Sunteți pe pagina 1din 4

Demena senil (senilitatea)

Demena reprezint scderea treptat, progresiv a funciilor mentale cum ar


fi: gndirea, judecata, comportamentul, limbajul, nvarea i memoria. Ea
poate s apar din mai multe cauze. De obicei apare dup vrsta de 60 ani, dar poate
aprea i mai devreme.

n anumite cazuri demena poate fi oprit sau chiar reversibil, mai ales atunci
cnd se datoreaz: anumitor medicamente, abuzului de alcool, substanelor toxice,
modificrilor hormonale, deficitelor de vitamine, depresiei, infeciilor, afeciunilor
pulmonare sau cardiace, hidrocefaliei cu presiune normal sau tumorilor cerebrale.

Cele mai multe tipuri de demen sunt ns progresive i ireversibile. Demena


progresiv poate fi determinat de boli degenerative i de afeciuni vasculare sau
infecii (HIV sau boala Creutzfeldt-Jakob).

Cauze degenerative de demen sunt: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala


Huntington i demena cu corpi Lewy.

Simptomele includ: pierderea memoriei, alterarea limbajului i greutate de


efectuare a activitilor zilnice, modificri ale personalitii, dezorientare,
alterarea comportamentului. Simptomele se agraveaz treptat, iar pacienii vor
deveni dependeni de alte persoane pentru realizarea activitilor zilnice.

Cauze posibile

Boala Alzheimer este cea mai frecvent cauz de demen (50-70% din cazuri).
Reprezint pierderea progresiv a funciilor mentale datorit degenerrii esutului
cerebral cu pierderea celulelor nervoase i apariia plcilor senile. Unul dintre
primele semne de boal Alzheimer este pierderea memoriei de scurt durat, urmat
de dezorientare, dificulti de exprimare verbal i nelegere a limbajului i de
efectuare a activitilor uzuale.
Boala Huntington
Demena cu corpi Lewy este o pierdere progresiv a funciilor mentale
caracterizat de apariia corpilor Lewy la nivelul celulelor nervoase. Aceti corpi se
formeaz n ntreg creierul. Pacienii alterneaz ntre starea de alert i cea de
somnolen, pot avea halucinaii i tulburri motorii asemntoare celor din boala
Parkinson. Este mai frecvent ntlnit la brbai i apare n general la personele peste
60 de ani.
Demena frontotemporal se refer la un grup de demene aprute (printre care i
boala Pick) ca urmare a unor afeciuni ereditare sau dobndite i care determin
degenerarea creierului la nivelul lobilor frontal i temporali. n aceste cazuri
personalitatea, comportamentul i limbajul sunt afectate mai mult dect n boala
Alzheimer, n schimb memoria este afectat mai puin.
Demena vascular este pierderea funciilor mentale datorit distrugerii esutului
cerebral prin scderea sau blocarea fluxului sangvin. Cauza este reprezentat de
accidente vasculare care pot fi puine la numr, dar mai ntinse sau pot fi minore, dar
multiple (multi-infarct).
Boala Parkinson n cca. 40% dintre cazuri poate aprea demena, de obicei dup
vrsta de 70 de ani i la 10-15 ani de la debutul bolii. Poate fi foarte sever, iar
simptomele sunt asemntoare cu cele din boala Alzheimer sau demena cu corpi
Lewy. Apar tulburri de memorie, concentrare, lentoare n gndire, lipsa motivaiei,
confuzie, dezorientare.
Hidrocefalia cu presiune normal reprezint creterea volumului de lichid care
nconjoar n mod normal creierul i se manifest prin dificulti la mers,
incontinen urinar i demen. Demena poate s nu se manifeste dect trziu n
evoluia bolii, primele semne fiind: dificulti n planificare, organizare, tulburri ale
gndirii abstracte i ateniei. Pierderea memoriei apare mai trziu.
Boala Creutzfeldt-Jakob este o boal rar i fatal care determin o demen
rapid progresiv manifestat la nceput prin pierderea memoriei i confuzie.
Infecia HIV determin demen prin distrugerea celulelor nervoase atunci cnd
virusul infecteaz creierul sau datorit altor infecii la care sunt expuse persoanele
infectate cu HIV. Spre deosebire de alte forme de demen, aceasta tinde s apar la
persoanele tinere. Simptome: lentoare n gndire i exprimare, concentrare dificil i
apatie, micri lente, slbiciune muscular, coordonare alterat.
Demena pugilistic: apare la persoanele care au traumatisme craniene repetate.
Prezint simptome asemntoare celor din boala Parkinson.
Alte cauze: abuzul de alcool, anumite medicamente (sedative, anxiolitice,
antidepresive), substane toxice (plumb, mercur sau alte metale grele), tulburri
hormonale(hipotiroidism), tumori cerebrale, boli cardiovasculare, tulburri
metabolice (modificri ale glucozei, sodiului sau calciului sangvin), scleroza
multipl, sifilis cerebral, boal Lyme, encefalit viral, criptococoz, deficite
vitaminice (de ex. vitamina B12).

Tratamente

Cu exceptia tipurile tratabile enumerate mai sus, nu exista tratament pentru dementa.
Inhibitorii de colinesteraza sunt adesea folositi precoce in cursul bolii. Educarea si
oferirea de sprijin emotional pentru insotitor sunt foarte importante. P

Terapii psihologice
Terapii psihologice care sunt considerate ca un tratament pentru dementa includ
terapia prin muzica, iar unitatile de ingrijire speciale din casele de ingrijire medicala
poate oferi de multe ori de ingrijire de specialitate pentru pacientii cu dementa.
Centrele de zi pentru adulti ofera supraveghere, recreere, mese, si ingrijire a sanatatii
limitate la participanti, precum si furnizarea de ragaz pentru persoanele care ii
ingrijesc.

In plus, ingrijirea la domiciliu poate oferi sprijin si ingrijire la domiciliu pentru a


permite mai multa atentie individualizata pe masura ce boala progreseaza.
Asistentele medicale psihiatrice pot aduce o contributie distincta la sanatatea mintala
a persoanelor.

Medicamente
In prezent, nu exista medicamente care s-au dovedit a preveni sau vindeca dementa.
Medicamentele se pot utiliza pentru tratarea simptomelor comportamentale si
cognitive si nu au nici un efect asupra fiziopatologiei lor.

Inhibitori ai acetilcolinesterazei, cum ar fi donepezil, poate fi util pentru boala


Alzheimer si dementa in boala Parkinson, DLB, sau dementa vasculara.

Medicamente antidepresive se pot folosi pentru depresia care este asociata cu


dementa. Antidepresivele trateaza in mod eficient simptomele cognitive si
comportamentale ale depresiei la pacientii cu boala Alzheimer.

Ingrijirile paliative
Avand in vedere natura progresiva si terminala de dementa, ingrijirea paliativa poate
fi de ajutor pentru pacienti cu dementa.

Deoarece declinul poate fi rapid, si pentru ca cei mai multi oameni prefera sa ofere
persoanei cu dementa sa poata lua propriile sale decizii, implicarea in ingrijiri
paliative, se recomanda in stadiile avansate de dementa.