Dependența reprezintă o stare de intoxicatie cronica, o incapacitate psihologică și fizică de a opri

consumul anumitor substanțe (droguri, alcoolul, tutun, etc.), sau de a renunța la realizarea anumitor
activități (mâncatul compulsiv, jocurile de noroc, etc.), chiar dacă persoana este conștientă că acestea
ii fac rău.

Nu are nimic de-a face cu puterea voinţei sau inteligenţa unei persoane. Multe persoane care suferă de
dependență au atât voinţa cât şi inteligenţa peste medie. Pentru mulţi dintre ei, această dependenţă a
început ca un mod de a face faţă sentimentelor neplăcute, pe care nu le puteau gestiona altfel. Trecând
prin nenumărate situaţii, experienţe de viaţă, presiune socială, ei pierd controlul asupra
comportamentului lor şi în felul acesta adicţia devine din ce în ce mai puternică.

Dependența fizică intervine atunci când organismul simte din ce în ce mai des nevoia de a consuma o
anumită substanță, și în cantități din ce în ce mai mari. Creierul se obișnuiește în timp cu substanța
respectivă și nu mai reacționează cu aceeași cantitate de plăcere, așa încât doza trebuie crescută
treptat, pentru a-și asigura plăcerea constantă. Atunci când persoana respectivă renunță brusc la
substanța ce îi provoacă dependența, se instalează sevrajul.
● Dependenta psihologica
Putem vorbi despre ea atunci când dorința emoțională sau psihologică pentru o substanță sau un
comportament împing persoana spre a obține satisfacția consumului. Dacă persoana întrerupe brusc
consumul, se va simți deprimată, neliniștită, va avea insomnii, iar puterea de concentrare va scădea
dramatic

● Toleranţa constă în necesitatea măririi progresive a dozei pentru a obţine un anume efect.
Toleranţa făţă de efectele considerate de utilizator că favorabile îl determină pe toxicoman să
îşi administreze doze din ce în ce mai mari pentru a obţine efectul căutat, iar toleranţa făţă de
efectele toxice îi permite să-şi crească dozele.

Dopamina și viciile

Dopamina este produsa de glanda suprarenala si este un tip de neurotransmitator sau un hormon.
Sistemul nervos utilizeaza dopamina pentru a transmite mesaje intre celulele nervoase, ceea ce ii da
acesteia si denumirea de mesager chimic. Dopamina are numeroase roluri esentiale pentru organismul
uman, printre care functii legate de miscarea corpului, memorie si placere.

Neurologul Vaughn Bell a numit la un moment dat dopamina “Kim Kardashian a

neurotransmițătorilor,” prin care dopamina este văzută ca o celebritate scandaloasă printre colegii săi
mai timizi ca glutamatul din alimente sau GABA.

Viciile sunt ca poarta din “Alice în țara minunilor”. Doar că minunile se pot transforma repede în
traume. Toți avem grădina aia ascunsă unde tragem ultima țigară care NU e niciodată ultima, ultima
doză de orice, unde toți ne bucurăm de ACUM și uităm că MÂINE vine cu consecințe dezastruoase.

Nu toate viciile pleacă de la un obicei distructiv ci de la un obicei, o plăcere pe care o vrem în mod
repetat, din ce în ce mai des, până pierdem controlul.
Etapele dependenței

Cele patru etape ale dependenței sunt:

● Experimentarea: testarea unei substanțe sau a unei activități din curiozitate;

● Contextul social sau obișnuința: consumul unei substanțe sau angajarea în anumite
comportamente sau situații din motive sociale, pentru a trăi apartenența la un anumit grup;
● Riscul: consumul de substanță sau manifestarea unor comportamente într-un mod extrem,
fără a ține cont de consecințe;
● Dependența: consumul de substanță sau manifestarea unor comportamente zilnice
multiple, în ciuda oricăror consecințe negative prezente, deja instalate sau doar a unora
posibile.

Dependența poate conduce la sinucidere sau moarte accidentală.

Alcoolul

Alcoolul propriu-zis nu este un aliment, si cea mai valoroasa dovada in acest sens sunt efectele
etanolului asupra organismul prin care trece, distrugand vitaminele ( pentru a fi ars in organism,
consumă o mare cantitate de vitamina B1, saracind rezervele aduse prin alimentatie si, cu timpul,
determinand malnutritie) și afectand numeroase tesuturi si organe.

-la nivel nervos – nevrita alcoolica, dementa alcoolica, scade atentia,memoria, apar tulburari de
comportament

-la nivel digestiv – gastrita, ulcer; ciroza, cancer hepatic; pancreatita; creste riscul de
cancere(hepatic, de pancreas, rect, san, faringe, laringe si esofag)

-la nivel cardiovascular- toxicitate asupra inimii, duce la fibrilație atrială

Este important de remarcat faptul ca ficatul poate procesa doar aproximativ 8 grame de alcool pe ora.
Continutul de alcool depinde de volumul bauturii servite si de concentratia de alcool din aceasta.

Aproape toate tesuturile si organele sunt vulnerabile la efectele alcoolului. Aproape toate
consecintele medicale ale uzului de alcool sunt reversibile odata cu abstinenta.

Alcoolul este o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos
central .

Gandire lenta + capacitate de reactionare (reflexe) scazuta + cautarea de adrenalina = risc crescut de
accidentare.

Un efect al consumului de alcool este stimularea centrului de recompense. Va avea loc o eliberare de
endorfine si dopamina => sentiment de fericire si invincibilitate care predispune la luarea de decizii
necugetate si asumarea de riscuri (nevoia de adrenalina). Cantitatea de alcool care nu produce efecte
adverse = 0 g.

Ce înseamnă consum responsabil?

 Pentru menținerea unui consum responsabil și nepericulos pentru sănătate, Organizația Mondială a
Sănătății (OMS) recomandă să nu fie depășite 2 unități de alcool pe zi sau 5 unități la o ocazie, și
maximum 14 unități de alcool pe săptămână – în cazul bărbaților.De asemenea, este recomandată în
același timp cel puțin o zi pe săptămână fără consum de alcool.

Printr-o unitate de alcool se înțelege cantitatea de băutură care conține nu mai mult de 10g de alcool
pur, și anume regăsită într-un pahar de vin de 125 ml sau în 330 ml de bere sau într-un shot de tărie de
30 ml.

Cat timp dupa ce ai baut poate fi detectat alcoolul in organism?

In functie de testul utilizat, timpul de detectare al alcoolului in organism poate varia:

● Sange: 6-12 ore

● Respiratie: 24 ore
● Urina: 12-48 de ore
● Saliva: 48 ore
● Par: pana la 90 zile

Care sunt consecințele condusului sub influența băuturilor alcoolice?

Conform Codului Rutier, șoferii nu pot conduce după ce au consumat alcool. Toleranța țării noastre
pentru șoferii care prezintă concentrații alcoolice la etilotest este zero.

Dacă vrei să știi la cât timp după ce bei poți conduce, poți efectua un alcooltest online sau poți
achiziționa un dispozitiv asemănător cu cel folosit de polițiști.
Se consideră infracțiune dacă în urma testului reiese că un conducător auto a fost prins la volan
având o concentrație de alcool pur de peste 0,5 g/l în sânge sau 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.
O astfel de infracțiune este pedepsită cu închisoarea, de la 1 la 5 ani sau cu amendă penală, în funcție
de valoarea alcoolemiei

Dezalcoolizarea/dezintoxicarea (la droguri)

- urmareste eliminarea din organism a substantei fata de care pacientul este dependent
- presupune tratament medicamentos administrat pentru a diminua efectele intoxicatiei si ale
sevrajului
- de obicei se realizeaza in centre specializate timp de 7-14 zile
- dezalcoolizarea urmareste doar tratarea aspectului somatic si neurologic. Pentru tratarea dificultatilor
de natura psihologica, sociala, familiala se recomanda consilierea psihologica/psihoterapia.

Tutunul
În întreaga lume, tutunul ucide în fiecare an peste 3
milioane de persoane.
Tutunul face printre locuitorii actuali ai planetei de 10 orivmai multe victime decât al doilea război
mondial. S-a ajuns la concluzia că raportul de mortalitate între fumători şi nefumători exprimă riscul
reprezentat de fumat.
Omul care a rămas în istorie drept primul fumător din Europa este Rodrigo de Jerez. El s-a numărat
printre cei cu care Cristofor Columb a navigat în prima sa călătorie, în urma căreia a descoperit
continentul America. La întoarcere, Jerez a fost văzut fumând pe străzile oraşului Sevilla, în 1498,
fapt pentru care a fost condamnat la închisoare.

Rodrigo de Jerez a aflat de la băștinașii despre proprietățile liniștitoare ale fumatului și a adus cu sine
pe bătrânul continent frunze de tutun.

Stupefacția a fost mare pentru cei care trăiau în Sevilla sfârșitului de secol XV, când au văzut, în
portul Ayamonte, un om că scoate fum pe gură și pe nas. Pentru acest fapt Rodrigo de Jerez a fost
prins de Inchiziția spaniolă și condamnat la 10 ani de închisoare pentru vrăjitorie. Faptul că
scoatea fum pe gură şi pe nas era perceput ca ceva satanic, diavolesc și păcătos. Când a fost eliberat,
fumatul era de mare popularitate.

De ce fumăm ?
-Presiunea socială
-Mediul familial
-Dorința de a experimenta
-Stresul
La adolescenti, fumatul este perceput de multi tineri ca un mod “aventuros “ de exprimare a
independentei, a rebeliunii sau chiar imitarea unui comportament.
80% dintre adolescentii ce incep acum sa fumeze vor ramane fumatori la varsta adulta.

De asemenea, însușirea precoce a fumatului poate fi influentata si de mediul familial:

· prin practicarea fumatului de catre parinti sau o relatie nu atat de stransa intre parinti si copil (acesta
foloseste fumatul ca mijloc de a atrage atentia)

Ce conțin țigările?
În țigări există aproximativ 600 de ingrediente. Când sunt arse, țigările creează peste 7.000 de
substanțe chimice. Se știe că cel puțin 69 dintre aceste substanțe chimice cauzează cancer și multe
sunt toxice.

Iată câteva dintre substanțele chimice din fumul de tutun și în alte locuri în care se găsesc:

1. Acetonă - folosita pentru îndepărtarea ojei

2. Acid acetic - un ingredient din vopseaua de păr
3. Amoniac - un curățător obișnuit de uz casnic
4. Arsenic - utilizat în otrava pentru șobolani
5. Benzen - găsit în adezive și benzină
6. Butan - utilizat în lichidul brichetei
7. Monoxid de carbon -contribuie la o oxigenare necorespunzatoare a creierului. Metanolul - o
componentă principală în combustibilul pentru rachete
8. Nicotina - utilizată ca insecticid
Este foarte toxică, doza letală la om fiind în jur de 40-60 mg, ceea ce corespunde aproximativ cu
o picătură de nicotină pură.
 Nicotina este substanta responsabila pentru dobandirea dependentei. Ea nu este cancerigena. In
schimb, foarte multe dintre celelalte ingrediente sunt.

Diferentele intre tigari

Țigările light
Țigările light au un conţinut de nicotină mai mic decât ţigările obişnuite (1.2 mg), dar la fel de mult
gudron cancerigen. Astfel, pentru a-și satisface nevoia zilnică de nicotină, fumătorii trebuie să fumeze
un număr mai mare de țigări light, ceea ce înseamnă o expunere mai mare la substante carcinogene
din fumul de ţigară,de asemenea au şi tendința de a inhala fumul mai profund. Toate acestea
constituie un comportament de fumat intensiv care duce la o expunere crescută la substanțele toxice
rezultate prin ardere
Țigările electronice
Aceasta metoda foloseste vapori care contin sau nu nicotina, spre deosebire de tigara clasica, ce
foloseste combustia pentru eliberarea nicotinei.
Nu implica arderea sau emisia de fum.
Țigările cu tutun incalzit
Emisiile create din produsele de tutun încălzite conțin, în general, niveluri mai scăzute de ingrediente
dăunătoare decât fumul din țigările obișnuite. Cu toate acestea, asta nu înseamnă că produsele din
tutun încălzite sunt sigure.
Este sugerat că produsele din tutun încălzit conțin multe dintre aceleași ingrediente dăunătoare ca
țigările obișnuite, precum și alte ingrediente dăunătoare care nu sunt prezente în țigările obișnuite.
Narghileaua
-cu toate ca multi consumatori de tutun considera narghileaua o alternativa mai putin nociva, riscurile
asupra sanatatii sunt la fel de mari ca in cazul tigarilor clasice
-de cele mai multe ori tutunul folosit la narghilea contine mai multa nicotina decat cel din tigarile
clasice, iar cantitatea de monoxid de carbon inhalata de fumator este cel putin de 2 ori mai mare decat
in cazul tigarilor

Nu există o țigară sigură. Singura modalitate garantată de a reduce riscul bolile cauze de tutun
este incetarea completa.
Efecte pe termen mediu si lung:

● Fumatul este responsabil de 85% dintre cancerele bronhopulmonare

● Nicotina din tigari creste presiunea sangelui, bataile inimii si cerinta de oxigen a muschiului
inimii.

Provoaca, de asemenea, constrictia vaselor, ceea ce poate duce la infarct miocardic.

● Sangele se coaguleaza mai repede la fumatori decat la nefumatori, ceea ce poate duce la
formarea unor cheaguri care pot duce la astuparea vaselor de sange si aparitia infarctului.
● Exista o relatie puternica de dependenta intre fumat si aparitia leucemiei.
● Fumatul si nicotina pot produce disfuncționalități la nivelul hormonilor implicați in functia
reproducerii.

Renunțarea la fumat (opțional)

De-a lungul timpului terapia de substituţie nicotinică (NRT - nicotine replacement therapy) s-a
dovedit mai eficace decât alte metode de tratament al tabagismului.
Prin aceasta, se înlocuieşte o formă de administrare a nicotinei - fumatul ţigaretei cu o alta mai puţin
nociva de exemplu, plasturele sau guma de mestecat cu nicotină. În cele din urmă, se ajunge la
întreruperea completă a aportului de nicotină.
Nicotina substitutivă este medicamentul de elecţie în abandonul fumatului.
În prezent, sunt folosite 6 produse: patch-uri trans-dermale, gumă de mestecat, dropsuri, spray
nazal, praf inhalator, tablete s ublinguale.
Patch-ul "funcţionează" ca un sistem cu eliberare constantă de nicotină (1 mg/oră), spre deosebire de
celelalte produse, care au un sistem de autodotare a cantităţii de nicotină

Drogurile

Cum acționează?

In principal drogurile actioneaza prin substantele active pe care le contin. Acestea, la nivelul
creierului, prin legarea de catre receptorii specifici vor duce la eliberarea unor anumiti
neurotransmitatori care ne vor provoca noua anumite senzatii dorite. Toate drogurile stimuleaza
dopamina (=> sentimentul de recompensa si placere/euforie).

In situatii obisnuite ale vietii atunci cand ne implinim nevoile fundamentale eliberarea acestor
neurotransmitatori are loc timp de cateva fractiuni de secunda, procesul fiind foarte localizat,
foarte discret si foarte rapid. In cazul utilizarii drogurilor timpul petrecut de acesti
neurotransmitatori la nivelul fantei sinaptice poate fi foarte lung, de ordinul zecilor de minute sau
chiar ore, ceea ce va duce la un efect mult mai accentuat chiar si din punct de vedere al intensitatii,
nu doar al timpului.

In urma efectelor neurotransmitatorilor de la nivelul creierului pot fi afectate functiile psihice ceea ce
ar putea sa duca pe termen scurt la asumarea unor riscuri serioase sau la comportamente nesanogene
sau periculoase iar pe termen lung la afectarea functiilor psihice.

Caracteristica principală comună tuturor drogurilor este psihoactivitatea, adică faptul ca ajung în
creier și îi modifica functionarea obișnuită.

Cocaina
Antreneaza o stare de agitație și de instabilitate, tulburări de judecată și de comportament, transpirație,
dilatarea pupilelor. La doze puternice apar convulsii, paranoia, psihoze.
Pe termen lung apar perforații ale mucoasei nazale - explicație poză - obiceiul de a inhala (”trage”)
cocaina pe nas este asociat unui tip particular de rinită cronică indusă de droguri, astfel producându-se
inflamarea mucoasei sinonazale, progresând lent către distrugerea țesuturilor nazale, palatine și
faringiene.
Cocaina poate afecta inima şi plămânii iar dozele ridicate pot cauza moartea prin atac de cord sau
formarea de cheaguri de sânge. Consumarea ei în combinaţie cu alcoolul măreşte riscul de atac de
cord şi deces. Mâncatul cocainei poate deteriora ţesutul intestinal. Depresia ce urmează scurtei
perioade în care drogul îşi face efectul poate fi gravă şi poate cauza tendinţe suicidare.
De ce consumul de cocaina este atat de periculos?

● Cocaina produce un ”high” intens si de scurta durata - urmat de o perioada de tristete si de dorinta
de a lua iar drogul imediat dupa trecerea efectului euforic . Astfel se creeaza un nivel foarte inalt de
dopamina in SNC, pe un termen mai indelungat decat ar trebui, dezvolta o toleranta a SNC-ului fata
de dopamina, respectiv fata de cocaina.

● De asemenea, cocaina aflata pe strada nu este pura, ea fiind amestecata cu diferite alte substante cu
efecte adverse periculoase. Indiferent de cantitate sau de rata utilizarii cocainei, aceasta creste riscul
de infarct miocardic, atac cerebral, insuficienta respiratorie, oricare dintre putand duce la aparitia
mortii subite.

Cannabisul (Marijuana)
Dat fiind faptul că se fumează, cannabisul este ușor absorbit de plămâni, ajunge cu rapiditate la creier.
În câteva minute se manifestă primele efecte, care pot dura între două și trei ore.
Nu este atat de adictiva.
Utilizarea cannabisului a inceput in Asia centrala, planta fiind folosita pentru asa zisele proprietati
vindecatoare pentru mii de ani. Primul caz documentat de uz al acestei substante a fost cand
cannabisul a fost trecut in farmacopoeea imparatului Shen Nung considerat parintele medicinii
chinezesti.
Mituri
Canabisul nu dă dependență.
FALS. Consumul regulat şi în cantită mari de cannabis poate duce la dependență, evidențiată de toate
comportamentele specifice.
Are utilizări medicale.
ADEVĂRAT. Cannabis-ul şi THC-ul derivat din acesta) au utilizări medicale dovedite in: scăderea
senzatiei de greată și a vărsăturilor, reducerea durerilor cronice, reducerea inflamației..
Vindecă cancerul.
FALS. Nu există dovezi stiintifice care să arate capacitatea canabinoizilor naturali, prezenți în
combinatii simple de canabis, de a trata cancerul la pacienți.
Poți dezvolta o psihoza de la canabis.
Consum de cannabis dublează riscul de aparitie a unei tulburări psihotice. Cu toate acestea, par a
exista factori de risc genetici care predispun unele persoane la aparitia schizofrenie, iar consumul de
cannabis este factorul declansator.
Efecte dupa consum:
➔ sentiment de euforie
➔ relaxare
➔ perceptie senzoriala imbunatatita – sunetele si gusturile devin mai intense
➔ perceptie alterata a timpului
➔ apetit crescut (singura care da apetit crescut)
Efectele pe termen lung asupra creierului și a corpului fac marijuana un drog periculos pentru mulți
oameni, ducând la rezultate negative precum:

● incetinirea vitezei de reactie;

● scaderea capacitatii de atentie si concentrare;
● scaderea memoriei si chiar alterarea amintirilor;
● somnolenta;
● depresie;
● apariția bolilor cronice pulmonare;
● măreşte riscul de boli de inimă;
● scăderea concentrației de testosteron la bărbați;
● creșterea riscului de infertilitate la femei și ciclu menstrual neregulat;
● la persoane care au probleme de sănătate mintală de fond poate cauza schizofrenia.

MDMA(Ecstasy)
Numele stiintific atribuit ecstasy-ului este MDMA. E un drog psihoactiv sintetic, cu proprietati
asemanatoare amfetaminelor stimulante. La inceput, MDMA era foarte popular in randul
tinerilor, fiind consumat in cluburi sau in cadrul petrecerilor de tip ”raves” (petreceri de dans care
dureaza o noapte intreaga), dar mai nou, acest drog afecteaza persoane de varste si nationalitati
diferite.

O pastila de ecstasy poate contine orice, din cauza faptului ca acest produs este de obicei fabricat
in laboratoare clandestine de catre dealeri de droguri, si nu de catre farmacisti. Substanta apare de
obicei sub forma de pastile, care contin intre 0-50% MDMA. Ingredientele cele mai folosite
pentru fabricarea ecstasy-ului (in afara de MDMA) sunt aspirina, cafeina si alte medicamente
care se pot achizitiona fara prescriptie medicala.

Pastilele de ecstasy pot fi identificate foarte usor, fiind mici si colorate. Uneori pot fi confundate cu
bomboanele. Cei care consuma ecstasy au urmatoarele simptome: un orar de somn dereglat, se simt
euforici fara motiv, nu reactioneaza la durere, au multipli parteneri sexuali.

Efectele principale ale MDMA-ului sunt:

- stare placuta, de bine;

- euforie;

- dispozitie afectiva pozitiva;

- dorinta crescuta de comunicare;

- crestere a increderii in sine;

- aparenta crestere a capacitatii de concentrare;

- energizare.

Efectele adverse ale consumului de MDMA sunt:

- anorexie;
- tahicardie;

- bruxism (scrasnit involuntar al dintilor);

- vedere dubla, miscari rapide ale ochilor;

- dureri musculare;

- slabiciune;

- hipertermie (cresterea temperaturii corpului);

- dificultati de concentrare.

Efectele consumului regulat, repetat includ:

- scadere ponderala;

- epuizare;

- flashback-uri (scurte si intense rememorari);

- depresie cu idei de suicid, psihoze.

Studiile la animale au arătat că MDMA poate deteriora și anumiți neuroni specifici din creier. Cu toate
acestea, o serie de studii arată că utilizarea pe termen lung și în doză mare a a MDMA este asociată cu
deficiențe cognitive, inclusiv probleme de învățare și memorie.

Tratamentul toxicomaniei şi dependenţei

este foarte dificil şi urmăreşte în principal 2 aspecte – detoxifierea şi prevenirea recăderilor (reluării
toxicomaniei).

Detoxifierea se referă la înlăturarea utilizării drogului fără riscurile legate de apariţia sindromului de
abstinenţă. Tratamentul se face în condiţii de spitalizare, cu supraveghere medicală strictă. Se pot
utiliza diverse metode cum ar fi scăderea progresivă a dozelor până la renunţarea la administrare,
înlocuirea unui drog cu altul, la a cărui oprire sindromul de abstinenţă este mai blând, mai puţin
zgomotos, de exemplu morfina sau heroina se înlocuieşte cu metadonă, sau oprirea bruscă a
administrării însoţită de tratamentul simptomatic al manifestarilor sindromului de abstinenţă. Oricum,
în 1-2 săptămâni dispar toate manifestările unui eventual sindrom de abstinenţă.

Prevenirea recăderilor presupune o serie de aspecte psihosociale care depăşesc, în general, sfera de
activitate medicală, ele constând într-o serie de măsuri de ordin social şi psihosocial care, aplicate
susţinut pe termen lung, să împiedice revenirea la utilizarea de droguri.

În esenţă, se apreciază că toxicomanul are tendinţa de a reveni la toxicomanie şi dependenţă,

indiferent de drogul de care era dependent, în trei situaţii de risc major:

➢ dacă vine în contact cu drogul,

➢ dacă este pus în condiţiile în care îşi administra drogul (locul, mediul, partenerii de utilizare a
drogului etc.)
➢ sau dacă este stresat.
Riscul de recădere este incomparabil mai mare la persoanele care au dezvoltat adicţie decât la
persoanele care nu au dezvoltat adicţie, indiferent de severitatea dependenţei fizice.