Forma episodică se corelează cu perioade de refuz total al consumatorului, tendința
aparentă de a controla consumul, un program zilnic strict, dar și crize dipsomane;
4. Dependența alcoolică se corelează cu sindromul de sevraj prin abstinența, halucinații,
chiar delirum tremens.”2 Aceasta din urmă, delirum tremens, în Manualul de psihiatrie
clinică și psihologie medicală, mai este descris ca „delirul alcoolic acut, fiind o urgență
1

2
 medicală și psihiatrică majoră în care agitația psihomotorie se datorează unor elemente
onirice delirant –halucinatorii: halucinații terifiante, monstruase ce pot antrena reacții
periculoase auto- sau heteroagresive.
Consecințe ale consumului de alcool asupra copiilor:
 rămânerea în urmă a creșterii care persistă și la 2 ani după naștere;
 malformații diferite , în special, o conformație anormală, a feței;
 perturbări neuropsihice (agitație exagerată, schimbări de caracter).
Consecinte al nou-nascuti:
Creștere deficitară,
Greutate scăzută la naștere,
 Craniu subdimensionat,microcefalie
 Fața caracteristic modificată prin căderea pleoapelor,
 Cuta mongoloidă,
 Nările îndreptate anterior,
 Bărbie teșită,
 Anomalii ale inimii, apare la un sfert din cazuri, ale articulațiilor, ale liniilor
palmei,
 Dezvoltatare psihică deficitară din punct de vedere al mișcărilor și al staticii.
 Torace anormal conformat, în pâlnie, apărând astfel problemele respiratorii
Probleme generate de alcool asupra individului consumator
1. Viață socială – implicare în scandaluri, deteriorarea vieții de familie, compromiterea
locului de muncă, pierderea prietenilor, șomaj.
2. Vătămări intenționate sau accidentale - violență, conducere sub influența
alcoolului, vătămări, suicid;
3. Afecţiuni neuro-psihiatrice
 Anxietatea şi tulburãrile de somn
 Depresia;
 Dependenţa de alcool;
 Leziuni neurologice;
 Leziuni ale creierului;
  Deteriorare cognitivã şi demenţã;
4. Afecţiuni gastrointestinale, endocrine şi metabolice: Ciroza hepaticã, Pancreatita, Diabetul
zaharat tip II, supraponderabilitate, Guta
5. Afecţiuni cardiovasculare: Hipertensiunea arteriala, Infarctul, Aritmiile, Cardiomiopatia
(leziune a muschilor cardiaci)
6. Sistem imunitar, 7.Afecţiuni pulmonare, 8. Complicații post-operatorii, 9.Afecțiuni osteo-
articulare – crește riscul apariției fracturilor; 10.Tulburări ale funcției reproductive –
scăderea fertilității, 11.Grad cerescut de mortalitate.
7.