Sunteți pe pagina 1din 5

STUDIU DE CAZ

Anamneza: Nume /prenume: A. C. Data nasterii/localitatea:15-05-1940 in Bulgaria Sex: masculin Nationalitate: romana Varsta: 71 ani Profesia/maistru constructor, sub inginer Studii absolvite: superioare (facultate) Numarul de copii: 1 copil, o fata de 46 de ani Profesia sotiei: coafeza Limbi straine cunoscute: Bulgara Cursuri urmate dupa terminarea scolii: Facultate Profesia si specialitatea dupa terminarea cursurilor: sub inginer, Maistru constructor Starea sanatatii: buna Boli cornice: diabet zaharat Parintii/profesia/varsta: mama- coafeza, tata-constructor: decedati Fratii/profesie: maistru constructor

Date de identificare: Subiectul este nascut pe 15-05-1940 in Bulgaria, are 71 de ani,vine dintr-o familie organizata din mediul urban. A urmat facultatea la Iasi, a avut o relatie buna cu parintii si cu fratele, acesta a urmat aceeasi facultate. In tinerete nu a avut boli grave si nici genetice. Subiectul a copilarit si a trait in Constanta pana la varsta de 64 de ani cand impreuna cu sotia sa au hotarat sa se mute in orasul Pitesti fiind mai aproape de fiica sa( singurul copil), aceasta fiind casatorita aici si avand doua fete. Acesta a ramas vaduv in anul 2006 in grija fiicei sale si a nepoatelor, este de putin timp in azil si saptamanal este vizitat de familie sau merge el acasa de sarbatori. A fost internat in azil pentru ca fiica sa nu are timp sa se ocupe de el, ea este medic de familie, iar nepoatele sunt la facultate. Din cauza distantei mari nu tine legatura cu fratele sau care locuieste in Costanta decat telefonic dar foarte rar. El a fost cooperant in timpul vizitelor. Povestea despre viata lui din tinerete despre iubitele si idilele frumoase de care a avut parte, desi tot timpul repeta aceleasi lucruri si uneori ocolea raspunsul la intrebarile adresate de noi. Acuze principale: subiectul a fost adus la azil fiindca familia sa nu are timp sa se ocupe de el, avand in vedere ca din punct de vedere clinic nu este sanatos, nu putea fi lasat nesupravegheat.

Istoric medical:
Nu apar tulburari ale activitatii motorii, nu are probleme in coordonarea miscarilor. Nivelul perceptiv se poate spune ca recunoaste insusirile obiectelor si relatia dintre ele. Tulburari de perceptie : hipoestezia, Spiritul de observatie este usor diminuat, orientarea in spatiu temporala, este deficitara, este partial orientat in spatiu. Intelege limbajul transmis si are o viteza a vorbirii si o cantitate de cuvinte medie. Memoria de scurta durata este recenta, iar cea de lunga durata este slaba, ca tulburari de memorie putem constata aparitia hipomneziei de fixare si evocare.

In ceea ce priveste gandirea apar tulburari operationale progresive. Vointa este diminuanta. Are o tulburare de atentie hipoproxexia, atentia scade in stari de surmenaj, anxietate, de asemenea in situatii de deficit cognitive(dementa). Cognitiv nu este apatic, nu este nici trist nu este nici fericit. In legatura cu istoricul medical am aflat ca sufera si de diabet zaharat de gradul II, si de anemie carentiala. In concluzie subiectul sufera de dementa mixta vasculara.

Diagnostic in DSM IV : Dementa vasculara


Nu prezinta retard prezinta unele carcteristici de tulburare de personalitate, antisocial manifestate prin minciuni repetate, impulsivitate, lipsa planurilor de viitor.

Dezvoltarea de deficite cognitive multiple : Dementa de Tip Alzheimer


Cu perturbare de comportament: daca perturbarea cognitiva este acompaniata de o perturbare de comportament semnificativa clinic (de ex., vagabondaj, agitatie). Cu debut precoce: daca debutul survine la etatea de 65 ani sau sub. Cu debut tardiv: daca debutul are loc dupa etatea de 65 de ani. Alte elemente clinice proeminente n legatura cu maladia Alzheimer se mentioneaza pe axa I (de ex., Tulburare afectiva datorata maladiei). Alzheimer, cu elemente depresive si modificare de personalitate de tip agresiv, datorata maladiei Alzheimer).

Dementa Vasculara
Elemente de diagnostic Deficitele cognitive si deteriorarea ceruta din dementa vasculara sunt discutate anterior. Trebuie sa existe proba unei maladii cerebrovasculare (adica, semne si simptome neurologice de focar sau date de laborator), care este considerata a fi etiologic n relatie cu dementa. Semnele si simptomele neurologice de focar includ semnul Babinski, paralizia pseudobulbara, tulburarile de mers, exagerarea reflexelor osteotendinoase ori lipsa de forta musculara ntr-o extremitate. Tomografia computerizata (CT) a capului si imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) demonstreaza de regula prezenta unor leziuni vasculare multiple n cortextul cerebral si n structurile subcorticale. Dementa vasculara nu este diagnosticata daca simptomele survin exclusiv n cursul deliriumului. Deliriumul poate fi suprapus nsa, peste o dementa vasculara preexistenta, n care caz este indicat subtipul cu delirium.

Dementa
Cu dispozitie depresiva. Acest subtip este utilizat daca dispozitia depresiva(incluznd tablouri clinice care satisfac criteriile siniptomatologice pentru episodul depresiv major) este elementul predominant. Un diagnostic separate de tulburare afectiva datorata unei conditii medicale generale nu este pus. Necomplicat. Acest subtip este utilizat daca nici unul din elementele de mai sus nu predomina n tabloul clinic curent. Specificand cu perturbare de comportament (care nu poate fi codificat) poate fi, de asemenea, utilizat pentru a indica perturbarile de comportament semnificative clinic (de ex.,vagabondajul). Elemente specifice culturii, etatii si sexului Debutul dementei vasculare survine n mod tipic mai precoce dect cel al dementei de tip Alzheimer. Tulburarea este, dupa ct se pare, mai frecventa la barbati dect la femei. Prevalenta Dementa vasculara este raportata mult mai putin frecvent dect dementa de tip Alzheimer. Evolutie Debutul dementei vasculare este de regula brusc si este urmat de o evolutie n trepte si fluctuanta, caracterizata mai curnd prin modificari rapide n functionare dect printr-o progresiune lenta. Evolutia poate fi extrem de variabila nsa, iar un debut insidious cu declin gradual este, de

asemenea, ntlnit. De regula, patternul de deficite este parcelar", depinznd de care regiuni ale creierului au fost distruse. Anumite functii cognitive pot fi afectate precoce, n timp ce altele ramn relative indemne. Tratamentul precoce al hipertensiunii si maladiei vasculare poate preveni progresiunea ulterioara. (1) deteriorarea memoriei (deteriorarea capacitatii de a nvata informatii noi sau de a evoca informatii invatate anterior) (2) una (sau mai multe) dintre urmatoarele perturbari cognitive: (a) afazie; (b)apraxie (c) agnozie (d) perturbare n functia de executie B. Deficitele cognitive de la criteriile A1 si A2 cauzeaza fiecare o deteriorare semnificativa n functionarea sociala sau profesionala si reprezinta un declinsemnificativ de la nivelul anterior de functionare. C. Semne si simptome neurologice de focar (de ex., exagerarea reflexelor osteotendinoase semnul Babinski, paralizie pseudobuibara, tulburari de mers, scaderea fortei musculare ntr-o extremitate) ori date de laborator indicnd o maladie cerebrovasculara (de ex., infarcte multiple implicnd cortexul si substanta alba subiacenta) care sunt considerate a fi etiologic n relatie cu perturbarea. D. Deficitele nu survin exclusiv n cursul deliriumului.

Experienta a fost una placuta , dar in acelasi timp si dificila, ne-a pus in dificultate gradul de deteriorare a memoriei subiectului, insa din fericire acesta a fost cooperant pe tot parcursul studiului. Dificile au mai fost situatiile in care ne pierdeam cuvintele si nu mai reuseam sa gasim cele mai bune intrebari in momentele respective. Ca o parere generala experienta a fost una extreme de frumoasa.