ȘCOALA POSTLICEALĂ „HENRI COANDĂ” BRAȘOV

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

REFERAT NEUROLOGIE

DEMENȚA ALZHEIMER

PROFESOR: ELEVE: an III

Dr. Gioroc Raluca Gâdiuță Elena-Cornelia
Holban Ionela-Bianca

2021
 Demența Alzheimer

Alzheimer este o boală neurodegenerativă, progresivă care afectează memoria,

capacitatea de gândire coerentă și alte funcții cognitive importante ale creierului,
manifestându-se cu precădere la persoanele în vârstă. 9
Oamenii diagnosticați cu o formă de demență își pierd, pe lângă memorie, și capacitatea de
învățare, gândirea, abilitatea de a purta o conversație, orientarea, atenția și posibilitatea de a
realiza anumite calcule și operațiuni matematice.
Boala Alzheimer apare, de obicei, la persoanele în vârstă, de peste 65 de ani, însă pot fi
cazuri în care simptomele se manifestă mult mai devreme.
Specialiștii de la WebMd menționează, din acest punct de vedere, trei tipuri principale de
Alzheimer: 4
 Alzheimer timpuriu, cu debut precoce – este o formă a bolii care apare la persoanele
cu vârsta mai mică de 65 de ani; de obicei, pacienții au între 40 și 50 de ani atunci când
primesc diagnosticul; este un tip de Alzheimer rar, doar 5% dintre persoanele diagnosticate
dezvoltând aceasta formă a bolii; pacienții care au Sindromul Down prezintă risc mai ridicat
pentru Alzheimer precoce;
 Alzheimer târziu, cu debut tardiv – este cel mai întâlnit tip de Alzheimer și afectează
persoanele de peste 65 de ani; studiile de până acum nu au arătat care sunt cauzele exacte
pentru care unii oameni dezvoltă boala și alții, nu;
 Alzheimer familial – este o formă a bolii despre care medicii știu sigur că este legată
de gene; în familiile afectate, membrii a cel puțin două generații dezvoltă boala; acest tip de
Alzheimer reprezintă doar 1% dintre cazuri.

CAUZE

Factori care influențează instalarea și evoluția bolii Alzheimer: 8

A. factori genetici;
 cei care au în familie o mamă, un tată, o soră sau un frate care suferă ori au suferit de
Alzheimer este foarte probabil să dezvolte boala (risc 10-30 % mai mare față de populația
generală). Riscul instalării bolii crește dacă minimum doi membri din familie au sau au avut
boala.
B. factori care au legătură cu stilul de viață;
 experții în cercetarea bolii au arătat că există o legătură directă între factorii de risc
cardio vasculari clasici cum ar fi: hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul zaharat,
obezitate și boala Alzheimer. Astfel, se pare că persoanele obeze, cele care nu fac mișcare și
cele care au o dietă săracă în legume și fructe sunt expuse riscului de a avea boala Alzheimer.
La fel stau lucrurile și în cazul fumătorilor sau celor cu un colesterol ridicat.
  loviturile la cap (traumatismele craniene sau cranio-cerebrale severe) reprezintă un alt
factor de risc pentru Alzheimer.
 diverse cercetări au evidențiat că oamenii preocupați să învețe pe tot parcursul vieții
prezintă un risc mai scăzut de Alzheimer.
C. factori de mediu
 oamenii care sunt expuși, pe o perioadă lungă de timp, la poluare, pesticide și substanțe
chimice industriale manifestă un risc crescut să dezvolte boala Alzheimer.

SEMNE ȘI SIMPTOME

Semnele și simptomele bolii Alzheimer debutează lent, la început pot trece neobservate,
atât de persoana în cauză, cât și de cei din familie. Pe măsură ce boala evoluează, simptomele
devin tot mai vizibile și afectează viața de zi cu zi a pacientului. 8, 9
 pierderea memoriei (este afectată în special memoria de scurtă durată - pacientul uită
evenimente recente, mesaje sau nume și pune întrebări în mod repetat);
 dificultatea de a găsi cuvintele potrivite (folosirea unui vocabular limitat);
 dificultatea de a se orienta în spații familiare sau noi (pacientul se rătăcește cu ușurință);
 incapacitatea de a recunoaște anumite obiecte;
 lipsa recunoașterii persoanelor apropiate;
 dificultatea de a lucra cu numere, de a gestiona banii;
 schimbări comportamentale, cum ar fi:
o anxios;
o depresiv;
o neincrezator in ceilalti oameni;
o apatic;
o inactiv social;
o oscilant din punct de vedere al temperamentului;
o usor iritabil;
o agresiv.
 idei delirante;
 ascunderea lucrurilor;
 tendinta de a pleca de acasa;
 refuzul ajutorului;

EVOLUȚIE ALZHEIMER

Sunt cinci stadii asociate cu boala Alzheimer: 5

1. Alzheimer timpuriu – preclinic;
2. Declin cognitiv ușor cauzat de Alzheimer (poate avea și alte cauze);
3. Demență ușoară, ca o consecință a bolii Alzheimer (poate să apară și din alte motive);
4. Demență moderată provocată de Alzheimer (pot fi și alte cauze);
5. Demență severă cauzată de Alzheimer (poate avea și alte cauze).
Cunoașterea celor cinci stadii ale bolii ne ajută să înțelegem ce se poate întâmpla pe
viitor, dar este important de precizat că acestea sunt doar niște descrieri generale și că, în
funcție de caz, boala poate să aibă manifestări diferite, mai lente sau mai rapide, mai blânde
sau mai severe decât cele prezentate. În orice caz, trebuie să reținem, că este vorba despre un
proces continuu, ireversibil, dar care poate fi încetinit sau ameliorat, nu și vindecat, din păcate,
cu ajutorul tratamentului adecvat.
1. Stadiul I- boala debutează cu mult înainte ca simptomele să fie vizibile, de aceea este
numit „Alzheimer preclinic”, acest stadiu al afecțiunii neurologice poate dura chiar și zeci
de ani, fără ca persoana în cauză sau cei din jurul ei să își dea seama.
2. Stadiul II - în acest stadiu, există unele schimbări minore legate de memorie și procesul de
gândire, care nu afectează, însă, capacitatea de muncă sau relaționarea cu cei din jur:
 pierderi de memorie când vine vorba despre informații care sunt în mod normal ușor de
reținut, cum sunt conversațiile, evenimentele recente sau întâlnirile stabilite din timp;
 estimări greșite ale timpului necesar sau ale pașilor corecți pentru rezolvarea unei probleme;
 capacitatea de a lua decizii rapide poate fi afectată.
3. Stadiul III - acesta este stadiul în care este diagnosticată boala, pentru că simptomele devin
evidente. Manifestările care se pot observa în acest stadiu sunt:
 pacientul are dificultăți în a-și aminti întâmplări recente;
 pacientul pune aceleași întrebări de mai multe ori;
 pierderea parțială a capacității de a planifica evenimente și de a lua decizii financiare;
 schimbări ale comportamentului – oamenii devin neobișnuit de irascibili, mai ales în situații
solicitante;
 dificultate de exprimare a gândurilor;
 rătăcirea unor obiecte folosite frecvent sau utilizarea lor
4. Stadiul IV - în acest stadiu, pacienții au stări de confuzie și mai accentuate, uită foarte des
și încep să aibă nevoie de ajutor pentru treburile de zilnice sau pentru a avea grijă de ei;
 pacienții au momente în care nu știu unde se află sau ce zi a săptămânii este;
 pacienții au perioade în care nu îi mai recunosc pe membrii familiei și pe prietenii apropiați
sau îi confundă cu alte persoane;
 se pot rătăci foarte ușor pentru că sunt în căutarea unor locuri în care se simt în siguranță;
 nu își mai amintesc adresa sau numărul de telefon;
 repetă aceleași lucruri sau inventează povești ca să acopere golurile de memorie;
 au nevoie de asistență zilnică pentru a alege hainele potrivite cu vremea, de exemplu, să
folosească toaleta sau produsele de îngrijire personală;
  schimbările de comportament sunt evidente – au tendința de a deveni suspicioși și pot crede,
de pildă, că membrii familiei sau prietenii le fură lucruri din casă sau că partenerul de viață
are o aventură extraconjugală.
5. Stadiul V - funcțiile mentale continuă să se deterioreze și pacientul nu mai are capacitatea
de se mișca singur sau de a duce o viață normală fără ajutor:
 pierderea capacității de a vorbi coerent – pacientul nu mai poate avea o conversație fluentă,
deși, uneori poate construi fraze sau să spună cuvinte care să aibă sens;
 persoana în cauză nu se mai poate hrăni singură, nu mai poate avea grijă de ea și este nevoie
de asistență permanentă;
 pierderea mobilității – este posibil ca pacientul să nu se mai poată deplasa fără ajutorul
cuiva;
 incapacitatea de a sta pe scaun sau de a ține capul drept, fără sprijin din afară; mușchii devin
rigizi și apar reflexe musculare anormale;
 pacientul nu mai poate înghiți, nu mai există control al micțiunii și altor funcții.

DIAGNOSTIC

Medicii folosesc mai multe metode și instrumente pentru a determina dacă o persoană
care are probleme de memorie este afectată de Alzheimer. 9
Diagnosticul este unul prin excludere. Astfel, se realizează:
 istoric medical al pacientului - medicamente utilizate, probleme medicale anterioare,

capacitatea de a desfășura activități zilnice, modificări de comportament și personalitate; este

indicat să fie prezentă și o persoană din familie care să poată oferi detalii despre simptomele
experimentate de pacient;
 examen fizic și neurologic - sunt verificate reflexele pacientului, tonusul și puterea musculara,

vederea și auzul, coordonarea mișcărilor, menținerea echilibrului;

 examinare psihologică - sunt teste care masoară abilitățile cognitive și funcționale ale

pacientului (orientare în spațiu, orientare în timp, atenție și concentrare, limbaj);

 teste de laborator - analize sanguine: HLG, VSH, glicemie, creatinina, electroliți, vitamina

B12, sumar de urină; se efectuează pentru excluderea altor afecțiuni care pot afecta memoria;
 imagistica cranio-cerebrala - tomografie computerizata (CT), imagistică prin rezonanță

magnetica (RMN), tomografia cu emisie de pozitroni (TEP), fluid cerebrospinal; astfel sunt
eliminate cauze precum tumora cerebrală sau accidentul cerebral;
De stiut: Cu cât diagnosticul este pus mai devreme, cu atât și tratamentul este mai eficient.

TRATAMENT

Alzheimer este o boală complexă și până acum nu s-a descoperit niciun medicament
care să o vindece sau să îi încetinească evoluția.
 Bolnavii de Alzheimer au un conținut redus de acetilcolină (o substanță organică secretată de
terminațiile fibrelor nervoase; acetilcolina permite comunicarea între celulele nervoase) în
creier, așa că trebuie să primească niște medicamente care să contribuie la creșterea nivelului
de acetilcolină.
Medicul specialist ar putea recomanda: 5, 8
- inhibitorii de colinesterază, cum ar fi: rivastigmina; galantamina: clorhidrat de donezepil;
clorhidratul de memantină;
- antidepresive;
- somnifere;
- antianxiolitice;
Inhibitorii de colinesteraze pot avea următoarele efecte adverse asupra bolnavilor de
Alzheimer: vărsături, constipație, respirație dificilă, amețeli, dureri de cap, tulburări de
echilibru, somnolență, oboseală, confuzie și halucinații.
O serie de remedii pe bază de plante și suplimente dietetice sunt recomandate pentru
prevenirea, dar și pentru încetinirea evoluției bolii Alzheimer: 2
· coenzima Q10
· ginkgo biloba
· acizii grasi Omega-3
· calciul coral
· vitamina D3
· luteină și zeaxantină

PREVENȚIE
 activitate intelectuală (citit, rezolvarea de cuvinte încrucișate sau puzzle, învățarea unei limbi
străine, cursuri de dezvoltare personală); 9
 activitate fizică;
 ativitate socială (participarea la evenimente, cursuri de dans, activități de voluntariat);
 regim alimentar sănătos (consumul de legume, fructe, cereale integrale și aczi grași Omega 3);
 odihnă suficientă;
 renunțarea la fumat;
 păstrarea tensiunii arteriale sau a colesterolului în parametrii normali;
 menținerea unei greutăți corporale sănătoase;

IMPORTANT!

Când vizitați o persoană cu Alzheimer: 1

 abordați din față - nu o surprindeți.

 stabiliți un contact vizual - acest lucru arată interesul pentru aceasta.
 apelați persoana după nume - din nou, manifestându-vă interes pentru ea.
  așezați-vă la nivelul ochilor dacă este necesar - acest lucru vă pune pe același nivel cu
ea.
 lăsați persoana să inițieze atingerea - ea va veni la tine când se simte pregătită.
 oferiți instrucțiuni pas cu pas - acest lucru vă ajuta să păstrați totul simplu, mai ales
pentru cei care au dificultăți în procesare.

Sfaturi pentru comunicarea cu cineva afectat de demență: 1

 evitați critica sau corectarea și repetați ceea ce au spus dacă ceva trebuie clarificat.
 nu întrerupeți persoana care vorbește.
 nu vorbiți despre bolnav ca și cum n-ar fi în cameră. Întotdeauna presupuneți că poate
înțelege ce spuneți.
 concentrați-vă mai degrabă pe sentimente decât pe fapte, și conștientizați limbajul
corpului și tonul vocii.
 lăsați-l să știe că este în regulă dacă întâmpină dificultăți în a-și găsi cuvintele.
 afișați respectul în discursul dvs., evitând limbajul bebelușilor.
 rămâneți calm, chiar dacă conversația devine frustrantă.

Conferinţa Naţionale Alzheimer 10

Programul „SUCCESS”= avatar care îţi oferă răspunsuri la întrebări despre situaţii anume cu
care te întâlnești în îngrijire.
„Drama și storytelling”= program Erasmus, în care Societatea Română Alzheimer este lider de
proiect, care ajută aparţinătorul să înlăture anxietatea, te învaţă cumva să intri în altă relaţie cu
pacientul: să nu te superi, să nu-l contracarezi, să dezvolţi un mod de comunicare ce îl
liniștește, care poate fi creativ și relaxant.
 BIBLIOGRAFIE

1) https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/boala-
alzheimer/
2) https://doc.ro/sanatate/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-alzheimer-cauze-simptome-
tratament
3) https://personalgenetics.ro/afectiune/alzheimer/
4) https://revistadepsihologie.ipsihologie.ro/images/revista_de_psihologie/2011_02/art05.
pdf
5) https://thecarehub.ro/blog/boala-alzheimer-ce-este-cum-se-trateaza-si-ce-presupune-
ingrijirea-unui-astfel-de-pacient/
6) https://www.alzheimertrento.org/wp-content/uploads/2017/05/ManualeAlzheimer-
RUMENO.pdf
7) https://www.cdt-babes.ro/articole/boala_alzheimer.php
8) https://www.neuroaxis.ro/diseases-conditions/boala-alzheimer/
9) https://www.sensiblu.com/articole/alzheimer-simptome-cauze-stadii-diagnostic-
tratament
10) https://www.viata-medicala.ro/interviuri/ingrijirea-persoanelor-varstnice-solutii-
standarde-dar-si-bunavointa-18147