Particularitati de ingrjire a pacientului in psihiatrie

Definitie: Psihiatria este specialitatea medicala care are drept obiectiv studiul
totalitatii manifestarilor patologice ale activitatii psihice, ale conditiilor n care apar,
ale cauzelor ce le determina, ale mecanismelor si masurilor de tratament curativoprofilactice ce se impun, pentru a le evita sau combate.
Evaluarea functiilor psihice
-

nivelul de constienta
un pacient constient raspunde prompt la intrebari si percepe ceea ce se
intampla in jurul sau
pe masura ce constienta sa se diminueaza, este mai putin capabil de a se
concentra si mai putin cooperant
pentru evaluarea nivelului de constienta se poate utiliza scara Glasgow
comportament si infatisare
se vor observa atitudinile si reactiile pacientului in timpul examenului fizic
aspectul sau reflecta modul cu care se percepe (se va observa daca
vesmintele sunt potrivite locului si sezonului)
vorbire, limbaj
se va cere pacientului sa numeasca obiecte care-i sunt aratate si sa citeasca
cu voce tare fraze simple
capacitatea de a intelege si rezolva probleme: prin teste, convorbiri
orientare: sa redea corect locul unde se afla, de cand, data prezenta
invatare (de exemplu: sa demonstreze modul de efectuare a igienei cavitatii
bucale)
memorie (imediata, recenta, trecuta)
se va cere pacientului sa repete o serie de numere, crescand progresiv
numarul cifrelor
se va cere sa-si aminteasca evenimentele produse in ziua respectiva
se va cere pacientului sa numeasca antecedente medicale sau familiale, sasi spuna data nasterii
gandire: se va cere sa interpreteze, sa explice fraze simple
judecata: va fi pus sa explice ce va face in anumite situatii (de exemplu: ce va
face daca s-ar imbolnavi si este singur acasa)
functia senzoriala si de perceptie
se vor oferi diversi stimuli (luminosi, auditive, olfactivi, tactili) si se va
observa modul de reactie al pacientului
afectivitate: prin observarea pacientului (trist, anxios, agresiv)

Circumstante de aparitie:
- conditii nefavorabile ale mediului extern (calamitati naturale, razboi)
- factori genetici
- afectiuni in timpul sarcinii (lues, rubeola)
- traumatisme obstetricale
- traumatisme si infectii care produc leziuni ale creierului
- stari conflictuale, tensionate: in familie, la locul de munca
- evenimente pe parcursul vietii (decesul persoanelor dragi, divort, schimbarea
locului de munca, pensionare, somaj)

prosfesii cu responsabilitati crescute, desfasurate in zgomot si incordare

psihica
surmenaj intelectual
perioade critice ale vietii (pubertate, sarcina, lactatie, menopauza)
boli metabolice, endocrine, neurologice, infectioase, intoxicatii
ore insuficiente de somn
consum de alcool, droguri

Manifestari de dependenta (semne si simptome posibile)

- tulburari ale starii de constienta
nu reactioneaza la stimuli
reactioneaza doar prin aplicarea diversilor stimuli asupra sa
manifesta dezinteres fata de lumea exterioara
intelege cu dificultate ce se intampla in jurul sau
este dezorientat
este confuz
Aceste manifestari difera in functie de gradul alterarii constientei: somnolenta,
obnubilare, sopor, coma.
- tulburari de perceptie
hiperestezie = exagerarea perceperii excitatiilor din afara
hipoestezie = scaderea excitabilitatii care determina o neclaritate in
perceperea lumii exterioare
iluzii = perceptii deformate ale obiectelor; pot fi vizuale, auditive,
olfactive
halucinatii (auditive, tactile, olfactive) = perceptii fara obiect
- tulburari de gandire
idei delirante legate de persoana sa (sentiment de vinovatie fata de cei
din jur; se considera deosebit de ceilalti; se considera foarte bolnav)
sau de mediul inconjurator (este convins ca semenii au ceva cu el, ca
vor sa-i faca rau, ca este supravegheat si observat permanent, ca este
inselat, amenintat) = orice reflectare gresita a realitatii care domina
constiinta bolnavului, sunt impenetrabile la contraargumente, bolnavul
neavand o atitudine critica si neputand sesiza caracterul lor patologic
fuga de idei (manie, isterie) = exagerarea ritmului ideativ, este o
gandire superficiala, instabila si poate da concluzii eronate
idei prevalente (nevroze, psihopatii) = apar ca o reactie aparent logica
la o situatie reala si care ulterior printr-un exagerat potential afectiv,
ocupa o pozitie dominanta, intensa si de durata in gandirea bolnavului,
desi, deseori nu mai sunt conforme cu trairile corespunzatoare
momentului
idei obsesive (stari depresive, nevroze) = apar impotriva vointei
individului, care le recunoaste caracterul parazitar, lupta impotriva
bolnavului, ele creaza o stare de tensiune, de anxietate
lipsa coerentei in vorbire
oprire brusca in timpul expunerii
- tulburari de memorie
hipomnezia sau amnezia (pot avea drept consecinta dezorientarea in timp
si spatiu fata de propria0i persoana si confabulatia); hipomnezia = scadere

a memoriei; amnezia = abolirea proceselor de fixare, conservare,

recunoastere si reproducere a memoriei, fie separat, fie in totalitatea lor
tulburari ale dispozitiei
depresie
euforie nejustificata, cu un comportament agitat, haotic
stare de spirit schimbatoare
tulburari afective
furie
agresivitate
violenta
apatie
labilitate emotionala (plans)
tulburari de vointa
dificultate in luarea unei decizii
activitati nefinalizate
insusirea cu usurinta a convingerilor celor din jur
tulburari de activitate (cantitativa sau calitativa)
diminuarea sau accelerarea miscarilor
epuizare rapida dupa activitati relativ usoare
efectuarea mai multor activitati in acelasi timp
agitatie psihomotorie
catatonie = pastrarea indelungata a unei pozitii incomode
catalepsie (flexibilitatea ceroasa) = posibilitatea de a pastra o atitudine a
corpului, a membrelor impusa
negativism = refuzul de a indeplini solicitari impuse
cleptomanie = manie caracteristica prin impulsul patologic de a-i nsui
prin furt bunuri straine fara a avea nevoie de ele i fara a urmari vreun
profit material
piromanie = impulsul nestapnit de a da foc, de a distruge prin foc, de a
provoca incendii
stereotipie = repetarea constanta a acelorai cuvinte sau gesturi
tulburari de comunicare (verbala sau scrisa)
logoree = flux de cuvinte rapid si incoerent
mutism = suspendarea comunicarii verbale
balbaiala = vorbe pronuntate nedeslusit
eroare verbala
utilizarea unui ton prea ridicat sau prea monoton
grafomanie = tendinta patologica de a scrie mult si fara rost
refuzul scrisului
deficiente de caligrafie, dispunere in pagina, utilizarea unor semne
personale
tulburari de comportament instinctual
exagerarea sau diminuarea instinctului alimentar (bulimie sau anorexie
nervoasa)
perversiuni sexuale
exagerarea sau scaderea instinctului matern

- diminuarea instinctului de conservare (tentativa de autoagresiune, suicid)

- tulburari ogranice (creier, cord, ficat, rinichi, etc) in abuz de alcool, droguri
-dupa aprecierea functiilor psihice, se vor culege informatii referitoare la:
habitat: aspectul locuintei si starea de igiena, aranjament interior, decoratiuni
interioare
familie: rolul pacientului in familie, calitatea relatiilor, existenta unor conflicte
trenante (avand in vedere subiectivismul familiei, se pot cere relatii si de la
prietenii apropiati, vecini)
loc de munca: incadrare afectiva in colectiv, randament profesional, stari
conflictuale si motivele acestora, aspecte antisociale
starea de igiena: a tegumentelor, aspectul vestimentatiei
comportament in trecut
modul de dezvoltare a personalitatii
starea morfo-functionala a diferitelor organe si aparate
-

pentru a putea obtine informatii pertinente, in timpul interviului este necesar sa

se castige increderea pacientului prin:
ascultare atenta
examinare fara prezenta altor persoane
utilizarea unui vocabular accesibil
evitarea comentarilor fata de pacient
neintreruperea expunerii

Examinari paraclinice
-

radiologice: radiografie craniana, arteriografie, tomografie computerizata,

mielografie
electroencefalograma
examen genetic
examene citogenetice (cariotipul, testul Barr)
examinari morfologice (dermatoglifele palmare)
examinari de laborator
sange (VSH, glicemie, uree, acid uric, creatinina, colesterol, VDRL,
probe de disproteinemie)
examen sumar de urina
LCR
examen psihologic
teste de personalitate
teste de investigare a atentiei, memoriei

Probleme pacient
- alterarea nutritiei: deficit (actuala sau potentiala)
Cauze:
refux de alimentatie (psihoze)
aport insuficient fata de necesitati (agitatie psihomotorie)
anorexie nervoasa (tulburari nevrotice)

- alterarea nutritiei: exces (actuala sau potentiala)

Cauze:
aport excesiv fata de necesitati (comportament maniacal, bulimie
nervoasa)
- diminuarea interesului fata de efectuarea activitatilor cotidiene
Cauze:
stare depresiva
comportament psihotic
comportament maniacal
- alterarea respiratiei: dispnee
Cauze:
anxietate
tulburari nevrotice
- potential de alterare a integritatii fizice (suicid, autotraumatizare)
Cauze:
depresie
stare maniacala
comportament psihotic
dementa
- alterarea comunicarii: prezenta ideilor delirante
Cauze:
halucinatii
agitatie psihomotorie
- alterarea somnului: insomnie, nevoie redusa de somn
Cauze:
depresie
comportament maniacal
- deficit de autoingrijire
Cauze:
agitatie psihomotorie
dementa
comportament psihotic
- anxietate
Cauze:
incapacitate de adaptare la mediu
dificultate de exprimare a nevoilor
stres excesiv
Obiective:
- linistirea pacientului
- diminuarea manifestarilor comportamentale
- asigurarea unui aport alimentar in functie de necesitati
- asigurarea unui somn corespunzator din punct de vedere cantitativ si calitativ
- prevenirea accidentarii
- prevenirea complicatiilor imobilizarii voluntare
- redobandirea interesului pentru desfasurarea unor activitati
- reluarea relatiilor interpersonale

Interventii:
- asigurarea microclimatului corespunzator (sa ofere siguranta, contact cu
realitatea); camera linistita, lipsita de excitanti, temperatura optima, posibilitati
de a asigura semiobscuritatea
- utilizarea comunicarii terapeutice
mesajul verbal sa fie clar
pacientul sa fie ascultat atent, sa fie lasat sa-si exprime sentimentele, sa
spuna ce-l preocupa
sa fie inconjurat pentru comunicarea cu altii (familie, ceilalti pacienti)
sa se mentina pacientul la subiectul discutiei (atentie sa nu intre si mai
mult in confuzie)
daca nu vrea sa vorbeasca, i se va oferi un moment
in timpul discutiei, se va tine cont de starea pacientului: pentru cei
depresivi se va folosi un dialog incurajator
- orientarea permanenta in timp si spatiu
- supravegherea atenta a pacientului pentru a observa aparitia unor modificari de
comportament sau modificari fiziologice:
crearea starilor de tensiune in relatia cu ceilalti pacienti
aparitia intentiilor de agresiune sau a tentativelor de suicid
aparitia starii de depresie
tulburari digestive: varsaturi, constipatie
- asigurarea alimentatiei
in functie de necesitati si preferintele pacientului
se va stimula apetitul
se vor oferi cantitati mici de alimente, la intervale scurte de timp
in caz de agitatie psihomotorie, se va recurge la alimentatie prin sonda
in caz de refuz alimentar, se utilizeaza alimentatia parenterala
se vor corecta carentele vitaminice
- supravegherea somnului in vederea asigurarii perioadelor de repaus
reconfortant
nu va fi lasat in timpul zilei sa se odihneasca prea mult timp
la nevoie, i se vor administra medicamentele prescrise de medic (sedative,
somnifere) si se va urmari efectul terapeutic al acestora
se vor afla de la pacient motivele nelinistii din timpul noptii
vor fi inlaturati factori iritanti
- asigurarea ingrijirilor igienice
se va stimula pacientul sa se spele, sa se imbrace, acordandu-i-se timp
suficient
va fi indrumat in efectuarea ingrijirilor igienice (la nevoie, va fi ajutat)
se va schimba lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie
- in caz de agitatie psihomotorie
imobilizarea pacientului (manuala, cu cearceafuri, chingi)
montarea de aparatori sau plase pe lateralele patului
protejarea impotriva lezarii prin asezarea de paturi, perne in jurul
pacientului

hidratarea pacientului tinand cont de pierderile de lichide prin transpiratie,

tahipnee
- stimularea pacientului in efectuarea unor activitati
se va stabili un program de activitati agreate de pacient, pentru a preveni
plictiseala
activitatea va fi dozata conform cu posibilitatile pacientului
se vor evita elementele competitionale in activitate
se va incepe cu activitati individuale, apoi, treptat se va trece la activitati in
grup
pacientul va fi recompensat prin laude
- prevenirea izolarii prin stimularea relatiilor interpersonale
organizarea de activitati recreative in grup
sa se intervina atunci cand pacientul are senzatia ca nu este acceptat de
ceilalti pacienti
- in caz de agresivitate, cand pacientul devine periculos pentru el si pentru
ceilalti pacienti
identificarea cauzei care a determinat schimbarea comportamentului
linistirea pacientului
izolare temporara, daca situatia devine amenintatoare
- urmarirea functiilor vitale si vegetative
puls, TA, temperatura, respiratie
pierderile de lichide prin diureza, transpiratii, tahipnee
tranzitul intestinal (combaterea constipatiei)
- aplicarea masurilor de prevenire a complicatiilor imobilizarii voluntare
(escare, hipotensiune ortostatica, constipatie, tromboflebite etc)
- participarea la masurile terapeutice aplicate:
insulinoterapie
soc electric
somnoterapie
psihoterapie (individuala, in grup, meloterapie, ergoterapie)
- administrarea tratamentului medicamentos (neuroleptice, antidepresive,
tranchilizante, hipnotice)
se va explica pacientului necesitatea tratamentului si cooperarii
se va manifesta rabdare si blandete
se va urmari daca pacientul ia tratamentul oral (pot stoca medicamentele in
scop suicidar)
- mentinerea legaturii cu familia
incurajarea familiei pentru a se implica in suportul emotional de a vizita
pacientul
Interventiile vor fi diferentiate in functie de comportamentul pacientului:
anxios, depresiv, maniacal, psihotic.

Tomografia computerizata
Aceasta tehnica realizeaza imagini detaliate, fiind cea mai eficienta si pentru
detectarea neoplaziei creierului.
Contraindicatii: alergie la substanta de contrast, sarcina, claustrofobie sau natura
anxioasa.
Pregatirea pacientului: Nu necesita o masura speciala de pregatire dar:

este indicat sa nu mannce nainte de examen cu 4 ore, sa nu consume bauturi

alcoolice carbogazoase si cafea;

pacientul staa nemiscat in timpul examenului;

procedura dureaza 20-30 de minute fara substanta de contrast si 60-90 minute

cu substanta de contrast;

poate aparea senzatia de claustrofobie la intrarea in aparat;

se va face testarea la iod daca se va folosi substanta de contrast

daca se administreaza substanta de contrast, se monteaza o linie venoasa,

pacientul este avertizat asupra senzatiei de caldura;

in timpul examenului, asculta indicatiile celui care face inregistrarea.

Ingrijirea pacientului dupa procedura

-

nu sunt necesare ingrijiri speciale;

daca s-a folosit substanta de contrast, este sfatuit sa bea multe lichide.

Rezonanta magnetica nucleara

RMN = procedura de inalta performanta, minim invaziva, atraumatica, neiradianta ce
foloseste un camp magnetic cu intensitate mare si radiofrecventa pentru obtinerea
imaginilor multiplan de inalta rezolutie ale corpului uman, permitand evidentierea
leziunilor cu precizie milimetrica.
Scanarea RMN este aplicabila pentru toate organele corpului omenesc, constituind
metoda determinanta pentru depistarea afectiunilor sistemului nervos, musculoscheletal, respirator, genital si circulator.

Aceasta metoda poate implica un discomfort relativ pentru pacient in ceea ce priveste
zgomotul aparatului in functionare. Pacientul poate solicita oprirea procedurii in orice
moment al derularii ei, printr-o simpla apasare de buton.
Pregatirea pacientului:
-Psihica: se informeaza, se explica tehnica si avantajele, se ia consimtamintul
-Fizica: pacientul se aseaza in decubit dorsal sau ventral pe masa de examinare care se
va inroduce in tunel
-se informeaza pacientul ca va auzi un zgomot repetat ce corespunde emisiei
succesive de unde elecromagnetice
Pacientul nu trebuie sa aiba asupra sa obiecte metalice, deoarece pot deforma
imaginea, si de asemenea nu trebuie sa detina cartele bancare deoarece exista riscul de
a se demagnetiza.
Se avertizeaza pacientul sa nu se miste pe tot parcursul examenului, care dureaza
arpoximativ 15-20 de minute pentru un segment anatomic, dar acest interval poate
varia in functie de sectiunea corpului care este supusa procedurii si de administrarea
intravenoasa a substantei de contrast. Examinarea este nedureroasa.
Medicul sta intr-o incapere invecinata, separat printr-un geam, la comanda unei
console a unui computer de unde va prelua si inregistra imagini.
Contraindicatii:
-purtatori de pacemaker
-claustrofobi, bolnavi psihic, epileptici
-pacienti cu implanturi metalice
Electroencefalograma
Este o metoda de explorare functionala bazata pe detectarea, amplificarea si
nscrierea grafica a activitatii bioelectrice cerebrale cu ajutorul unor electrozi
amplasati pe scalp si conectati la aparate electronice speciale, numite
electroencefalografe.
Pregatirea pacientului
o

se explica procedura, importanta acesteia pentru diagnostic;

se obtine consimtamntul informat;

se ntrerupe cu 24 h nainte medicatia care influenteaza activitatea

cerebrala;

se solicita pacientului sa-si spele parul capului pentru a nlatura excesul

de sebum ce poate parazita aparatul;

se instruieste pacientul sa ramna relaxat n timpul nregistrarii si sa

nvete pe ct posibil miscarile corpului si ale ochilor.
Efectuarea procedurii

se fixeaza electrozii metalici pe pielea capului cu ajutorul unor benzi

elastice, dupa o degresare prealabila a acesteia (daca este cazul);

se aseaza la distanta egala (3-5 cm) simetric n regiunile frontale,

parietale, occipitale, temporale, precum si pe ureche pentru derivatiile
referentiale;

biocurentii captati si amplificati de dispozitivul electronic de

amplificare sunt nregistrati pe o hrtie speciala, cu un oscilograf
magnetic prevazut cu o penita inscriptoare.
Rezultate

Pe o EEG pot fi nregistrate 3 unde normale (alfa, beta si theta) si o unda

patologica n stare de veghe, dar normala pentru anumite faze de somn unda
delta;
Undele au o frecventa de 8-12 Hz si se nscriu la subiectul cu ochii nchisi;
Undele se caracterizeaza printr-o frecventa de 14-30 Hz; se nscriu cnd
subiectul este treaz si atent;
Undele theta au o frecventa dr 4-7 Hz. Incidenta undelor theta creste progresiv
pe masura instalarii fazelor de somn profund;
In caz de tulburari circulatorii majore, EEG arata o scadere globala a activitatii
corticale. Se produce o scadere a frecventei si amplitudinii undelor alfa n
principal;
- EEG poate sa prezinte artefacte care sunt fenomene parazite de natura
extracerebrala. Ele si au originea fie la pacient, fie n mediul nconjurator sau
n aparatura utilizata. Cele mai frecvente artefacte sunt: miscarile oculare,
tremuraturile, hiperventilatia, fotostimularea, instabilitatea electrozilor data de
o fixare insuficienta.