Ce sunt dependenele? Cum incep ele?

Dependenele sunt comportamente nvate care submineaz puterea de control. Ele se

dezvolt treptat iar efectul lor este de obicei distructiv.
Dependenele ncep cu activiti plcute care devin o obinuin iar n final ne scade
capacitatea de control asupra propriei viei. Majoritatea dependenelor izvorsc dintr-o dorin
combinat de a evita durerea sau disconfortul i de a obine plcere.

Sa intelegem dependenele
Cele mai recente cercetari in ce priveste dependenta sugereaza ca toate dependentele isi
au radacinile in afectarea biochimiei cerebrale, nu in lipsa de vointa, defectele de caracter,
tulburarile de personalitate sau spiritualitate.
In creier avem substante chimice numite neurotransmitatori, care regularizeaza ce
gandim, simtim si cum ne comportam. Neurotransmitatorii implicati cel mai frecvent intr-o
dependenta de orice fel includ serotonina, dopamina, GABA (acidul gama-aminobutiric),
endorfinele si norepinefrina, dar mai sunt implicate si acetilcolina si anandamida in unele
dependente.
Serotonina functioneaza ca un antidepresiv natural. Dopamina ofera sentimente de
placere, motivare si focalizare, in timp ce GABA este similar unui sedativ natural, oferindu-ne
relaxare. Endorfinele sunt asemenea unor opiacee naturale, care ofera alinare pentru durerea
fizica si emotionala si fiecare dintre acestea ofera sentimente de buna dispozitie si pace.
Norepinefrina furnizeaza energie, dar in exces este de fapt toxica pentru creier, in timp ce
acetilcolina regularizeaza sistemul nervos autonom, functiile cognitive si memoria. Anandamida
are un efect inhibitor asupra tuturor celorlalti neurotransmitatori.
Pentru ca acest organ, creierul, sa functioneze adecvat, neurotransmitatorii trebuie sa fie
prezenti exact in cantitatile corecte.

Problemele cauzate tind sa fie exclusiv de sanatate :

1. Coma, lesin sau deces - cauzate in special de dependenta fata de droguri si
medicamente.
2. Afectiuni - injectarea drogurilor in vena creste riscul de ca pacientu sa sufere de HIV /
SIDA sau hepatita. Unele substante, medicamente sau alcool, pot conduce catre
instalarea unui comportament sexual riscant, crescand riscul dezvoltarii uni boli cu
transmitere sexuala.
3. Suicid - riscul de suicid este semnificativ mai mare la un pacient dependent de droguri /
medicamente / alcool, comparativ cu persoanele non-dependente. Aceeasi situatie nu se
intampla in cazul dependentei de nicotina.
4. Probleme de cuplu - relatia conjugala si familiala pot fi severe tensionare, determinand
in final destramarea familiei.
5. Neglijarea / abuzul asupra copiilor - procetul copiilor neglijati de abuzati, care au unul
sau ambii parinti cu o problema de adictie, este numai mai ridicat comparativ cu cei ai
caror parinti sunt sanatosi.
6. Somaj, saracie si lipsa unui adapost
7. Probleme cu legea - deoarece costurile drogurilor sunt ridicate, pacientii dependenti pot
recurge la infractiuni, in scopul satisfacerii dependenti.
Prea putin ori prea mult poate avea ca rezultat o larga varietate de simptome, incluzand,
dar nelimitandu-se la: depresie, anxietate, iritabilitate, violenta, inabilitatea de a se concentra sau
a-si reaminti, insomnie, hiperactivitate si pofta de substante de toate felurile care altereaza
mentalul.
Neurotransmitatorii ar putea fi in dezechilibru anterior unei dependente, datorita unei
diete sarace, deficientelor de nutritie, un polimorfism genetic, stres cronic, abuz din copilarie,
toxine din mediu, sau traume cerebrale precum o comotie, care devin forta propulsoare pentru ca
sa se dezvolte o dependenta, sau aceste substante ar putea intra in dezechilibru chiar de la
substanta psihotropa.
Toate substantele psihotrope altereaza artificial si temporar neurotransmitatorii din creier.
Efectele lor sunt realizate in doua moduri diferite; ele stimuleaza o intensa alimentare de
neurotransmitatori care sa fie eliberati toti odata, si ele imita efectele neurotransmitatorului

natural.
De exemplu, zaharul si alcoolul sporesc dopamina, serotonina, GABA si endorfinele, in
timp ce heroina si alte opiacee imita endorfinele. Marijuana si ciocolata afecteaza anandamida.
Nicotina afecteaza acetilcolina. Cocaina si amfetaminele sporesc dopamina, si Ativanul sau
Valiumul imita GABA. Toate substantele datatoare de dependenta sporesc dopamina. Nivelul
ridicat de serotonina, dopamina, GABA si endorifine genereaza o profunda euforie, bucurie,
relaxare, placere si fericire, alina durerea fizica si emotionala si produc o senzatie exagerata de
buna dispozitie si pace launtrica, stare la care se face referire in limba engleza ca being high
a fi in al noualea cer, deasupra lucrurilor, fara sa iti pese de ele.
In End Your Addiction Now/Opreste-ti acum dependenta, dr. Charles Gant explica
faptul ca, creierul raspunde la stimularea artificiala a neurotransmitatorilor fie prin reducerea
productiei si a sensibilitatii la un anumit neurotransmitator sau prin reducerea numarului de
receptori pentru acel transmitator. Aceasta lasa creierul dependent de substanta psihotropa care
trebuie sa indeplineasca indatoririle neurotransmitatorului afectat.
Dependentii nu poftesc in realitate la substanta care ofera dependenta; ei poftesc la ceea
ce substanta face pentru creier.

Dependene distructive si dependene comune

Ne controleaz comportamentul, ne altereaz personalitatea, ne submineaz sntatea, ne
distrug legturile cu ceilali, ne absorb resursele. Acestea sunt :

Cafeina
Nicotina
Munca in exces
Alcool
Jocuri de noroc
Droguri
Medicamente stupefiante
Televizor
Alimente

Cafeina

Prezent n cafea, ceai, buturi cu cola. Creaz n timp dependen :

stimulant (dubleaz nivelul de adrenalin din snge)

crete glicemia (scderea ei d senzaie de slbiciune)
Consumul de cantiti mari, 5-6 sau mai multe ceti zilnic, poate provoca simptome. De

ex. cafeina poate mpiedica relaxarea sau somnul, crete starea de tensiune i genereaz
anxietate, etc. Ideal este s evitai cafeina. Dac alegei s folosii buturi cu cafein, limitai
consumul la maximum 1-2 ceti/zi sau folosii varieti decafeinizate.

Nicotina
Nicotina produce una din cele mai puternice dependene. Majoritatea fumtorilor devin
dependeni n adolescen i apoi se lupt s scape tot restul vieii. Fumatul ucide anual peste
400.000 oameni. Fiecare igar fumat reduce sperana de via cu 7-8 minute.

Boala - Risc crescut

AVC - 2X (2-3)*
Boli de inim - 3X (2-4)*
Cancer pulmonar - 10X (5-15)*
Alte cancere - 2X (2-3)*
BPOC - 25X (13-37)*

* limitele creterii mortalitii datorit fumatului potrivit diferitelor studii.

Renuntare la fumat
Atitudinea cea mai sigur este s nu ncepi...
Vestea bun . . .

peste 50 milioane de fumtori au reuit s renune

oprirea fumatului reduce riscul de infarct i de cancer indiferent ct de mult timp ai
fumat

Dac dorii s renunai putei primi ajutor :

tratament cu nlocuitori de nicotin

unele medicamente (Zyban) crete ansele de reuit

terapie de grup Adio igri

Strategia abandonarii fumatului..

1. Scriei motivele pt care dorii s renunai
2. Scriei un contract de abandonare a fumatului n care specificai i recompensa pentru
reuit
3. Fixai o Zi de ncetare a fumatului i abandonai igrile ncepnd cu acea zi
4. Facei-v o trus de supravieuire: gum de mestecat, scobitori, morcovi proaspei, sau
plasturi cu nicotin, etc.
5. Cerei ajutorul familiei i prietenilor.
6. Adoptai un stil de via sntos
micare fizic zilnic
odihn i relaxare mai mult
hran sntoas
petrecei ct mai mult timp cu prieteni nefumtori
consumai din belug fructe i verdeuri (5-9 porii/zi)
bei peste 2 l de ap/zi
evitai alcoolul i cafeaua (cel puin pe durata consolidrii abandonrii fumatului)
Continuai s ncercai dac alunecai napoi.

Munca excesiva
Muncii de regul mult, peste 50 de ore/sptmn?
Familia dvs. ar dori s poat petrece mai mult timp cu dvs.?
Se ntmpl uneori s folosii munca drept scuz pentru a evita contactele sociale sau
ieirile cu familia?
V definii valoarea de sine n principal n termenii activitii pe care o desfurai?
Echilibrul este un element foarte important n via!

Dependena de calculator
Odata cu dezvoltarea tehnologiei, utilizarea calculatorului a devenit primordiala in viata
fiecarei persoane. Profesia, nevoia sau placerea ii determina pe cei mai multi sa petreaca
numeroase ore in fata calculatorului. Desi ne simplifica foarte mult viata si munca,
utilizarea computerului in exces are o serie de efecte negative asupra organismului.
Persoanele care petrec ore in sir in fata calculatorului, se izoleaza, devin introvertite,
renunta la prieteni si iesiri si considera ca orice efort fizic este inutil, pot fi considerate
dependente de acest obiect. Un astfel de comportament poate avea consecinte negative
asupra starii fizice, dezvoltarii psiho-cognitive, relatiilor si interactiunii sociale

Alcoolul
Unele dependene se dezvolt lent - dependena de alcool este un exemplu foarte bun.
Nimeni nu i propune s devin alcoolic, dar 10% din cei care consum buturi alcoolice sfresc
prin a deveni alcoolici. Alcoolul provoac anual 100.000 decese premature n SUA.
Institutele Naionale de Sntate din SUA estimeaz costul economic al dependenei de
alcool ca fiind 148 miliarde dolari n SUA (sau 616 dolari pentru fiecare brbat, femeie sau
copil).
Ce este alcoolismul sau dependena de alcool?
Alcoolismul sau dependena de alcool este consumul de bautur alcoolic, ocazional sau
periodic, cu scopul schimbrii strii de dispoziie sau acela de a evita strile neplcute fizice sau
psihice cauzate de sevraj.
Consumul este continuat indiferent de situaii sau consecinele consumului asupra
persoanei sau familiei. Motive ale consumului de alcool: Consumul de alcool este o metoda
rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. Deseori se
apeleaza la consumul de alcool atunci cand apare o stare emotionala neplacuta (tristete, vina,
melancolie, anxietate, frustrare). Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea,
bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria,

imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, anturaj - influena familiei, prietenilor, colegilor

de serviciu, relaxare sau alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor
neplacute, curajul de a spune ceva, dezinhibiie sau stimulare sexuala temporara, dorinta de
recompensare, placere. Din punct de vedere psihologic, motivul care contribuie cel mai des la
apariia consumului, continuarea i agravarea consumului problematic este lipsa de satisfacie n
relaia cu sine i cu ceilali membrii ai familiei. Alcoolismul poate fi perceput i ca un rezultat al
relaiilor i relaionrilor bolnave din familie.
Un alt motiv pentru care unui alcoolic i este greu s se abin din but sau s bea
porionat (cu msur) este acela c alcoolul perturb funcionarea normal a neurochimiei de la
nivelul creierului, determinnd reacii de pierdere a controlului sau incapacitatea de a bea butur
alcoolic cu msur sau porionat. A se vedea faza critic a alcoolismului.
La aproximativ 24-48 de ore de la ntreruperea brusc a consumului de alcool persoana
alcoolic poate manifesta simptome de sevraj.
Cele mai frecvente simptome de sevraj sunt:

stare de indispozitie, anxietate, nervozitate, iritabilitate;

tremor al mainilor sau al picioarelor;
transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi;
durere de cap;
tulburari de somn
De la consumul normal la consumul abuziv, problematic.
Aceste simptome se amelioreaz sau dispar complet la reluarea consumului. Pe msur ce

boala dependenei se agraveaz apare i pierderea controlului cantitii consumate. Persoana

dependent ncepe s-i dea seama c este ceva n neregul cu felul de a bea i ncearc s bea
"controlat", porionat sau n cantiti limitate. i propune sau i promite c va bea doar un pahar
sau c va bea doar cu anumite ocazii, dar promisiunile sunt nclcate. De cele mai multe ori,
persoanele care consum abuziv alcool sau cele dependente de alcool neag sau refuz discuiile
referitoare la consumul i problemele cauzate de dependena de alcool.
Consumul de alcool determin dependen psihic i fizic.
Semne ale dependenei psihice:

strile de indispoziie (frustrare, anxietate, stri depresive) sunt nlaturate prin consum;
anticiparea consumului, planificarea consumului i a ocaziilor de a consuma;
evocarea cu plcere a momentelor de consum;
n situaii limit cu mare presiune emoional (deces, boal, divor, pierdere, ctiguri
foarte mari, stri euforice) persoana dependent se gndete la consumul de alcool.

Semne ale dependenei fizice:

dup 24-36 de ore de la ntreruperea consumului apare tremuratul matinal al minilor i al

picioarelor;
dificulti de coordonare a micrilor, probleme de echilibru i mers;
transpiraie, stare de grea i/sau vrsturi;
durere de cap, tensiune, probleme cardiace;
tulburri de somn;

Jocurile de noroc
Jocurile de noroc i loteriile se nmulesc
n Romnia acest fenomen tinde s devin o dependen n mas de care sufer milioane
de oaomeni.
n SUA se estimeaz c ntre 1.5% i 3% din adulii care locuiesc ntr-un stat n
care jocurile de noroc sunt legale vor deveni dependeni. Dependena de jocurile de noroc
afecteaz de obicei pe cei mai sraci din societate. Cei mai afectai sunt membrii de familie
inoceni (copii i soie).
Jocurile nu produc bunuri sau valori.

Afecteaz negativ afacerile sntoase - deturneaz banii de la bunuri i servicii valoroase

De obicei cresc criminalitatea
Adeseori corup guvernanii
Exploateaz slbiciunile oamenilor
Victimizeaz sracii
Produc o atitudine greit fa de munc
Dezintegreaz familii i comuniti

Droguri

Se estimeaz c n SUA mor anual 18.000 persoane, n majoritate tineri, din cauza
drogurilor. Cel mai adesea oamenii se apuc de droguri ca s fac fa problemelor sau cutnd
fericirea. Drogurile pclesc. Ele nu rezolv problemele, i foarte adesea genereaz probleme de
sntate i mentale, precum i complicaii legate grave.
Cu totii avem prieteni, nsa unii dintre noi devin chiar dependeni de acetia.
Prietenii sunt persoane importante in viata omului, iar atunci cand suntem in formare, la
varsta adolescentei, prietenii ajung sa fie intreg universul nostru. Nu ne mai putem imagina viata
fara ei, fara peripetiile facute impreuna etc. Insa vine o vreme cand prietenii ar trebui sa devina
din nou doar niste simple persoane in viata noastra, carora le cerem ajutorul la nevoie, pe care ii
iubim si respectam, insa ce se intampla cu aceia care raman prinsi in universul adolescentin si
sunt inca dependenti de prieteniile pe care le-au legat?
Deseori intalnim persoane care au o prietenie de o viata.
Raspunsul este simplu. Fie persoanele implicate in acea relatie de prietenie au avut si au
in continuare aceleasi standarde de viata, aceleasi principii sau in orice caz se accepta asa cum
sunt, iar increderea este cuvantul ce domneste in acea relatie de prietenie, fie una dintre acele
persoane implicate in relatia de prietenie si-a pastrat nevoia adolescentina de dependenta fata de
cealalta persoana si a urmat acelasi drum ca si aceasta.
Dependena de prieteni duneaza la fel de mult ca orice alt dependen.
De multe ori se spune ca: cine se aseamana se aduna. Adesea este bine ca acest proverb sa
nu fie adevarat, deoarece doar asa putem vedea cat de diferiti putem fi unii de ceilalti si ca
reusita unora nu inseamna si reusita noastra.
Avem impresia ca daca avem acelasi job ca si prietena noastra putem avea aceleasi
capacitati ca si ea, sau daca ea are o calitate speciala nu inseamna ca si noi o putem avea. Acest
lucru este total eronat. Fiecare are aptitudini si capacitati in functie de cum a fost construit,
crescut si este clar ca nu pot exista doi oameni la fel in lumea asta. De preferat ar fi ca prieteniile
sa se lege intre oameni diferiti chiar daca uneori pot exista divergente de opinie, insa acesti
oameni se pot accepta mai usor atat pe ei, cat si reusita altora si esecul lor sau viceversa. Nu vor
dori sa fie ca prietenul/ (a) stiind ca acest lucru nu este posibil, dat fiind faptul ca diferentele se
vad cu ochiul liber.
Personalitate dependenta

Oamenii care au o personalitate dependenta vor tolera, frecvent, abuzurile, neatentia, si chiar
faptul ca persoana de cuplu inseala.
In cea mai mare parte a timpului aceste persoane sunt depresive, consuma alcool si urmeaza
tratament cu medicamente pentru a usura anxietatea si stresul. Mai mult, aceste persoanea sunt pasive,
nu sunt capabile sa se apere, le este frica sa nu fie respinse si se tem de pedeapsa.
Personalitatile dependente nu sunt ostile si nu pot intretine o relatie. Adesea, acestea au
nevoie de un tratament de durata pentru a intelege ca sursa simptomelor este frica, care anuleaza
pedeapsa, neatentia cu sine si abuzurile. Probabil ca aceste persoane au crescut intr-un mediu
"salbatic" si au fost supuse unor pedepse crude. Deciziile luate de aceste persoane au fost anulate
de catre parinti, imediat, ce au gasit un motiv anume. In consecinta, cei mai multi oameni cu
personalitati dependente pun mare pret pe vorbele parintilor.

Dependena de relaii
Intr-adevar exista dependenta de relatii. Sau mai bine-zis de un anumit tip de relatie. De
multe ori intr-un cuplu de acest tip exista versiuni mai mult sau mai putin psihice ale unei relatii
sado-masochiste. Adica unul dintre cei doi il provoaca pe celalalt pana cand acesta il raneste.
Amandoi se aleg cu placerea pe care o cauta mereu ramanand in acea situatie: unul victima si
celalalt tortionar. In unele cupluri se face si schimb de roluri, adica uneori victima devine
tortionar si tortionarul victima.
Exemplele de astfel de cupluri sunt foarte variate si anume femeia batut de so ul ei, care
mereu isi cere scuze dupa aceea. Si unul mai subtil: cei doi care, pe rand, la cea mai mic
neintelegere se amenint unul pe celalalt cu desparirea, ba chiar pleaca o vreme de
acasa.Asemenea certuri si conflicte creeaza o drama care alung monotonia si dau senzatia ca in
relatia celor doi exista o iubire plina de pasiune.
Acest tip de dependenta se aseamana cu adictiile de substan. Au la baza o atitudine
ambivalenta sau distorsionata fata de placere (durerea da placere sau suferinta) si deseori o
dorinta inconstienta, de obicei foarte bine ascunsa, de a muri, moartea ca un refugiu suprem
dintr-o lume imperfecta, imposibil de controlat. Sau, cu alte cuvinte, daca nu-i pot controla
complet pe altii ,mai bine ma distrug ori, dupa cum e cazul, ii distrug pe ei.
Fazele dependentei

Exista o prima faza de atasare fata de una sau mai multe persoane. Se straduieste sa fie
acceptat.
Faza urmatoare este cea in care dependenta s-a instalat. S-a asigurat de acceptarea
celorlalti si le-a incredintat tacit rolul de a decide in locul lui. Pare sa fie o faza de echilibru,
convenabila.
Faza a treia se caracterizeaza prin vulnerabilitate. Subiectul devine constient de starea
lui de dependenta si se teme de consecintele unei rupturi, de situatiile in care trebuie sa se
descurce pe cont propriu.
Cum recunosti dependenta copilului de parinte?
Inainte de 3 ani, nevoile copilului sunt adresate direct mamei si doar ea este cea care
poate sa le anticipeze si sa le satisfaca
Pe masura ce copilul dobandeste o autonomie (merge singur, vorbeste, se joaca), aceasta
dependenta ar trebui sa se diminueze. Insa nu se intampla intotdeauna asa.
La unii copii, dependenta se poate pastra pana la varstele scolaritatii si se recunoaste usor
prin faptul ca acestia nu mananca, nu dorm si nu se imbraca singuri, nu merg singuri nicaieri etc.
Ei sunt dependenti 100% de sfaturile si ajutorul unui parinte. Nu reusesc sa intreprinda nimic de
unii singuri si nu iau initiativa.
De ce devine copilul dependent de mama?
Copilul devine dependent de mama atunci cand nu este pregatit emotional sa faca fata
procesului de separare, nu si-a format inca capacitatea de a ramane singur. Este vorba de
capacitatea interioara de a accepta ca nu are nevoie in permanenta de prezenta fizica a mamei si
ca poate sta in compania altor oameni atunci cand ea lipseste, sustine psihologul.
Copilul este foarte speriat de faptul ca o va pierde pe mama sa. Specialistul sustine ca
aceasta traire de pierdere poarta numele de angoasa de abandon si apare in momentul in care
copilul este nevoit sa plece de langa mama sa. Are impresia ca este parasit, ca mama va disparea
din peisaj pentru totdeauna. Aceasta angoasa poate aparea daca in experientele timpurii ale
copilului, cand era bebelus, au existat despartiri sau separari temporare de mama.
Dependenta de parinte apare si atunci cand mama nu este pregatita sa ofere autonomie
copilului. Este foarte speriata, foarte ingrijorata, crede ca i s-ar putea intampla ceva copilului ei si
ca nimeni nu poate avea grija de el precum are ea.

Dependenta de mancare
Ce este dependenta de mancare ?
Dependenta de mancare este o dereglare patologica care implica pofta de mancare
excesiva si consum mare de alimente. Persoanele care sunt dependente de mancare se expun unui
mare risc, nu numai din cauza cantitatii de alimente consumate cat si din cauza alimentelor in
sine. Dependenta de alimente este de multe ori similara cu alcoolismul sau dependenta de
droguri. O persoana devine depenenta de mancare atunci cand abuzeaza de o substanta pana la
limita la care nu mai poate "trai" fara aceea substanta. De cele mai multe, substanta care creeaza
dependenta este daunatoare pentru organismul uman.
Cauzele dependentei de mancare
Dependenta de mancare inseamna pierderea controlului. persoana dependenta intelege ca
isi vatama corpul prin actiunile sale, insa nu poate opri acest comportament de distrugere.
Fenomenul dependetei de mancare este atat de ordin psihologic cat si fiziologic.
O persoana dependenta de mancare incepe sa manance din ce in ce mai mult pentru a se
simti bine si de a elimina gandurile si starile negative. Lipsa increderii in sine sau tramele
emotionale din copilarie sunt cauze ale dependentei de alimente. Cauze biologice. Anumiti
inhibitori care lipsesc din creier si din sistemul nervos central sunt factori care contribuie la
dependenta de mancare.
De asemenea, persoanele care sufera de afectiuni gastrointestinale au o pofta
permanenta de a manca ceva. Dependenta de mancare aduce cu sine, pe langa kilograme in plus
si o parerea proasta de sine, si alergii puternice. Persoanele dependente de mancare poftesc de
cele mai multe ori la alimente daunataore organismului, care in timp duc la complicatii severe.
Cauze psihologice. Aceste cauze sunt asemanatoare celor care provoaca
dependenta de alcool, droguri sau jocuri de noroc. Cei dependenti isi pierd controlul atunci cand
intra in contact cu obiectele dependentei lor, fie ca este vorba despre o sticla de alcool sau o
cantitate mare de alimente. Dependenta de mancare este o problema de sanatate destul de severa,
care necesita timp indelungat de tratament.
De asemenea, oamenii sunt obisnuiti sa faca asocieri. Filmele sau reclamele care
infatiseaza anumite mancaruri pot contribui la dependenta de mancare. Si dietele contribuie la

aceasta dependenta, prin interzicerea anumitor categorii de alimente. Si momentele de stres sau
suparare pot fi asociate cu numite alimente precum ciocolata sau inghetata. Astfel, persoanele
dependente de mancare asociaza gustul acestor alimente cu starea de bine.
Societatea moderna pune mare pret pe imagine. In reviste sau la televizor sunt promovate
persoanele slabe, care arata foarte bine. Acest tip de reclama contribuie la declansarea a
numeroase probleme de alimentatie, de la dependenta, pana la anorexie si bulimie. Persoanele
dependente de mancare se simt vinovate si rusinate de imaginea lor, in special de felul in care
arata corpul lor. Aceste sentimente de neacceptare duc insa la consumarea de cantitati importante
de alimente.

Cum stii daca ai devenit dependent ?

1. Ai nevoie sa bei in fiecare zi ?
2. Cnd bei, eti deseori n situaia de a nu te putea opri nainte de a bea prea mult?
3. Simi c au nevoie de tot mai mult alcool ca s fii mulumit?
Medicii folosesc patru ntrebri clasice pentru a stabili dac un pacient este dependent.

Un Da ridic suspiciuni.
Doi Da Indic dependen

Diferenta intre dependenta si obisnuinta

Dependenta este o componenta psiho fizica, persoana care o dezvolta nefiind in masura
sa isi controleze dependenta fara ajutorul unei persoane avizate din cauza afectiunile psihice si
fizice cauzate.
Obisnuinta reprezinta o optiune; ea implica posibilitatea de a alege. O persoana cu un
anumit obicei poate alege sa se opreasca din realizarea acestuia, daca intr-adevar isi doreste acest
lucru. Componenta psiho-fizica nu este o problema, ca in cazul dependentei. Dependentele,
indiferent de natural lor, implica atat procese fizice, cat si psihologice. Experienta fiecarei
persoane privind dependenta este usor diferita, dar implica, de obicei, acelasi grup de simptome.
Un obicei se poate tranforma intr-o dependenta?

Majoritatea persoanelor pot utiliza o substanta sau pot desfasura o anumita activitate fara
sa se dezvolta probleme semnificative. Si totusi, pentru o alta categorie de persoane aceste
experiente cauzeaza efecte daunatoare psihic si fizic.

Tulburarile alimentare si dependenta

Studiile indica faptul ca dependenta de droguri si alcool coexista de multe ori cu
tulburarile alimentare. Un studiu efectuat in Statele Unite arata ca intre 30% si 50% dintre
indivizii bulimici si 12% 18% dintre cei anorexici sunt dependenti de alcool sau droguri
ilegale, fata de 9% din populatia generala. Acelasi rezultat arata ca 35% dintre persoanele
dependente de alcool si droguri sufera de tulburari alimentare, comparativ cu un procent de 3%
din populatie.
Tulburarile alimentare si abuzul de substante sunt boli pe termen lung, care necesita o
perioada de terapie intensiva pentru a fi tratate. Ambele implica dorinte nestapanite si o
preocupare excesiva fata de substanta (droguri sau mancare), ambele induc schimbari de
dispozitie, tainuire si starea de negare. Persoanele in cauza vor continua comportamentul
compulsiv chiar si dupa aparitia consecintelor negative asupra sanatatii si a vietii.
Pentru persoanele la care tulburarile alimentare si dependenta coexista este importanta
combinarea tratamentului cu terapie individuala, de grup si familiala. In caz contrar, exista un
risc ridicat de recidiva la terminarea tratamentului.

Factorii de risc specifici dependentei

Prin factor de risc se intelege acel ceva care constribuie la cresterea riscului de a dezvolta
o anumita afectiune. De exemplu, obezitate creste riscul aparitiei diabetului zaharat de tip 2;
Desi, orice persoana indiferent de varsta, sex sau statut social poate manifeata o
dependenta, exista si factori de risc care influenteaza aparitia adictiilor:
Genetica. Lipsa ereditara de endorfine determina aparitia unei predispozitii
genetive ca o

persoana sa devina dependenta de alcool. De asemenea, s-a demonstrat ca

barbatii prezinta un risc mai ridicat decat femeile de a deveni dependenti de alcool.
O tulburare psihica - pacientii cu depresie, ADHD precum si cei
care sufera de tulburari mintale severe prezinta un risc ridicat sa devine dependenti de droguri,
alcool

sau

nicotina.

Relatia cu familia tinerii cu o rezonanta afectiva scazuta, care sunt lupsiti de un

atasament puternic fata de parinti si frati prezinta un risc ridicat de a manifesta o dependenta,
comparativ cu persoanele care manifesta un atasament profund fata de familie.
Singuratatea - sentimentul de singuratate determina o persoana sa consume anumite
substante din dorinta de a umple golul interior produs de singuratate, expunandu-se unui risc
ridicat de a suferi de a manifesta i adictie.
Natura substantei - cocaine, heroina, metamfetaminele, L.S.D. sunt substante din
caregoria grea a drogurilor si pot determina instalarea dependentei mult mai rapid decat alcoolul
sau niconita.
Varsta cand substanta a fost consumata prima data - potrivit studiilor, cu cat varsta la care
a fost consumata pentru prima data o substanta (nicotina sau droguri) este mai mica, cu atat
riscul de a manifesta o depedenta este mai ridicat.
Stresul - un nivel ridicat de stres experimentat de o persoana determina riscul ca aceasta
sa se "refugieze in consumul de alcool", pentru a trece mai usor peste aceasta perioada.
Semnele si simptomele comune dependentei

Schimbari extreme de dispozitie - fericit, trist, entuziasmat, anxios, etc

Scadere sau crestere in greutate
Tuse neasteptata si persistenta sau stranut
Minciuna
Comportament antisocial cu tendinta catre delicventa
Instabilitate din punct de vedere financiar (alterneaza perioada in care detine sume mari

de bani, cu cele care nu detin nicio resursa);

Modificari in grupuri sociale, prieteni noi si neobisnuiti, conversatii telefonice ciudate;

Unde gasim ajutor ?

AA (Alcoolicii anonimi) - CP 66, OP

61, 75500, Bucureti 4

Pastorii bisericilor adventiste

Psiholog/Medic
Prieten nelept
Grupe suport (biserici)
Dumnezeu

Tratamentul dependentelor
n cazul dependenelor de substane (alcool, droguri, medicamente, fumat) startul
tratamentului poate s nsemne parcurgerea unor etape: dezalcoolizarea, consilierea psihologic,
recuperare psihologic i comportamental ntr-o clinic sau ntr-un centru staionar, participarea
la grupuri de suport pentru neconsumatori/abstineni.
Dezalcoolizarea n cazul alcoolismului i dezintoxicarea(prescurtare"detox") n cazul
consumului de droguri i a altor substane implic de regul spitalizarea i reprezint un set de
intervenii medicale (n special administrarea de medicamente) cu scopul de a controla efectele
intoxicaiei acute i de a diminua simptomele de sevraj (n sens larg stare de ru fizic i psihic).
Se actioneaz pentru eliminarea din organism a substanei fa de care pacientul este
dependent i pentru a ameliora strile neplacute de ordin fizic ipsihic ce sunt cauzate uneori de
abuzul de substan sau alteori de sevraj. Prin programul de dezalcoolizare-dezintoxicare nu se
trateaz alte aspecte ale dependenei precum: aspecte psihologice i sociale, remedierea relaiilor
din familie i alte situaii legate abuz sau dependen.
Ai nevoie de dezalcoolizare/dezintoxicare? Sun medicul tu de familie i ntreab-l care
este cel mai apropiat spital din zon unde se poate face dezalcoolizare/detox.
Consilierea psihologic
Consilierea psihologic este o form de intervenie psihologic ce se adreseaz
persoanelor sntoase aflate ntr-o situaie de impas cu privire la rezolvarea unor situatii de criz
de natur personal, familial, social sau profesional. Consilierul l ajut pe client s
gestioneze o situaie de criz i l asist n gsirea unei soluii la problema cu care se confrunt.
n cazul persoanelor care doresc s pun stop dependenei, consilierul poate oferi
rspunsuri la diverse ntrebri despre dependen (cauze, factori favorizani, efecte, consecine,
tratament) ndrumare, recomandare i sprijin pentru gsirea soluiei sau metodei potrivite pentru
startul unui program de recuperare. n cadrul edinelor de consiliere psihologic se urmrete ca

persoana consiliat s-i dezvolte motivaie puternic i o strategie pentru atingerea obiectivului
propus: ieirea din cercul dependenei i prevenirea relurii consumului.
Centre de tratament.
Centrele de tratament precum: centrele staionare, clinici de specialitate sau centrele de
tip comunitate terapeutic, au ca obiectiv recuperarea psiho-comportamental i social a
persoanelor cu dependen. Accentul se pune pe consiliere psihologic, psihoterapie individual,
edine de terapie de grup, edine de consiliere cu membrii familiei, terapie ocupaional, terapie
prin art. n funcie de specificul i metoda fiecrui centru, programul de recuperare poate s aib
o durat de la cteva sptmni la cteva luni. Se propune ca obiectiv responsabilizarea
persoanei, mbuntirea abilitilor de a comunica i relaiona eficient cu ceilali, de a-i
(re)dobndi statutul de persoan liber s ia decizii i s-i asume responsabiliti n plan
personal, familial i social/profesional.

BIBLIOGRAFIE :
Carti :
Stiintele Comportamentului Uman Aplicatii in Medicina, Autor : Ovidiu Popa Velea,
Editura : TREI, An : 2010
Internet :
www.topexperti.ro
www.pasi.ro
www.scientia.ro
www.financiarul.ro
www.dependenta.ro
www.scribd.ro
www.sanatate.acasa.ro
www.viataverdeviu.ro
www.formarepsihoterapie.ro

http://www.psychologies.ro

 www.castlecraig.ro