Sunteți pe pagina 1din 2

S ~ N A P SE

Prezentare de caz

E l e n a D 08R i C Ă*

oala

ar

Te r men ul d e d e m en ţă sperie î ncă pe f oa r te multă

lu m e . Es t e foart e difi c il p e n t r u famil ii să a fl e , să ac-

i nc ol o

(pe care

multe persoa n e î l ro s t esc cu teamă sau uneori c h iar cu d i sp r e t, co nf u n d â n du- I adesea cu o s t are d e a gi - tatie ş i d e co nf u z i e t o t a l ă ) , se află o gamă de s i mp- tome frecve nt întâlnlte l a personele cu boli ce r ebrale

cep t e că c i ne v a dr ag l o r a r e acest diagnost i c .

de dimensiu n ea d r amatică

D

a termenului

c a re co nd u c l a d e t e ri o r a r ea , şi pierde r ea

celulelor

cre i e r u lu i . Cea m a i fr e c v e n t ă f o r m ă de d emen ţ ă

es t e b o a l a

Alzheimer. A lt e t i p u ri de demenţe sunt: demenţa vas-

culară

a l coolice , d e m e nt a c u C or p i Le w y şi boala P i c k . Ceea c e au Î n c o m un t o a t e a c es t e boli es t e d e t e ri o r ar e a celulelor ne rv o as e as t f e l î ncât creier u l nu ma i poa te fu n cţiona l a f e l d e b i n e c a Înainte.

( inc lu s iv d e m e nt a

multi-infarct) ,

demenţele

S T UD IU DE C AZ

g ie )

NU M E : B. Ivi .

V , Â . R S T A: 7 4 ANI

Pe n s i o n a r a , s t u dii s up e r i oa re

( pr o f e s or d e b io l o -

So ţ u l, În vâ r s t ă de 80 a n i , es t e griju l iu, vorbeş t e

b l â nd cu pac i e nt a , o l in i şteş t e c â n d ac es t a p l â n ge ar n i n t l n du- sl d e fi ica d eceda t ă. Î m i declară că pacien-

t

sem ip repara t e".

"avem

a găteşte mai sumar în ultima v reme , şi că

EI o aju t ă cu c u mpără t uri l e z i lnice şi

c u c ur ă ţ en i a loc u in ţ ei . Tot de l a so ţ af lă m că p â nă d e

cu r ând e l nu f os t foa r t e im p l icat În tre b u ril e

sa nu mai face faţ ă s - a

i mp l ica t m a i m u l t . Totuşi , "ca bărba t mă d escurc mai

gr e u" .

d ăr est l , dar seslzănd că soţia

gosp o -

S e pa r e că ş i fi i , ca r e îi vi zitează c am l a 3 - 4 să p -

n u mai este ca s a la f el de

t ămâni au remarcat cu ra t ă " .

"

Ev a l ua r ea p acie nt e i a f os t f ăcu t ă d e că t re e ch ipa

d e la Centrul M e moriei f o rmat ă din:

m u lt id i scip l i n a r ă

p si h ia tru, psiholo g , ne u rolog , asis te n t me dical .

Ex a m i na r ea p siho l o g ic ă :

Co nt ac tul ps ih ic a f os t s t abili t cu uşur in ţ ă . C ont a ct

vi zual preze nt .

M i m ic ă şi g est i că hipomo b i le.

Ritm ş i fl u x v er b a l În

limit e n o r m al e. Dis c urs c o e -

re nt , s ăr ă ci t . C onti n ut i e g a t d e m oa r te a f i i ce i , dec l a ră că a fo st orno rătă , i dei de p re j u d ic i u.

Labilitate emo ţ ională .

Îi dau lacrimile când po-

Pa c i e n t a s-a pr ez i n t a t ia e v a l uare amb u lato rie l a

v

e ste şt e

d e d e c esul f i i cei ("a u o r no r ă t -o, i - a u dat ceva

Ce nt ru l M e m o ri e i î mp r eună c u so ţ u l În an ul 2 00 5 . Ar e

n

oap t ea

şi m - au ado rmi t şi p e mi ne , i -a u pu s t ifo n În

un as p e c t n e în g r ij i t .

n

as "). Râde i nadec v at În t impul i nte rv iu l ui.

Întreba tă d e ce s-a preze n tat

la consultatie D- n a

B.IVI. af i rmă c ă " a m î n ce put s ă u i t u ne l e l u c r ur i , dacă

f ac o mi ş c a r e m a i r ap id ă u it". Locuieş t e c u so ţ u l înt r- o casă l a cur t e , Î n S l oboz ia , jud. lalornita. Au apă cu r en t ă, dar se î ncălzesc c u

l e m ne (sobe ) . A re 2 co p i i . 2 f i i ca r e s unt s t a b i l i ti În

B u cureş t i . U n fi u es t e a r hitec t, c e l ă l a l t in g in er c on-

T ulbu r ări de concentrare

a t e nţ ie i .

F

ără t u l b urăr i

de e v oc ar e

şi de menţ inere

a

a u no r e v e nim e n t e

so c i ale r ecen t e . Tulburări ale memoriei autobiografice (nu m a i ştie

nu ş t i e cu exac titate c e

v â r s t ă a re ) .

a nul când s-a p ensionat,

s

t r u ctor. Sunt f oarte ocupa ţ i, au propr iile f amilii , d a r

 

Tu l bu r ări de f ixare ş i evoc ar e mne zică

(A d as-cog:

păstrează contactul telefonic cu părinţii şi - i vizitează

4,

din 1 0 c uvin t e prezen t ate, P roba R e y - 5 , 7 , 7 ,6, 7

la circa 1 l u nă.

-

5 , 6 di n

15 cu vin t e pr e z enta t e

- n i ve l de reda r e s ub l i mi -

A m a i a v u t o fi ic ă, p r o f esoa r ă de pian , c u d i agnos-

t

e norm a l e ) . Capac i t a t e de p ăs t r are s că z u tă ( e v o c ă 4

t i c de t ulbu r a r e schizo-a f ec t i v ă

care s-a s i nucis (în

c u vinte d in 15 p reze nt a t e

d u p ă a pr ox i ma t iv

30 d e

urmă cu 1 an ) . D-na B.M. a îngrijit - o multă vreme pe

m

inute). Capacitate de recunoaştere sub limite nor-

fi ică: o înso ţ ea în toa t e spitalele, a v ea g r i j ă să î ş i i a

m

a l e ( 9 c u vin t e din 15 pr ezentate).

r n e d ica ti a , i a r m oa rt ea aces t e i a a f os t o m are l o v itur ă p entr u e a .

U ş o a r e t u l bu r ă ri a l e p r axie i de c onstru c ţ i e.

T u lb u r ări de r eprezenta r e vizu o spaţială

'A s istent medical principal , Coordona t o r acti v ităţi Cent r ul M emorie i , S p. Clini c d e Ps i hia t rie"Prof . Or. AI . Obregia "

56

Elena D obr i c ă - P r e z entare d e ca z. Boala Al zh eime r

Adas - coq: 29 - s t adiu mod er at - de fi ci te semn i - ficative În memorie şi coqnitl e. Proba Rey - 5,7,7,6,7 cuvinte d i n 1 5 p re z e n tate-

tulburări pre z ente a l e memoriei d e f i x a re şi d e ev o - care. Scala Reisberg - 5 - de cl i n cog ni t iv m ode ra t . MMSE - 1 9 .

d e f i xare ş i ev o -

care, capacitate de abs tr actizare uş or d i m inu a tă , capacitate d e achizi ţ ie a unor in f o r ma ţ ii n oi s căzu tă ,

tulburări d e rep r ezen t a r e vizuo spa ţ ială.

- A t rofi e c e r eb r a lă şi

cerebeloasă. Microlacune sec h e l a r e v a s c ulare c ap-

sulo-lentlcu l ar bilate r al.

Sd .

Concluzii: t ulburări ale memoriei

Tomografia

computeriza tă

- Lacunari sm

Ex. N e urologic Pseudobulbar.

c er eb r a l .

TA - 1 70/80 mm Hg A.V.- 71 b / min

In tratame nt

cu Captopril 1 tb pe zi.

S-a stabilit u rmătorul diagnostic:

Dementa A lzh e imer formă m od er ată , scala Rei sbe r g . Hiper t ensiune a rt e r la l ă, AVC în an te ced e nte.

stad i u 5 pe

• La finalul exa r ninăni, î mp r e ună c u

me di cu l psih i -

pe n t ru a-i c o mun i-

Di B. v a acce pta c u greu

atru am s ta b i lit o întâlnire cu DI B.

ca diagnos t icul. Ştiam că

acest diagnostic

după cele p e t recu t e c u f ii c a lo r

Am în c e p ut p rin a-I sfătui pe D I B. să păs tre z e

p e n tru

legătura cu m e d icul d e me dicină

i

n tern ă

supravegherea tensiu n ii ar t eriale a p a ci en te i ( ev ent u -

al creşterea dozei de Capt o pril) . Ap oi d l B . a f o s t in f or-

ma t d e dia g nostic

degenerat i vă. Mi-a martu ri si t că se as t ep t a ca s oţia s a

Î şi poat ă trata boal a şi să se v indece. Se pare că

boa la şi moartea fii c ei l-a u secă tuit d e p u teri . Ne - a

măr t u r isit: " nu ştiu dacă mă pot des c u r c a

ş i despre f a pt ul că boal a este

V

ă rog să

explicaţ i s i tua ţ ia şi f ii l or mei". Ne -a ru g a t s ă v ină împ r eună cu unul dintre fii pen tr u a -i anunţ a d i a gnos - ticul mamei.

Am respectat dorinţa dlui. B. ş i a m s tab i l i t o altă Întâlnire la ca r e să poa t ă fi prez e n t ş i f i ul c el mare. Soţul p a cient ei primeşte s c he m a d e t ra t a ment, i se

exp l i că p osibilele e f ec t e adversa ale medicamen t el o r şi este rug at să sune dacă apare unul dintre efectele adver se menţi o nate.

3 luni de trat a-

Fam i l ia es te ru g a t ă să re v ină du p ă ment pent r u ree v aluare.

T r a tamen t ul medicament os u rma să f ie:

- R i va s t i gm ina - 1,5 mg - pacienta va lua; 1,5 m g 1 ,5mg t imp de 2 să ptă mâni 1 3 mg + 3 mg timp de

- R i va s t i gm ina - 1,5 mg - pacienta va lua;

+

săpt ă m ân i I 4,5 mg + 4,5 mg tim p de

2

2 săpt ămâni 1

6 mg + 6 m g d o z a d e î n treţine r e .

- Ri s per idona c p . 1 m g

-

T r az od ona

cp . 1 50 mg

L- am invit a t p e DI B. să pa rticipe l a grupurile de

su p o r t org a n iza t e d e S o c ie t atea Română Alzheimer, la un u l dintre gru pur ile la care sunt co-terapeu t , Grup u r ile de suport s u nt formate din 6-8 persoane, întâ ln ir i ie au l o c o dată p e săptămână, timp de o oră. La ace s te î n tă lni r i se folosesc materiale video, audio

interesante ale altor

tră iesc o situaţie similară, mat eriale de

s ă se

speci a l itat e

adapte z e la n ou a sit u a ţ i e d e v iaţă .

care de s cr i u ş i a lte experienţe oame ni ca r e

c a r e Îi pot aju t a pe a p arţlnători

O ul B . a fos t i nte gr at Într-un gru p pentru apartl n ă-

tori i c u p a cie n ţ i a f laţi Î n stadiile inc i piente de boală, pentru a î n ţ e l ege ca r e sunt stadiile de evoluţie ale bo l ii, p ent ru sfa turi pr ac t i c e lega t e de evenimentele

c a re p ot a p ă re a . La u n in terv al de 1 lu nă de la st a bilirea diagnos t i-

eulu i , la grup ul de s uport la car e D I B . part icipă, v i ne şi unu l dintre fii săi , c are ne mul ţ umeşte pentru aju- toru l aco r dat părinţilo r lui şi ne poves t es t e că a reuşit

să o convi n g ă

f

ma i d es, fi i nd m ai ate n t l a nevoile păr i n ţ ilor.

Do reş t e , d e asem en ea , să se Înscrie ca partic i pant la gru p urile de suport p re oc u p a t fiind de r iscul genetic

l

are u n f iu d e 7 a ni ş i c ă a r v r ea s ă ia măsuri din tim p

dacă su n t sem ale de

pe m a mă să accepte ajutorul unei

c urăţenia ca sei şi că de acum îi va vizita

emei p entru

a care

es t e expus (a r e 45 ani). N e măr turiseşte că

a l a r mă

i

O r i câ n d est e

p o sibil ca f iecare d i nt r e noi să fi m

pe ce i

n situ aţ i a

D - ne! B. "Să nu - l u i tăm nicio d ată

c ar e u i t ă ! "