ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARA CURS 7

DISCIPLINA: NURSING ÎN PSIHIATRIE

INTERVENTII NURSING
PACIENTUL CU ALCOOLISM

1. DEFINITIE
Alcoolismul este o boala cronica, evolutiva care poate fi mortala iar alcoolic este orice
persoana care sufera de tulburari multiple si recurente ca urmare a consumului de alcool.
OMS-ul defineste alcoolismul ca orice consum de bauturi alcoolice ce provoaca un prejudiciu
individului si societatii.
Reprezinta o problema importanta de sanatate publica prin frecventa ridicata si
implicatiile grave, sociale si legale pentru individ si colectivitate, intre care accidentele,
comportamentele antisociale, vagabondajul, agresiunile, crimele.
Desi se inregistreaza diferente de la tara la tara, consumul de bauturi alcoolice
inregistreaza cresteri importante in ultimele decenii. Alcoolul are proprietati anxiolitice,
euforizante fiind folosit ca psihotrop universal.
Tinerii si femeile sunt o grupa de risc pentru dezvoltarea alcoolismului in prezent
datorita dorintei de identificare cu barbatii adulti, imitarii obiceiurilor proaste, accesibiltatii
bauturilor, emanciparii femeii, izolarii sociale.

2. ETIOLOGIE
- Teorii genetice: studiile pe adoptati au aratat ca riscul de a deveni alcoolic este de 3
ori mai mare la copiii nascuti dintr-un parinte alcoolic fata de copiii proveniti din familii cu
parinti nealcoolici.
- Teorii intrapsihice: incrimineaza trasaturile de personalitate si anomaliile de
dezvoltare in geneza alcoolismului. Freud considera ca alcoolismul este rezultatul fixarii in
stadiul oral si servi ca mecanism de regresie si de eliberare fata de o realitate anxiogena. Adler
crede ca alcoolismul este asociat cu puternice sentimente de inferioritate si cu dorinta de
evitare a responsabilitatii. Dupa el indulgenta si rasfatul excesiv in educatie fac din copil un
viitor alcoolic incapabil sa depaseasa frustrarile varstei adulte.
- Teorii comportamentale si ale invatarii: studiaza antecedentele consumului de
alcool ca si experinetele trecute, credintele si asteptarile.
- Teorii socio-culturale: studiaza influenta valorilor si a atitudinilor culturale asupra
comportamentului alcoolic. Astfel incidenta alcoolismului este mai mica la culturile care ii
interzic consumul.
- Conceptiile asociatiilor de ajutorare (alcoolicii anonimi): dependenta de alcool este
o boala nevindecabila iar clientul care participa la intrunirile lor trebuie sa ia asupra sa sarcina
tratarii.

3. SIMPTOMATOLOGIE:
- Intoxicatia alcoolica acuta (betia) : modificari de comportament negative datorita
unei ingestii recente de alcool. Apar: euforie, iritabilitate, agresivitate, slabirea judecatii, a
atentiei, posibil depresie sau labilitate emotionala. Persoana poate deveni suspicioasa sau
extrem de sociabila. Semnele fiziologice caracteristice sunt dizartria, necoordonarea, mersul
nesigur, facies congestionat. Complicatiile sunt multiple: accidente, infractiuni, agrsiuni,
deces prin deprimarea centrilor respiratori sau varsaturi.
 - Intoxicatia alcoolica idiosincratica sau betia patologica se carcaterizeaza printr-o
agresivitate marcata datorita ingestiei unei cantitati mici de alcool. Se poate insoti de amnezie
lacunara.
- Alcoolismul cronic se carcaterizeaza printr-un complex de simptome cognitive si
comportamentale, fiziologice rezultate din consumul indelungat al unor cantitati semnificative
de bauturi alcoolice. Persoana isi pierde controlul aupra consumului care devine impulsiv,
concomitent se accentueaza tendinta de a bea cantitati mai mari pentru o perioada mai
indelungata. De obicei, persoana nu recunoaste ca uzul este excesiv. A incercat sa reduca, sa
controleze acest consum dar ii este imposibil sa o faca atata timp cat substanta respectiva este
disponibila. Alcoolicul trece prin printr-o faza toleranta crescuta iar in conditiile consumului
continuu pot apare simptomele de abstinenta, de sevraj, imediat dupa ce reduce cantitatea sau
se opreste. Treptat starea fizica se altereaza prin aparitia tremuraturilor, mai ales in starea de
trezie, apar tulburari digestive, inapetenta, balonari, dificultati de digestie prin insuficienta
pancreatica, disfunctii hepatice pana la ciroza, tulburari cardio-vasculare, HTA,
miocardiopatie alcoolica accidente vasculare cerebrale, tulburari psihice, corpul se uzeaza
prematur.
- Comportamentul adictiv evolueaza in dinte de fierastrau, cu episoade de
exacerbare urmate de posibile remisiuni. Este fundamentala aparitia nevoii, a poftei de
nestapanit de a bea ceea ce duce la ingerarea de cantitati tot mai mari de alcool. In timp se
instaleaza dependenta psihologica de starea euforica a intoxicatiei alcoolice si cea fiziologica,
lipsa de alcool provocand diferite tulburari cardio-vasculare, proasta dispozitie, depresie,
insomnii, cosmare si altele.
Pe masura ce alcoolismul se agraveaza, băutorul adauga comportamente addictive
suplimentare: poate sa bea de dimineata in ascuns, sa goleasca paharul dintr-o data, sa treaca
de la o bautura la alta, sa ascunda sticlele, sa renunte la orice alte placeri pentru bautura.
Pentru ca alcoolul înlătura inhibițiile, alcoolicii cronici devin cicalitori, ostili si agresivi. Altii
devin inchisi, deprimati, singuratici. Ei au frecvent probleme interpersonale, cu mentinerea
casniciei, a profesiei, cu politia si justitia.
Tulburarile afectivitatii: majoritatea alcoolilcilor traiesc un sentiment de culpabilitate.
La inceput au remuscari. Rusinea este cea mai tipica si cea mai profunda. Ea este mai greu de
suportat decat culpabilitatea pentru ca include si un sentiment de sila, de rejectie de sine.
Rusinea atinge identitatea persoanei. Viata pare un esec. Indivizii beau pentru a atenua acest
sentiment de rusine dar aceasta nu face decat sa il intensifice. Multi alcoolici sunt in culmea
depresiei si disperarii deoarece conduita lor nu corespunde sistemului lor de valori, fac rau
celor pe care ii iubesc si ii impiedica sa se realizeze. Gelozia alcoolica, caracteristica
alcoolismului cronic, poate fi datorata leziunilor cerebrale dar si impotentei frecvente.
Mecanisme de aparare. Alcoolicul are o slaba stima de sine, se gandeste ca si-a ratat
viata. Pentru a-si inabusi aceste convingeri el poate nutri sentimente de grandoare.
Negarea este principalul mecanism de aparare care mentine dependenta fata de alcool.
Prin negare alcoolicul isi pastreaza iluziile legate de persoana sa si incearca sa isi protejeze
stima de sine in pofida comportamentului. Negarea ii permite sa subestimeze cantitatea de
alcool ingerata si sa evite recunoasterea repercursiunilor pe care le are comportamentul sau
asupra celor din jur.
Negarea reprezinta un obstacol important in procesul de tratare a alcoolicului. Nicio
interventie nu are rezultat atata timp cat clientul nu recunoaste ca si-a pierdut puterea de
decizie asupra consumului de alcool si ca are o problema.
Relatiile familiale. Alcoolismul devine de multe ori o problema de familie intrucat el
declanseaza lupta de putere dintre sotul alcoolic si partenera sa. Relatiile conjugale se
deterioreaza si familia devine victima unui cerc vicios in care intervin rusinea, mânia,
confuzia si remuscarile.
 Datorita negarii apare incapacitatea de a discuta deschis despre problemele in litigiu,
mai ales deviantele comportamentale. Partenerul ramane langa sotul alcoolic din mai multe
motive: dependenta afectiva si materiala, nevoia de coeziune familiala, prin prezenta de valori
religioase comune, salvarea respectabilitatii. Se intampla adesea ca alcoolicul sa fie
amenintat, parasit temporar sau definitiv.
Pozitia sotiei. Se vorbeste de co-dependenta in cazul sotiei care ramane langa sotul
alcoolic, fiind marcata de neputinta, frica, resentimente, disperare si dorinta arzatoare de a
rezolva problemele legate de toxicomanie. In ciuda lipsei de eficacitate, a epuizarii fizice si a
depresiei ea este incapabila de a renunta la atitudinea de salvator.
Se descriu 4 tipuri de reactii:
- Co-dependenti orbi, care nu recunosc problema si nici propria suferinta in speranta
ca lucrurile se vor aranja de la sine;
- Co-dependenti tirani care pedepsesc pe alcoolici in speranta de a-i indrepta;
- Co-dependenti salvatori care il iau in sarcină pe alcoolic si il protejeaza de
probleme si depresie;
- Co-dependenti victime care indură pasiv suferinta sperand ca sentimentul
consecutiv de culpabilitate declansat in persoana alcoolicului va pune capat comportamentului
adictiv.
Copiii alcoolicilor pot suferi toata viata. Ei invata de timpuriu sa nu vorbeasca despre
aceasta problema, sa-si disimuleze sentimentele, dorintele si nevoile. Cu timpul isi vor
reprima toate emotiile si vor deveni insensibili la suferinta, cat si la bucurii. Parintii alcoolici
cer copiilor lor sa fie infailibili.
Stabilitatea familiei, securitatea emotionala, linistea sunt esentiale pentru dezvoltarea
increderii la varsta copilariei dar alcoolicii fiind imprevizibili, copiii lor invata din experienta
familiei ca nu se poate avea incredere în nimeni. Se observa 4 tipuri de comportament la
copiii alcoolicilor:
- Eroul, adesea cel mai mare, isi ia rolul de responsabil al familiei;
- Tapul ispasitor, manifesta comportamnet neadecvat, atrage atentia creand probleme
si devine sursa de conflicte in familie;
- Retrasul, evita conflictele si suferinta retregandu-se in sine;
- Bufonul, adesea cel mai mic, încearcă sa isi alunge tristetea prin glume care nu fac
decât sa o mascheze.
Complicațiile alcoolismului cronic:
• leziuni hepatice asociate alcoolului (ciroza).
• leziuni cerebrale.
• pancreatita.
• hemoragii gastro-intestinale.
• dementa.
• HTA.
• cresterea riscului de a dezvolta diabetul de tip 2
• cresterea riscului de a dezvolta probleme cardiovasculare.
• coma alcoolică.
• oprirea sau perturbarea menstruației
• disfunctia erectila.
• risc crescut de fracturi prin osteoporoză.
• risc mai mare de a dezvolta mai multe tipuri de cancer (cancer hepatic).
• sevrajul alcoolic;
• halucinoza alcoolica;
• afectarea cognitiva;
• encefalopatia Wrenicke.

4. Diagnosticul pozitiv de intoxicatie alcoolica se face dupa semnele clinice, halena

specifica, teste de alcoolemie utilizate in cazuri medico-legale. Alcoolicul cronic este de cele
mai multe ori identificat in serviciile de medicina interna unde se prezinta pentru diferite
suferinte somatice. Numai un interviu ingrijit poate stabili consumul excesiv si indelungat de
alcool.
5. Procesul de ingrijire.
Pentru a fi eficient asistentul medical trebuie sa isi analizeze valorile, atitudinile si
comportamentul fata de pacientul alcoolic inca dinainte de a se angaja intr-o interventie. Nu
va judeca sau rejecta pacientul.
A. Evaluarea este bazată pe culegerea de date de la client, familie, anturaj sau din
dosarul medical și este centrată asupra:
➢ Comportamentul țintă: când a început să bea în mod regulat, când a început să aibă
probleme din cauza alcoolului, în prezent dozele de băutură sunt egale, crescute sau scăzute?
➢ Stării afective: care este dispoziția obișnuită, se simte vinovat de ceva în viață, să
descrie aspecte ale vieții față de care simte un sentiment de eșec, care sunt sentimentele
generate din dorința de a bea?
➢ Stării cognitive: ce planuri are în legătură cu consumul de alcool după ce va ieși din
spital, să identifice amneziile, posibil cofabulațiile, dacă are tulburări de percepție?
➢ Stării fiziologice a aparatului digestiv, cardio-vascular, respirator, sistemului
nervos.
➢ Vieții socio-culturale: situația familială, cu cine locuiește, cu cine bea, definirea
stressului. Cum s-a modificat stressul în ultimele luni, cum își petrece timpul liber, să descrie
o zi din viața sa, are prieteni?
Asistentul medical trebuie să stabilească prioritățile de îngrijire pornind de la tulburările
ce amenință viața clientului. Planul de îngrijire trebuie să țină cont de stadiul sau ciclul vieții
în care se află clientul ( adolescentul, mama, pensionarul au nevoi diferite, specifice).
Pentru început asistentul medical va ajuta pacientul să înțeleagă și să accepte faptul că
are probleme ca urmare a consumului de alcool.
Intervenții autonome și delegate
- asigurarea repausului fizic
- psihoterapia
- comunicarea cu pacientul
- măsurarea și notarea funcțiilor vitale: TA, T, P, R, D
-montarea unei perfuzii la indicația medicului
- administrarea medicației prescrise de medic
- recoltarea produselor pentru examene de laborator
- asigurarea regimului dietetic: ceai, suc, limonadă, etc
- educația pentru sănătate cu privire la consumul in cantități mici de alcool, modul de viață,
consecințele care pot apărea în urma consumului excesiv de alcool
- hidratarea pacientului pe cale parenterală

B. Îngrijirile clientului cu intoxicație acută.. Este o urgență medicală. Ca regulă

generală, clientul are nevoie de somn iar asistentul medical trebuie să-l supravegheze pe
perioada somnului. Clientul va fi instalat într-un loc liniștit, departe de stimulii care îi pot
crește starea de agitație. Funcțiile vitale vor fi atent monitorizate, va fi protejat să nu se
rănească, i se va asigura igiena.
Diagnosticul de nursing nr. 1. Risc de perturbare a schimburilor gazoase datorat
efectului depresor al alcoolului.
Obiectiv: clientul va avea căile respiratorii libere cel puțin 24 de ore de la intrarea în
îngrijire.
Intervenții:
- Să se evalueze și să se noteze funcționarea tuturor funcțiilor vitale și să se semnaleze
orice alterare a lor;
- Să se observe schimbarea culorii pielii;
- Să se evalueze riscul apariției reflexului de vomă;
- Să se încurajeze clientul să tușească și să respire profund.
Diagnostic de nursing nr. 2. Deficit nutrițional legat de înlocuirea alimentelor prin
alcool.
Obiectiv: clientul tolerează mai bine alimentele ingerate în 24 ore.
Intervenții:
- Să se noteze aportul nutrițional notându-se hrana ingerată și frecvența meselor,
- Să i se ofere hrana tolerată de client;
- Să se administreze medicamente pentru dureri gastro-intestinale dacă este cazul.
Diagnosticul de nursing nr. 3 Perturbarea somnului legata de consumul excesiv de
alcool.
Obiectiv: mediul incaonjurator sa devina propice repausului.
Interventii
- Sa se plaseze clientul intr-o camera linistita, slab luminata, cu temperatura agreabilă;
- Sa i se administreze somnifere la indicatia medicului.
Diagnostic de nursing nr. 4 Risc de accidente legate de convulsii, alterarea
constientei.
Obiective: clientul sa nu sufere raniri in timpul internarii.
Interventii:
- Sa fie supravegheat permanent, sa fie modificat patul, sa se ridice lateralele, sa se
coboare patul.
- Sa fie imobilizat la nevoie cu supreveghere continua pentru evitarea accidentelor.
Diagnosticul de nursing nr.5 Frica legata de pierderea controlului datorata
consumului de alcool.
Obiectiv: clientul va avea o diminuare a anxietatii.
Interventii:
- Sa i se asigure orientarea temporospatiala prin informatii adecvate si sa fie ajutat sa
recunoasca persoanele cunoscute din jur.
- Sa i se explice toate procedurile la care este supus.
- Sa se vegheze la starea lui de bine;
- Sa i se vorbeasca cu calm.
- Sa fie ascultat si sa discute despre incertitudinile sale.
Dignosticul de nursing nr. 6 Incapacitate de ingrijire, de a se spala, de a se alimenta,
de a-si face toaleta.
Obiectiv: clientul se va hrani, isi va face toaleta in ritmul sau.
Interventii:
- Sa se determine nevoile clientului in materie de igiena personala;
- Sa se evalueze capacitatile clientului de a le satisface autonom;
- Sa i se explice orarul sectiei in privinta alimentatiei;
- Sa fie supravegheata calitatea ingrijirilor aplicate.
 C. Ingrijirile destinate clientului aflat in sevraj alcoolic.
Sevrajul este o problema medicala grava, principalul risc fiind legat de aparitia starii
toxice acute numite delirium tremens. Fenomenul de sevraj apare foarte curând dupa
intreruperea consumului de alcool, dupa aproximativ 8 ore. In pericol deosebit sunt cei care
au avut traumatisme craniene si marii consumatori. Principalul obiectiv terapeutic este
administrarea dozelor necesare de sedative care servesc la reproducerea provizorie a efectului
depresor al alcoolului asupra sistemului nervos central.
Pentru a determina dozele necesare de sedative se porneste de la evaluarea semnelor
vitale, care trebuie repetata din 2 in 2 ore iar daca starea se agraveaza, din ora in ora.
Cresterea valorilor implica o crestere a dozelor de sedative.
Pacientul va fi instalat intr-o camera linistita, luminata difuz. Va fi imobilizat daca nu
poate fi supravegheat permanent de o persoana. Pentru ca transpira abundent i se va asigura
un raport hidric adecvat de peste 2500 ml/24 ore, la care se pot adauga sucuri preferate din 2
in 2 ore. Nu vor contine cofeina.
Regimul alimentar bogat in proteine si glucide va fi administrat in portii mici, la
intervale scurte. El va fi completat cu multiminerale si multivitamine. Se insista ca pacientul
sa mearga, sa se deplaseze singur la toaleta.
Daca subiectul este confuz, agitat, va fi informat ca aceste stari sunt tranzitorii,
temporare si ca sunt datorate consumului de alcool. El va fi incurajat asupra capacitatii de a
recapata in scurt timp, controlul asupra starii sale.
Halucinatiile si mai ales halucinoza alcoolica impun intarirea realitatii prin
comunicare, mentinerea unui curs al discutiei pe un ton calm, cu rabdare si prin informarea
bolnavului ca toate acestea se datoreaza sevrajului si ca vor dispare. In caz de convulsii se vor
lua masurile necesare. Dupa iesirea din starea de risc biologic se vor completa ingrijirile cu
cele destinate stadiului de alcoolism cronic.
D. Ingrijirile destinate clientului suferind de alcoolism cronic.
Principalul scop al tratamentului alcoolicului cronic este ca acesta sa fie ajutat sa
accepte faptul ca nu mai trebuie sa bea. El va fi prevenit intr-o maniera calma si politicoasa ca
recaderile sunt oricand posibile. Pentru inceput se va imbunatati imaginea de sine si va fi
ameliorata recunoasterea, acceptarea si exprimarea propriilor trairi.
Diagnosticul de nursing nr.1 Perturbarea stimei de sine, a identitatii personale, a
imaginii corporale asociata cu incapacitatea de a avea incredere in altii.
Obiectiv: clientul va invata sa tolereze aproprierea si interventiile personalului medical.
Interventii:
- Sa se initieze dialogul cu clientul si sa se aloce zilnic timp pentru aceasta activitate;
- Sa afle ca asistentul medical este constient de dificultatile pe care le are in relationarea
cu altii;
- Sa se exploreze experientele de incredere si de neincredere pe care le-a trait;
- Va fi stimulat sa socializeze, pentru a reduce izolarea, sa manance la sala de mese, sa
initieze discutii amicale, sa participe la discutiile de grup;
- Sa se planifice impreuna activitatile zilnice.
Diagnostic de ingrijire nr.2 Alterarea comunicarii verbale legata de incapacitatea de
a-si identifica si exprima sentimentele.
Obiectiv: clientul va identifica si impartasi sentimentele sale impreuna cu asistentul
medical.
Interventii:
- se vor explora sentimentele, i se va recunoaste dreptul de a le avea independent de
carcaterul lor ilogic;
- va fi intarita pozitiv exprimarea acestor sentimente;
- se vor explora cu clientul noi moduri de exprimare a sentimentelor;
 - se va discuta despre ambivalenta ca fiind o traire normala ce trebuie acceptata in
masura in care este controlabila.
In ceea ce priveste imbunatatirea existentei viitoare, se contureaza alte doua obiective
majore ce reprezinta completarea celor de mai sus. Ele pot fi considerate drept actiuni de
preventie secundara/tertiara: 3) corectarea strategiilor ineficace de adaptare prin formularea de
alternative si 4) depasirea starii de imobilitate, dezvoltarea capacitatii de a face schimbari
semnificative in viata sa.
Pentru a depasi strategiile inadecvate de adaptare la stress se vor discuta alte forme de
adaptare decat consumul de alcool in fata constrangerilor vietii si clientul va fi familiarizat cu
utilizarea lor. Pacientul va fi invatat sa tolereze, sa accepte stresul psihologic ca un dat al
existentei.
Se va admite ca renuntarea la alcool este o pierdere majora, urmata de trairi de doliu
care vor cauza o suferinta aparte, pulsiuni de reincepere a consumului, lupta va fi foarte grea
si indelungata.
Asistentul medical va explora impreuna cu persoanele din anturajul clientului si tipurile
de ajutor pentru a trai fara alcool. Inprezenta asistentului medical familiei i se va permite sa isi
manifeste furia si frustrarea fata de conduita repreobabila a alcoolicului. Familia va fi
sustinuta si ajutata sa ia legatura cu grupuri de tipul Alcoolicii anonimi si sa cunoasca
propunerile referitoare la comportamentul rudelor.
Alcoolicul trebuie sa invete sa stabileasca legatura dintre comportamentul sau actual
deviant si consumul de alcool. Pentru a-si mentine automatismele placute el va fi invatat ca la
reuniunile sociale sa tina in mana un pahar de apa gazoasa sau de suc. Clientul nu trebuie
certat daca nu accepta aceste sugestii.
Planul de ingrijire trebuie sa contina invatarea de noi modele de conduita care sa ii
permita sa lupte cu stressul si problemele sociale. In contactul cu el, intr-o atmosfera calma si
politicoasa va fi informat ca rationalizarile, justificarile consumului de alcool, limbajul
agresiv adresat altora, inclusiv personalului sunt comportamente indezirabile.