COMPORTAMENTE NOCIVE PENTRU SĂNĂTATE

Stilul de viaţă se definește ca fiind totalitatea deciziilor şi acţiunilor deliberate care

afectează starea de sănătate a individului.
Stilul de viaţă sănătos joacă un rol important în promovarea şi menţinerea sănătăţii şi în
prevenirea bolilor. Stilul de viaţă negativ, presupune existența unor comportamente nocive
pentru sănătate, care prin persistența lor pot conduce în timp la apariția îmbolnăvirilor.
Comportamentele nocive au consecinţe negative, pe termen scurt şi lung, asupra sănătăţii
fizice şi psihice şi reduc calitatea vieţii şi starea de bine a persoanei.
Comportamentele nocive sunt relaţionate cu cele mai importante cauze de deces:
a) fumatul, sedentarismul, alimentaţia neechilibrată, stresul tulburări cardiovasculare;
b) fumatul, consumul de alcool, alimentaţia neechilibratăcancer;
c) alimentaţia neechilibrată, sedentarismul, stresul  accidente vasculare cerebrale;
d) consumul de substante psihoactive, conducerea fără utilizarea centurilor de siguranţă,
stresul  accidente
În general, comportamentele de risc nu apar izolate, ci într-un set comportamental. Cei
mai importanți factori nocivi pentru sănătate cu determinism comportamental sunt reprezentați
de: consumul de alcool și alte substanțe psihoactive, fumatul, obiceiurile alimentare nesănătoase,
sedantarismul, obezitatea, relațiile sexuale neprotejate.
Adoptarea unor comportamente nocive poate conduce la dependenţă, rolul prevenţiei în
acest caz fiind unul esenţial.
Dependenţa de substanţe se referă la utilizarea repetitivă a unor substanţe psihoactive, în
scopul producerii plăcerii sau evitării disconfortului fizic şi emoţional.
Dependenţa de substanţe comportă trei aspecte importante:
1) substanţa controlează comportamentul consumatorului prin nevoia de autoadministrare
în mod repetat;
2) substanţa afectează sistemul nervos central prin modificarea funcţionării normale a
creierului.

1
 3) substanţa acţionează ca o întărire (ca un stimul recompensă) ce susţine dorinţa
persoanei de a continua consumul.
În consecinţă, dependenţa de substanţe se caracterizează prin modificări negative
comportamentale, psihice şi somatice și poate fi de mai multe tipuri:
-dependenţa de tutun
-dependenţa de alcool și alte substanțe psihoactive
-dependenţa de medicamente
Dependenţa parcurge mai multe etape, până se produce ca atare.
Etapele consumului de substanţe sunt:
-consumul experimental, în care se consumă substanţa din curiozitate (ex. la o petrecere);
-consum regulat, în care se consumă substanţa la diferite întâlniri cu colegii, prietenii;
-consum devenit preocupare, în care se consumă substanța în multe situaţii şi căutarea
acestor situaţii devine în sine un scop;
-dependenţa, este faza în care întregul comportament este controlat de nevoia
organismului de a consuma substanța.
Există însă şi alte tipuri de dependenţă, cum ar fi:
-dependenţa de internet
-dependenţa de jocuri de noroc
-dependenta de cumparaturi
-dependenţa de relaţii interpersonale nesănătoase.

CONSUMUL NOCIV DE ALCOOL

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), după fumat și hipertensiunea

arterială, alcoolul este al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură pentru populația
generală din Uniunea Europeană.

2
 TERMINOLOGIE
Toleranța: reprezintă necesitatea de a consuma o cantitate mai mare de alcool pentru
obținerea efectului dorit sau a intoxicației și/sau obținerea unui efect diminuat în cazul în care se
continuă consumarea aceleiași cantități de substanță.
Dependenţa fizicǎ: include efectele somatice ale utilizǎrii repetate de alcool, precum şi
conceptul de toleranţǎ.
Dependenţa psihicǎ: este caracterizatǎ de nevoia de a menţine şi regǎsi senzaţia de
plǎcere, de bine, dar şi de a evita frustrarea generatǎ de lipsa consumului.
Sevrajul: este o stare de rǎu subiectiv intens, însoţitǎ de o perturbare neurovegetativǎ.
Recǎderea: reprezintǎ reluarea consumului de alcool dupǎ atingerea abstinenţei, aceasta
putându-se produce la un nivel mai redus, similar sau mai crescut decât cel din perioada
anterioarǎ instalǎrii abstinenţei;
Alunecarea: reprezintǎ un episod scurt de reluare a consumului, dupǎ care se revine la
abstinenţǎ.

DATE EPIDEMIOLOGICE

Mortalitate

La nivel mondial, peste 3,3 miloane de oameni mor în fiecare an din cauza alcoolului.
Astfel 5,9 % din numărul total de decese anuale sunt determinate de alcool, din care 7,6 % la
bărbaţişi 4% la femei. Procentul din mortalitatea generală cauzată de alcool, în Europa, este însă
dublu faţă de procentul din mortalitatea generală la nivel mondial, fiind de 13,3%.

Morbiditate şi invaliditate

La nivel mondial, 5,1% din povara globală a bolilor şi a prejudiciului poate fi atribuită
alcoolului. În Europa, cifra este de 12,8% din total. Consumul de alcool provoacă deces şi
invaliditate, relativ devreme în viaţă. Dincolo de consecinţele asupra sănătăţii, consumul nociv
de alcool aduce pierderi sociale şi economice semnificative indivizilor şi societăţii în general.

3
 Alcoolul ocupă locul 5 în lista factorilor de risc globali implicaţi în îmbolnăviri şi leziuni,
la nivel mondial. De fapt, în ultima evaluare a riscului comparativ condusă de OMS, impactul
defavorabil al consumului de alcool asupra poverii globale a bolilor şi leziunilor a fost întrecut
doar de sexul neprotejat şi obezitatea la copii, dar a depăşit multe riscuri clasice ca apa şi
salubritatea nesigure, hipertensiunea, colesterolul ridicat sau consumul de tutun.
O atenţie specială trebuie acordată factorilor de risc pentru îmbolnăviri la bărbaţi, unde
alcoolulocupă locul 3, fiind depăşit doar de fumat şi hipertensiunea arterială.

TIPURI DE CONSUMATORI DE ALCOOL

În 1960, Jellinek, studiind conduita consumatorilor de etanol a descris cinci tipologii

diferite de băutori:
1. Băutorii de tip ALFA – Consumatorii incadrați în această categorie folosesc alcoolul
pentru relaxare, eviterea stresului și a stărilor de indispoziție. Consumul de alcool este văzut ca o
modalitate de rezolvare a deferitelor probleme. Această formă presupune existenta controlului
asupra consumului de alcool. Exemple de consumatori de tip ALFA sunt persoanele care
obișnuiesc să consume alcool înaintea unei întâlniri importante sau seara acasă în fața
televizorului.
2. Băutorii de tip BETA - Principalul motiv de consum la aceasta categorie îl reprezintă
obișnuința de a asocia orice situație cu consumul de alcool. Acest model presupune consumul de
alcool cu diferite ocazii (petreceri, sărbători, nunți, aniversări), fără a se fi instalat încă
dependența.
3. Băutorii de tip GAMA - Principalul motiv de consum la aceasta categorie îl
reprezintă necesitatea psihică. În absenta consumului se instalează stări psihice și fizice
indezirabile (depresie, iritabilitate, nervozitate, agresivitate, agitație psihomotorie). La aceast tip
de băutori predomină în primul rând dependența psihică.
4. Băutorii de tip DELTA - Motivul principal al consumului îl reprezintă necesitatea
fizică de a consuma alcool.
5. Băutorii de tip EPSILON (periodici) – La aceasta categorie principalul motiv de
consum îl reprezintă starea de epuizare cu depășirea rezervelor fizice și psihice. Modelul la

4
aceștia este reprezentat de un consum necontrolat timp de câteva zile, urmat de perioade lungi de
abstinență. Pauzele dintre episoade pot varia între câteva săptămâni pănă la cateva luni.

CONSECINȚELE CONSUMULUI NOCIV DE ALCOOL

Problemele legate de consumul de alcool se structurează într-un spectru de manifestari

polimorfe. În funcție de cantitatea zilnică ingerată, cei care depășesc limita admisă sunt
considerați a avea un consum la risc.
OMS definește consumul excesiv de alcool ca fiind consumul a cel puțin 60 grame alcool
pur la bărbați sau 40 grame alcool pur la femei, cel puțin o dată în ultimele 30 de zile. În alte
studii, consumul dăunător este descris ca fiind consumul a cel puțin 5 băuturi alcoolice cu o
ocazie, cel puțin o dată unele în ultimele 30 de zile.

* 1 băutură = 10 g alcool pur = 1 bere (330 ml) = 1 pahar vin (150 ml) = 1 shot de tarie (40 ml)

O definiţie a OMS descrie consumul riscant ca un consum mediu regulat de 20 - 40g de

alcool/zi la femei şi 40-60 g/zi la bărbaţi, iar consum nociv la femei>40g/zi, iar la
bărbați>60g/zi.
Consumul nociv de alcool are multiple consecinte asupra organismului, care pot fi
sistemetizate astfel:
1. Tulburări psihice datorate consumului de alcool
2. Efecte somatice ale uzului nociv de alcool
3. Consecințe sociale și comportamentale ale uzului nociv de alcool

1.Tulburări psihice legate de consumul de alcool

Clasificarea tulburărilor legate de alcool conform DSM-V-TR cuprinde:
Tulburarea consumului de alcool
Intoxicația alcoolică
Sevrajul alcoolic
Alte tulburări induse de alcool
Tulburarea psihotică indusă de alcool
5
 Tulburarea bipolară indusă de alcool
Tulburarea depresivă indusă de alcool
Tulburarea anxioasă indusă de alcool
Tulburarea sexuală indusă de alcool
Tulburarea somnului indusă de alcool
Tulburări neurocognitive (demență, delirium, tulburare amnezică)
Tulburare legată de consumul de alcool nespecificată

Tulburarea consumului de alcool

Criteriile DSM- V pentru diagnosticul tulburării consumului de alcool:
Un tipar de consum problematic de alcool care conduce la deteriorare semnificativă clinic
manifestată prin cel puțin două dintre simptomele următoare şi care survin în decursul unei
perioade de 12 luni:
1) Toleranță, definită prin oricare din următoarele:
a) Necesitatea creșterii considerabile a cantităților de alcool pentru a ajunge la
intoxicație sau la efectul dorit;
b) Diminuarea semnificativă a efectului la consumul continuu al aceleiași cantități de
alcool;
2) Sevraj, manifestat prin oricare din următoarele:
a) Sindromul de abstinență caracteristic pentru alcool (se referă la criteriile a și b ale
seturilor de criterii pentru abstinență la alcool);
b) Aceeași substanță (sau strâns înrudită) este consumată pentru a ușura sau evita
simptomele de abstinență;
3) Substanța este consumată adesea în cantități mai mari sau în decursul unei perioade mai
lungi decât se intenționa;
4) Există o dorință persistentă sau eforturi infructuoase de a înceta sau de a controla
cosnumul de subtanță;
5) Foarte mult timp este pierdut în activități necesare obținerii substanței, consumului
substanței sau recuperării din efectele acesteia;
6) Impuls irezistibil sau dorință intensă de a consuma alcool (craving).

6
 7) Consumul recurent de alcool conduce la incapacitatea de a-și îndeplini obligațiile la locul
de muncă, la școală sau acasă.
8) Consumul de alcool este continuat în ciuda problemelor persistente sau repetate în viața
socială sau în relațiile interpersonale cauzte sau exacerbate de efectele alcoolului.
9) Activități sociale, profesionale sau recreaționale importante sunt abandonate sau reduse
din cauza consumului de substanță;
10) Consum repetat de alcool în situații cu risc de vătămare fizică.
11) Substanța este consumată în continuare în ciuda faptului că pacientul știe că are o
problemă somatică sau psihologică persistentă sau intermitentă care probabil a fost
cauzată sau exacerbată de substanță .
Sunt definite 3 subcategorii de gravitate:
 Tulburare de intensitate uşoară (2-3 criterii);
 Tulburare de intensitate medie (4-5 criterii);
 Tulburare de intensitate severă (peste 6 criterii).

Intoxicația cu alcool-criterii DSM V

A. Ingestia recentă de alcool;
B.Comportamente maladaptative sau modificări psihologice, semnificative clinic apărute în
timpul sau la scurt timp după consumul de alcool: comportamentul sexual inadecvat,
comportamentul agresiv, instabilitatea emoțională, tulburările de judecată, apariția dificultăților
sociale sau ocupaționale;
C. Apariția a cel puțin unuia dintre simptomele următoare:
 tulburări de vorbire
 tulburări de coordonare,
 mers instabil
 nistagmus
 deficit de atenție sau tulburări de memorie
 comă sau stupor.
D. Semnele și simptomele nu trebuie să fie generate de o altă patologie și nici nu pot fi atribuite
unei alte tulburări mentale.

7
 Sevrajul alcoolic
Criterii DSM-V-TR de diagnostic:
A. Încetarea consumului excesiv şi prelungit de alcool.
B. Cel puţin 2 din simptomele următoare apar în câteva ore sau zile de la încetarea consumului:
 hipertensiune arterială, creşterea frecvenţei cardiace, transpiraţii sau febră
(hiperactivitate vegetativă),
 tremor marcat al extremităţilor,
 insomnie,
 greţuri sau vărsături,
 iluzii sau halucinaţii vizuale, tactile sau auditive tranzitorii,
 stare de agitaţie psihomotorie,
 anxietate,
 convulsii.
Sevrajul presupune simptome comportamentale și cognitive cu apariția unor modificări
fiziologice care survin când concentrațiile sanguine de alcool diminuează după ce a fost menținut
un uz prelungit de cantități mari de substanță. După dezvoltarea simptomelor de sevraj persoana
continuă consumul de alcool fie pentru a evita apariția altor simptome neplăcute, fie pentru a le
ușura pe cela existente.
Simptomele de sevraj apar în câteva ore (între 4-12 ore) de la încetarea sau reducerea
consumului masiv de alcool şi ating intensitatea maximă în 24-48 de ore. În marea majoritate a
cazurilor simptomele clinice de sevraj sunt ușoare sau moderate, iar în aproximativ 10% din
cazuri apare una dintre cele două complicații frecvente, și anume convulsii sau delirium.
Majoritatea manifestărilor clinice dispar în 5-6 zile de la oprirea consumului de alcool,
deși la unii pacienţi pot persista într-o formă atenuată unele simptome, precum hipertensiunea
arterial și frecvenţa cardiacă crescută.

8
2. Efectele somatice ale uzului de alcool

Complicațiile neurologice ale consumului de alcool

Alcoolul acționează asupra receptorilor cerebrali şi suprimă activitatea căilor nervoase
excitatorii. Deficitele neuro-cognitive, leziunile neuronale și neurodegenerarea sunt fenomene
bine documentate în alcoolism, dar mecanismele care stau la baza lor rămân încă neclare. Efectul
alcoolului asupra creierului poate fi atât direct cât şi indirect.
Afecțiunile neurologice induse de consumul de alcool includ:
• Sindromul Wernicke-Korsakoff. Această condiţie este cauzată de leziuni ale
creierului datorate deficitului de tiamina (vitamina B1).
• Neuropatia alcoholică. Simptomele includ parestezii, crampe și spasme musculare,
incontinență urinară, constipaţie sau diaree, disfuncţie sexuală, dificultăți de înghiţire,
grețuri, vărsături.
• Degenerarea cerebeloasă alcoolică. Apar modificări ale abilităților motorii, cu
tulburări de echilibru și tulburări de coordonare.
• Miopatia alcoolică
9
 • Crizele epileptice simptomatice. Se apreciază că riscul de crize comițiale este
proporțional cu cantitatea de alcool consumată.
• Sindromul fetal alcoolic
• Demența alcoolică și alte deficite cognitive
Complicațiile gastro-intestinale ale consumului de alcool.
Alcoolul traversează diferite segmente ale tractului gastro-intestinal și interferează cu
structura, precum şi cu funcţia aparatului digestiv.
Deteriorarea mucoasei esofagiene indusă de alcool poate creşte riscul de cancer
esofagian. Ajuns în stomac, alcoolul interferează cu secreţia gastrică acidă şi cu activitatea
musculaturii gastrice. În mod similar, alcoolul poate afecta mişcările peristaltice din intestinul
subțire și gros. Mai mult, alcoolul inhibă absorbția nutrienților la nivelul intestinului şi creşte
transportul de toxine prin pereții intestinali, efecte care pot contribui la agravarea diferitelor
afecțiuni, în special ale ficatului.
Consumul nociv de alcool, de asemenea, favorizează dezvoltarea cancerului de limba,
laringe, faringe si esofag. Rezultatele studiilor epidemiologice indică o asociere între consumul
de alcool şi dezvoltarea cancerului colorectal.
Complicațiile cardio-vasculare ale consumului de alcool
Consumul nociv de alcool este asociat cu efecte negative grave asupra sistemului
cardiovascular, cum ar fi modificări musculare cardiace (cardiomiopatie), tulburări de ritm
cardiac (aritmii), hipertensiune arterială şi accidente vasculare cerebrale.
Complicațiile metabolice și nutriționale ale consumului de alcool
Majoritatea consumatorilor de alcool au o alimentaţie dezechilibrată, iar acest lucru
conduce la diferite tulburări digestive sau la neuropatie periferică cauzată de deficienţele
nutriţionale.
Efectele metabolice ale etanolului sunt cauzate de acţiunea directă a acestuia sau a
metaboliţii săi. Etanol produce hiperglicemie sau hipoglicemie, inhibă sinteza proteinelor, creşte
nivelurile trigliceridelor serice. Cauzele deficitelor vitaminice în alcoolism sunt scăderea
aportului alimentar, scăderea absorbţiei intestinale şi modificări în metabolismul vitaminelor.

10
 Etanolul scade absorbția de tiamină și scade circulația enterohepatică a acidului folic.
Etanol scade concentratia hepatica de vitamina A şi modifică metabolismul renal al vitaminei
Complicațiile hematologice datorate consumului de alcool
Consumul cronic de alcool (peste 80 de grame de alcool /zi) are efecte nefavorabile
asupra sistemului hematologic.
Utilizarea alcoolului poate avea o varietate de efecte hematologice: macrocitoză cu sau
fără anemie, leucopenie, trombocitopenie. Consumul crescut de alcool poate provoca suprimarea
producţiei de celule sangvine şi producţia de precursori cu structură anormală care nu se pot
maturiza în celule sangvine funcţionale. Consumatorii de alcool au frecvent globulele roșii
distruse prematur, fapt care justifică apariția anemiei la acești pacienți.
Complicațiile imunologice datorate consumului de alcool.
Consecinţele imunodeficienţei induse de alcool includ pneumonii bacteriane, tuberculoză
și alte boli infecțioase (meningită, peritonită, abcese cerebrale, infecția cu HIV, hepatita virală B,
hepatita virală C, boli cu transmitere sexuală).

3.Efectele sociale ale consumului de alcool

Consumul excesiv de alcool are multiple consecinţe dăunătoare atât pentru individ, cât și
pentru familie şi societate în ansamblu. Cele mai importante consecinţe sociale sunt reprezentate
de accidentele rutiere, dificultățile la locul de muncă, conflictele intrafamiliale, violenţa
interpersonală, problemele legale, activitatea sexuală promiscuă şi lipsa de participare la
activităţile sociale şi recreaţionale. Alte consecinţe sociale datorate consumului de alcool pot
include probleme financiare cauzate de cheltuieli excesive cu alcoolul, oportunități limitate de
dezvoltare profesională, afectarea performanțelor ocupaționale, pierderea anturajului cu
reducerea interacțiunilor sociale, reducerea performanțelor.
Toate aceste evenimente au un impact asupra societăţii în măsura în care afectează
productivitatea economică, solicită resurse financiare pentru soluționarea problemelor legale sau
a celor medicale sau implică alte instituţii sociale.
Consumul de alcool contribuie şi la comportamentul infracțional. Infracţiunile legate de
consumul de alcool includ comportamente agresive, acte de violență, agresiune sexuală,

11
distrugere cu producere de pagube, conducerea autoturismului sub influența consumului de
alcool.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, dintre toate substanțele psihotrope consumul
de alcool este cel mai frecvent asociat cu comportamentul agresiv. Relaţia dintre consumul de
alcool şi comportamentul agresiv a fost bine documentată în studii epidemiologice. Agresiunea
determinată de consumul de etanol generază suferinţe personale considerabile precum și costuri
socio-economice ridicate. Cercetările efectuate au arătat că intoxicaţie acută cu alcool joacă un
rol determinant în aproximativ jumătate din toate crimele violente şi agresiunile sexuale la nivel
mondial.
Efectele economice ale abuzului de alcool sunt la fel de dăunătoare pentru societate ca și
efectele asupra stării de sănătate, afectând atât familia, cât și întreaga comunitate.
Cheltuielile de asistenţă medicală pentru familiile cu un membru consumator de alcool
sunt de două ori mai mari față de familiile neafectate de astfel de probleme. Se aproximează că
jumătate din toate urgențele ce se prezintă la camera de gardă sunt legate de consumul de alcool.
Societatea tinde să trateze consecințele medicale şi sociale ale abuzului de alcool, mai
degrabă decât cauzele sale, un fenomen uimitor, având în vedere escaladarea costurilor de
îngrijire la pacientii cu consum excesiv de alcool.
Cu toate că experienţa medicală cu efectele consumului de alcool este mai mare decât cea
cu orice altă substanță, interesul public pentru prevenirea şi tratamentul alcoolismului este mai
redus decât pentru alte boli majore sau pentru abuzul de alte substanțe psihoactive.

TESTUL AUDIT

Este un chestionar cu 10 întrebări, dezvoltat şi validat de OMS în 1982. A fost dezvoltat

pentru a detecta consumul la risc și nociv, adică nivele de consum mai mici decât cel necesar
pentru încadrarea ca dependenţă, întrucât marea majoritate a consecinţelor nocive asupra
sănătăţii apar la cei cu consum riscant sau nociv (55% din totalul populaţiei). AUDIT este însă
singurul test care detectează întregul spectru de gravitate al consumului de alcool (inclusiv

12
dependența). Testul permite triajul în funcție de nivelul de risc şi formularea de indicaţii privind
intervenţiile cele mai potrivite.
Fiecare dintre cele 10 întrebări poate avea un scor de la 0 la 4, iar răspunsurile se agregă
într-un scor general. Completarea AUDIT durează 2-3 minute.

TESTUL AUDIT

1. De câte ori aţi consumat băuturi alcoolice în ultimul an de zile?

0 - niciodată
1 - o dată pe lună sau mai puţin
2 - de 2-4 ori pe lună
3 - de 4 şi peste 4 ori pe săptămână
2. Câte unităţi alcoolice aţi consumat într-o zi (în medie), atunci când aţi folosit băuturi
alcoolice?
0 - între 1-2 unităţi
1 - între 3-4 unităţi
2 - între 5-6 unităţi
3 - între 7-9 unităţi
4 - 10 şi peste 10 unităţi
3. De câte ori aţi consumat mai mult de 6 unităţi de alcool pe zi?
0 - niciodată
1 - mai mult decât o dată pe lună
2 - o dată pe lună
3 - o dată pe lună
4 - zilnic sau aproape zilnic
4. De câte ori v-aţi apucat de băut alcool şi nu v-aţi mai putut opri?
0 - niciodată
1 - mai mult decât o dată pe lună
2 - lunar
3 - săptămânal

13
4 - zilnic sau aproape zilnic
5. De câte ori nu v-aţi putut îndeplini obligaţiile zilnice (la locul de muncă, familiale etc.)
din cauza băuturii, în ultimul an de zile?
0 - niciodată
1 - mai mult decât o dată pe lună
2 - lunar
3 - săptămânal
4 - zilnic sau aproape zilnic
6. De câte ori aţi simţit nevoia să luaţi o gură de alcool (o duşcă) dimineaţa, pentru a depăşi
starea de mahmureală, în ultimul an de zile?
0 - niciodată
1 - mai mult decât o dată pe lună
2 - lunar
3 - săptămânal
4 - zilnic sau aproape zilnic
7. De câte ori aţi avut, în ultimul an, un sentiment de remuşcare sau vinovăţie după
consumul de băuturi alcoolice?
0 - niciodată
1 - mai mult decât o dată pe lună
2 - lunar
3 - săptămânal
4 - zilnic sau aproape zilnic

8. De câte ori, în ultimul an de zile, vi s-a întâmplat să nu vă amintiţi ce s-a petrecut cu

dumneavoastră în noaptea trecută, datorită consumului de alcool?
0 - niciodată
1 - mai mult decât o dată pe lună
2 - lunar
3 - săptămânal
4 - zilnic sau aproape zilnic

14
9. Aţi fost implicat în accidente (rutiere, la locul de muncă etc.) datorită faptului că aţi
consumat băuturi alcoolice?
0 - Nu 2 - Da, dar mai demult 4 - Da, în anul trecut
10. O rudă, un prieten sau un medic s-au arătat îngrijoraţi de consumul dumneavoastră de
alcool sau vi s-a sugerat să întrerupeţi consumul de alcool?
0 - Nu 2 - Da, dar nu în ultimul an de zile 4 - Da, în ultimul an de zile

Rezultate AUDIT:
Între 0 și 7 - Consum nepericulos pentru sănătate;
Între 8 și 15 - Consum riscant;
Între 16 și 19 - Consum nociv;
Peste 20 - Consum extrem de nociv.

15