Alcoolul și efectele sale

Orlenschi Erika-Petrina
Asistență Socială, anul I, grupa 4
Disciplina Etică și integritate academică
Email: erika_petrina@yahoo.com

Rezumat
În această lucrare voi vorbi despre alcoolism despre ce însemna alcoolismul și cum se
comportă alcoolicii în viața de zi cu zi cum își tratează familia cum poate fi ajutat , în prima parte a
lucrarii se află introducerea în a doua parte se află definirile conceptuale , definiția alcoolismului și
bolile pe care consumul acestuia le poate forma , tot aici voi enumera bolile pe care alcoolul și
alcoolismul le poate creea .

Cuvinte-cheie: Alcolism, dependență, efecte, viața de familie, probleme, tratare, ajutat

Introducere
Am început această lucrare pe tema alcoolismului în viața de familie pentru a-i
descoperi cauzele și efectele reale. Într-adevăr, alcoolismul este o problemă socială actuală,
trăim într-o societate alcoolică, iar cazurile de alcoolism cresc în fiecare an, afectând din ce în
ce mai multe familii, dar și adolescenți tot mai mulți oameni devenind alcoolici pe parcursul
viații din diferite motive . Severitatea dependenței de alcool variază de la manifestări ușoare ,
precum violența verbală până la stadii care compromit sănătatea personală excesul de alcool
ducând la comă , relațiile interpersonale și familiale, statutul economic familial și
performanța ocupațională. Abuzul de alcool afectează treptat mediul familialdar și sănătatea
fizică precum și cea psihică consumatorul neputând să gândească limpede , cu consecințe pe
termen lung și chiar pe tot parcursul vieții. Membrii familiei sunt afectați diferit, deoarece
fiecare persoană este diferită ca vârstă, rol și experiență personală unii fiind afectați p-sihic de
cele mai multe ori , În familii copiii au de suferit cel mai des , de multe ori tatăl fiind
persoana alcoolica dar nu este exclus ca și mama să fie alcoolică , în unele cazuri ambii
părinți sunt alcoolici iar copii sunt abuzați de ambii părinți și supuși unor întâmplări
nefavorabile viitorului lor , unii copii ajungâng prin a renunța la școală iar în cel mai rău caz
aceștia urmează modelul din casă, modelul părinților alcoolici.. Familii întregi sunt, de
asemenea, afectate, ceea ce duce la separare și divorț în cel mai rău caz. Alcoolicul este cel
protejat și ocrotit, iar cei din jurul lui își ignoră propriile nevoi, sarcini și dorințe, alcoolicul
este tratat ca un neajutorat mulți nu își dau seama că persoana din jurul lor este alcoolică până

1
când începe să se manifeste . Responsabilitățile lui se transferă celorlalți membri, el devenind
centrul universului familiei sale , uneori responsabilitățile soțului sunt preluate de soție iar
atunci când ambii sunt alcoolici , ambii părinți , responsabilitățile le revin copiilor , aceștia
aducând banii , dar și alimentele în casă. De pe urma alcoolismului, membrii familiei se aleg
cu traume, cu un „handicap” ce-l vor purta în suflet toată viața, traumele putân fi de cele mai
multe ori de ordin psihic , unele din ele nu se pot vindeca și rămân ani . O persoană
dependentă nu este o cauză pierdută, nu trebuie marginalizată și criticată, însă este în
totalitate responsabilă pentru recuperarea ei, dacă persoana în cauză nu acceptă ajutorul
acordat de către familia s-a atunci aceqasta nu poate fi ajutata cu forța . Dacă familia trece
printr-o astfel de situație pentru prima dată, procesul de vindecare va dura mult mai mult, iar
realitatea este cea care va ajuta alcoolicul să ajungă la tratament pentru a se lăsa de băut, de
cele mai multe ori persoanele alcoolice recidivează până să se vindece în totalitate . Însă,
până ca alcoolicul să ajungă la acest tratament, familia este supusă unor comportamente
abuzive, conflicte, certuri interminabile,violență fizică, gelozii chiar a mai multor întâmplări
care pot fi enumerate și reenumerate. Dacă dependentul refuză încercarea celor din jur să îl
ajute și recunoașterea problemei, codependentul ar trebui să îl lase să suporte consecințele
consumului și să nu-i mai găsească scuze , pentru a reuși să se vindece .

Întrebarea principală
Este alcoolismul o problemă individuală ?

Definiri conceptuale
„Cuvântul alcoolism a fost utilizat pentru prima dată de Magnus Huse în 1848 pentru
a desemna „ansamblul de tulburări provocate de abuzul de etanol”. Magnus Huse arată că
utilizarea excesivă a băuturilor alcoolice produce la nivelul S.N., un grup de simptome
specifice ce nu pot fi produse de alte cauze în afara alcoolului.
Altă definiție la fel de credibilă, întâlnită în lucrările de specialitate, prezintă
alcoolismul ca o stare patologică caracterizată de alcoolo-dependență și/sau alcoolopatie.
Altfel spus, este alcoolism când se pierde libertatea de abținere de la etanol (cu sau fără
complicații medico-psiho-sociale ale alcoolizării) sau când există complicații medico-psihice
ale alcoolizării (cu sau fără alcoolo-dependență). Indiferent de termenii utilizați în definirea
alcoolismului (alcoolism, consum problemă, dependență de alcool, alcoolo-dependență),
suntem confruntați cu un fenomen nociv, cu o maladie fizico-psihică complexă, cu o
toxicomanie, cu o boală cronică, progresivă produsă de consumul exagerat de alcool, cu

2
efecte distructive, dezorganizate, asupra individului (dar a celorlalți codependenți de el) atât
în plan biologic, cât și în plan psiho-comportamental.” (Pasat, 2007, p. 16)
„Câteva dintre tulburările codependenţei sunt: perfecţionismul, dependenţa de
muncă, vorbirea compulsivă, mâncatul compulsiv, minciuna compulsivă, relaţii dependente.
Alte tulburări pot fi legate de achiziţia de status, prestigiu, achiziţii materiale, putere şi
control, astfel încât comportamentele lor dăunează interacţiunilor sociale cu membrii familiei,
colegii de muncă, prietenii” (Ghid de intervenție al Centrului de prevenire, evaluare,
consiliere și informare a persoanelor dependente de alcool și alte droguri “Izvorul
Tămăduirii”, Bacău).
Comportamentele de codependență își au, de obicei, rădăcina în copilărie. Copiii care
mai târziu devin codependenți în cuplul sau familia lor, își suprimă nevoile de foarte devreme
și învață să le fie altora de folos, să se sacrifice, să nu ceară nimic pentru ei.

Cel mai adesea, au avut un părinte imprevizibil, dependent de ceva. A fost nevoie să
aibă grijă de frații mai mici sau chiar de acel părinte. Părinți abuzivi sau manipulatori care i-
au învățat pe acei copii că iubirea se câștigă cu greu, numai dacă faci sacrificii pentru părinți,
iată încă o situație care duce la formarea personalității codependente la adult.
Trebuie spus că o persoană codependentă nu este conștientă de pattern-ul ei de
comportament. Ea face tot ce face cu cele mai bune intenții. Vrea să salveze un partener
iresponsabil, să îl ajute să se maturizeze, vrea să fie totul bine, evită conflictul, crede că
pentru o relație trebuie să te sacrifici, că nimic în viață nu este ușor, etc. În realitate, toate
acestea sunt idei care maschează codependența

Abordări actuale ale temei studiate

Alcoolul poate provoca atât boli psihice cât și boli fizice printre ele se enumeră
● Alterarea sănătății fizice – în special:
- inima și circulația sanguină (miocardiopatia alcoolică, hipertensiune arterială,
accelerarea arterosclerozei, are efect toxic asupra mușchiului cardiac);
- ficatul se usucă și se întărește (hepatita, ciroza);
- stomacul (gastrită, ulcer, tumori);
- pancreasul (pancreatită acută și cronică);
- sistemul de reproducere (reducerea fertilității, perturbări hormonale);
- sistemul nervos (traume craniene, epilepsii, atrofie cerebrală, polinevrite alcoolice).
Alcoolul are un efect depresor, narcotiv, asupra celulelor sistemului nervos central. El
împiedică o bună oxigenare a celulei nervoase. Intoxicația începe cu scoarța cerebrală,
continuând cu baza creierului și centrii nervoși respiratori, poate provoca comă cu tulburări
respiratorii sau chiar moartea.
● Probleme psihice (halucinații, delirium tremens, sinucidere)

3
 Alcoolul este o otravă a inteligenței și în general a vieții psihice:
- intoxicațiile (intoxicația alcoolică, ideosincronică ce duce la modificări marcante ale
comportamentului și golurile de memorie);
- fenomene de întrerupere (delirium tremens caracterizat prin: tulburări de conștiință
tip delirant, agitație psihomotorie foarte intensă, tremurături, hipertensiune, transpirații
abundente).
● Tulburări toxice sau nutriționale:
- psihoza Korsakov – amnezie: confabulație, dezorientare spațio-temporală;
- encefalopatia Gayet-wernick – lipsa de apetit, vărsături, încetinirea funcțiilor psihice, stări
letargice sau chiar comă;
- demența alcoolică – atrofie celebrală.
● Tulburări psihice asociate:
- deteriorarea personalității – preocupat fiind de consumul de alcool, pacientul devine tot mai
egocentric, nu mai are considerații față de ceilalți, iar standardele sale comportamentale intră
în declin, responsabilitățile în familie sunt ocolite, apare necinstea și minciuna.
● Tulburări afective – apare depresia sau anxietatea;
- comportament suicidar – rapoartele celor mai multe țări sugerează că de la 6 până la 20%
din alcoolici sfârșesc prin a se sinucide;
- scăderea funcției sexuale;
- gelozia patologică – ca rezultat al disfuncției sexuale, persoanele care beau excesiv, pot
dezvolta idei delirante că partenerul este infidel;
- halucinația alcoolică – halucinații auditive pe fondul unei conștiințe lucide.
● Probleme în familie (se dialoghează mai puțin, dragostea și respectul „se sting” treptat,
închidere în sine, irascibilitate, violență, datorii, sărăcie). Primele victime ale acestor
schimbări sunt firesc, membrii familiei și în special copiii.
● Problemele în relațiile cu ceilalți și probleme sociale:
- familia începe să fie respinsă de comunitate;
- scade eficiența muncii la serviciu, apar absențele la locul de muncă și apoi șomajul;
- pierderea vechilor prieteni și câștigarea „prietenilor de pahar”;
- certuri, conflicte, izolare;
- accidente de muncă, accidente rutiere;
- implicații medico-juridice (furturi, infracțiuni de viol, comă)”(Pasat, 2007, pp. 11-13).
„Subiectul acestui studiu reprezintă doar o mică secțiune a problemelor legate de alcool - o
secțiune foarte mică într-adevăr. Cititorii au adesea impresia că alegerea unui subiect de către
un scriitor științific este un indiciu al importanței supreme pe care acesta o acordă subiectului
în cauză. Mai mult decât atât, mulți cititori sunt înclinați să creadă că autorul consideră
subiectul ales ca nucleul problemei. Dar faptul că alcoolismul este o boală este un punct de
vedere și, prin urmare, o concepție. Cu toate acestea, m-am înclinat în fața utilizării
predominante a conceptului, în special pentru titlul acestei cărți. Într-adevăr, alcoolismul în
sine este doar o problemă parțială, dar această carte se limitează la problema conceptului de
boală.” (PsycINFO Database Record (c) 2016 APA, toate drepturile rezervate).
Alcoolul este drogul cel mai frecvent abuzat în întreaga lume. În Statele Unite, este consumat
în mod regulat de aproximativ jumătate din populația adultă, iar aproximativ 15 până la 20 de
milioane de oameni sunt alcoolici.
Studiile efectuate în acest domeniu evidenţiază faptul că influenţele culturale (ale
normelor şi valorilor specifice unei anumite culturi) exercită o mare influenţă asupra modului
de consum al alcoolului. Comparaţia făcută, de exemplu, între evreii americani, italienii
americani şi irlandezii americani1 , a arătat faptul că primele două grupuri etnice beau, de
obicei, acasă şi în timpul meselor, în timp ce ultimul grup etnic pare să bea mai mult în afara
casei şi nu în timpul meselor. În rândul evreilor şi italienilor din Statele Unite, consumul de

4
alcool începe în timpul copilăriei, dar alcoolismul este scăzut, în timp ce în rândul
irlandezilor americani, consumul de alcool în rândul copilăriei este mai puţin frecvent, dar
ratele de alcoolism sunt mai ridicate. Tendinţa de alcoolism în rândul irlandezilor americani
reflectă atât consumul de alcool în Irlanda, cât şi acomodările reciproce între cultura
irlandezilor americani şi cultura americană dominantă. În Irlanda, băutul cronic în cadrul
majorităţii bărbaţilor semnalează iniţierea într-o existenţă masculină segregată şi celibatară
care stimulează supravieţuirea economică. Asocierea dintre alcool și violență este
complexă,dar consumul ridicat, asociat adeseori cu probleme de sănătate mintală ,a fost
asociat cu violența domestică .Aceasta include agresarea soțului/soției sau
partenerului/partenerei, agresarea sau neglijarea copiilor și agresarea membrilor vârstnici din
familie. Dacă simțiți că nu sunteți în siguranță sau sunteți victima unui comportament violent
trebuie să solicitați ajutorul unei persoane de încredere. De asemenea, sunt disponibile
servicii de asistență și adăpost.

Abuzul de alcool afectează în egală măsură consumatorul și persoanele din jurul său
Abuzul de alcool și tulburarea asociată consumului de alcool sunt asociate cu problemele de
sănătate mintală și au un efect grav și dureros asupra celor care suferă de acestea. Dar, ca și în
cazul oricărei probleme de sănătate mintală, TCA și consumul excesiv de alcool afectează și
membrii familiei și apropiații persoanei respective.
Pentru cineva care consumă excesiv alcool sau care suferă de TCA, relațiile cu
ceilalți se pot deteriora. Iar consumul excesiv de alcool poate perturba munca și capacitatea
de a executa sarcinile zilnice, afectând productivitatea și sporind povara pentru alte persoane
Mulți oameni cu alcoolism au o concepție greșită că folosirea lor de alcool nu afectează pe
nimeni.Desigur, acest lucru nu este cazul, iar copiii părinților alcoolici pot fi printre cei mai
afectați. Din păcate, consecințele creșterii băieților și fetelor în mediul alcoolismului sunt
uneori atât de dezastruoase încât consecințele unui astfel de mediu durează o viață, afectează
foarte mult modul în care copiii ca adulți se văd pe ei înșiși și pe alții, interacționează în
relații și multe altele.
Părinții care doresc să scape de alcoolism pot fi surprinși să afle ce efect au dependența
lor asupra copiilor lor acum și la vârsta adultă.
„La sfârșitul anilor '70, cuvântul codependență a început să fie din ce în ce mai des
folosit cu referire la acele persoane care trăiau alături de un alcoolic. Principalul indicator al
codependenței este focalizarea atenției asupra acțiunilor și sentimentelor altei persoane și
dorința de a controla situația. Codependenţa poate fi definită ca un set de comportamente
dezadaptative, compulsive, învăţate de membrii familiei pentru a supravieţui într-un mediu în
care există multă durere emoţională şi stres. În familiile în care un membru abuzează de
alcool este absolut normal ca ei să se îngrijoreze, să fie afectaţi de acest consum. Este un
proces reacţionar, adică membrii familiei acţionează ca rezultat al consumului de alcool şi al
problemelor cauzate de acesta” (Redfield, 2012, p. 50).

Opinii personale. Răspunsuri la întrebarea principală

În opinia mea alcoolismul este o afețiune ce trebuie tratată pentru a nu se ajunge la
violență fizică și psihică atât copii cât și adulții chiar și consumatorii au de suferit atunci când

5
în jurul lor sunt persoane consumatoare sau chiar ele sunt consumatoare , alcoolulpoate
distruge familii și destine , poate fi chiar o bolală dacă aceasta nu este tratată la timp . Familia
este implicată întru totul când vine vorba despre dependența unui membru al familiei.
Dependența de alcool creează sentimente de neîncredere și îngrijorare. În cel mai scurt timp
intervine suspiciunea și negarea. Această dependență se instalează treptat, prin
comportamente care la prima vedere nu par ieșite din comun. Familia tinde să-l apere și să-l
protejeze pe alcoolic, astfel comportamentul lui persistă și devine din ce în ce mai dăunător.
Ei fac ameninţări care nu sunt duse la împlinire, doar pentru a-l speria pe alcoolic. Adiacent
acestor comportamente apar alte probleme, probleme ce îi implică pe copii, ce implică viața
profesională sau treburile casnice. Atenția fiind îndreptată doar spre dependent, familia
rămâne fără energie, nereușind să se mai concentreze și pe alte aspecte importante din cadrul
ei. De rușine, copiii și partenerul non-alcoolic se retrag din viața socială, aceștia căutând
izolare și refugiu. Alteori, sunt nevoiți să se implice în diferite activități cu scopul de a uita
calvarul de acasă. Consecințele alcoolismului le cunoaștem cu toții: despărțiri, divorțuri,
dezmoșteniri, renegări. Cu cât mai multe influenţe negative are un copil în viaţa lui cu atât
sunt mai multe şanse de a dezvolta probleme cu alcoolul si drogurile. În ceea ce priveşte
familia, certurile dese, repetate, observarea şi asistarea la situaţiile când membrii familiei se
insultă reciproc, sunt agresivi verbali, famuliile în care regulile şi consecinţele lor nu sunt
suficient de clare, când pedepsele sunt severe sau inconştiente, traiul in saracie, antecedentele
familiale privind abuyul de alcool, pârinţii care abuzează de alcool sau droguri sunt factorii
de risc în iniţierea şi menţinerea sau escaladarea consumului de alcool la tineri. Atunci când
copiii nu primesc sprijin, sunt forțați să se bazeze pe ei înseși. Față de copiii care trăiesc în
familii normale, aceștia au acces la resurse limitate, atât externe, cît și interne. Ei au modele
mult prea slabe ca să aibă cine să îi învețe să facă față situațiilor de stres și de criză, și nu au
suficientă experiență în dezvoltarea unui comportament spontan. Deseori, aceștia nu sunt în
stare să facă diferența dintre un comportament părintesc pozitiv și un comportament părintesc
negativ. Sunt nevoiți să ghicească care comportament este potrivit, fiind posibil să nu
găsească pe nimeni cu care să vorbească despre confuzia lor. Copiii de părinți alcoolici se
confruntă cel mai des cu depresia și anxietatea. Primele simptome ale alcoolismului în viața
unui copil se regăsesc în absența surâsului, în gesturi, priviri și cuvinte ce exprimă o tristețe
iremediabilă. Copiii devin rigizi în mișcări, privirea lor este îndurerată. Mimica înghețată
exprimă abandonul încercărilor de relaționare precum și retragerea într-o stare de indiferență,
de pasivitate. Aceștia își formează o percepție deformată a imaginii de sine, se
autodevalorizează până la complexe de inferioritate, de inutilitate. Stima de sine scăzută se

6
asociază cu sentimentele de culpabilitate, copilul trăind mereu cu impresia că din cauza lui s-
a ajuns aici. Familia își adaptează întreaga viață în funcție de stările și comportamentul
dependentului. Ei își asumă rolul de „complici” ai dependentului, deoarece contribuie la
tolerarea și mascarea adicției ce s-a
„Alcoolismul nu este o problemă individuală, ci este o chestiune de familie. La suprafață,
familia fiecărui alcoolic are o poveste diferită de spus. Unii trăiesc cu „un bețiv liniștit” care
își bea viața în mod atât de pasiv, încât după moartea lui familia nu suferă după nimic decât
după absența lui. Unii trăiesc alături de un „bețiv fericit” a cărui natură congenitală face
dificil pentru membrii familiei să ia dependența sa de alcool în serios. În schimb, alții trebuie
să facă față unui alcoolic sadic, care își terorizează familia psihologic și/sau fizic. Reacțiile
lor pot deveni la fel de obsesive și necontrolate ca și comportamentul alcoolicului, făcându-i
pe membrii familiei să se simtă în egală măsură prinși în capcană și neajutorați”(Spickard,
2006, p. 85).
Alcoolismul constituie un factor însemnat în pierderile de energie umană, deteriorare
de bunuri sau cheltuieli inutile, prin întreținerea în spitale a milioane de alienați sau înapoiați
mintali, prin întreținerea criminalilor sau delincvenților prin excese alcoolice în închisori,
prin mortalitatea pe care o determină. ” (Biberi, 1966, p. 80-84)

Concluzii
În concluzie alcoolul și alcoolismul dăunează atat persoanei consumatoare cât și familiei
acesteia , copiii ajungând să sfârșească prin centre sau prin a fi bătuți de proprii părinți , adulții
suferind și ei traume atât fizice cât și psihice , persoanele din jurul acestora trebuie să încerce să îi
ajute dar fără acceptul persoanei alcoolice acestea nu pot face nimic pentru ale ajuta .

Bibliografie
1. Pasat, C., Diaconescu, E., (2007) Influența alcoolismului părinților asupra educației
copiilor în mediul rural, Ed. Pim, Iasi
2. Jellinek, E. M. (1960). The disease concept of alcoholism. Hillhouse Press
3. Charles Saul Lieber, M.D.(1995). Medical Disorders of Alcoholism.SEMINARS IN
MEDICINE OF THE BETH ISRAEL HOSPITAL, BOSTON
4. Joseph Julian, William Kornblum, Social Problems, fourth edition, Prentice-Hall, Inc.,
Englewood Cliffs, New Jersey, 1983, p. 128
5. https://www.drinkiq.com/ro-ro/support-with-drinking/how-can-drinking-affect-the-
people-around-you/
6. 10. Spickard, A., Thompson B., (2006) Murind pentru o înghițitură, Ed. Life
Publishers International, Oradea
7. Biberi, I. (1966), Alcoolismul, Ed. Medicală, București.

7
8. https://altera-med.com/ro/102-influen-a-p-rin-ilor-alcoolici-asupra-vie-ii-idezvolt-rii-
copiilor-ro/
9. Redfield, J., Adrienne, C. (2012), Profețiile de la Celestine. Ghid practic, Editura
MIX
10. Ghid de intervenție al Centrului de prevenire, evaluare, consiliere și informare a
persoanelor dependente de alcool și alte droguri “Izvorul Tămăduirii”, Bacău
11. https://clinica-aliat-suceava.ro/ce-inseamna-codependenta/