DEPENDENȚA DE BĂUTURI ALCOOLICE

1. Considerații generale. Consumul de alcool a crescut în ultimul timp ca volum și frecventă,

iar vârsta la care se începe băutul a scăzut. Studiile efectuate arată că obiceiul consumului de
alcool începe din adolescentă si la debutul vârstei adulte, dar consecințele patologice nu apar
decât în decursul mai multor ani. Adolescenții sunt rareori consumatori cronici de alcool; mai
degrabă au tendința de a ceda ocazional unui consum excesiv de alcool. Dependenta de alcool se
instalează după mai mulți ani si majoritatea persoanelor care solicită asistentă medicală au peste
30 ani.
Se observă diferențe importante între sexe privitor la consumul de alcool si la efectele fizice
produse de acesta. În țările dezvoltate tinerele consumă alcool la fel de frecvent ca tinerii, dar în
cantitate mai mică. Conținutul mai redus în apă al organismului femeilor face ca acestea să fie
mai vulnerabile decât bărbații la efectele alcoolului. Rezultă că prin consumarea aceleași cantități
de alcool consecințele asupra sănătății vor fi mai grave la femei. Alte diferențe între bărbați si
femei pot fi de ordin socio-cultural. În numeroase țări consumul de alcool de către tineri este
considerat ca o consolidare a imaginii masculine de virilitate si maturitate. Consumarea de alcool
de către femei este privită diferit: femeia care bea mult este obiectul dezaprobării sociale si, în
consecință, ea încearcă să disimuleze dificultățile cu care se confruntă în loc să solicite un ajutor
calificat.
2. Cauzele consumului de alcool la tineri:
 Anumite tipuri de personalitate (hiperemotivi, persoane cu complexe de inferioritate si cu
instabilitate psihică); alcoolul facilitează debarasarea de dificultăți de ordin caracterial,
redă încrederea si permite afișarea unei false bunăstări.
 Terenul ereditar (transmiterea genetică a unei enzime implicate în metabolismul
alcoolului)
 Tradiții proalcoolice
 Presiunea grupului
 Dorința de experimentare (pentru mulți tineri alcoolul este un simbol de maturitate)
 Exemplul idolilor
 Conflicte cu părinții
 Mediu social
 Teama de obligațiile impuse de vârsta adultă (de ex. căutarea unei slujbe)
3. Efectele alcoolului asupra organismului
Alcoolul, spre deosebire de mâncare, nu este digerat în stomac și în intestine. Când alcoolul
ajunge în stomac, o parte din el trece în celulele stomacului și apoi în circuitul sanguin. Restul
trece în intestinul subțire si apoi direct în sânge. Alcoolul poate afecta țesuturile care protejează
stomacul și laringele. Chiar și în cantități mici, alcoolul crește secreția sucurilor digestive din
stomac și creează o senzație de foame. Iritarea constantă a învelișului stomacului poate produce
gastrită: inflamația cronică a mucoasei. Mâncarea poate încetini absorbția alcoolului în sânge
aproape cu 50% . Mâncărurile grase, alături de proteine, cum sunt laptele și brânza, îl pot proteja
pe cel care bea de a se intoxica prea repede. Gradul de intoxicare este determinat de cantitatea de
alcool consumată o singură dată precum și de viteza de consumare. Consumul lent și în doze
mici permite ficatului să oxideze alcoolul mult mai eficient decât când este consumat dintr-o
data. Rezultatul va fi un grad mai mic de intoxicare. Alcoolul trebuie descompus de ficat în
bioxid de carbon și apă, înainte de a ieși din organism. Ficatul nu poate descompune o dată decât
cantități mici. Restul alcoolului circulă în sânge până ce ficatul va fi din nou capabil să-l
descompună. Când ficatul devine foarte slăbit, apar simptome în tubul digestiv și în sistemul
circulator. Ciroza este o deteriorare a ficatului care distruge țesuturile sănătoase și lasă numai
țesuturi grase și fibroase. Ciroza este cauzată de consumul excesiv de alcool. Pe măsura ce
alcoolul circula prin sânge, el ajunge la toate pârtile organismului. In câteva minute el ajunge și
la creier. Alcoolul este sedativ și depresiv, el încetinește activitatea creierului. Alcoolul împiedică

1
atât stocarea cât și obținerea informației din memorie, poate produce halucinații și chiar
apoplexie. Alcoolul poate deteriora atât vederea cât și auzul. Gustul, mirosul și pipăitul pot fi, de
asemenea, afectate. Întrucât toți mușchii sunt sub controlul creierului, acest control este tulburat
chiar și de cantități mici de alcool. Această deteriorare poate duce în timp la pierderea
coordonării si a puterii de reacție. Greutatea organismului reprezintă un factor determinant
pentru efectul alcoolului asupra organismului. Ficatul oxidează alcoolul, ceea ce înseamnă că îl
descompune chimic. O persoană mai voluminoasă, cu greutate mai mare, va putea suporta mai
ușor efectele alcoolului decât o persoana cu greutate mai mica. Efectul de intoxicare apare atunci
când alcoolul ajunge la creier și nu mai poate fi oxidat de ficat. Retinei, alcoolul nu este digerat,
cum este mâncarea. El este absorbit în sânge, o parte prin stomac și o parte prin intestinul
subțire. Tăria unei băuturi alcoolice determina și efectele sale asupra organismului.
Un nivel de alcool în sânge de 0,01-0,02% nu are un efect prea mare asupra organismului; 0,10-
0,15% cauzează simptome mai grave, printre care deteriorarea vederii, a auzului, a deprinderilor
motorii. La un nivel de 0,10-0,15% este foarte periculos pentru șoferi să conducă mașina. La
0,20% apar clar semne de beție: dificultatea de a vorbi, de a merge. Concentrațiile peste 0,40%
duc la stare de coma. Cele de 0.60-0,70% cauzează moartea.
Fazele intoxicației alcoolice:
1. Faza de excitaţie - accelerarea proceselor psihice, dezinhibare, apariţia senzaţiei de
forţă, a impresiei că poate face orice
2. Faza de depresie – tulburări de vorbire, de echilibru şi neuro-vegetative
3. Faza stuporoasă – marcată de amnezie totală sau parţială a episodului
Formele alcoolismului (după Jellineck):
 Alcoolism α –durează câteva luni sau ani
 Alcoolism β – individul începe să bea pe ascuns
 Alcoolism γ – pierderea controlului în privinţa cantităţii de alcool consumate
 Alcoolism δ – beţii prelungite, decăderea simţului moral, scăderea funcţiilor intelectuale
 Alcoolism ε - facies buhăit, telangiectazii (dilatarea vaselor la periferii), ochi
congestionaţi, conjunctivite frecvente, uscăciunea mucoaselor.
Fazele apariției dependenței de alcool:
Prealcoolică.
 Destindere şi uşurare
 Căutarea unor ocazii
 Refugiul zilnic
 Creşterea toleranţei
 Consumul permanent pentru uşurare
De debut
 Lacune de memorie
 Consumul tăinuit
 Preocuparea permanentă privind băutura
 Consumul lacom
 Sentimente de vinovăţie
 Evitarea oricăror aluzii cu privire la alcool
 Agravarea tulburărilor de memorie
Critică
 Pierderea controlului
 Încercarea găsirii justificărilor a modului de a bea
 Probleme sociale
 Afişarea unei siguranţe de sine exagerate
 Comportament agresiv
 Remuşcări permanente

2
  Perioade de abstinenţă
 Schimbarea modului de a bea alcool
 Comportament ostil şi izolarea
 Părăsirea locului de muncă
 Pierderea interesului
 Evadarea reală sau imaginară
 Neglijarea familiei şi a alimentaţiei
 Scăderea apetitului sexual
 Consumul matinal de alcool
Cronică
 Starea de ebrietate prelungită
 Degradarea etică şi alterarea raţionamentului
 Psihozele alcoolice
 Consumarea alcoolului cu persoane cu mult sub nivelul său social
 Recurgerea la consumul de produse tehnice
 Scăderea toleranţei faţă de alcool
 Stările de anxietate, tremorul, tulburări psiho-motorii
 Crizele depresive
 Delirium alcoolic
4. Riscuri pentru sănătate
Efecte de scurta durata ale alcoolului
 răspunsuri încetinite față de mediul ambiant
 scăderea coordonării
 scăderea capacitații de a gândi limpede
 alterarea memoriei
 vomă
 tulburări de vedere
 risc crescut de accidente
 dificultatea de a merge sau a sta în picioare
 pierderea cunoștinței
 comă
 deces
Efectele de lunga durata ale alcoolului
 alcoolismul
 pierderea memoriei
 ciroza hepatica
 deteriorarea creierului
 boli de inimă
 malnutriția
 scurtarea duratei de viață
 moarte prin accidente (de mașină)
 moarte prin accidente legate de alcool.
Alcoolismul acut (beția) poate produce o afectare neuropsihică cu înlăturarea constrângerilor si
inhibițiilor, crescând probabilitatea unui comportament cu risc (agresiunea, delicventa, suicid,
accidente de circulație).
Alcoolismul cronic este o toxicomanie, consecință a consumului excesiv si sistematic. Poate
induce:
 afectarea tubului digestiv: gastrită atrofică, duodenită, enterocolită, pancreatită cronică cu
tulburări secundare ale digestiei si absorbției; steatoză hepatică, hepatită cronică, ciroză
hepatică, cancer hepatic.

3
  afectarea SNC: tulburări de percepție și memorie, euforie, depresie afectivă,
susceptibilitate exagerată, scăderea voinței, pasivitate, egocentrism, dementă în cazurile
grave (acestea duc la afectarea mediului familial, socio-profesional).
 afectarea SN periferic: manifestări polinevritice.
 afectarea aparatului cardio-vascular.
 scăderea duratei de viață.
 afectarea fătului în cazul mamelor alcoolice: deficiente fizice (greutate mică la naștere,
malformații), mortalitate infantilă, deficiente psihice si mai târziu în viață dezadaptare
socială.
5. Măsuri de prevenire si combatere
Măsuri instructiv-educative (cea mai eficientă cale de modificare a deprinderii de a consuma
abuziv băuturi alcoolice) prin:
 difuzarea în rândul tinerilor a unor cunoștințe temeinice asupra efectelor alcoolului asupra
sănătății, capacității de muncă, comportamentului social, implicațiilor demografice si
economice cu ajutorul unor broșuri, pliante, panouri și conferințe pe aceste teme,
 introducerea în programul didactic a unor prelegeri despre alcoolism si efectele sale
(începând din clasele a IV-a si a V-a)
Măsuri social-economice
 restrângerea producției de băuturi alcoolice mai ales a celor concentrate,
 limitarea producției ilicite,
 menținerea unor preturi ridicate,
 realizarea unor cantități sporite si variate de băuturi nealcoolice si difuzarea largă a
acestora,
 interzicerea reclamei care se face la băuturile alcoolice prin mijloace mass-media sau prin
etichete si ambalaje atrăgătoare,
 restrângerea spatiilor de expunere a băuturilor alcoolice,
 interzicerea vânzării de băuturi alcoolice la copii si adolescenți,
 reducerea numărului de unități în care se consumă în exclusivitate băuturi alcoolice și
neautorizarea funcționării acestora în vecinătatea școlilor, căminelor, instituțiilor,
întreprinderilor etc.
Etapele tratamentului:

 Premeditativă – consumă alcool, refuzând orice observaţie pe această temă

4
 Meditativă – realitatea mult evitată pătrunde în subconştient, alcoolicul meditează şi îşi
propune schimbări profunde
 De acţiune – procesul de căutare şi găsire a soluţiilor, hotărârea de a acţiona
 De perseverenţă – menţine acele soluţii găsite care îl ajută şi se potrivesc personalităţii
lui şi condiţiilor de mediu.