ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU DEPENDENTA ALCOOLICA

ARGUMENT

Da! Traim intr-o lume in care se bea fara discernamant. Se bea de bucurie, se bea de tristete, se bea
de plictiseala, se bea din obisnuinta, se bea fara motiv pur si simplu se bea.

Panourile publicitare, mijloacele de transport, ecranele televizoarelor sunt invadate de reclame ce

indeamna la consumul de alcool, ca apoi sa fim avertizati cu ipocrizie “consumul excesiv de alcool
dauneaza grav sanatatii”. Dar nimeni nu poate spune unde incepe abuzul asa ca . se bea.

Ar fi exagerat sa consideram ca orice consum de bauturi alcoolice al unui adult ca fiind

periculos,conform unor cercetari recente limita dintre consumul inofensiv si cel daunator sanatati este
de 40 gr alcool pur/zi pentru barbati si jumatate din aceasta cantitate pentru femei.

La adolescenti si tineri primele excese constitue deja un indiciu asupra unor tulburari serioase ale
personalitati sau ale mediului in care traiesc si reprezinta un semnal de alarma; dependenta se
instaleaza de regula mult mai repede la aceasta varsta.

Nenumarate persoane dependente de alcool se preyinta tarziu pentru a se supune unui tratament
corespunzator sau nu se prezinta deloc.Aceasta situatie se datoreaza faptului ca in randul populatiei
cunostintele despre alcolism ca boala, facand parte din grupul toxicomaniilor, sunt inca foarte sumare.

Depasirea acestei grave probleme, dependenta de alcool, trebuie sa pornesca de la

cunoasterea fenomenului INFORMATIA DA PUTERE, numai cunoscand bine cu ce ne confruntam
putem gasi calea corecta de rezolvare.

Persoanele dependente de alcool pot reveni la o viata normala, sanatoasa cu conditia respectarii unei
conditi esentiale, renuntarea totala de la consumul de acool sub orice forma- ABSTINENTA TOTALA
SI PENTRU TOTDEAUNA.

Motto:

Daca intalnesti un alcoolic salvat,atunci intalnesti un EROU, in el pandeste dusmanul adormit.

Acest om ramane impovarat de slabiciunea sa si isi continua drumul printr-o lume in care se bea fara
discernamant, o lume care nu-l intelege si o societate care se crede indreptatita in ignoranta ei sa il
priveasca de sus ca pe un om inferior fiindca indrazneste sa inoate impotriva fluviului de alcool!
Sa stii insa:

El este un om EXCEPTIONAL!!

ISTORIABAUTURILOR ALCOOLOCE

Bauturile alcoolice au fost folosite aproape in intreaga lume inca din timpul stavechi, vechiul testament
ii atribuie lui Noe plantarea primei culturi de vita de vie, considerandul si prima persoana care s-a
imbatat. Prin secolul al VII-lea i.Hr consumarea bauturilor alcoolice devenise o parte importanta a vieti
de zi cu zi, greci erau insa destul de inteligenti pentru a remarca faptul ca desi vinul poate crea o stare
placuta poate deasemenea sa-l determine pe individ sa faca lucruri pe care in mod normal nu le-ar fi
facut sau chiar sa-si iasa din minti.

Filozofi greci Socrate si Platon recomandau cumpatarea si incriminau abuyul de alcool, oricum se stie
ca sfaturile lor au fost adesea ignorate, intre cei care le-au ignorat fiind si Alexadru cel Mare despre
care se crede ca ar fi murit in timpul unei petreceri la varsta de 33 de ani dupa consumarea abuziva
de bauturi alcoolice

Este posibil ca betia pe scara larga sa fi dus la caderea Babilonului in 539 i.Hr, persi au atacat si
distrus orasul in timpul unui festival cand toti locuitori erau beti, romanii au transformat sarbatorile
bahice in manifestari de o amploare necunoscuta la acea vreme, caracterizate prin excese alimentare
si de alcool, ceremonii religioase stranii si crime ritualice

DEFINITII

ALCOOLISMUL  este o boala nu un viciu. Este o boala progresiva, fizica, mentala si             

spirituala, incurabila marcata de obsesia de a bea, in ciuda raului

fizic produs de consumul de alcool.

- este o boala a negarii( eu nu sunt alcoolic in ciuda tuturor                        

evidentelor) alcoolismul ca orice boala nu face discriminari, nu tine cont de varsta, sex, cultura,
educatie, religie, proveninta sociala sau mediu de viata.(Big Book, din 1989 scrisa de alcoolici
anonimi)

Dupa OMS  - starea de boala, afectiunea sau maladia reprezinta un dezechilibru in corp, este vorba de
un dezechilibru la nivelul organismului ale carui functii nu mai sunt in parametri optimi desfasurarii
unei activitati.

Dupa Silviu Petre  se numeste alcoolic persoana care nu poate controla cantitatea de

alcool pe care o ingera in mod repetat, chiar daca stie ca aceasta ii

face rau, alcoolicul continua sa bea desi realizeaza faptul ca

dezastrul somatic si social in care se afla este consecinta

comportamentului sau toxicofil.

In dosarul OMS este definit ca starea prezentata de un subiect care consuma alcool in detrimentul
sanatatii sau activitatii sociale pe timpul unei perioade determinate si se refera la 3 tipuri principale :

-consum excesiv periodic – cu cel putin patru episoade de intoxicatie relative scurte in decus de un an

-consum excesiv continuu-cu mai mult de 12 intoxicatii pe an ,sau evident sub influenta alcoolului
odata pe saptamana

-dependenta alcoolica cu nevoia compulsiva de a bea zilnic si cu simptome de sevraj cand ingestia de
alcool este intrerupta sau redusa.

ETIOLOGII

Predispozitia ereditara- transmiterea genetica a unei enzime inplicate in metabolismul alcoolului.

Profesia- alcoolul il regasim mai frecvent in profesiile care impun o munca mai dificila putin calificata,
in profesiile ce implica un contact cu publicul.

Tipuri de personalitate- hiperemotivii, persoane cu compexe de inferioritate si cu instabilitate

emotionala, imaturi afectivi, nesiguri etc.

Personalitatea specifica bautorilor- fragilitatea morala si caracteriala, inadaptabilitate sociala,

probleme sexuale, structura psihosteniforma, labilitate afectiv-volitionala (aceasta structura ar fi
responsabila de: insuccesele frecvente ale curei de dezintoxicare).

Traditii si obiceiuri acestea apartin unui context familial, context local, regional, national si religios.

Mediu

l social si conditiile de viata- se spune ca saracia „ il imipnge pe om la bautura” din pacate asa si este
la majoritatea pacientilor cu alcoolism.

Presiunea grupului asupramembrilor sai – exista anturaje si grupuri cu un grad ridicat de

coeziune ceea ce favorizeaza adoptarea neconditionata a unor reguli printre care si participarea la
intalniri unde se consuma alcool.

Exemplul idolilor si dorinta de experimentare ,conflictele din familie , conflictele celor tineri cu

parintii,conflictele profesionale sau neimplinirea unor aspiratii favorizeaza consumul excesiv de alcool.

Teama de obigatiile si varsta adulta ,neacceptarea unui anumit statut social relatiile amoroase
esuate constitue de asemenea factori favorizanti.
Familii cu un alcoolic sau chiar doi – s-a raportat la copii,existand tendinta imitarii modului de a
bea al parintilor,baietii sa fie incurajati sa bea mai mult decat fetele cu toate acestea persoanele
abstinente ai caror painti au baut excesiv nu reprezinta un fapt neobisnuit.

Capitolul I

CLASIFICAREA TULBURARILOR CAUZATE DE ALCOOL

Clasificarea lui Jellinek in 1960

Subliniind ca ,,familia ,, alcoolismului cuprinde numeroase ,,specii,,Jellinek identifica cinci tipuri

desemnate cu primele cinci litere ale alfabetului grecesc :

Alcoolismul de tip Alfa (faza prealcoolica

Se mai numeste alcoolismul psihologic,cazurile de dependenta pur psihologica manifestata prin

incredere in efectele alcoolului-individul il foloseste inainte,in timpul sau dupa unele evenimente
stresante . Este un consum solitar si nu ajunge la dependenta fizica ci doar psihplogica , si e secundar
unei patologii psihiatrice care e ignorata .Uneori nu se stie ca e depresie sau nevroza ci doar o
suparare care trebuie sa se linisteasca , atunci se bea putin durerea se mai potoleste .Este foarte
raspindita si deseori este introducere catre alcoolismul grav, este un solitar intim , frecvent feminin .

Alcoolismul de tip Beta

Cazuri de dependenta psihologica sau fizica, dar cu consum excesiv de bauturi alcoolice, incadrabile
colectivitatii respective. Indivizii prezinta diferite complicatii secundare : polinevrita, gastrita, ciroza ,
hepatita C., datorita abuzurilor pot aparea complicatii secundare grave .

Alcoolismul de tip Gama ( etilism cronic

Cazuri de dependenta fizica fata de alcool (cu frecvente fenomene de sevraj) si cu pierderea
controlului asupra consumului de alcool (cand incepe sa bea cel in cauza nu se mai opreste pina nu se
imbata , dar dupa aceea se poate abtine complet un timp )

Alcoolismul Gama sau etilismul cronic produce obisnuinta psihologica si fizica in cadrul careia se pot
produce accidente grave.

Alcoolismul de tip Delta

Se caracterizeaza prin betii prelungite ce favorizeaza degradarea treptata al personalitatii, nu mai

exista altceva important pentru individ decat sa bea, alcoolul fiind unicul scop al existentei.

Poate duce pana la dependenta si este posibila aparitia psihozelor alcoolice, dependenta fizica este
foarte intensa , nepermitand suprimarea consumului de alcool nici pentru una , doua zile .

Alcoolismul de tip Epsilon (Dipsomania)

Este un sindrom care se manifeasta periodic prin nevoia imperioasa de a bea alcool, in plina stare de
sanatate , bolnavul devine nelinistit, deprimat, isi pierde pofta de mancare pentru ca intr o buna zi sa
plece brusc de acasa, sa intre intr-o carciuma si sa bea cantitati uneori considerabile de alcool.

El duce dupa aceea o viata absolut normala, nu bea deloc alcool, pana la un nou acces de
dipsomanie.Datorita caracterului sau de impulsiune multi autori nu considera dipsomania drept o
forma clinica de alcoomanie ci un sindrom in cadrul psihoyei maniaco- depresive, psihopatiilor sau
epilepsiei.
Modelul lui Cloninger

Este bidimensional clasificand alcoolismul in tip I si tip II

Tipul I

Are un debut tardiv dupa 20 ani, evolutie lenta observandu-se la ambele sexe.Factorii de risc sunt
reprezentati de tulburaile de mediu din copilarie, carente afective separari precoce, dezorganizare
familiala si mai putin de factori genetici .

Tipul II

Este exclusiv masculin prezinta un debut precoce inainte de 20 ani cu o evolutie rapida, telescopata
spre dependenta ceea ce duce la perturbari somatice si sociale grave.Factorii de risc sunt de ordin
genetic si neuropsihologici sindrom de hiperactivitate, tulburari deficitare ale atentiei in copilarie.
Prezenta unei personalitati antisociale ar reprezenta un factor de risc intermediar.

Clasificarea lui Fouquet(1948

Acest autor clasifica alcoolismul in 3 grupe:

-alcooloze- cuprind bautorii episodici nevrotici

-alcoolite-se refera la bautorii care beau foarte mult

-somalcooze- determinate de unele psihoze acute sau cronice (psihozamaniaco-depresiva schiyofrenia

etc)

Clasificarea ICD10

-intoxicatii

-consum cu risc

Sindrom de dependenta
-stare de intrerupere(sevraj)

-stare psihopatica

-dementa

-sindrom amnezic

-stare reziduala

Capitolul II

FORME CLINICE

Intoxicatia alcoolica acuta sau betia este provocata de ingestia ocazionala de bauturi alcoolice in
cantitate mai mica sai mai mare, tulburarile provocate de intoxicatie nu se instaleaza brusc ci treptat,
si sunt direct proportionle cu cantitatea de alcool ingerata si cu capacitatea de rezistenta individuala la
faptele toxice ale alcoolului.

Se caracterizeaza printr-o stare de excitatie de intensitate hipomaniacala:

-euforie

-expansivitate

-logoree

-lipsa controlului de sine si a convenientelor

Poate urmao dispozitie depresiva cu oarecare agresivitate,este tabloul clinic al ebrietatii.Intoxicatia

alcoolica acuta se manifesta la randul sau, sub doua forme:betia simpla si betia patologica.

Betia simpla

Se intalneste cel mai des si apare dupa ingestia ocazionala de alcool, tabloul clinic cuprinde nu numai
tulburari psihice, ci si somatice, tulburarile somatice pot ajunge in functie de gravitatea intoxicatiei,
pana la coma si moarte, la inceput bolnavul are un sentiment de buna dispozitie, de optimism vesel
glumeste,vorbeste mult, gesticuleza imbratiseaza pe cei din jur, este exagerat de genros,treptat
devine artagos incepe sa ii injure pe cei din jur sare la bataie pentru ca progresiv chiar daca nu mai
continua sa bea, sa se instaleze tulburari neurologice evidente: tulburari de echilibru in ortostatiune si
in mers, vorbire dizartrica vorbire de unul singur.La o anumita cantitate de alcool ingerata intoxicatul
devine somnolent, obnubilat, apoi cade intr un somn profund cu caracter comatos.

La trezire din somn intoxicatul revine la normal cu persistenta unor fenomene reziduale cefalee,
greata, anorexie stare generala alterata.Daca insa cantitatea de alcool ingerata a trecut capacitatea de
rezistenta a organismului intoxicatul trece din starea de somn comatos in ceea de coma profunda
exista un risc letal in absenta ingrijirilor medicale.

Masuri de prim ajutor: spalatura gastrica cu apa bicarbonata, intravenos ser glucozat in perfuzie in
care se introduce vitamina B1si B6 .

Betia patologica

Este tot o forma de intoxicatie acuta care se intalneste mai rar, la acestia intoxicatia alcoolica
provoaca tulburari psihice mult mai grave, acesti indivizi pot prezenta stari de confuzie, crize de furie
de violenta sau de depresie melancolica.In cursul acestor stari intoxicatule poate comite acte deosebit
de grave:lovirea sau chiar uciderea unor persoane intalnite intamplator,alteori sinuciderea.

In betiile patologice este frecvent necesara administrarea de sedative dintre care de elctie sunt
benzodiazepinele –Diazepam 10-20 mg per os,neuroleptice cu actiune rapida din grupul
butirofenonelor,Haloperidol 5-10mg per os sau injectabil.Izolarea si imobilizarea mecanica a
pacientului sunt necesare dar si in aceelasi timp pot avea efect cresterea anxietatii si agresivitatii.

Intoxicatia alcoolica cronica

Reprezinta de fapt adevaratul alcoolism deoarece numai in acest caz este vorba de manifestari
patologice somato-psihice provovate de ingerarea repetata,timp indelungat de alcool.Cantitatea de
alcool pe care alcoolicul o bea zilnic nu este mare,dar ea fiind ingerata cu regularitate se acumuleza in
organism care nu o mai poate metaboliza.

Semnele clinice se manifesta atat prin tulburari somato viscerale cat si neuro psihice,la examenul
obiectiv tegumentele apar palide,facies ridat prematur,cu ecatzii vasculare pe pometii obrajilor,fata
este rosie,buhaita(figura de betiv).Simptomele digestive numeroase:lipsa poftei de mancare,bolnavul
are senzatia de sete permaneta,mucoasa bucala este uscata si rosie,limba saburala;foarte multi
alcoolici se plang de pirozis,dureri epigastrice,senzatie de greata si desori au vomismente.Tranzitul
intestinal este incetinit,ficatul marit si dureros,tradand adesea un proces de hepatoza.Tulburari cardio
vasculare:tahicardie,crize de anginapectorala,cardio miopatie dismetabolica etc.

Ca simptome neurologice alcoolicul prezinta tulburari de echilibru in mers,vertij,tulburari de

sensibilitate cu parestezii la nivelul extremitatiilor,durei profunde si crampe musculare.Tremuraturile
membrelor,capuluisunt un semn aproape obligatoriu,afectarea nervilor cranieni se evidentiaza prin
scaderea mirosului,tulburaari de vedere,nistagmus,alterarea gustului.

Vorbirea este modificata, de obicei disartrica,semnele psihice sunt grave:alcoolicul este aproape
permanent prost dispus,irascibil,treptat se izoloeaza de oamenii,devine
singuratic,tacut,egoist,indiferent.Incepe sa si neglijeze familia,munca,tinuta,viata familiei sale devine
un infern isi maltreateza uneori cu salbaticie sotia si copii.Schimba frecvent locurile de munca din
cauza absentelor si a neglijarii indatoririlor profesionale.Viata fara alcool se transforma intr-un chin
insuportabil,alcoolicul trebuie sa bea tot timpul,tulburarile somatopsihice se agraveza,somnul este plin
de vise inspaimantatoare-animale salbatice,monstri etc

Treptat se instaleza tulburarile de memorie alterarea gandirii proces care sfarseste cu dementa
alcoolica.Evolutia catre dementa etse ireversibila chiar daca alcoolicul renunta complet la bautura.In
cursul evolutiei alcoolomaniei bolnavul poate prezenta unele complicatii psihice acute sau
subacute,dintre acestea,cele mai grave sunt:

Delirium tremens

Se manifesta clinic prin aparitia unei stari de confuzie cu delir acut si alterarea starii generale.
Bolnavul are figura congestionata, privirea inspaimantata, tremura din tot corpul ii clantaie dintii,
uneori in aceste conditi pot aparea crize convulsive si frecvent apare subfebrilitatea si bolnavul
transpira abundent. Simptomele dominante sunt: halucinatiile vizuale cu caracter inspaimantator,
dintre acestea sunt zoopsiile-vederea unor care il urmaresc pe bolnav. Bolnavul participa activ, face
eforturi sa se indeparteze de animalele care-l urmaresc, se zbate, fuge, sare de la inaltime.a

Aceasta stare de agitatie extrema poate dura cateva zile dupa care bolnavul incepe sa se linisteasca.a

Psihozele alcoolice

Reprezinta o stare psihotica acuta sau cronica datorata consumului cronic de alcool.

Starea de intrerupere- cuprindre sidromul de abstinenta, delirul alcoolic acut, delirium tremens,
tulburari ce apar la reducerea sau intreruperea consumului de alcool, manifestat prin hiperemie,
agitatie, anxietate, somn redus, vise terifiante, dezorientare temporo-spatiala, confuzie, incoerenta,
stare generala alterata.

Starea psihotica- cuprinde halucinoza alcoolica, delirul halucinator cronic, psihoza Korsakow si
encefalopatia Gayer-Wernicke.
Halucinoza Wernicke este un sindrom paranoic, pacientul prezinta halucinatii auditive cu continut
persecutor, este o afectiune periculoasa antisociala, bolnavul dand curs falselor mesaje.

Paranoia alcoolica apare la un alcoolic cronic ale carui probleme sexuale se vor accentua cu ani, la
inceput el este in curba pozitiva cu aventuri dupa care isi pierde increderea in sotie, asa incep
banuielile si acuzarea sotiei de infidelitate. Aduna mental dovezi, o forteaza chiar prin brutalitate si
violenta mai ales nocturna. Tema esentiala este gelozia, este o afectiune grava, soti trebuie sa se
desparta cat mai repede altfel sotia devine sacrificata la propriu

Epilepsia alcoolica consta in crize convulsive majore aparute in cadrul etilismului cronic, se trateaza
prin stoparea alcoolului si cu anticonvulsante.

Sindromul Korsakow se manifesta ca o psihoza asociata cu polinevrita alcoolica, bolnavul prezinta in

special tulburari de memorie si confabulatie precum si tulburari neurologice. Sindromul evolueaza o
perioada mai lunga pana la un an fie catre vindecare sau agravare progresiva si moarte.

Encefalopatia Gayer-Wernicke seamana cu encefalopatia portala, semne patognomonice sunt

paralizii ale nervilor cranieni, sunt stari grave preletale.

Sindromul amnezic sindrom asociat cu prezenta tulburarilor cronice ale memoriei, memoria imidiata
este prezenta iar cea recenta este mai putin perturbata decat cea a faptelor vechi. Se perturba sever
cronologia si apar confabulatiile, coplicatiile mai pot include: cardiopatia dismetabolica, hipertensiunea
arteriala, gastrita, ulcer peptic, costipatie, ciroza, pancreatita, impotenta sexuala la barbati, nu trebuie
uitat efectul teratogen, un risc este cel al afectarii fatului care va prezenta retard mintal, microcefalie,
crestere intarziata, anomalii faciale. Acest sindrom apare chiar daca sunt consumate cantitati
moderate de alcool in timpul sarcinii.

Dipsomania consta intr-o necesitate imperioasa de a bea alcool, un acces durand 7-15 zile cu o
recadere periodica intre 6-12 luni sau 1-2 zile de betie la 10-20 zile interval in care dipsomanul poate
ramane abstinent. Apare mai frecvent la femei decat la barbati, accesul dipsomanic debuteaza printr-o
faza prodromala dominata de depresie, irascibilitate, cefalee, inapetenta, tremuraturi de lupta
impotriva apetentei sale alcoolice recurgand in final la orice pentru asi procura bautura.

Urmeaza faza de ingerare ce aduce o eliberare pasagera a starii tensionale traite de bolnav urmata de
consumul ineu cantitatii excesive(10 litri vin/zi)ce se finalizeaza printr o revenire la starea de sanatate
si de sobrietate anterioara,fara dezvoltarea unor elemente productive psihiatrice.

Dementa alcoolica este afectarea finala, in care ca intr-o cuva se varsa toate celelalte, in aceasta
situatie se bea orice fara alegere se produce o pierdere globala,ireversibila a functiilor intelectuale cu
exacerbarea instinctualitatii.De fapt avem de a face cu sindromul psihoorganic cronic deteriorativ si
ireversibil.

Comportamentul suicidar  peste 80%din indivizii care se sinucid sunt depresivi,alcoolici,in alcoolism
tulburarile timice sunt foarte frecvente, raportul din cele mai multe tari sugereza ca 6%-20%din
alcoolici sfarsesc a se sinucide.

Manifestari clinice ale alcoolismului

In primul rand se observa faciesul care la alcoolicul cronic este vultuos,cu venectazila nas si pometi
sau facies palid cu conjunctivele injectate,subicterice,halena alcoolica tipica,dizartrie,aspect de
imbatranire precocee,degete hipocratice.

Se noteza prezenta unor manifestari simpatotone: usoara neliniste psihomotorie,transiratii

abundente,diaree,tahicardie,hipertensinue arteriala,anxietate,insomnii,cosmaruri,frecvent exista o
simptomatologie depresiva cu inapetenta uneori idei de suicid.Alteori tablou clinic este de tip
euforic,cu tendinta la minimalizare a tulburarilor sau se intalneste iritabilitate accentuata,generatoare
de conflicte, agresivitate.Anamneza poate releva in antecedente tulburari de comportament evocatore
pentru tulburare de constiinta,tulburari de perceptie,halucinati propriu zise auditive sau o criza
generalizata la un individ fara antecedente comitiale.

Manifestari clinice intalnite in cazul abstinentei sau reduceri cantitati de alcool

Sindromul de abstinenta la alcool

Se caracterizeaza prin aparitia la un interval de cateva zile(2-3 zile)de la reducerea sau incetarea
consumului de alcool la un pacient care anterior a abuzat de alcool,a unei simptomatologii ce include
senzatia de disconfort nedefinit,tremur fine distale ale membrelor,pleoapelor,tremuraturile putand sa
se accentueze pana la adevarate mioclonii.Uneori tabloul clinic al abstinentei poate imbraca forme
severe de tipul deliriumului alcoolic subacut.

Tabloul clinic consta in :

-delir halucinator halucinatii vizuale zoopsice

-confuzia mentala genereaza agitatia

-agitatia are mai ales aspect akatisic,frecvent apar tulburari grave de coordonare motori
-anxietate,idei de continut depresiv

-pacienti prezinta o baza larga de sustinere,mers dificil

-transpiratii abundente,diaree,varsaturi,tahicardie

Frecvent sindromul de abstinenta se complica si evolueaza de la forma de delir subacut la cele de

delirium tremens care poate persista timp de cateva zile in cazuri rare chiar o saptamana.

Starea de ebrietate

Denumita in limbajul popular ,,betie,,tipul de reactie in cazul de ebrietate este influentat de mai multi
factori precum stare fizica si psihica a consumatorului,in starea de ebrietate apar o serie de
modificari .

Dispoztia psihica –trece de la buna dispozitie la deprimare,suparare si agresivitate,initiativa care trece

de la stimulare la inhibare .Comportamentul social este afectat si va trece de la facilitarea unor
contacte la manifestari de agresivitate,una din principalele modificari survenite este asupra stari de
constienta care va trece de la senzatia de a fii mai treaz la stare patologica manifestata prin
ameteli,pierdere temporara a constientei si coma; rationamentul va prezenta o incetinire ,idei
osesive,scaderea capacitatii critice,ceea ce uneori este privit ca gandire creativa.

O alta modificare evidenta este asupra motricitatii,modificaari ale pulsului,greturi varsaturi,tulburari

ale termoreglari,pierderea controlului asupra sfincterelor .Aceste modificari devin tot mai evidente cu
accentuarea starii de ebrietate,in functie de gradul de alcoolemie se vor diferentia:

-stari de ebrietate usoara intre 0,5-1,5 la mie

- stari de ebrietate medii intre 1,5-2,5 la mie

-stari avansate /coma alcoolica peste 2,5 la mie

Modificarile insa vor fii foarte diferite de la o persoana la alta aflata in aceeasi stare,tinand cont mai
ales de gradul de obisnuinta in consumarea de bauturi alcoolice .

Date epidemiologice

Alcoolismul este considerat de catre OMS ca fiind a treia problema de sanatate publica,o dovada in
plus a interesului stiintific mondial manifestat fata de acest fenomen constituindu-l organizarea unui
numar important de congrese internationale anuale. Abuzul de alcool creste odata cu varsta,atinge un
maximum intre 36-45 de ani,pentru ca apoi sa diminue, cercetarile epidemiologice si statistice
medicale ca si preocuparile de psihiatrie sociala semnaleaza in prezent o crestere progresiva a
consecintelor biologice,psihologice si economico sociale daorate consumului de alcool, care justifica si
activeaza preocuparile pentru sanogeneza colectivitatii prin tratamentul si recuperarea alcoolomaniilor.

Se apreciaza ca 30-50% din detinuti au implicatii legate de alcool.iar peste 75%din delicventii juvenili
provin din familii unde cel putin un parinte este alcoolic.In numeroase tari peste 40% din decese prin
accidente de circulatie sunt atribuite alcoolului,Helgason (1964) depista in Islanda 9,91% barbati
alcoolici si 0,97% femei.Dupa Pastor se apreciaza ca rata alcoolismului este intre 2% si 10% in
populatia generala.

Date importante din punct de vedere statistic sunt de obicei indirecte,ne referim la decesul prin ciroza
hepatica,numarul de accidente rutiere in care este implicat alcoolul,incidenta unor boli somatice in
acre un rol important al are abuzl de alcool.West afirma ca 30%din internarile anuale din spitalele cu
profil general in SUA este dat de alcoolism .

Prevalenta

-este mai mare la barbati decat la femei

- este mai mare la mediile sociale defavorizate

-este mai mare in societatile care accepta consumul de alcool

-este mai mare la subiecti care practica meserii ce faciliteaza accesul la bauturi(barmani,ospatari)

-este mai mare la indivizi cu tulburari de personalitate .

Factorii de risc pentru instalarea dependentei de alcool

S-a constatat o incidenta crescuta in urmatoarele situatii:

-tatal alcoolic

-familii dezorganizate

-celibatul

-tulburari de personalitate

-medii defavorizate social

-lipsa de educatie

-tulburari anxioase,tulburari depresive.

Capitolul III

DIAGNOSTIC

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:

-existenta unei stari de agitatie psihomotorie,insotita de confuzie mentala cu sau fara halucinatii

- existenta stigmatelor alcoolismului cronic: facies vultuos, hiperemiat, venectazii, tremuraturi, semne
cutanate.

- date anamnestice de la apartinatori despre abuzul habitual de alcool si eventualele tulburari

comportamentuale

Diagnosticul diferential trebuie sa excluda

sindroame confuzionale acute febrile sau de alte origini

hemoragie meningeala

hematom subdural

intoxicatie cronica cu metale grele

alte activitatii (dependenta de droguri, benzodiazepine etc)

In cazul alcoolismului cronic confirmat trebuie sa excludem

betiile acute patologice

encefalopatia portala

encefalopatia Gayer-Wernicke

Riscuri pentru sanatate

Alcoolismul acut(betia)care produce o afectare neuropsihica cu inlaturarea constrangerilor si inhibitilor

cresand probabilitatea unui comportament cu risc(agresiune,delicventa,suicid,accidente de circulatie).

Alcoolismul cronic este o toxicomanie,consecinta a consumului excesiv,scaderea

atentiei,somnolenta,diminuarea randamentului fizic si intelectual,alterarea sanatati .Obisnuinta nu
inseamna ca organismul s-a desprins cu otrava din potriva alcoolul contiuna sa distruga pe nesimtite
sanatatea favorizand aparitia unor boli de inima,nervoase,digestive.

Consumul sistematic de bauturi alcoolice induce instalarea unor boli cronice ale tubului
digestiv,mucoasa stomacala si a intestinelor se altereaza sub influenta alcoolului cauzand tulburari
ca:balonari,arsuri,dureri locale,diaree,cel mai frecvent este afectat ficatul, primul filtru impotriva
toxinelor care atenteaza la sanatatea organismului,obosite si suprainarcate celulele hepatice se
sclerozeaza ducand la instalarea crizei hepatice steatoza hepatica,ciroza hepatica,hepatita
cronica,cancer hepatic.Afectarea sistemului nervos central prin tulburari de perceptie si
memorie,euforie,depresie,scaderea vointei,pasivitate,egocentrism ,dementa in cazurile grave (acestea
duc la afectarea mediului familial,socio-profesional).Afectarea sistemului nervos periferic cu
manifestari polinevritice. Consumul de alcool are efecte negative si asupra inimi care isi mareste
volumul,iar tesuturile propri se altereaza aparand tulburari nefaste in circulatia sanguina,afectarea
aparatului cardio vascular duce la miocardiopatii dismetabolice ,arteriopatie obliteranta ,HTA. Efecte
nocive apar si la glandele interne ,sexuale,la celulese nervoase ,scade capacitatea de rezistenta si
imunitatea organismului ducand la scaderea duratei de viata.

Afectarea fatului in cazul mamelor alcoolice duce la deficiente fizice (greutate mica la
nastere,malformatii), mortalitate infantila, deficiente psihice si mai tarziu dezadaptare sociala.

Metabolizarea etanolului

Alcoolul administrat totdeauna de cale orala , se excreta direct prin rinichii , plamanii si glande
sudoripare in proportie de 2-10% .

Catabolismul sau are loc in ficat,prin trei modalitati biochimice :

-pe cale alcooldehidrogenazei(ADH)in care un rol important il are cofactorul nicotinamid-
adenindinucleotidul(NAD)

-pe calea microsomiala descrisa de LIEBERcu participarea sistemului microsomial de oxidare a

etanolului (MEOS)

-pe cale hidrogenperoxid-catalazei aceasta cale fiind mai putin importanta decat cele anterioare.

Primul metabil al alcoolului este acetilaldehida care ste ulterior transformata de acetaldehid-
dehidrogeneza in acetat si acetil-coenzima A,care urmeaza in continuare caile metabolice comune ,
produsii finali fiind bioxidul de carbon si apa.

Toxicitatea etanolului se manifesta in mod direct in primul rand prin reducerea capacitatii de absorbtie
digestiva a glucidelor, proteinelor si vitaminelor, prin cresterea absorbtiei lipidelor la nivelul
hepatocitelor ceea ce duce la aparitia steatozei hepatice .

Toxicitatea directa a etanolului il constitue catabolismul sau acetaldehida, ea intervine in

metabolismul aminelor cerebrale cu rol probabil in intensificarea consumului de alcool.

Toxicitaea indirecta a etanolului in conditiile de consum abuziv se datoreaza consumului de NAD

precum si solicitarii functionale excesive a cailor de metabolizare a alcoolului,consumul de NAD inhiba
reactiile care-l folosesc drept cofactor, producand acidoza metabolica prin exces de lactat si diminuare
a puterii si sistemelor tampon celular .

Viteza de difuziune si cresterea valorilor alcoolemiei este in stransa interdependeta cu numerosi

factori, dintre care cei mai importanti sunt:cantitatea , calitatea si concentratia in alcool a bauturi
ingerate, starea de sanatate functionala sau organica a tractului digestiv, obisnuinta si ritmul oxidare-
excretie, prezenta si calitatea alimentelor, consumate concomitent .

Faza de distributie consta in repartitia alcoolului resorbit prin difuzarea sa dinspre torentul circulator
intravascular catre toate tesuturile si lichidele celulare ale oragnismului.Astfel se constata la nivelul
creierului valori apropiate de concentratia in sange a alcoolului , sper deosebire de LCR, unde datorita
efectului retard de difuziune se noteaza persistenta valorilor ridicate ale concentratiei alcoolului in
conditiile unei alcoolemi scazute.Cea mai scazuta concentratie in alcool se intalneste in ficat ceea ce se
coreleaza cu faptul ca la acest nivel se efectueaza oxidarea sa.

Alcoolul se elimina din organism in proportie de 90-98%prin oxidare, proces ce incepe dupa absorbtie
si dureaza pana la eliminarea sa completa.Energia calorica rezultata prin oxidarea normala a alcoolului
determina o acumulare de caldura numai in cadrul fenomenului de ,,actiune dinamica specifica,,ce nu
paote fi utilizata de catre organism, de exemplu, in procesele fundamentale de respiratie tisulara.La
nivel renal se elimina cca.0,5-5%din cantitaea ingerata, etanolul difuzeaza prin membrana
glomerulara si atinge in urina aceeasi concentratie ca si in sange, diferenta de tensiune partiala de la
nivelul plamanului, favorizeaza trecerea etanolului din sange in aerul alveolar, cale pe care se elimia
cca.2-3%din cantitatea ingerata.

La indivizii alcoolici au fost observate numeroase perturbari ale metabolismului fierului, constatari ce
pledeaza pentru cresterea semnificatiei fierului redox activ.
Metabolizarea alcoolului produce o scadere gluconeogenezei cu acumularea acizilor grasi si cresterea
trigliceridelor, valori ce pot reprezenta in dinamica prin asociere un test in identificarea alcoolicilor.
Desi in trezent se cunoaste mai multe despre metabolizarea alcoolului si actiunea sa asupra
organismului prin mecansime enzimatice extrem de complexe, studiul reltiei dintre condisia subiectiva
a persoanei si receptivitaetea sa particulara fasa de efctele alcoolului cu instituirea unei inductii sociale
constitue un teren deschis cercetari.

Gradele betiei in functie de alcoolemie

Dupa Kohn

0,1-0,3g la mie-nesemnificativ

0,3-1g la mie –impregantie alcoolica ,stare de agitatie, euforie, comportament ebrios

1,5-5g la mie –ebrietate marcata- irascibilitate,tulburari de coordonare motorie

2-2,4g la mie- betie propriu-zisa(stare precomatoasa)

2,5-4g la mie –coma alcoolica

De la 5g la mie si peste poate surveni moartea.

Teste de laborator

Pentru detectarea alcoolicilor pot fi folosite mai multe teste de laborator .

Testul sanguin care indica cel mai fidel alcoolismul este detreminarea gamaglutamino-peptidozei,
estimarea nivelului sanguin al acestor enzime constitue o metoda utila de screening. Nivelul este
ridicat la aproximativ 8% din bautorii problema, atat la barbati cat si la femei, indiferent de existenta
sau nu a unei atingeri heaptice.

Alcoolemia – o concentratie ridicata nu deosebeste abuzul cronic de alcool de un episod izolat, daca
totusi o persoana nu prezinta semne de intoxicatie, atunci cand alcoolemia are valoare ridicata
probabil ca individul are o toleranta neobisnuita la alcool, ceea ce sugereaza un consum persistent si
masiv.

Glicemia – poate pune in evidenta o hipoglicemie indusa de alcool.

Ionograma serica si ureea sanguina – pot evidentia cetoacidoza alcoolica si deshidratarea .

Evolutie si prognostic

In prezent eficienta terapeutica este remarcabila, chiar pentru formele garve, subacute,
simptomatologia remitandu-se in conditii de spitalizare in cca.3 zile

Frecventa recaderilor in cazul tuturor toxicomanilor este foarte mare si proportia este descendenta, in
sensul ca cel mai mare preocent de recaderi este in prima luna dupa externare . Prognosticul
deliriumului tremens ramane grav, decesul fiind frecvent in timpul crizei, in lipsa tratamentului
complex psihotrop si soamtotrop.

Daca tratamentul de abstinenta este relativ usor si se realizeaza in cateva zile de spitalizare,
mentinerea abstinentei este o problema foarte complexa necesitand terapii nonmedicale(nursing,
alcoolici anonimi, psihoterapii behavioriste de lunga durata )

Dar nici o terapie nu este eficienta in lipsa unei conlucrari a celor interesati (sot, sotie, copii, pesonal
medical, preot, asistent social)sau orice alta persoana semnificativa care doreste sa se implice pe
termen lung in recuperarea unei persoane care sufera de alcoolism .

Afectiuni asociate alcoolismului

1.Depresia

Aproximativ 33% dintre alcoolici prezinta o tulburare afectiva asociata.

Simptomele depresive pot fi secundare consumului de alcool sau consumul de alcool poate fi
determinat de o depresie subiacenta.Din istoric se poate determina care este cauza primara . Este
necesar ca pacientul sa fie dezintoxicat si sa nu consume alcool cel putin 6 saptamani pentru a se
preciza diagnosticul.

Antidepresivele sunt utile pentru tratarea depresiei si pentru a preveni revenirea la consumul de alcool
in cazul anumitor pacienti.

2.Anxietatea

Aproximativ 25% dintre alcoolici prezinta o tulburare anxioasa asociata.

Anxietatea poate fi secundara sevrajului alcoolic sau consumul de alcool poate fi rezultatul
anxietatii.Anxietatea generalizata este o tulburare asociata frecvent, iar daca este diagnosticata si
tratata, poate reduce nevoia de a bea a unor pacienti.

3. Boli mintale cronice

Cel putin 25%dintre bolnavii mintali cronici prezinta si o forma de alcoolism.

4. Tulburarea de personalitate de tip Borderline

Abuzul de alcool este frecvent asociat si creste semnificativ riscul de suicid.

Capitolul IV

TRATAMENTUL

Tratamentul alcoolismului constitue o problema psihiatrica, dar in aceelasi timp, privit prin prisma
probemelor somatice si a implicatiilor de ordin social si psihologic este o problema a medicului de
medicina generala, a nuresi in comunitate, a neurologului si internistului, a psihologiei si nu in ultimul
rand a asistentului de psihiatrie.

Tratamentul profilactic

Educatia sanitara vizeaza combaterea tendintelor de consum si abuz de alcool la toate varstele.

Alcoolismul cronic determina malnutrisie materna si consecutiv encefalopatie etanolica, cu retard

psihosomatic.

Combaterea obiceiului de a da alcool copiilor intalnit chiar in perioada de sugar, cand pentru a-i
,,calma,, li se da sa suga o batista inmuiata in tuica, alcoolulu are consecinte nefaste asupra
dezvoltarii psihosomatice a copilului
Prevenirea comportamentului deviant la copii si tineri, a conduitelor antisociale, printr-o viata
echilibrata. Mediul familial dezorganizat, neintelegerile dintre soti, alcoolismul unuia sau a ambilor
parinti, determina dezechilibrul psihoafectiv la copii si tineri. Formarea unei personalitati dezarmonice,
cu comportamnet deviant, narcofilie, comiterea unor acte antisociale sau rezultatul carentelor de oridn
educativ si lipsei de supraveghere.

Inlaturarea ideilor false precum : alcoolul combate durerea fizica, durerea de dinti sau ,,da putere,,.

Educatia sanitara trebuie realizata prin toate mijloacele insitanu-se asupra consecintelor dezastruoase
mediacle, sociale si economice ale alcoolismului.

La baza educatiei pentru sanatate privind profilaxia se afla popularizarea modului sanatos de viata si
dezradacinarea deprinderilor daunatoare, in ceea ce priveste generatia in crestere este just un singur
punct de vedere- educatia tineretului in spiritul abstinentei, atitudinii negative active fata de orice
manifestare de alcoolism .

Combaterea cu succes a alcoolismului si a consumului abuziv de spirtoase in mijlocul adultilor paote

contribui esential la ameliorarea atmosferei in fiecare familie si micsorarea numarului de devieri
psihice ale copiillor .

Datorita efectului complex al alcoolului asupra organismului, consumul acestuia trebuie facut cu
moderatie si trebuie sa se aibe in vedere raportul dintre beneficii si riscuri.

Tratamentul curativ

Planul terapeutic va fi realizat impreuna cu pacientul(sottul, sotia cand se poate) obiectivele vor fi
prescrise, iar pacientului i se va cere sa-si ia raspunderea pentru realizarea lor. Aceste obiective
trebuie sa priveasca nu numai bautura, ci de asemenea, si orice alta problema corelata de sanatate,
de casnicie, de munca sau de adaptare sociala.

Obiectivul pe termen scurt trebuie sa fie usor de realizat de exemplu obisnuinta complets timp de
doua saptamani .In acest fel, pacientul se poate simti gratificat de succesul rapid.Informatiile despre
efectele consumului masiv de alcool constitue un factor important in tratament.

Tratamentul igieno-dietetic

-aport crescut de lichide pana la 3,5litri pe 24 h administrat per os sau pe cale parenterala;

-alimentatia bogata in vitamine, hiperproteica si hipercalorica, cu mese administrate in cantitati

reduse si dese;

-repaus la pat cu supraveghere pe durata starilor de sevraj.

Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos este oportun in orice stadiu si se realizeaza cu o plaeta larga de
medicamente (psihotrope, tonice-reborant,hepatotrope,anticomitiale, vasotrope).O prima etapa a
tratamentului medicamnetos incepe print-o cura de dezintoxicare, adica combaterea sevrajului si
limitarea eventualelor tulburari date de sevraj, prin administare de tranchilizante:Diazepan,Napoton,
Xanax, vitaminoterapie cu vitamine din grupul B,PP; neuroleptice seadtive si incisive :Plegomazin,
Haloperidol care se administreaza si in cazul fenomenelor confuz –onirice si delirante.

Predelirium tremens reprezinta uregnte psihiatrice ce necesita inernarea in spital cu supraveghere

permanenta si tratament pentru complicatiile somatice .Adoua etapa a tratamentului medicamentos e
reprezentata de tratamentul dependentei pentru alcool sau cure de dezgust care se incepe in spital si
se continua acasa, fiind sustinuta si de psihoterapie individuala sau de grup.

In arsenalul terapeutic medicamentos un loc aparte il au medicamnetel tip antabuz, substanta cea mai
raspandita este Disulfiramul cunoscute sub denumirea comerciala de Antalcool.

Disulfiramul- este uneori prescris pentru descurajarea impulsiuni de a avea. Actioneaza prin blocarea
oxidari alcoolului, asa incat acetaldehida se acumuleaza, daca pacientul consuma alcool, se produce o
congestie neplacuta a fetei, apar senzati de sufocare, cefalee, tahicardie, anxietate, varsaturi
incoercibile.Medicamentul nu este lipsit de riscuri, provocand uneori aritmii cardiace si rar colaps
cardiovascular.

Tratamentul acestor reacti adverse: oxigeno terapie, sulfat de efedrina, glucoza i.v. Pot aparea de
asemenea efecte secundare neplacute in absenta alcoolului: gust metalic in gura, simptome
gastrointestinale, dermatita, neuropatie periferica, polachiurie, impotenta stari confuzionale toxice.
Tratamentul cu disulfiram nu va fi inceput decat daca au trecut cel putin 12 ore de la ultima ingestie
de alcool, in prima zi i se dau pacientului 4 tablete de cate 200 mg si se interzice consumul orcarei
bauturi alcoolice in timpul tratamentului. Aceasta doza se reduce cu cate o tableta pe zi pana la doza
de intretinere de jumatate sau de o tableta pe zi.

Carbamida citratului de calciu- se foloseste in acelasi fel. Este absorbita si excreta mai rapid,
induce o reactie mai usoara la alcool si are mai putine efecte secundare. Aceste tratamente au o
aplicatie limitata la cativa pacienti si numai impreuna cu alte medicamente. Aceste medicamente se
potrivesc cel mai bine pacientilor care nu se abat de la tratament, sunt disciplinati si spera mult in
vindecare si au o buna cooperare la planul terapeutic.

Tratamentul psihoterapeutic

Psihoterapia poate fi individuala sau de grup si consta in sustinerea psihica a pacientului care are
probleme cu consumul de alcool.

Terapia de grup este o metoda terapeutica des folosita avand rezultate bune. Aproximativ 10
pacienti se intalnesc regulat impreuna cu unul sau mai multi membri ai personalului. Scopul este de a-
i face sa-si observe propriile probleme oglindite in alti si sa gaseasca modalitati mai eficiente de a le
rezolva. Ei castiga incredere pe masura ce membri grupului se straduesc impreuna sa-si reorganizeze
viata fara alcool. Esre o metoda de terapie a alcoolicilor anonimi.

Terapia de sustinere- daca nu exista disponibilitati pentru terapia de grup, sau daca pacientul nu
accepta, un terapeut sau un psiholog pot oferi sprijin psihologic individual, scopul este de al ajuta pe
pacient sa faca fata problemelor din viata fara a apela la alcool.

Terapia comportamentala- in cadrul acestei terapii, pacientilor li se pot arata casete video in care
sunt filmati ei insusi in stare de ebrietate; pot fi invatati sa bea fara sa dea paharul peste cap, li se pot
arata cum sa identifice impulsurile de a bea si cum sa gaseasca aste cai prin care sa le raspunda.

Tratamentul sindroamelor de sevraj

In toate stadiile etilismului cronic dar mai ales in delirul alcoolic acut se indica tranchilizante pentru a
combate anxietatea si agitatia: Meprobamat, Diazepam, Napoton, Hidroxizin.

Diazepam-  este considerat un medicament de electie pentru tratarea deliriumului tremens, doze de
20-50 mg/zi, daca medicamentul nu se poate administra per os, se indica o fiola la 2-4 ore.

Meprobamat- in doze de 4-6 gr/zi, este preferat pentru efectul sedativ rapid si pentru ca nu determina
colaps.

Napoton- in doza de 15-40 mg/zi este preferat de uni, pentru ca nu sedeaza excesiv, nu altereaza
functia hepatica si nu induce convulsii.

Se recomanda multa prudenta in administrarea neurolecticelor majore(Haloperidol, Clorpromazin)

Clropromazin-poate fi util pentru efctul sedativ major.

Haloperidol-se administreaza in toate starile confuzionale si cu agitatie psihomotorie marcata.

Tratamentului i se asociaza vitamino terapie cu vitamine din grupul B(B1.B6,B12), vitaminele Csi PP,
de asemenea hepato protectoare, tonicardiace, antibioticesi psihotone.

Esentiala este rehidratarea (perfuzabil sua pe os) in cadrul unui regim hidrozaharat.

In tratamentul psihozei Korsacov si al encefalopatiei Gayet- Wernicke se indica doze mari de vitamine
B1si PP.

Halucinoza alcoolica impune administrarea de neuroleptice.

Tratamentul nurcing

Are doua obiective:

obiectivul pe termen scurt care este menit sa corijeze simptomatologia prezenta la un moment dat
(insomnii, neliniste, tremuraturi, deshidratare, tulburari de comportament).Se pun diagnostice nurcing
precise cu interventii la obiect si tinte realiste pentru un interval de cca. osaptamana.

obiectivul pe termen lung de a pastra abstinenta pe timp cat mai indelungat, de preferinta ani,
interventiile sunt de genul psihoterapiei si eventual de corecatare a tulburarilor de personalitate si de
caracter ale pacientului.

Pentru reusita obiectivului pe termen lung este imperios necesara colaborarea cu persoane
semnificative pentru pacient.

In cazul alcoolismului, vindecarea depinde mai ales de participarea activa a bolnavului.Specialistii in

domeniu actioneaza dupa principiul ,,Te ajut sa te poti ajuta singur,,.

Capitolul V

PLAN DE INGRIJIRE I

Pacientul M.V in virsta de 40 ani s-a prezentat in data de 06.06.2010 in sectia Psihiatrie insotit de
mama lui, care a fost nevoita sa-l aduca la tratament.

Se stabileste diagnosticul medical „Etanolo dependenta cu etanolo dependenta cu fenomene

halucinatorii

M.V locuieste in Baia Mare intr-o garsoniera impreuna cu mama lui , este necasatorit si nu are copii.
Pacientul prezinta urmatoarele simptome :tremor generalizat , stare generala alterata , halucinatii
auditive si vizuale de genul’’vad cum se misca frigiderul de la locul lui si chiar l am masurat pe perete
pana unde se ridica pentru a vedea si mama, am scos sarma din obrazul meu si am taiat-de mai multe
ori , cand ma incalt sireturile de la pantofi se incalcesc „;facies hiperemiat vultuos, diaforeza
predominanta ~1000ml /24 h ,hiperhidroza , mucoase umede si palide ,crize convulsive pe fon toxic
„am cazut jos de trei ori , sunt nervos nu pot sa muncesc , ma simt inutil devalorizat, apatic , imi
amortesc degetele , „am cosmaruri cu serpi, animale salbatice’’din aceasta cauza prezinta insomnie cu
treziri repetate in timpul nopti, anxietate marcanta, stres.

Pacientul M.V prezinta halena alcoolica , hipertermie cu temperatuta corporala 37.8C, pacientul mai
prezinta un mers nesigur cu spectru larg de sustinere , prezinta unghii murdare si degete hipocratice ,
par nespalat cavitate bucala si limba incarcata , are dintii cariati , este neingrijit .

Dupa spusele lui M.V consuma 1 litru de tuica/zi, fumeaza doua pachete de tigari si bea 2-3 cafele ,
mai relateaza ca la consumul de alcool nu manaca nimic spunand”alcoolul imi tine de foame si de
sete’’din aceasta cauza prezinta anorexie si greutate de 70 kg la 1.84 cm .

Este de religie ortodox, face curatenie la biserica si ajuta preotul in treburile bisericesti, dar spune el
nu participa la slujbele religioase pentru ca nu are rabdare , este frustrat, confuz si nu vrea sa
deranjeze oameniidin jur in timpul slujbei.

M.V a fost miner , a lucrat in mina 15 ani, acum este pensionar de gradul III, la consumul de alcool
este agresiv si violent.

Istoricul bolii bolnav la aIIa internare , are o internare la spitalul psihiatric din Sighet in noiembrie
2008, dupa externare reia consumul de alcool, ajunge la 750g/zi de tuica, votca

Simptomele mentionate au aparut im urma cu 3 saptamini accentuindu se in ultimul timp, motiv

pentru care solicita internare.

AHC tata alcoolic decedat

-frate alcoolic

AC-hepatita cronica cianotica si ciroza hepatica din cauza consumului excesiv de alcool

traumatism toracic drept prin cadere de la inaltime . La internare se masoara functiile vitale care au
urmatoarele valori

R-18r/minut

P-81p/minut

TA-160/100mmhg
G-70kg

I-1.84cm

T-37.8C

Examinari de laborator

Examinare efectuata  Valoare obtinuta Valoare normala

Hemoglobina 13g% -16g%

Hematocrit 42g% 45g%

Leucocite 5900mm3 5000-8000mm3

Glicemie 96mg% 80-120mg%

TGO 55UI 5-17UI

TGP 68UI

1h
VSH 10mm1h
2h
22mm2h

Tratament medicamentos:

Psihoigiena, abstinenta totala de alcool si stres

-diazepam 1-0-1
-carbomazeprina 1

-nitrazepam-hipnotic-0-0-1

-vitamina B1-1-0-0

-vitamina B6-1-0-0

Nivel de  dependenta II

Evolutie – pacient cu vechi antecedente psihiatrice cu

repetate internari in serviciul de psihiatrie se interneaza cu anxietate, halucinatii se institue tratament

de specialitate

reactioneaza lent, dar favorabil la tratamentul aplicat.

Manifestari de Problema de dependenta

dependenta
-neliniste,frica,agitatie, Anxietate marcata

solicitarea mamei sa
Pierderea stimei de sine
verifice frigiderul

-abuz de alcool,

agresivitate, violenta

-sentiment de inutilitate
-anorexie, scadere in Alimentatie insuficienta din

greutate, stare de punct de vedere cantitativ si

slabiciune, inapetenta. calitativ

-transpiratii abundente ~

1000ml

-transpiratii abundente la

miini si picioare ce stagneza

interdigital

-hiperhidroza cu miros

puternic Diaforeza

-tegumente hiperemiate

Diagnostic potential

Deshidratare
-halucinatii vizuale si Comunicare ineficienta

auditive la nivel afectiv

-apatie, devalorizare
Confuzie
-halucinatii, delir,insomnie.
-ore insuficiente de somn Insomnie

oboseala,iritabilitate,

-confuzie
-subfebrilitate temperatura Hipertermie

de 37.8C

-diaforeza

-senzatie de frig
-mers nesigur cu spectru Alterarea modului de a se

misca
larg de sustinere

-tremor generalizat.
-unghii murdare, par Carente de igiena

murdar nespalat si gras

Risc de infectii
-pavilioane ale urechiilor

murdare

-dintii cariati, halena

alcoolica.
-incapacitate de a-si lega Dificultate de a se imbraca

si dezbraca
sireturile ‘’pentru ca se

incilcesc „

-incapacitate de a –si

incheia si descheia nasturii

-neputinta de a munci Devalorizare

-inutilitate

-descurajare

-starea de dependenta

alcoolica in care se afla

nu-i permite participarea

la activitatii, agresivitate.
-neparticiparea la slujbe Dificultate de a participa la

activitatii religioase
religioase

-confuzie, dezorientare,

frustrare, anxietate.
-cunostinte insuficiente, Ignoranta fata de dobindirea

lipsa gindiri de noi cunostinte privind

-dificultate de a invata consecintele abuzului de

masurile preventive alcool

-anxietate, stres

-lipsa de informatii.
-neparticiparea la activitatii Dezinteres in a indeplini

recreative. activitatii recreative

Nevoie fundamentala satisfacuta.

Nevoia Diagnostic de Ingrijire Obiective Interventii Evaluare

Fundamentala

I A evita pericolele Anxietate marcata din
cauza
-evaluez gradul de anxietate a a
a a pacientului
Ca pacientul sa-si Pacientul M.V
-asigur conditii de mediu
exprime diminuarea adecvate: prezinta

dependentei de alcool, anxietatii in termen camera izolata aerisita, diminuarea

temperatura adecvata,
semiobscuritate
halucinatiilor vizuale de 2 zile. anxietatii.

-ajut pacientul sa-si exprime

manifestata prin neliniste deschis

frica, agitatie, nervozitate, 21.06.2010 Ora 11

sentimentele de neliniste,
anxietate,
solicitarea mamei sa Ora 10
asigur metode alternative de a le
verifice frigiderul. Pacientul M.V
analiza fara a recurge la alcool
Ca pacientul sa nu a incetat sa
-stau in preajma pacientului la
mai prezinte halucin- nevoie mai prezinte

atii vizuale in termen -invat pacientul technici de halucinatii

relaxare
de 24 h. vizuale si
-vorbim de halucinatiile vizuale si
ii auditive.

explic ca acestea se intimpla

numai

cind este sub influenta alcoolului

ele nu sunt reale si nu prezinta

Pierderea stimei de sine
nici

din cauza alterarii functiei

un sens sau risc real

psihice si a stresului 27.06.2010

-indepartez toate obiectele,
Ca pacientul sa-si
manifestata prin abuz de
elementele amenintatoare
exprime cresterea
alcool, agresivitate,violenta Pacientul si-a
pentru pacient
stimei de sine in
sentiment de inutilitate si crescut
-ii fac cunostinta cu oameni
decurs de 6 zile.
devalorizare. stima
care au
de sine cu
aceeasi problema ca si el
ajutorul
-administrez medicatia
recomandata
 de medic: diazepam 2x1/zi interventilor

nitrazepam hipnotic 1/zi. mele.

-incurajez pacientul sa

participe la

activitati recreative

-asigur un mediu terapeutic de

protectie o ambianta placuta cu

actiune favorabila asupra

SNC

-asigur intimitatea

pacientului

-incurajez pacientul sa

comunice cu

cei dragi din jur sa-si

exprime

emotiile, nevoile si opinile.

asigur pacientului un climat de

II A se alimenta si Alimentatie insuficienta din Ca pacientul sa liniste si calm, placut in timpul Pacientul

hidrata punct de vedere cantitativ si consume trei mese meselor, servesc pacientul serveste trei

calitativ din cauza abuzului echilibrate zilnic in paci – cu alimente la o mese

temperatura
de alcool manifestata prin decurs de 7 zile. echilibrate
moderata si prezentate
scadere in greutate, zilnic si se
atragator, las pacientul sa
anorexie simte mai in
sa aleaga alimentele dupa
stare de slabiciune, putere.
gusturile sale
Ca pacientul sa
inapetenta
-cintaresc pacientul la 3 zile
afirmatii de genul: creasca in greutate in Pacientul a
supraveghez pacientul sa nu
„alcoolul imi tine de decurs de 8 zile cu crescut in
creasca consumul de
foame si de sete” 2 kg .  greutate are
alimente zilnic.
72 kg.
-evaluez impreuna cu

pacientul cantitatea si

calitatea alimentelor

mic dejun-200g piine cu unt si

parizer, o cana de ceai

prinz-200g carne si 300g cartofi

cina-250g orez in lapte,

pentru a ma

asigura ca acopera

necesarul de calorii zilnic

1-2g/kg corp/zi

-evit sa intreb pacientul

daca doreste sa manance

ii aduc masa si ii voi

spune calm,

dar ferm ca trebuie sa

manince

-monitorizez functiile vitale

-administrez medicatia

indicata de medic

: vitaminoterapie B1 una
 dimineata, B6 una dimineata

-linistesc pacientul

III A elimina Diaforeza din cauza -mentin pielea pacientului uscata,

Ca pacientul sa nu mai Pacientul si-a
sevrajului manifestata prezinte diaforeza in schimb lenjeria lui de cite ori este
diminuat
prin transpiratii decurs de 2 zile. nevoie
diaforeza si
abundente ~1000ml/zi, -mentin temperatura in salon
tegumente hiperemiate intre prezinta

si mucoase umede si 18-20C transpiratii in

palide,transpiratii -spal tegumentele ori de limite

abundente la maini si cate ori este nevoie normale

miini si picioare ce ,schimb lenjeria de pat 200-250ml/zi

Ca pacientul sa
stagneaza interdigital -mentin igiena riguroasa
hiperhidroza, transpiratie
prezinte tegumente si
a plicilor
cu miros puternic
mucoase curate si

roz, in decurs de
Pacientul
Diagnostic diferential 5 zile.
-ii explic necesarul de lichide de prezinta teg
Deshidratare potentiala din cel putin 2500ml/zi in
umente si
cauza diaforezei excesive. functie de cantitatea de
mucoase uscate
transpiratie
si roz.
-ii explic pacientului

importanta unui

echilibru hidroelectrolitic

-fac bilantul hidric zilnic.

 Comunicare ineficienta la
IV A comunica nivel afectiv din cauza
excesului de alcool
manifestata prin apatie,
devalorizare, halucinatii viz
uale si auditive.
Confuzie din cauza
sevrajului manifestata prin
halucinatii auditivei vizuale
delir, insomnie, cosmaruri,
transpirati reci si abundente.
-cercetez posibilitatile de
comunicare
21.06.2010
ale pacientului
-asigur un mediu de
Ca pacientul sa fie
securitate
echilibrat psihic in
-asigur un mediu de liniste
decurs de 7 zile.
si incredere
Pacientul
-indrum pacientul spre o
Ca pacientul sa organizatie de alcoolici prezinta
prezinte abstinenta la anonimi dupa externare diminuarea
alcool toata viata . -comunic cu pacientul in legatura starii de
cu importanta abstinentei la
alcool confuzie,
comunica
-administrez medicatia cooerent si
recomandata
Ca pacientul sa nu este lucid.
de medic:carbomazeprima
mai prezinte stare de
3x1/zi
confuzie in termen
-stau in fata pacientului cind imi
de 5 zile.
vorbeste, il privesc in ochii
pentru a-i demonstra
dorinta de ascultare
-observ cu atentie schimbarile de
comportament ale pacientului
-dau posibilitatea pacientului
sa isi exprime nevoile,
sentimentele, ideile
si dorintele sale
 -incerc sa ii inlatur pacientului

starea de confuzie cu discutii

despre

lumea reala, despre oamenii

care ne inconjoara

V A dormi Insomnii cauzate de -asigur pacientului un climat de

calm Pacientul M.V
cosmaruri terifiante manifes Ca pacientul sa
lumina obscura, pat si lenjerie doarme 8 h pe
tate prin ore insuficiente de beneficieze de somn conf
noapte si pre
somn, treziri repetate in corespunzator, sa ortabila
zinta un somn
timpul nopti, anxietate, doarma 8 h pe noapte -invat pacientul sa practice
tehnici odihnitor.
oboseala, ochii incercanati, in decurs de 4 zile.
de relaxare, de exemplu
respiratie
iritabilitate, confuzie, trans
23.06.2010
21.06.2010 mai profunda citeva minute
pirati reci. inainte

de culcare
Pacientul nu
Ca pacientul sa nu
-permit pacientului o activitate
mai prezinta
pentru
mai prezinte cosma
cosmaruri in
relaxare inainte de culcare
ruri in cursul noptii
timpul nopti.
-indic pacientului consum de ceai
in decurs de 1-2 zile.

de tei inainte de culcare

-ii ofer o carte pentru citire

-sugerez pacientului sa faca o

baie

calda inainte de culcare

-administrez medicatia prescrisa

de
 medic:diatepam 1 seara

nitrazepam 1 seara

somnifere 1 seara.

-mentin pielea pacientului uscata

VI A-si mentine Hipertemie din cauza sevraj 21.06.2010 -invelesc pacientul lejer, asigur 21.06.2010
temp imbracaminte lejera
ului manifestata prin subfeb Ora 11
eratura in limite -hidratez pacientul cu 2,5
rilitate 37.8C, diaforeza lichide /zi Pacientul
normale
slabiciune, senzatie de frig. Ca pacientul sa-si -schimb la nevoie lenjeria de pat prezinta
si
diminue temepratura temepratura
de corp
in decurs de 6 h. 37.2C.
-masor ingestia si excretia

-mentin pielea pacientului uscata

21.06.2010 22.06.2010
-servesc pacientul cu lichide

racoritoare
Ca pacientul sa Pacientul
-ii pun comprese cu apa rece pe
prezinte temepratura prezinta temep
frunte
in limite normale in eratura in
-masor temperatura de doua ori
pe zi
decurs de 2 zile. limite normale

-administrez medicatia indicata

36,5C-37C
de

medic antipiretice –aspirina 2x/zi

-invat pacientul exercitii fizice

VII A se misca si a Alterarea modului de a se Pacientul
Ca pacientul sa -invat pacientul sa practice
mentine o buna misca din cauza consecinte exercitii pezinta mobi
prezinte mobilitate
postura lor consumului de alcool pentru intarirea musculaturii litate relativ
normala in termen de
 manifestata prin mers nesigur, 10 zile. -invit pacientul la plimbari prin normala.

cu spectru larg de sustinere, curtea spitalului in aer liber

tremuraturi, oboseala, -invat pacientul importanta si

Ca pacientul sa nece Pacientul M.V
anxietate.
prezinte siguranta in sitatea exercitiilor fizice prezinta

muschi si lipsa tremu -planific cu pacientul activitati siguranta in

raturilor in termen de recreative : lectura, sah miscare si

15 zile. -recomand pacientului exerciti nu tremura.

fizice medicale sub
supravegherea unui

Profesor de la fizioterapie
-ajut pacientul sa-si faca baie,
dus
VIII A fii ingrijit si Carente de igiena din cauza
de Ora 12 -asigur tot materialul necesar Ora 12
refuzului de a se spala induse pentru
a proteja tegume
de consecintele consumului igiena corporala sapun, prosop,
ntele si mucoasele Ca pacientul sa pasta Pacientul M.V
de alcool manifestate prin
pezinte tegumentele de dinti, piapan, unghiera prezinta tegu
aspect neingrijit, unghii
si mucoasele curate -evaluez cu pacientul mente si muco
cunostintele
murdare si par neingrijit,
in decurs de 24 h. ase curate si
acestuia in ceea ce priveste
pavilioane ale urechilor
igiena
se simte bine
murdare, dinti cariati, halena corporala
21.06.2010 in “propria
alcoolica.
-ajut pacientul la barbierit pentru
piele”.
a

Ca pacientul sa
nu se taia cu lama
Risc de infectii din cauza
acepte sa-si faca -ajut pacientul sa-si schimbe
tegumentelor murdare si a atitudinea fata de aspectul sau
singur igiena corpo Pacientul isi
fizic si fata de
aspectului neingrijit al
rala in decurs de 2- efectueaza
ingrijirile igienice
pacientului.
3 zile. -asigur temperatura camerei 20- dusul zilnic si
22C
promite ca va
 si a apei 37-38C continua si la

-educ pacientul in legatura cu domiciliu.

impor

tanta mentineri curate a

tegumentelor

pentru prevenirea imbolnavirilor.

-ajut pacientul sa se imbrace si

sa se
IX A se imbraca si Dificulate de a se imbraca si 21.06.2010
dezbrace la nevoie Pacientul se
dezbraca dezbraca din cauza tremoru
-procur pentru pacient haine imbraca si
lui si a halucinatiilor manif Ca pacientul sa se imbrace comode
si sa se dezbraca fara
estat prin incapacitate de a-si si usor de imbracat
dezbrace fara dificul dificultate.
lega sireturile “pentru ca se -asigur un climat cald, de
tate in timp de 10 zile siguranta
incilcesc , incapacitate de a-
si intimitate cind pacientul se
schimba
si incheia descheia nasturii,
21.06.2010 Pacientul M.V
-supraveghez pacientul
neglijare in vestimentatie .
considera
-incurajez pacientul
Ca pacientul sa importanta
-acord suficient timp pacientului
cunoasca importanta nevoia de a se
pentru a se imbraca si dezbraca
satisfacerii nevoii de imbraca si
-educ pacientul in importanta
vestim
a se imbraca si dezbraca.

entatiei in identificarea
dezbraca in decurs personalitatii

de 5 zile.
-explic legaturile dintre tinuta
vesti

mentara, imagine si stima de

sine

-sugerez haine lejere si

incaltaminte
 fara siret

X A fii preocupat in Devalorizare din cauza -ajut pacientul in reevaluarea

Ca pacientul sa-si capac Pacientul prez
vederea realizarii anxietatii si dependentei
recapete interesul fata itatiilor si aspiratiilor sale inta interes fata
alcoolice manifestata prin
de sine si de altii in -il sustin in stabilirea unor de propria
sentimente de inutiliate, nepu proiecte
decurs de 14 zile. persoana si
tinta de a munci, agresivitate -il ajut sa realizeze o perceptie
justa fata de cei din
stare de dependenta alcoolica
a realitatii, sa se integreze in jur.
colectiv
in care se afla nu-i permite

Ca pacientul sa fie -observ reactiile de nemultumire

participrea la activitatii. ale
constient de prorpia Pacientul are
pacientului
sa valoare si compe incredere in
-explic necesitatea cunoasterii
tenta in termen de 15 mediu
fortele proprii

zile. lui in care traieste si a celor din

si in compete
jur

-evaluez cu pacientul sentimentul nta sa.

de inutilitate pe care il simte

-sesizez orice forma de activitate

si-l

antrenez in desfasurarea ei

-ii explic care sunt schimbarile in

bine pe care le aduce abstinenta

de

alcool
-respect intimitatea pacientului in

XI A actiona conform Dificultate de a participa la 21.06.2010 timpul rugaciunii

Pacientul inde
propriilor convingeri activitatii religioase din cauza -pun la indemina pacientului
sa obiecte plineste activi
nerabdarii si a confuziei Ca pacientul sa indep
de a practica religia. religioase-Biblia itatii religioase
 manifestata prin neparticip lineasca activitati -conduc pacientul la slujba si merge la
religioasa
area la slujbe religioase, religioase fiind conv slujbele religi
din spital
incapacitatea de a citi docum ins ca religia il poate oase din cadrul
-citesc impreuna cu pacientul
ente religioase, anxietate, ajuta sa se abtina de pasaje biblice spitalului.

dezorientare. la alcool; sa citeasca -explic pacientului necesitatea de

a
din Biblie in termen
avea credinta si de a participa la
de 10 zile.
activitatii religioase

-il invat sa se roage, sa-si

decshida

sufletul si sa ceara ajutor la

Dumnezeu.

XII A invata cum sa- Ignoranta fata de dobindirea
ti
de noi cunostiinte privind
pastrezi sanatatea
consecintele consumului de
alcool din cauza lipsei de
cunostiinte manifestata prin
cunostiinte insuficienete, lip
-explorez nivelul de cunostinte al
Ca pacientul sa acumu pacientului privind dependenta Pacientul cun
de
uleze noi cunostiinte oaste care sunt
alcool
privind consumul de riscurile cons
-stimulez dorinta de cunoastere
alcool si consecintele umului de
-motivez importanta acumularii
acestuia in timp de de alcool pentru

sa gindirii, dificultate in 10 zile. noi cunostiinte sanatate.

invatarea masurilor preventive -furnizez informatii privind abuzul

de alcool si efectele nocive
21.06.2010 asupra Pacientul
anxietate, stres, lipsa de

organismului prezinta atitu

informatii.

Ca pacientul sa pre -constientizez pacientul asupra dini, obiceiuri

prop
zinte atitudini, obice si deprinderi
riei responsabilitati privind
sanatatea s
iuri si deprinderi noi noi.
pe tot parcursul sa

tratamentului. -verific daca si-a insusit corect

cuno

stintele noi

-organizez activitati educative

folosind

metode de invatamint cunoscute:

expunerea, conversatia,
demonstratia

respectind principiile pedagogice

-sprijin pacientul sa adopte o

atitudine de seriozitatate si
consecve

nta ce sunt indispensabile in

vederea t

reabilitarii

-sugerez pacientului sa participe

la

terapie de grup unde sunt si alte

persoane care s-au confruntat cu

acee

asi boala si s-au vindecat

-corectez deprinderile
daunatoare

sanatatii

-identific obiceiurile si
deprinderile

gresite ale bolnavului

-incurajez si ajut la dobindirea

noilor

XIII A te recrea
Dezinteres in a indeplini
activitatii recreative din cauza
halucinatiilor si a anxietatii
manifestat prin neparticiparea sa-si exprime intere
la activitati recreative, respi
ngere, inactivitate,  tristete.
XIV A respira si a
avea o buna
Nevoie satisfacuta
deprinderi
-planific instruirea pacientului in
functie de capacitatiile lui astfel
sa
inteleaga ce i se spune.
21.09.2008 -explorez ce activitati recreative ii
produc placere pacientului
Ca pacientul M.V -identific cu pacientul o sursa de
relaxare si mecanisme adptabile:
sul pentru indeplinirea conversatii, sa citeasca o carte,
sa se
activitatilor recreativer
uite la TV
in decurs de 3 zile.
-asigur mediu corespunzator
-organizez activitati recreative
speci
fice pentru adulti
21.06.2010
-antrenez bolnavul in activitati si
il ajut
Ca pacientul sa pre
-am in vedere ca activitatile sa
zinte stare de buna nu-l
dispozitie in decurs suprasolicite, sa nu-l oboseasca
ci
de 5 zile.
sa ii creeze o stare de buna
dispozitie.
-sfatuiesc pacientul sa inlature
obiceiurile daunatoare
circulatie Pacientul prezita 18 -aduc vorba despre posibilitatea
de-a
respiratii pe minut
se lasa de fumat,sau de a
cu o respiratie ritmica
fuma mai putin
si tip de respiratie
-invat pacientul sa faca
costal inferior.
exercitii respiratori

-sa faca exercitii de mers

Si  de relaxare

-sa prezinte posturii

eadecvate pentru

a  favoriza respiratia

Plan de ingrijire II

Pacientul M.S in virsta de 49 ani se prezinta la sectia

Psihiatrie insotit de fiica si sotia lui in data de01.02.2010

din examenul clinic reiese ca pacientul prezinta:

tremuraturi ale membrelor superioare, facies congestiv,

pliu cutanat persistent, transpiratii abundente, anxietate

insomnie, agitatie psiho-motorie, nervozitate, agresivitate.

Pacientul M.S este la prima internare intr-o sectie de

Psihiatrie si se stabileste diagnosticul :

„Etanolodependenta”
Pacientul M.S are obiceiuri alimentare nesanatoase, maninca foarte mult in special alimente grase, nu
respecta orarul meselor, maninca mult si atunci cind bea, consuma 1-2 cafele pe zi, fumeaza un
pachet de tigarii pe zi . Are greutatea 90 kilograme.

Obiceiuri igienice- pacientul este ingrijit de fiica si sotia lui, face dus zilnic, baie generala odata pe
saptamina ,

se barbiereste odata la 2-3 zile, se spala pe dintii zilnic.

Este ortodox ,nu frecventeaza biserica, este anxios dar are incredere in echipa medicala. Nu
recunoaste ca ar fi dependent de alcool si nu constientizeaza faptul ca, consumul de alcool excesiv ii
afecteaza sanatatea fizica si cea psihica.

Istoricul bolii

Pacientul M.S se afla la prima internare intr-o sectie de

Psihiatrie, din relatarile sotiei aflu ca pacientul bea de mai mult de 10 ani, nu consuma zilnic alcool,
facind pauze de 2-3 zile sau chiar o saptamina. Pacientul consuma alcool in cantitati mari 1,5 litri de
votca sau 3-4 litri de vin, fiind foarte agresiv sub influenta alcoolului.

Pacientul recunoaste consumul de alcool ocazional fiind incurajat de anturaj, dar nu recunoaste ca ar
fii dependent de alcool, neacceptind ideea ca trebuie internat intr-o sectie de Psihiatrie.Considera ca el
se simte bine si nu are probleme psihice, ca simptomele pe care le are sunt de origine
neurologica.Pacientul isi pierde sub influenta bauturilor alcoolice auto controlul,

prezinta oligurie, urini hipercrome si hiperconcentrate.Pacientul prezinta dificultate in a se imbraca si

dezbraca, are nasturi descheiati, sireturile sunt desfacute.

Pacientul M.S locuieste impreuna cu sotia si fiica lui intr-o casa cu patru camere din Baia-Mare,
pacientul este professor de fizica, dar actualmente nu lucreaza pentru ca nu si-a indeplinit sarcinile de
serviciu li este incapabil sa-si desfasoare activitatiile din cauza consumului excesiv de alcool.

AP-operat de hernie inghinala in urma cu 10 ani

-meningita in copilarie

AHC-tata decedat de ciroza hepatica

-mama sanatosa

- 6 frati unul este alcoholic.

Am luat pacientul in ingrijire in data de 02.02.2010, prezinta urmatoarele functii vitale:

TA- 120-70 mmhg

P- 75 batai pe minut

R- 19 respiratii pe minut

G-90 kg

I-1.76 cm

Teste de laborator Valoare obtinuta Valoare normala

Hemoglobina 12,2g/dl 14-16gr%
Hematocrit
Trombocite 344.000/mm3 150.000-400.000/mm3

Leucocite 5000 mm3 4000-8000mm3

VSH 5-10/1h

10-20/2h
Uree 18mg/dl 15-45mg/dl
Sodiu /Na 114mmol/l 135-150mmol/l
Potasiu /K 4,6mmol/l 3,5-5,0mmol/l
Clor /Cl 101mmol/l 97-105mmol/l
Glicemie 99mg% 80-120mg%

Nivel de dependena II

Pacientul prezinta o dependenta moderata are nevoie de ajutor tintit.

Tratament medicamentos:

-vitamina B1-fiole IM 1-0-0

B6-fiole IM 1-1-1
Silimarina 3tablete pe zi

Carbamazepina 1 tableta seara

Diazepam 1 tableta seara

Meprobamat 2 tablete pe zi

Nitrazepam 1 tableta seara

Psihoigiena, abstinenta la alcool.

Evolutie –starea pacientului evolueaza bine, respecta tratamentul prescris, spune ca de dragul lui dar
mai ales pentru familie este decis sa se lase pentru todeauna de alcool, el practica deocamdara
abstinenta si spera sa isi recastige catedra de profesor de fizica.Participa la sedintele Alcoolicilor
Anonimi si are incredere in specialisti

Manifestari de dependenta Problema de dependenta

-consum de alimente grase, nerespectarea orarului Regim alimentar inadecvat
meselor, abuz de

alimente la consumul de alcool.

-agitatie psiho-motorie, nervozitate, iritabilitate, Anxietate
irascibilitate.
-agitatie, lipsa auto controlului, nervozitate. Agresivitate

Diagnostic potential

Perturbarea comunicarii familiale .

-lipsa de vointa, consum excesiv de alcool Cunostinte insuficiente, lipsa cunostiintelor
-incapacitate de a-si indeplini activitati semnificative si Dificultate de a se realiza
indeplinirea sarcinilor de serviciu

-tulburari de comportament exprima

rea dificultatii de a indeplini un rol. Dificultate de a-si asuma rolul social

-ore insuficiente de somn, Insomnie

treziri frecvente,oboseala, iritabilitate.  

-oligurie, urini hipercrom Eliminare urinara inadecvata cantitativ

si hiperconcentrate.
-tremuraturi ale membrelor superioare
-inprecizia miscarilor la incheiatul nasturilor, la legarea
sireturilor
-neparticiprea la slujbele religioase, incapacitate de a citi
Dificultate in coordonarea miscarilor
Dificultate de a se imbraca, dezbraca
Dezinteres fata de activitatiile religioase.
documente religioase.
Nevoia Diagnostic de
fundamentala nursing
I A bea si a Regim alimentar inadecvat
minca din cauza obiceiurilor alime aiba regim
alimentar
ntare nesanatoase manifesta
prin consum de alimente
grase, nerespectarea orarul
lui meselor, abuz de
alimente
la consumul de alcool.
II A evita Anxietate din cauza cons
pericolele umului de alcool manifestata prezinte diminuarea luminos
prin agitatie psiho-motorie
Obiective Interventii Evaluare
2.02.2010 -asigur un micro climat optim
Ca pacientul sa 18-20C, umiditate 60%, Pacientul consuma
salon aerisit, stimulent in alimente din cele
timpul meselor 4 grupe
sanatos cuprinzind alimentare.
-planific un regim echilibrat,
alimente din cele
continind 5 mese, cuprinzind
4 grupe alimentare, alimenre din cele 4 grupe
in decurs de 2 zile. alimentare
Pacientul ia mese
-indic alimente bogate in vita
regulate si respecta
Ca pacientul sa res mine si zaharuri
orarul meselor.
pecte orarul -constientizez pacientul de
meseloe
necesitatea unui regim alime
in decurs de 3 zile.
ntar echilibrat, cu evitarea
alimentelor grase bogate in
colesterol
-explic pacientului efectul
alcoolului asupra metabolis
mului :reducerea capacitatii
gastrice de absorbtie a glucide
lor, proteinelor, vitaminelor.
-sigur micro climat optim 18-
Ca pacientul sa 20C , liniste, salon aerisit, Pacientul este
linistit , a inteles
anxietatii in decurs -explic pacientului motivul necesitatea trata
 mers continuu, nervozitate de 1-2 zile internarii si necesitatea mentului si a
urmariri
iritabilitate, agresivitate, Anturajul sa fie ferit internarii.
tratamentului
irascibilitate. de agresiunea
-ajut pacientul sa interpreteze
pacientului .
realist semnificatia evenimen

telor amenintatoare investigatii

tratamente.

-supraveghez comportamentul

pacientului la fiecare ora

-invat pacientul tehnici de rela

xare: inspire profund, expir

prelungit

-verific daca pacientul a inteles

a

informatiile date

-la indicatia medicului admini

strez tratamentul prescris:

Meprobamat tablete 1-0-1

Diazepam 10 mg 1 fiola seara

-asigur un climat de liniste,

III A comunica Agresivitate din cauza Ora 10 salon aerisit Ora 14

abuzului de alcool manife Ca pacientul sa nu -vorbesc calm cu pacientul si Pacientul se prez

stata prin agutatie, lipsa mai prezinte stare nu discut contradictoriu cu el inta calm, nu este

autocontrolului, nervozitate de agresivitate in -explic pacientului ceea ce agresiv.

iritabilitate. decurs de 3-4 h trebuie sa faca, de o maniera

simpla dar ferma.

Ora 13
 Diagnostic potential- Ora 11 -explic pacientului ca il accept Pacientul prezinta

Perturbarea comunicarii Ca pacientul sa ca persoana dar comportamen diminuarea starii

familiale. prezinte diminuarea tul lui nu ar fii acceptat. de agitatie . Se

starii de agitatie in -protejez anturajul de continua tratam

eventuala
urmatoarele ore. entul sedativ.
agresiune din partea
pacientului

-explic pacientului sa-si

exprime

sentimenetele de frustrare si

agresivitate intr-o maniera

socialmente acceptabila

-la indicatia medicului admini

strez mediactia sedativa:

-meprobamat tableta 1-0-1

-carbovim 1 tableta pe zi

-diazepam fiola 1 seara

-planific instruirea in functie

IV A invata cum Lipsa cunostintelor privind Ora 12 de nevoile si capacitatile Ora 12

sa-ti pastrezi consumul de alcool asupa Obiectiv pe termen pacientului Pacientul consti

sanatatea sanatatii fizice si psihice scurt  OTS -explic pacientului necesitatea entizeaza necesi

manifestata prin lipsa voin Ca pacientul sa si importanta respectarii stricte tatea urmaririi

tei, consum excesiv de alco constientizeze ca a tratamentului tratamentului

ol, agitatie psiho-motorie este consumator -educ pacientul sa evite locuriledoreste sa scape

agresivitate, iritabilitate, excesiv de alcool in unde se consuma alcool, de de aceasta depen

intrebari cu privire la sana decurs de cateva asemenea persoanele cu care denta si sa-si re
ore
tatea lui. obisnuia sa consume alcool. organizeze viata.
Obiectiv pe termen -educ pacientul sa evite supra

Mediu  OTM solicitarile psihice stari confl Pacientul isi

ictuale, psiho traume, care pot exprima interesul

Ca pacientul sa-si sa declanseze reluarea consum pentru adoptarea

exprime interesul ului de alcool unui nou compor

pentru adoptarea -informez pacientul privind tament privind

unui nou existenta unor grupuri de fosti modul si stilul de

comportam
alcoolici care impreuna cu viata si constienti
ent privind modul
specialisti incearca sa-si zeaza faptul ca
de viata si consumul
reorganizeze viata fara alcool alcoolul este cauza
de alcool in decurs
Alcoolici Anonimi esecului sau din
de o saptamina.
-pun pacientul in legatura cu viata.

persoanele din acest grup

Obiectiv pe termen
-constientizez pacientul asupra Pacientul are
lung OTL
propriei responsabilitati privind cunostinte noi

sanatatea despre nocivitatea

Ca pacientul sa
-verific daca pacientul a inteles alcoolului asupra
poata exprima cuno
corect mesajul transmis si daca sanatatii si asupra
stintele legate de a
si-a insusit noile cunostinte
nocivitatea organismului.
alcooluluiu -incurajez si ajut bolnavul la

asupa S.N, ficatului dobindirea   noilor deprinderi.

sistemului vascular

pina la sfirsitul

spitalizarii.

-asigur un climat de incredere

V A fii Dificultate de a se realiza
preocupat
din cauza excesului de
in vederea
alcool manifestata prin
realizarii
incapacitatea de a-si indep
lini activitatile semnificative si ulterior sa-si exp realiza
si indeplinirea sarcinilor
de servicu , somaj.
Dificultate de a-si asuma
rolul social din cauza
consumului de alcool
manifestata prin tulburari
de comportament, exprima insuccesului in
rea dificultatii de a indeplini decurs de citeva zi
un rol social si rolul de cap
al familiei.
Ca pacientul sa-si si liniste Pacientul isi
exprime interesul -dau posibilitatea pacientului exprima conving
pentru a indeplini sa-si exprime sentimentele erea ca-si va
activitati la alegere privind dificultatea de a se relua sarcinile si
ca isi poate recu
rime convingerea -ajut persoana sa inteleaga ca pera meseria de
ca-si va putea daca doreste poate sa-si schi profesor de fizica
indeplini sarcinile mbe viata, si sa-si reia activi
in decurs de 2 tatiile, ajut pacientul sa-si
saptamini. fixeze scopurile, sa decida
Pacientul este
mijloacele folosite pentru a
constient de
se realiza
Ca pacientul sa
faptul ca alcoolul
-discut cu pacientul privitor la
constientizeze ca
alcoolul este cauza progresele sale si-l felicit este singurul
vinovat de cauza
pentru progrese
inseccesului sau.
-explic anturajului necesitatea
le. sustinerii pacientului pe toata
durata tratamentului si a
terapii
lor ulterioare
- ajut pacientul sa reflecte
asupra sentimentului de
Pacientul este
devalorizare pe care nu-l
Ca pacientul sa-si convins ca isi
constientizeaza
exprime convinge poate asuma rolul
-constitntizez pacientul ca
rea ca-si va putea social si cel de
singurul vinovat pentru
asuma rolul social pierderea cap al familiei

in decurs de 2 serviciului si a celorlalte sale .

saptamini. probleme pe care le are este

consumul excesiv de alcool

-identific si discut cu pacientul

comportamentele care
demonsetreaza neacceptarea

rolului de bolnav

-stabilesc o relatie de incredere

cu pacientul asigurindu-l ca ii

voi intelege sentimentele si

temerile si il voi ajuta sa

deaaseasca momentul

-utilizez intrebari deschise pt

a permite pacientului sa-si

exprime sentimentele, temerile

-identific cu pacientul forta

si potentialul sau de a face

fata rolurilor pe care le are

-notez reactiile si manifestarile

pacientului dupa fiecare activi

tate efectuata

-identific cu pacientul

comportamentele care il fac

sa nu-ti poata indeplini rolul

 social si integrarea sociala

-indrum pacientul la o asocia

tie de Alcoolici Anonimi

VI A dormi, a se Insomnie din cauza agitatiei Ca pacientul sa aiba -educ pacientul sa evite Pacientul doarme

odihni psiho-motorii manifestata un somn odihnitor somnul diurn 7 ore pe noapte .

prin ore insuficiente de timp de 7-8 h pe -educ pacientul sa evite mesele Se odihneste si nu

somn, treziri frecvente in noapte in urmatoar copioase seara inainte de se trezeste in

timpul noptii, oboseala ele zile. culcare care pot duce la timpul somnului.

ochi incercanati , somn insomnii si somn fragmentat

fragmentat.
-indic pacientului sa consume

cantitati reduse de lichide dupa

orele 18, de preferinta lapte

cald sau ceai

-alcatuiesc un program zilnic

de exercitii fizice care favori

zeaza somnul

-aerisesc salonul cu o jumate

de ora inainte de culcare timp

de 10 minute

-contraindic in mod categoric

consumul de cafea si cola care

au un efect stimulent asupra

S.N.C

-indepartez sursele de
 excitantii

senzoriali intensi radio, lumina

puternica, care nu permit un

somn relaxant, odihnitor si duc

la treziri frecvente

-la indicatia medicului admini

strez medicatia prescrisa:

Meprobamat tablete 1-0-1

Nitrazepam 0-0-1

-pentru a favoriza somnul

sedativele se vor administra

la ora 20, iar hipnoticul la

ora 22.

- administrez lichide fractionat

VII A elimina
Eliminare urinara inade Ca pacientul sa in 8-10 reprize zilnice, in Pacientul prezinta

cvata din punct de vedere prezinte diureza functie de bilantul hidric diureza de 1200
cantitativ din cauza
intre 1200-1400 ml -indic consumul de apa min ml pe 24 h.
aportului insufucient de
pe 24h in decurs de erala, ceaiuri, compoturi in
lichide comparativ cu nevoi
1-2 zile . cantitati mici dar la intervale
le zilnice manifestata prin
scurte
oligurie, urini hipercrome
-ii recomand pacientului sa
si hiperconcentrate.
consume cel putin 3 litri

de lichide pe zi
-explic pacientului ca aceste

VIII A se misca Dificultate in coordonarea Ca pacientul sa tremuraturi sunt cauzate de Dupa 2 saptamini
consumul de alcool si nu au o
si a avea o
buna miscarilor din cauza exces
postura ului de alcool manifestata
prin tremuraturi ale memb
relor superioare.
IX A se imbraca Dificultate de a se imbraca
si dezbraca
dezbraca din cauza tremur
aturilor de la membrele
superioare manifestata
prin inprecizia miscarilor
la incheiatul nasturilor prin
urmare nasturi sunt desch
eiati la camasa, la legarea
sireturilor , sireturi desfacute ajutor si sa-si lege
la pantofi.
nu prezinte tremu cauza neurologica, de internare si
raturi ale membre -indic apartinatorilor sa-i aduca tratament pacientul
pahar, furculita, farfurie din
lor superiare la nu mai prezinta
plastic pentru a evita
externare. spargerea tremuraturi.
si ranirea bolnavului
-la indicatia medicului admin
istrez medicatia sedativa
-alcatuiesc un program de exe
rcitii  fizice cu pacientul pe
care sa le faca zilnic
-il sfatuiesc sa faca scurte
plimbari in care il insotesc .
-asigur un micro climat optim
Ca pacientul sa se -ajut pacientul sa-si schimbe
poata imbraca, lenjeria de corp oro de cite ori
dezbraca singur in este nevoie
decurs de 10 zile. -indic lenjerie de corp lejera
usor de imbracat, din bumbac
Ca pacientul sa-si pentru a evita iritarea tegumen
inchida nasturi cu telor
-ajut pacientul sa-ti inchida
sireturile la pantofi nasturi de la camasa, sa-si
in decurs de 7-8 lege sireturile
zile. -educ pacientul sa-si schimbe
zilnic lenjeria de corp si
 ciorapi pentru a avea tegu

mente curate .
-respect intimitatea pacientului

X A-si practica Dezinteres fata de activita Ca pacientul sa in timpul rugaciuni Pacientul participa

religia tiile religioase din cauza participe la slujbelel -indemn pacientul sa participe la slujbele din

bolii, manifestata prin din cadrul spitalului la slujbe din cadrul spitalului cadrul spitalului

neparticiparea la slujbe si sa fie echilibrat si sa aiba incredere in reechili si este interesat

religioase, incapacitatea de din punct de vedere brarea sa spirituala de valorile morale

a citi documente religioase. spiritual in decurs -pun la indemina pacientului si spirituale.

de citeva zile . carti de rugaciune si ii respect

dorinta de a se ruga

-informez pacientul ca in

fiecare saptamina vine un

preot, la dorinta acestuia il

pun in legatura cu preotul

-ii rxplic pacientului ca starea

sanatatii sale nu ii permite sa

posteasca.

PLAN DE IGRIJIRE III

Pacientul C.M in virsta de 58 ani se prezinta la sectia de Psihiatrie de urgenta cu ambulanta in data de
06.09.2008 afirmind urmatoarele:” nu prea dorm noaptea, transpire mult, am probleme de familie,
ma stiu supa
rat, trist, nu am chef de nimic, nu ma simt bine”

Este reinternat cu diagnosticul medical :”Agitatie psiho-motorie, etilism cronic “.

C.M prezinta un aspect neingrijit cu unghii si par murdar degaja miros dezagreabil, prezinta stare
generala alterata, este trist, apatic, este dezorientat temoro-spatial, este confuz si nelinistit, prezinta
agitatie psiho-motorie .

Constientizeaza partial ca are o boala psihica, neaga consumul cronic de alcool, are o gindire
deliranta , dominata de ideei de urmarire si persecutie.

Pacientul C.M prezinta o dispozitie disforica , comportamanet dezadaptat, ton ridicat , dizlalie, prezinta
insomnii cu somn agitate , treziri frecvente in timpul noptii , vise terifinate , cefalee intensa.

C.M prezinta tegumente hiperemiate , hiperhidroza cu mucoase umede si palide , hipertermie cu

temperatura corporala de 38C, prezinta mers nesigur cu spectru larg de sustinere, tremor generalizat
al membrelor, se izoleaza este confuz, nu comunica cu echipa de ingrijire, nu coopereaza si nu are
incredere in nimeni .

Pacientul C.M este deshidratat, prezinta tegumente palide, uscate, incretite, sete intensa, si oligurie,
greturi , varsaturi , prezinta dispnee cu tahipnee. Pacientul prezinta iritatie gastrica, se vaita de dureri
gastriec de intensitate mica, stare generala alterata, transpirati reci;inapetenta, nu se alimenteaza
corespunzator si nu consuma lichide , din aceasta cauza este anorexic si deshidratat.

Pacientul C.M este de religie ortodoxa si dupa spusele lui participa la slujbele bisericesti pentru ca se
simte mai linistit.Este divortat , are 2 copii care sunt casatoriti , locuieste cu sora lui la tara. Pacientul
C.M mai prezinta edeme la nivelul membrului inferior sting cu aspect de cizma a gambei stingi, semnul
godeului pozitiv din cauza steatozei hepatice.

C.M este pensionar de boala , a fost contabil la o firma cu renume dar din cauza consumului de alcool
a fost concediat.

Istoricul bolii :- bolnav cu antecedente psihiatrice cu repetate internari in sectia Psihiatrie

-in urma consumului de alcool bolnavul prezinta simptomele mai sus mentionate pentru care solicita
internare.

AHC- tata alcoolic –decedat

- mama –decedata

AC – hepatita cronica, steatoza hepatica, cicatricii rezultate din caderi repetate

TA- 120/70mmhg

R- 20 respiati / minut

P - 82 respiratii / minut
T - 38 C

I - 1.68 cm

G – 55 kg

Tratament medicamentos

-diazepam tableta 0-0-1

- carbomazepina 1-0-1

- vitamina B1fiole 1-0-0

- vitamina B6 fiola 1-1-1

- silimarina tableta 2-2-2

- nitrazepam tabeta 0-0-1

- hepromabat tableta 1-1-1

Psihoigiena, abstinenta totala de alcool .

Nivel de dependenta III

Evolutie – pacientul C.M se interneaza de urgenta cu un tablou clinic a unui consum abuziv de alcool,
cu tremor, transpitati, cefalee intensa, insomnie se institue tratament de specialitate.

7-8 X 2008- stare generala relativ buna . mai persista transpiratile si tremorul se continua tratamentul
.

Pacientul C.M nu a consumt alcool de 2 zile, de aceea a intrat in sevraj si prezinta toate manifestarile
prezentate.

Examinarii de laborator
Analiza Valoare obtinuta Valoare normala
Hemoglobina 12,2g/ 14-16g%

8,5-10,5mmol/l
Hematocrit
0.40-0,45l/l
Trombocite 344.000/mm3 150.000-400.000mm3
Leucocite 5000 mm3 4000-8000 mm3
VSH 5-10la o h

10-20 la doua h
Ureea 18 mg /dl 15-45mg/dl
Sodiu /Na 114 mmol/l 135-150mmol/l
Potasiu/K 4.6mmol/l 3.5-5.0mmol/l

Clor /Cl 101mmol/l 97-105mmol/l

Glicemia 9mg% 80-120mg%

Manifestari de dependenta Problema de dependenta

-agitatie psiho-motorie Alterarea integritatii psihice

Durere gastrica
-neincredere, neliniste, tristete

-vaiete, transpiratii reci, agitatie, stare generala alterata

-dislalie imposibilitatea de a pronunta diferite sunete care Comunicare ineficace la nivel senzorial

compun cuvinetele

Comunicare ineficienta la nivel intelectual

-ton ridicat al vocii, neliniste, izolare nu comunica cu

pesoanele din jur

Comunicare ineficace la nivel afectiv
-confuzie

-dezorientare in timp si spatiu, comportamnet dezadaptat

neadecvat

-dispozitie diforica , apatie gindire deliranta dominata

de idei de urmarire si persecutie .

-anorexie , inapetenta, pierdere in greutate, slabiciune, Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit

deshidratare
-transpiratii in cantitate abundenta, deshidratare Diaforeza
-hiperhidroza cu mucoase umede si palide
Deshidratare

-tegumente palide, uscate, incretite, hiperemiate, sete

Varsaturi
intensa oligurie cu urini concentrate

-eliminarea alimentelor din stomac , greturi, inapetenta

cefalee , transpirati reci, deshidratare

somn agitat Insomnie

-treziri frecvente in timpul noptii, cefalee intensa,

oboseala, neliniste, ochii incercanati , confuzie

subfebrilitate temp 38 C Hipertermie

-tegumente umede si transpirate , sete intensa oligurie

urini concentrate
-respiratie anevoioasa cu tahipnee 20 r /minut Dispnee
-mers nesigur cu spectru larg de sustinere Necoordonarea miscarilor

-tremor generalizat al membrelor

Edeme ale membrelor

-prin acumulare de lichid la nivelul membrelor inferioare

-aspect de cizma a gambei staingi

-semnul godeului pozitiv

-aspect neingrijit, par murdar, unghii netaiate, nebarbierit Dezinteres fata de masurile de igiena

nespalat, degaja miros dezagreabil.

necunoasterea consecintelor consumului de alcool Dificultate de a invata
suparare, tristete”nu ma simt bine, nu am chef de nimic’’ Dificultate de a se realiza

neincredere izolare

Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

fundamentala ingrijire
 Alterearea integritati -asigur un mediu adecvat de prote

I A evita psihice din cauza abuzu Ca pacientul sa ctie psihica Pacientul bene

pericolele lui de alcool manifestata beneficieze de -aplic technici de psihoterapie ade ficiaza de

prin agutatie psiho-motorsiguranta psiholo cvate , asigur camera izolata , aeri siguranta psiho

rie ,neincredere , nelinis gica , pentru sita , temeperatura adecvata , logica si starea
inlaturarea starii de semi
te , tristete. agitatie in de agitatie este
obsuritate
decurs de 5 zile. diminuata.
-incurajez pacientul sa comunice
Risc de accidentare din cu

cauza agitatiei psiho cei din jur sa-si exprime emotiile Starea de agita

motorii. nevoile, opiniile tie a pacientului

-ajut si suplinesc pacientul in sati este inlatutata.

sfacerea nevoilor organismului

-organizez relatie terapeutica

Ora 15 bazata

Ca pacientul sa-si pe acceptare si incredere reciproca

Durere gastrica din cauza
exprime diminuarea pacientul sa fie asigurat de inteleg Ora 16
iritarii mucoasei gastrice durerii in decurs
ere si ajutor Pacientul
manifestata prin vaiete de 1 h .
-asigur pacientului conditii minime relateaza diminu
transpiratii reci, agitatie,
de confort si stare de bine . area durerii.
stare generala alterata , Ca pacientul sa
inapetenta, disconfort
din exprime disparitia
-il fac pe pacient sa-si exprime 9.09.2008
cauza durerilor cu inten
durerii in termen
intensitatea durerii de la o scara Pacientul nu
siate mica. de 2 zile.
de la 1-10 prezinta dure

-informez pacientul asupra erii gastrice .

evolutiei

durerii, a diminuari ei si a actiuni

medicamentului analgezic
 -creez un climat de intelegere

empatica

-administrez la indicatia medicului

medicatia analgezica :algocalmin

3x1fiola /zi IM

-asigur pentru pacient un pat

confortabil

-invat pacientul tehnici de relaxare

-sugerez pacientului sa adopte o

pozitie antalgica

-supraveghez pacientul.

-cercetez posibilitatile de
II A comunica comunicare
Comunicare ineficace la Ca pacientul sa Pacientul
ale pacientului
nivel senzorial din cauza prezinte o comu comunica adec
-invat bolnavul sa utilizeze mijloa
ingerarii cronice de nicare adecvata vat cu persoan
alcool cele de comunicare conform posibi
in decurs de 3-4 ele din jurul lui.
manifestata prin dislalie litatiilor sale
zile .
ton ridicat al vocii, neli -sigur un mediu de securitate,
linistit
niste, izolare, nu comu Pacientul este
7.09.2008 -ajut pacientul sa defineasca clar
nica cu persoanele din retras nu vrea
Ca pacientul sa rolul sau si situatia care ii creaza
jur si cu cadrele medicale sa coopereze cu
comunice si sa probleme –alcoolul
este neincrezator in echipa continui
coopereze cu -incerc sa cistig increderea
fortele proprii si nu coo pacientului educatia pentru
echipa de ingrijire
pereaza cu cadrele -previn izolarea prin stimularea sanatate si
medicale. in decurs de 4 relatiilor interpersonale interventiile

zile . -pacientul nu vrea sa comunice ii referitor la

ofer alt moment de comunicare nevoia de a

comunica si a

coopera cu

echipa de ingri
Comunicare ineficienta
jire.
la nivel intelectual din Ca pacientul sa
-ajut pacientul sa se orienteze in
cauza agitatiei manifes fie orientat in
timp si spatiu, sa se integreze in
tata prin confuzie, dezo timp si spatiu in
Pacientul este
anturaj de cite ori este nevoie
rientare in timp si spatiu termen de 3 zile.
orientat in timp
-verific stadiul de orientare al
comportament dezada
si spatiu stie
pacientului din 2 in 2 ore
ptat, neadecvat.
unde se afla si
-las pacientul sa faca tot ceea ce
Ca pacientul sa
ce zi este.
poate cu propriile sale mijloace
prezinte diminua
-ajut bolnavul sa-si recunoasca
rea starii de confu
capacitatiile si preferintele
zie in decurs de4 Pacientul prezin

-il incurajez sa comunice cu

zile. ta diminuarea

familia
starii de confu

zie.

-manifest rabdare si blindete cu

privire la boala lui

-favorizez adaptarea bolnavului in

mediul spitalicesc

Comunicare ineficace -incerc sa ii diminuez starea de

la nivel afectiv din cauza confuzie

sevrajului manifestata Ca pacientul sa -administrez tratamentul medicam

prin dispozitie disforica fie linistit si con entos-neuroleptice, tranchilizante,

gindire deliranta cu idei vins ca ideile hipnotice diazepam10 mg-1tb/zi

Pacientul este

de urmarire si delirante sunt doar nitrazepam 1tb/zi mai linistit

persecutie,
in mintea lui in -explic bolnavului necesitatea
decit la interna
apatie, alterarea starii tratamentului si cooperarii
termen de 3 zile. re, ideile delir
generale. -manifest rabdare si blindete

ante au disparut
-urmaresc daca pacientul a luat

are o stare
tratamentul oral

generala mai
-incurajez familia pentru a se impli

buna.
ca in suportul emotional de a vizita

pacientul.

-preiau pacientul a doua zi dupa

internare, ma prezint cu numele

functia si rolul meu in echipa de

ingrijire

-creez conditii optime in salon, de

confort si intimitate, realizez un

climat de liniste, calm

-evaluez cunostiintele bolnavului

in ceea ce priveste consumul de

alcool

-vorbesc cu pacientul despre ideile

delirante pe care sustine ca le are

si il asigur ca acestea sunt din

 cauza

sevrajului si abuzului de alcool

-administrez medicatia
recomandata

de medic diazepam 1tb/zi

nitrazepam 1tb/zi

ofer pacientului regimul prescris de

III A se Alimentatie si hidrata medic: hipoproteic, normocaloric,

alimenta Ca pacientul sa-si Pacientul si-a
re inadecvata prin deficit hiposodat
si hidrata recistige apetitul recistigat treptat
din cauza alimentatiei si -fractionez necesarul caloric in 3
treptat in decurs apetitul
hidratarii necorespunza mese principale si 2 gustari
de 5 zile.
toare manifestata prin -administrez ingestia de lichide in

inapetenta, scadere in cantitatii mici si dese

Pacientul prezi
greutate, anorexie, des Ca pacientul sa -prezint meniul atractiv pe o tava
nta alimentatie
hidratare, slabiciune. prezinte o alimen acoperita cu un servet curat
si hidratare
tatie si hidratare -nu insist pentru a consuma
intreaga adecvata.
adecvata in decurs
cantitate de alimente
de 7 zile.
-aerisesc bine salonul inaintea fiec

Pacientul nu
arei mese
7.08.2009
prezinta semne
-administrez alimentatia
parenterala
de deshidratare
Ca pacientul sa si lichidiana Glucoza 10%500 ml

Varsaturi din cauza irita

nu mai prezinte cu 3/8 insulina Na Cl 5%500 ml

rii mucoasei gastrice prin 8.09.2008

nici un semn de -ajut pacientul sa se alimenteze si
 abuz de alcool manifest deshidratare in sa se hidrateze.
Pacientul nu
ata prin eliminarea pe termen de 10 zile -ofer pacientului alimente bogate
in prezinta semne
cale bucala a alimentelor
din potasiu, cantitati mici, crescind can de deshidratare

stomac, greata, transpira Ca pacientul sa nu titatea progresiv

tii reci, cefalee intensa mai prezinte var Pacientul este

deshidratare. saturi in termen menajat fizic si

-asesz pacientul in pozitie semisez
de 1 zi. psihic in timpul
inda, ajut pacientul in timpul varsa
varsaturilor.   .
turii si pastrez produsul eliminat pt

Ca pacientul sa a-l arata medicului

fie menajat fizic -servesc pacientul cu tavita in care

si psihic in timpul sa verse, ofer pacientului un pahar

varsaturilor. cu apa ca sa isi clateasca gura

-aerisesc salonul dupa ce pacientul

a varsat linistesc pacientul din

punct

de vedere psihic

-asigur pacientului initmitate in

timpul varsaturilor

-administrez medicatia
recomandata

de medic: Metroclopramid 10

picaturi.

linistesc pacientul, mentin tempera

IV A elimina Diaforeza din cauza Ca pacientul sa tura in salon de18-20 C Pacientul nu

 sevrajului manifestata nu mai prezinte -mentin pielea pacientului uscata mai prezinta

prin transpiratii in cant diaforeza in decu schimbind lenjeria ori de cite ori diaforeza.

itate abundenta, hiperhi rs de 2 zile. este nevoie, mentin igiena plicilor

droza, mucoase umede si a spatiilor interdigitale

si palide, deshidratare. -asigur imbracaminte usoara si

comoda.

7.09.2008
Pacientul se
Ca pacientul sa
hidreateaza
Deshidratare din cauza
se hidrateze cores -constientizez pacientul cu
corespunzator.
diaforezei manifestata
punzator in termen privire la cantitatea de lichide cuve
prin tegumente palide si
de 2 zile. nite in 24 h 2000-2500 ml
uscate, sete intensa, olig
-ii recomand pacientului sa bea
urie cu urini concentrate suc

greturi. natural la fiecare 2 h, fac bilantul

hidric zilnic

-verific daca a inteles indicatiile

date cintaresc pacientul in fiecare

zi.

-invat pacientul technici de

relaxare
V A dormi si a Insomnie din cauza agi Ca pacientul sa Pacientul se
ofer pacientului o cana de lapte
se odihni  tatiei psiho-motori mani beneficieze de cald odihneste

festata prin treziri frecv somn corespunza inainte de culcare, ofer o baie cald corespunzator.
 ente in timpul noptii, so tor cantitativ si uta inainte de culcare

mn agitat, oboseala, neli calitativ in termen -observ si notez calitatea

somnului,
niste, ochii incercanati, de 6 zile.
asigur pat confortabil, liniste, came
vise terifiante, confuzie
ra aerisita
cefalee.
-administrez medicatia
recomandata

de medic:diazepam 1tb seara

asigur conditii de confort termic  in

VI A mentine Hipertermie din cauza Ora 15  00 salon

Proces evolutiv
temperatura sevrajului manifestata Ca pacientul sa -sterg tegumentele pacientului
dupa raspunde inade
corporala in prin subfebrilitate cu 38 nu mai prezinte
fiecare val de transpiratie cvat la tratam
limite normale C tegumente umede si febra in decurs
-aplic comprese reci pe frunte, ent :9.09.2008
transpirate,sete intena de 24 h asigur lenjerie curata pe care o
schimb du T=38,2 C
oligurie, cefalee, inapet
pa fiecare val de transpiratie
enta. 
-administrez medicatia aspirina T=38,5C

3 tablete ori 1/zi.

T=38C

adopt cu pacientul o pozitie care

VII A respira Dispnee din cauza Ora 8 00 sa favorizeze respiratia –pozitie Ora 8 00

si a avea o agitatiei marcate manif Ca pacientul sa semisezinda Pacientul prezi

buna
estata prin respiratie prezinte respiratie -linistesc pacientul din punct de nta imbunatati
circulatie
superficiala, tahipneica imbunatatita in vedere psihic, asigur un climat de rea respiratiei.

cu 20 respiratii pe minut decurs de 24 h calm

-masor frecventa respiratorie a

pacientului
7.09.2008 Pacientul
-asigur confortul pacientului in pat.
prezinta
Ca  pacientul sa respiratie

prezinte respiratie normala 18

normala 16 – 18 respiratii pe minut

respirati pe minut in
decurs de 2 zile.