Sunteți pe pagina 1din 6

Date embrilogice

Pielea (cutis) constituie un nveli neintreprupt care se continu la nivelul


marilor orificii (gur, nas, ochi) cu o semimucuas (parial karatinizat) si care , in
interiorul cavitailor respective devine o mucuasa propriu-zis.Pielea reprezint o
suprafat receptorie extrem de vast ,care asigur o sensibilitate divers, protejeaz
corpul de leziuni mecanice si microorganisme , particip la secretarea unor produse
finale ale metabolismului i indeplinete de asemenea un important rol de
termoregulaie, execut funciile cu respiratie , contine reserve energetice , leaga
mediul nconjurator cu tot organismul.
Structura microscopica
Pielea este construit din trei nveliuri : epidermal de origine ectodermic ,
dermul si hipodermul ( stratul celular subcutanat ) de origine mezodermic
(mezenchimal).
Epidermul se dezvolt incepand din luna a II-a de sarcina , structura devenind
complet din lun a VII VIII . Componenta pigmentar a epidermului
(melanocitul) , ia natere de melanoblastii din creasta neural , aceste elemente
celulare migreaz apoi in derm , ajungnd la nivelul epidermului dupa saptmana 1112. Ajuni aici acetia capt proprietai melanogene , prin dezvoltarea unui aparat
enzimatic specific in jurul lunii a V-a.
Dermul constituie scheletul nerezistent conjuctivo-fibros al pielii. El este separat (si
tot odata reunit) de epiderm prin membrane bazal.

Mebrana bazal (jonciunea dermo epidermic) . Constituie o structur lamelar ce


separ dermul de epiderm. La ultramicroscop este constituit din trei benzii.
mebrana plasmatic , face legatura intre celulele stratului bazal si membrana
plasmatic propriu-zis fiind strabatut de hemidesmozomi.
Lamina lucida conine o substan specific: laminina
Lamino densa are aspect fibros fiind format din fibre de colagen tip IV. Din
ea pleaca fibrele de ancorare care se extind pana n derm , asigurnd unitatea
morfofuncional dintre derm si epiderm.
Anexele pielii
-Anexele cutanate sunt reprezentate de fanerele i glandele pielii.
-Fanerele sunt organe anexe ale pielii difereniate la suprafaa ei , cu funcie de
aprare a organismului , fiind prezente la om sub forma unghiilor si parului.
-Unghia (unguis) este format dintr-o lama cornoas dur , distal , numit corpul
unghiei (corpus unguis) , altacatuit din limbul si patul unghial i o radacin (radix
unguis) , situat proximal , corespunznd partii acoperite de un repliu cutanat , numit
plica unghial , care se prelungete pe laturile unghiei. Plica acopera lanula , poriunea
roz , palid semilunar a corpului , care in profunzime se continua cu radacina.
-Lama unghial este format dintr-o poriune superficial dur si un strat profund
moale.Stratul dur este regenerat de matricia unghiala (portiunea cea mai profund a
radacinei) , in timp ce stratul moale ia nastere prin cornificarea celulelor patului
unghial , pe care zace unghia. Sub marginea liber a unghiei se gsete anul
subunghial, la nivelul cruia epidermul, cu stratul su cornos, se continu cu unghia,
formand hiponichiumul . Limbul unghiei este unghia propriu-zis si este format din

celule solzoase, cheratinizate. Cele de la suprafaa limbului se continu la nivelul


plicii supraunghiale cu stratul cornos al epidermului formnd eponichium(perionix) .
Parul
Firul de pr este alctuit din dou pri: una extern, vizibil, liber, numit
tulpin sau tij si o parte ascuns profund in derm, numit folicul pilosebaceu sau
rdcin(radix pili). Ultima se termin printr-o parte umflat ca o maciuc, numit
bulb al parului(bulbi pili) creterea prului se produce in regiunea bulbului. Bulbul, in
partea sa cea mai profund, prezint o scobitur in care patrunde papila dermica
nutritiv a prului, intens vascularizat. Culoarea firelor de pr este diferit: blond,
roie, castanie, neagr. Ea este determinat de un pigment brun-graunos sau roiatic,
care se formeaza in bulb. Prul alb al senectuii se datoreaz ptrunderii aerului in tij.
Tija se dezvolt din epiderm si este cornoas, flexibil, elastic, groas intre 0,0060,6 mm, cu lungimea care variaz intre civa milimetri, pn la peste un metru.
Lungimea si densitatea variaz regional si este legat de sex, pilozitatea fiind mai
accentuat in regiunea capului, pe fa la brbat, in axile, in regiunea pubian, pe
torace si abdomen(la brbat).
-Foliculul pilosebaceu reprezint o invaginaie in profunzime a pielii , care prin
vrful su ajunge pn n hipoderm. El conine firul de pr i are anexate glanda
sebacee si o fibr muscular neted , muchiul piloerector.
1.1.1. Anatomia si fiziologia pielii
Pielea definit din punct de vedere anatomic este un nvelis membranos ,
conjuctiv-epitelial care acopera corpul in intregime , continundu-se cu
semimucuasele si mucuasele cavitaii naturale.
Suprafaa pielii nu e uniform , pe ea fiind prezente orificii , cute si
prominene. Orificiile sunt de 2 tipuri : unele sunt mari , conducnd in cavitile
naturale (gura, nas ), iar altele sunt mici de-abia vizibile cu ochiul liber , dar bine
vizibile cu lupa. Ultimile rspund fie cu foliculilor piloi (din acestea rsar fire de
pr), fie glandelor sudoripare ecrine(porii). Toate orificiile , dar mai ales cele mari ,
precum si cele feliculare , sunt intens populate de microbi , fenomen ce explica
frecvena mare a foliculitelor. Orificiile foliculare reprezinta totodat si locul de unde
absorbia percutanat a apei , electroliilor , medicamentelor (unguente , creme) si
altor substane, este maxim.
Cutele pielii sunt de 2 feluri: congenitale (sau structurale) i functionale,
ultimele aprnd odata cu inbtrnirea si scderea elasticitii.
Cutele structurale sunt fie cute mari (plica axilar, inghinal), fie microcute.
Cutele mari au unele particuriti fiziopatologice ca:umiditatea mai mare fa
de restul pielii , un pH alcalin sau neutru , pilozitate mai accentuat.Datorit acestor
caractere ele pot prezenta unele mbolnviri specifice ca: micoze , fisuri , intetrigo.
Cutele mici sau microcutele sunt prezente pe toat suprafaa pielii reunind
orificiile porilor; ele determin astfel mici suprafee romboidale , care constituie
expresia unei elasticiti normale.Aceste microcute dispar la nivelul cicatricelor , in
strile de atrofie epidermic sau de scleroz dermic (sclerodermice). La nivelul
palmelor si plantelor microcutele sunt aezate in lini arcuate dispuse paralel ,
realiznd amprentele , cu caractere transmisibile ereditar , importante pentru
identificarea juridic a individului. Crestele dintre cute , dispuse de asemenea in linii
paralele prezint pe ele orificiile porilor sudoripari .

Cutele functionale se constituie ca urmare a scderii elasticitii cutanate si a


contracilor musculare (riduri).
Culoarea pielii depinde de :
-cantitatea de pigment melanic care confera nuane de la piele alb (lipsa
pigmentului) , pana la cea neagr (excesul de melamin).Cantitatea de melamin este
determinat genetic , dar variaiile culorii pielii , dup latitudinea geografic (de la pol
la ecuator) , arata si o adaptare.Melanina variaz ntre anumite limite i in funcie de
expunerea la razele ultraviolete.
-gradul de vascularizaie capilar determin nuana roz-roie. Vascularizaia
mai abundent a feii produce i anumite particularitai morbide regionale: bolile
congestive ale feii sunt mai numeroase. Culoarea pielii depinde si de cantitatea de
hemoglobin ( paloarea in anemii). Pielea copiilor mici este bogat vascularizat i mai
subire , motiv pentru care e roz.
-grosimea pielii influeneaz culuarea ei : pielea copiilor mici e mai subire i e
roz , pielea de pe palme i plante are o culoare glbuie datorit stratului cornos
(keratinei) mai ales in condii de hiperkeratoz. Abundena keratohialinei (strat
granulos) comfer pielii o culoare alb.
Depresiunile infundibulare sunt cunoscute popular sub numele de pori. Dintre
acestea unele corespund orificiului glandelor sudoripare i sunt greu de distins cu
ochiul liber, altele corespund foliculului pilosebaceu i sunt mult mai aparente.
Suprafaa pielii ,cu excepia palmelor si plantelor , este acoperit de peri , uni
voluminoi , iar alii foarte fini , abia vizibili.

Particulariti structurale ale pielii


Epidermul
Este alctuit din mai multe straturi de celule, mult deosebite intre ele din punct
de vedere morfologic, dar foarte strans legate din punct de vedere functional. Din
profutizime catre suprafat, epidermul prezint urmatoarele structuri:
Membrana bazal constituie structur lamelar ce separa dermul de
epiderm.La ultramicroscop este constituit din trei benzi: membrana plasmatic(face
legatura intre celulele stratului bazal si membrana plasmatic propriu-zis , lamina
lucida(contine laminina), lamino densa (din ea pleaca fibrele de ancorare care se
extind pn in derm. asigurnd unitatea morfofunctionala dintre derm si epiderm)
-Stratul bazal(sau generator) este cel mai profund, fiind in contact cu membrana
bazal. Celulele sale au un nucleu mare situat apical. La polul apical sunt dispuse
granule de melanina, care a un rol fotoprotector, ferind acizii nucleici(mai ales ADN)
de razele ultraviolete , cu aciune inhibant asupra acestora. ntre celulele bazale se
gsesc melanocitele si corpusculii senzoriali Merkel-Ranvier.
Stratul spinos(stratul filamentos). Stratul mucos a lui Malpighi este format din
6-8 rnduri de celule poligonale, aezate n mozaic, separate intre ele prin mici
straturi libere. Pe msur ce se apropie de suprafat, celulele spinoase se turtesc, iar
spatiul dintre ele devine mai mic. In spatiile dintre celule, la microscop, se observ
mici filamente intercelulare. La microscopul electronic, aceste formatii au o structur
deosebit: complexele tonofilamente- desmozomiale. Sunt formate din:
- Plci desmozomiale ovale, dispuse ntre celule, cu o structur dens lamelar.
- Tonofilamentele, fibre ce pleac din placa desmozomial, sunt dispuse
intracitoplasmatic si ajung in zona perinuclear.

Stratul granulos este situat deasupra celui precedent, fiind compus din 1-5 rnduri de
celule turtite. Caracteristica lor e abundena granulaiilor citoplasmatice de
keratohialin. Formeaz o barier care impiedic pierderea apei. Aceast barier este
ins penetrat de gaze, lipide, vitamine, enzime, hormoni sexuali, radiatii, glucoz,
dar si de substante nocive(ex. nicotina).ic pierderea apei. Aceast barier este ins
penetrat de gaze, lipide, vitamine, enzime, hormoni sexuali, radiatii, glucoz, dar si
de substante nocive(ex. nicotina).
Stratul lucidum este dispus deasupra stratului granulos, fiind compus din 2-3
rnduri de celule alungite, asezate culcat. Celulele sunt ncrcate cu o substan
denumit eleidin, ce are afinitate tinctorial a corpiilor grasi si care provin din
keratohialin.
Stratul cornos este format din mai multe randuri de celule asezate Aceste celule si-au
pierdut nucleul, organite intracitoplasmatice si functiile intercelulare. coeziunea
intracelular a disprut si celulele de la suprafat se desprind unele de altele si se
exfoliaz n mod spontan(strat disjunct).
Dermul
Dermul este compus din dou pari: dermul superficial care prezint nite ondulaii
sau creste la nivelul contactului cu epidermul(papilele dermice) si dermul profund.
Dermul are trei componente: substana fundamental, fibrele dermice si celulele
dermice.
a) Substana fundamental este componentul amorf al dermului si are aspectul unui
gel fiind format din mucopolizaharide dispuse in retea, care umplu spaiul
intercelular si interfibrilar
b) Sistemul fibrilar al dermului este constituit din fibre de colagen, dispus in
dermul superficial, orizontal si in cel profund vertical se mai ntalnesc fibre elastice
de reticulina cu rol in existena tegumentului.
Sistemul fibrilar sta la baza tranei conjunctive pe care se inser vasele sungvine
,terminaiile nervoase, foliculii pilosebacei, glandele sebacee, canalele excretoare ale
glandelor sudoripare.
c) Sistemul celular al dermului este format din mai multe categori de celule fibrocite
mastocite, limfocite, plasmocite, leucocite, histiocite, cu rol eseniial n mecanismul
de aprare.
Hipodermul
Hipodermul este situat in profunzime, deasupra apronevrozei. Este format n
cea mai mare parte din celule adipoase, organizate sub forme de lobuli, desprtiti de
septuri conjunctive. ntre lobuli se gsesc vase sangvine, nervi, bulbi pilori si
glomeruri sudoripari.
Fanerele sunt anexe ale pielii situate la exteriorul corpului, reprezentate de pr
si unghii.
Prul se prezint ca o formaiune tubular, flexibil ce se gasete intr-un spaiu
numit folicul. Firul de pr, mpreun cu foliculul poart denumirea de folicul pilos.
Acestuia ii sunt anexate una sau mai multe glande sebacee. Prul este format din
doua prti, una care se afla in piele, numit rdacin si alta la exterior numit tulpin

sau mai simplu pr. Partea terminal a rdcinii este mai umflat si are forma unui
bulb, fiind denumita bulbul prului sau bulbul folicular. Acest bulb prezint la baz o
scobitur(papila foliculara) care conine vase sangvine si nervi, care are rolul de a
asigura hrana prului. Deasupra papilei foliculare se afl celulele germinative bulbare
din care prin multiplicarea lor rezult prul. Dac secionm longitudinal un fir de
pr, putem observa trei zone. La centru maduva, la mijloc scoara sau corticala, iar
la exterior epidermicula sau cuticula(membrana de protecie din exterior.)
Unghia este o lam cornoas care acoper faa dorsal a extremitaii degetelor
la mini si picioare. Ele sunt aezate pe ceea ce se numete patul unghiei si
indeplinesc funcia de a proteja ultimele falange. Unghia este alcatuit din corpul
unghial, poriunea pe care o vedem si rdacina, partea inclus n piele. Organul
regenerator al unghiei il reprezint matricea sa ce deriv din epidermul de suprafat.
Creterea unghiei este un proces permanent n tot cursul vieii(0,5-1,2 mm pe
sptmn).
Vascularizatia si inervaia pielii
Epidermul nu are vase, schimbul metabolice se face prin osmoz. Vasele
sangvine sunt situate n derm si au calibrul mic cu lumenul tapetat cu un rnd de
celule endoterial turtite. Arteriorele au lumenul rotunjit iar venele mai lite(turtit).
Vasele sangvine se grupeaz in trei etape:
-Vasele mari ale hipodermului.
-Cele de calibru mijlociu se condenseaz in plexul orizontal subdermic.
-Cele mai mici formeaz plexul subpapilar.
Un organ vascular specializat, prezent in derm, mai frecvent in extremitiile
degetelor si patul unghiilor il reprezint glomusul. Este constituit dintr-o anastornoz
arteriovenoas, respectiv dintre arteriol aferent cu lumenul ngustat si o vena
aferent cu lumenul lrgit.
Vasele limfatice culeg limfa care circul prin spatile intercelulare malpighiene si
printre fasciculele conjunctive dermice.
Circulatia cutanata este reglat de centri vasomotori din: mduva spinrii, bulb,
hipotalamus si cortex.
Inervatia pielii se realizeaz la nivelul dermului si hipodermului prin
terminaiile nervoase libere si corpusculi specializai Acesti corpusculi, recepioneaz
excitaiile pe care le transmit. n afara terminaiilor nervoase libere epidermice, in
derm si hipoderm, se mai gasesc celule si mai ales corpusculi senzoriali specializai:
-Sensibilitatea tactil este atribuit corpusculilor Meissmer, discurilor Merkel,
terminaiilor in forma de coule de la nivelul foliculelor pilosebacee.
-Sensibilitatea termic este asigurat de corpusculii Krause(pentru frig) si
corpusculii Roffini(pentru cald).
-Sensibilitatea tactila si la presiune isi are reprezentanii in corpusculii Vater-Pacini.
-Durerea isi are corespondentul anatomic n terminaiile nervoase, in dermul
superior.
-Pruritul nu are terminaii nervoase specializate, ci reprezint o form atenuat a
durerii.
-Terminaiile nervoase, sistemul nervos cutanat cuprinde pe de-o parte nervi
senzitivi cerebrospinali care asigura funciile senzoriale ale pielii.

Particulariti de funcionale ale pielii


Funciile dermului
Substratul morfologic al functionalitii dermului care asigur, pe de-o parte
metabolismului su propriu,iar, pe de alt parte, controlul morfofuncional al
dezvoltri epidermului si echilibrului metabolic al acestuia, este reprezentat de
sistemul fibrilar, substana fundamental, elementele celulare si reeaua vascular.
Sistemul fibrilar, care include in cea mai mare parte fibrele colagene, acesta asigur
coeziunea si rezistenta pielii. Sinteza fibrelor colagene, are loc in fibroblasti, care
mpreun cu histiocitii si mastocitii, constituie tipurile celulare ale dermului, cu
importante proprietti metabolice. Funcia de baz a substanei fundamentale este
aceea de a fixa apa si electroliii i de a favoriza difuzarea dinspre vase ctre esutul
conjunctiv al diferitelor produse ce iau natere din metabolismul general si invers,
dinspre esutul conjunctiv dermic spre restul organismului.