BOALA ALZHEIMER

P R O I E C T R E A L I Z AT D E
HARJA GEORGIANA

A N I I M D , G R U PA 2

Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Motivatie
Istoric
Definitie
Cauze.Factori de risc
Fiziopatologie
Tablou clinic
Forme de debut
Investigatii
Evolutie.Prognostic.Complicatii
Bibliografie

MOTIVATIE
Patologia cerebral degenerativ reprezint prin

importana sa o problem serioas de sntate public,

deci cunoaterea unor noiuni legate de aceast patologie
sunt importante pentru oricare dintre medici.
De aceea lucrarea de fa a fost creat pentru a prezenta
aspecte legate de demena Alzheimer.
Lucrarea isi propune sa aduca in atentie un fenomen din
ce in ce mai des intalnit la nivelul populatiei nationale,
dar la fel de prezent si la dimensiune mondiala.

SCURT ISTORIC AL BOLII ALZHEIMER

Boala Alzheimer este numita dupa doctorul german Alois Alzheimer

SCURT ISTORIC AL BOLII ALZHEIMER

In anul 1906, Dr. Alzheimer a observat schimbari la

tesuturile creierului unei femei care a murit din cauza unei

boli mintale neobisnuite, examineaz pentru prima dat o
pacient, Auguste D, n vrst de 51 de ani, internat n
"Spitalul pentru Bolnavi psihici i Epileptici"
din Frankfurt pentru tulburari
cognitive progresive,halucinatii , idei delirante i
degradare a personalitii sociale.
El a descoperit tumori anormale, care astazi sunt numite
placi amiloide si manunchiuri de fibre incurcate, care
astazi sunt cunoscute ca si ghemuri (incurcaturi)
neurofibrilare.

DEFINITIE
Boala Alheizmer este o boal neurodegenerativ cu trsturi

caracteristice clinice i patologice. Boala este definita ca o

entitate clinico-patologica.
Clinic, cel mai adesea se prezinta cu debut subtil de pierdere a
memoriei, urmat de dementa lent progresiva, cu evolutie de
cativa ani.

CAUZE.FACTORI DE RISC

Pana in prezent nu se cunoaste cu siguranta cauze care provoaca

boala Alzheimer, dar este posibil sa existe mai multe cauze care
concura la aparitia bolii.
Factorii de risc care pot declansa boala sunt:
Varsta
Istoricul familial de dementa-o istorie familiala pozitiva cu dementa
sugereaza o cauza genetica pentri boala Alzheimer.
Trisomia 21 - sindromul Down cuprinde o serie de tulburari genetice,
din care trisomia 21 este cea mai frecventa aberatie cromosomiala ce
cauzeaza retardare mintala.
Traumatisme craniene -au fost raportate ca un potential factor de risc
Sexul feminin - poate fii de asemenea un factor de risc independent
de longevitatea crescuta e a femeilor.

FIZIOPATOLOGIE
Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc
la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer. Aceste
includ :
-nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale
- placi senile, ce sunt formate din aglomerari de celule
nervoase anormale ce inconjoara depozite de amiloid
(proteine anormale) si noduri neurofibrilare, gramezi de
material ce intrerup structura normala a celulei nervoase.

Faza initiala
De obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer:
- devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta;
- pierde abilitatea de a initia anumite activitati;
- evita situatiile noi si nefamiliare;
- are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita;
- vorbeste mai rar decat in trecut;
- are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor;
- are tulburari de judecata si ia decizii gresite .
Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci
cand persoana respectiva se afla intr-un loc sau o situatie noua,
nefamiliara.

Faza intermediara

In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta:

- probleme in recunoasterea familiei si prietenilor;
- neliniste in special dupa-amiaza si seara;
- probleme de citire, scriere si interpretarea numerelor;
- imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza
povesti pentru a substitui ceea ce a uitat;
- greutati in a se imbraca singur;
- tulburari de dispozitie, se supara cu usurinta si devine ostil si
nedispus la cooperare ;
- necesita ingrijire permanenta;
- pierde orientarea temporala.

Faza tardiva

In faza tardiva, avansata a bolii Alzheimer, pacientii:

- nu-si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la baie
sau sa manance fara ajutor;
- pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii;
- au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta
cauza cad frecvent ;
- devin extrem de confuze seara si au insomnii;
- nu pot comunica prin cuvinte;
- pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (inconstienta).
In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer, bolnavii devin mai
predispusi la alte afectiuni. In anumite cazuri pot aparea crize. Moartea
apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat.

TABLOU CLINIC
Boala Alzheimer este cea
mai frecventa forma de dementa
la persoanele n vrsta si
reprezinta jumatate din
totalitatea cazurilor de dementa.
Potrivit statisticilor din
Romnia, incidenta tulburarilor
mintale a crescut de la 605,2
persoane la 100.000 de locuitori
n 1975, la 883,3 persoane /
100.000 de locuitori n 1993,
fara a avea date asupra cazurilor
de dementa.

FORME DE DEBUT IN BOALA ALZHEIMER

Studiul debutului bolii are cea mai mare importanta.
In unele cazuri debutul bolii se poate situa cu circa 20 de
ani inainte de primele semne manifeste,iar faza
precoce,care nu permite inca un diagnostic clinic,dureaza
2-4 ani. Este o perioada in care o tulburare amnezica
izolata si diminuarea performantelor,asociate cu
tulburari comportamentale si ale dispozitiei observabile
de catre anturaj,pot anticipa o dementa. Dificultatea unui
diagnostic precoce este determinata de debutul insidios
al simptomelor,toleranta anturajului si profilul activitatii
subiectului.

DEBUTUL PRIN TULBURARI AMNEZICE

Este cel mai frevcent si
corespunde neuropatologic
cu instalarea leziuniilor pe
hipocamp.Dificultatile cele
mai frecvent raportate
privesc evenimentele vietii
cotidiene de la data
recenta,ceea ce face ca
pacientul sa puna mereu
intrebari anturajului.

DEBUTUL PRIN TULBURARI PSIHICE SI DE COMPORTAMENT

Tulburarile de personalitate cuprinde trei tipuri de

comportamente:
-pasivitate,reducerea activitatii si interesului,reducerea relatiilor
interpersonale si stegerea activa,de multe ori interpretate in
legatura cu retragerea din activitate sau alte probleme
existentiale;
-agitatie,cu hiperactivitate si iritabilitate;
-comportamente egocentrice grosiere,cu pierderea controlului
emotional,simtul etic si a responsabilitatilor familiale si
profesionale.

INVESTIGATII

Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. Medicul
specialist va cauta alte cauze de dementa, inainte de a pune diagnosticul de boala
Alzheimer.
Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se
instaleaza brusc, deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de
urgenta.
Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in
sindroamele depresive.

ORIENTARI ACTUALE IN DIAGNOSTICUL BOLII ALZHEIMER

In prezent nu exista criterii riguroase pentru

diagnosticul de certitudine in BA, bazat numai
pe rezultatele biopsiei cerebrale, fiind necesare
date suplimentare obtinute prin studiul
markerilor neurobilogici.

EVOLUTIE . PROGNOSTIC. COMPLICATII

Evolutie
Evolutia bolii Alzheimer este treptata.In
faza cea mai avansata , bolnavul a pierdut
orice autonomie si trebuie sa fie asistat in
toate actele vietii sale cotidieneca mersul,
sculatul, mancatul sau efectuarea toaletei.
Adesea este inevitabila o incontinente
totala.

EVOLUTIE . PROGNOSTIC. COMPLICATII

Prognostic
Desi boala Alzheimer nu este cauza directa a decesului,
starea de sanatate precara a bolnavilor cu aceasta afectiune
creste semnificativ riscul dezvoltarii unei infectii grave,
precum pneumonia. In plus, alte boli comune pentru varsta
inaintata - cancer, atac cerebral, boala cardiaca - pot conduce
la consecinte severe in cazul pacientilor cu boala Alzheimer.
In medie, persoanele cu boala Alzheimer supravietuiesc
8 ani de la stabilirea diagnosticului, insa aceasta perioada
poate varia intre 1 si 20 ani.

EVOLUTIE .PROGNOSTIC. COMPLICATII

Complicatii posibile
-pierderea capacitatii de a avea singur/a grija de el/ea;
-dureri de cap, contractii ale muschilor (pierderea abilitatii de a-si misca
incheieturile din cauza pierderii functiilor muschilor), infectii (mai ales ale
tractului urinar sau pneumonie) si alte complicatii legate de imobilizare in
stadiul avansat al bolii;
-caderi si fracturari ale oaselor;
-pierderea abilitatii de a interactiona;
-malnutritie si deshidratare;
-caderi ale sistemelor organismului;
-reducerea duratei vietii;
-comportament violent catre sine si catre altii;
-abuz de catre un ingrijitor supra-stresat;
-efecte secundare ale medicamentatiei.

Bibliografie
G. D. Miner i colab.: Caring for Alzheimer's

patients: a guide for family and health care

providers. New York, Plenum Press 1989
Anthony Hopkins: Clinical Neurology. Oxford-New
York-Tokyo, Oxford University Press 2002
wikipedia.org