Drogurile, Alcoolul si Tutunul Asupra

Corpului Uman
 Ce este drogul?
 Drogurile sunt acele substanţe care, pe lângă a genera o stare de bine, produc următoarele
fenomene:
 • toleranţă: nevoia de a lua o cantitate tot mai mare de substanţă pentru a obţine efectul dorit;
 • dependenţă psihică: dorinţa de a utiliza din nou substanţa întrucât se asociază cu amintiri pozitive
legate de experienţa respectivă;
 • sindrom de abstinenţă: tulburări fizice şi psihice, inclusiv grave, care apar la puţin timp după
întreruperea consumului substanţei psihoactive; sunt diferite în funcţie de substanţa consumată;
 • dependenţă fizică: nevoia de a consuma substanţa pentru a evita apariţia simptomelor sindromului
de abstinenţă.
 Heroina
 Este un derivat al opiului, extras din capsulele unor anumite specii de mac. Poate fi fumată, inhalată
(prizată) sau injectată în venă. Pe termen scurt, elimină durerea fizică şi mintală, dă senzaţia de
plăcere intensă, dar poate avea şi efecte grave, precum sedarea şi riscul de comă sau deces în caz de
supradozare. Pe termen lung, se manifestă diminuarea poftei de mâncare, a dorinţei sexuale şi o
apatie marcată.
 Provoacă rapid dependenţă fizică şi psihică (două săptămâni). Atenţia persoanei este orientată
complet către necesitatea de a-şi procura heroina, se pierd relaţiile sociale şi interesul faţă de
activităţile preferate.
 Cocaina

 Substanţă care se extrage din frunzele arbustului de coca. Se prezintă sub formă de pudră care poate fi
inhalată (prizată), fumată sau injectată. Pe termen scurt, excită, produce o senzaţie de energie fizică şi
psihică, înlătură senzaţiile de oboseală şi foame. Însă provoacă de asemenea anxietate, iritabilitate, idei de
persecuţie, halucinaţii auditive şi vizuale, agresivitate, violenţă, schimbări bruşte de dispoziţie cu
pierderea autocontrolului. La nivel fizic, poate produce creşterea tensiunii arteriale, crize convulsive,
tulburarea ritmului cardiac, infarct, ictus cerebral.
 La consumatorii de alcool şi cocaină ficatul produce o treia substanţă, cocaetilena, care este foarte
toxică.
 Fumatul de tutun
 Fumatul tutunului facilitează concentraţia, calmează sau excită în funcţie de circumstanţe şi nevoi. Dar
cauzează şi multe boli:
 • boli respiratorii: bronşită cronică, emfizem pulmonar, alte afecţiuni care pot duce la necesitatea de a
utiliza oxigenoterapia;
 • boli cardiovasculare: hipertensiune arterială, infarct, ictus cerebral (hemoragie sau tromboză cerebrală);
 • cancer la plămâni, gură, esofag, vezica urinară. În fiecare zi mor in urma uneia dintre bolile cauzate de
tutun 250 de persoane, ceea ce înseamnă 90.000 de persoane pe an. În Italia tutunul ucide mai mult decât
drogurile, alcoolul şi accidentele rutiere la un loc. Când se renunţă la fumat:
 • se respiră mai bine, se simt mai bine mirosurile şi gusturile;
 • după 1 an riscul de boli cardiace se reduce la jumătate;
 • după 5 ani se reduce la jumătate de asemenea riscul de ictus şi cancer;
 • după 15 ani riscul de boli cardiace şi deces este acelaşi ca şi la nefumători;
 • creşte autostima şi se conştientizează că s-a făcut un lucru pozitiv pentru sine însuşi;
 • se îmbunătăţeşte aspectul fizic
 Canabinoidele
 Sunt substanţe active care se obţin din cânepa indiană. Se găsesc în diferite concentraţii în marijuana,
care se prezintă sub formă de frunze uscate (“iarbă”), sau în haşiş, un material de culoare întunecată,
compact, aromatic. De obicei se fumează în amestec cu tutun. Efectul se instalează în circa 15
minute şi durează câteva ore.
 Efecte fizice: creşte pofta de mâncare, se înroşesc ochii, creşte ritmul cardiac, se reduce senzaţia de
greaţă, se produce un efect uşor analgezic.
 Efecte psihice: relaxare sau euforie; timpi de reacţie la stimuli încetiniţi; scăderea atenţiei, a
concentraţiei şi a memoriei; posibile atacuri de panică; episoade de psihoză acută. Pe termen lung,
apatie, lipsă de interes pentru orice fel de activitate, scădere a capacităţii de a face proiecte şi a le
duce până la capăt.
 Băuturile alcoolice
 Sunt băuturile care conţin alcool în diferite concentraţii: berea, vinul, aperitivele, spirtoasele (în ordine
crescătoare). În doze mici, provoacă un sentiment de veselie, dar şi diminuarea autocontrolului,
reducerea capacităţii de evaluare a riscurilor şi de autoapărare. La doze mai mari, apare somnolenţa şi
scade tensiunea nervoasă şi anxietatea.
 Limita de ALCOOLEMIE (concentraţia de alcool în sânge, care poate fi măsurată, de exemplu, cu
ajutorul etilometrului în aerul expirat) permisă de legea italiană pentru conducerea autovehiculelor este
de 0,5 g/l, echivalentul a:
 • circa 2 pahare de 125 ml de vin pentru bărbaţi,
 • circa 1 pahar de 125 ml de vin pentru femei, având în vedere o persoană cu greutatea de circa 70 kg.
Peste această limită, odată cu creşterea alcoolemiei, apar: LIPSA DE COORDONARE MOTORIE,
vorbirea neclară, mersul nesigur, CONFUZIE MINTALĂ, HALUCINAŢII, iar dozele crescute
(alcoolemia de 4-5 g/l) pot să ducă în cele din urmă la COMĂ şi DECES.
Mituri False

 • Alcoolul înlesneşte digestia. Alcoolul încetineşte golirea stomacului.

 • Vinul are efect benefic asupra sângelui. Consumul de alcool poate duce la anemie şi la
creşterea nivelului de grăsimi în sânge.
 • Băuturile alcoolice potolesc setea. Alcoolul creşte urinarea, accelerează deshidratarea
organismului şi ca urmare sporeşte setea.
 • Alcoolul încălzeşte. Dă impresia încălzirii numai momentan şi numai la suprafaţa pielii.
Apoi corpul se răceşte şi creşte riscul degerăturilor la aer liber.
 NU TREBUIE SĂ BEA NICIODATĂ
ALCOOL
 • Copiii şi adolescenţii: corpul lor nu reuşeşte încă să îl metabolizeze.
 • Femeile care sunt însărcinate şi care alăptează: alcoolul poate produce fătului daune precum
retardul mental uşor.
 • Persoanele dependente de alcool sau cu probleme legate de alcool: chiar şi la consumul unei
cantităţi mici revine dorinţa de a bea.
 • Cine conduce sau trebuie să realizeze activităţi care necesită atenţie.
 • Cine ia medicamente, îndeosebi psihoactive: alcoolul alterează efectul medicamentului.
 Un consum excesiv şi prelungit poate provoca:

 • multe afecţiuni ale aparatului digestiv (inclusiv cancer);

 • tulburări de memorie, demenţă;
 • dureri la picioare;
 • anxietate, depresie, gânduri de suicid, deliruri de gelozie şi de persecuţie cu halucinaţii auditive şi vizuale (se
aud şi se văd lucruri care nu există).
 Alcoolismul poate duce la:

 • suferinţa copiilor, destrămarea familiei;

 • închiderea în sine, iritabilitate, violenţă, inclusiv asupra minorilor;
 • probleme la locul de muncă, absenţe;
 • datorii, sărăcie, pierderea locuinţei;
 • accidente casnice, de muncă, rutiere;
 • costuri pentru invaliditate.
Amenda penala in cazul consumului de droguri

 Amenda penala reprezinta una dintre pedepsele pe care persoana

care consuma droguri de risc le poate primi daca a fost condamnata.
 Doua lucruri trebuie retinute: persoana trebuie sa detina drogurile
pentru consum propriu, iar drogurile sa NU fie de mare risc! Spre exemplu,
se poate aplica pedeapsa amenzii daca o persoana a detinut canabis pentru
consum propriu.
 Pedeapsa in cazul detinerii de droguri pentru consum propriu este fie
inchisoarea, fie amenda. Instanta va decide in functie de imprejurarile in care
s-a savarsit infractiunea ce pedeapsa se aplica.