Sunteți pe pagina 1din 6

PREGATIREA PREOPERATORIE SI INGRIJIREA

POSTOPERATORIE

1.Pregatirea generala preoperatorie.


Pregatirea generala preoperatorie, consta in examenul clinic si paraclinic, pregatirea
psihica, ingrijiri igienice, urmarirea functionala, vitala si vegetativa, precum si observarea
schimbarii in starea bolnavului si regimul dietetic preoperator.
A. Examenul clinic
Acesta este efectuat de catre medicul chirurg, ajutat de cadrul mediu sanitar si pune in
evidenta starea fiziologica a bolnavului dand totodata posibilitatea depistarii unor deficiente ale
organismului si ale unor boli insotitoare. El este completat de examinari paraclinice.
Examenele de laborator obligatorii :
-determinarea grupei sanguine
-timpii de sangerare
-timpii de coagulare
-hemoglobina
-hematocritul
-glicemie
-uree sanguina
B. Pregatirea psihica
Bolnavul este informat despre necesitatea interventiei chirurgicale, riscul, eventualele
mutilari si i se cere consimtamantul.

Se fixeaza data aproximativa a interventiei. Bolnavul este inconjurat cu solicitudine si


atentie. Se suprima tot ceea ce ar putea produce bolnavului starea de neliniste. Bolnavului i se
creaza a stare de canfort psihic, oferindu-i-se un mediu ambiant placut. I se asigura legatura cu
apartinatorii.
C. Ingrijiri igienice
Daca starea bolnavului o permite zilnic, bolnavul va fi indrumat, ajutat sa faca baie sau
dus, urmat de igiena cavitatii bucale, ingrijirea parului, taierea unghiilor.
Asanarea focarului de infectie: Se efectueaza controlul stomatalogic la invitatia medicului
si daca este cazul, se efectueaza control stomatabogic.
D. Urmarirea functiilor vitale

masurarea si notarea temperaturii;

masurarea si notarea pulsului;

observarea si notarea respiratiei (la indicatia medicului);

masurarea si notarea T.A.;

observarea diurezei;

observarea scaunului.
2.Pregatirea din preziua operatiei
A. Pregatirea generala

asigurarea repausului fizic, psihic si intelectual;

la prescriptia medicului, seara, se administreaza un calmant;

asigurarea alimentatiei necesare normale, alimente usor digerabile;

evacuarea intestinului, clisma (daca nu sunt contra indicatii: nu se face clisma inaintea
interventiilor pe rectocolon);
asigurarea igienei corporale. Se va efectua baie sau dus pe regiuni la pat.

B. Pregatirea locala

se curata pielea pe regiuni. Pielea paroasa se rade cu grija, evitandu-se sa se produca mici
taieturi (poarta de intrare pentru infectie, dureroasa la efectuarea dezinfectiei);

se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate cu eter (cu grija sa nu se scurga eter pe
regiunea perianala);

se dezinfecteaza pielea cu un antiseptic (alcool, tinctura de iod);

se acopera campul operator la indicatia medicului.

Pregatirea din dimineata interventiei:

se intrerupe alimentatia. Bolnavul nu mananca cel putin 12 ore inaintea interventiei


chirurgicale;

imbracarea se face cu camasa de noapte (pentru femei) sau pijama (pentru barbati) si sosete
in picioare.

protezele dentare mobile vor fi scoase, invelite intr-o bucata de tifon si puse in noptiera
bolnavului;

bijuteriile vor fi predate familiei sau administratiei spitalului;

indepartarea lacului de pe unghii ca si a rujului de pe buze (prezenta lor face dificila


depistarea semnelor de anaxie manifestate prin cianoza la nivelul extremitatilor);

golirea vezicei urinare. Bolnavul va avea o mictiune voluntara sau se efectueaza sondaj
vezical;

se va administra hipnotic opiaceu (morfina, mialgin) sau un barbituric (fenobarbital). Se


administreaza un vagolitic (atropina). Dozele si ora injectarii sunt indicate de medicul
anestezist.

3. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator (tarati)


Ingrijirile acordate acestora, urmaresc sa corecteze deficientele organismului si sa
restabileasca echilibrul fiziologic pentru a suporta actul operator si pentru a evita complicatiile ce
se pot produce, atat in timpul interventiei cat si dupa aceasta.
Ingrijirile postoperatorii sunt:

Incep imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pana la vindecarea completa a


bolnavului. Ingrijirile postoperatorii se accorda pentru restabilirea functiilor organismului,
asigurarea cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor. Bolnavul operat sub
anestezie generala, trebuie supravegheat cu toata atentia pana la aparitia reflexelor (de deglutitie,
tuse, faringian si cornean), pana la revenirea campleta a starii de constienta cat si in orele care
urmeaza, de altfel transportul din sala de aperatie se executa dupa revenirea acestor reflexe.
Primele zile postoperatorii sunt cele mai dificile pentru pacient si datorita acestui fapt, in aceste
zile, ingrijirile sunt foarte numeroase. Ele sunt de ordin general si local-pansamentul.
Supravegherea pansamentului
Imediat ce bolnavul este adus in salon de la sala de operatie se examineaza pansamentul.
Daca s-a larigt ori s-a deplasat, el va fi intarit cu o fasa noua suprapusa, fara sa se desfaca cel
aplicat in sala de operatie. Se controleaza de mai multe ori pe zi daca plaga nu sangereaza, daca
pansamentul nu s-a udat cu puroi sau urina. Daca mai jos de regiunea lezata apar edeme sau
cianoza, se va largi pansamentul pentru a evita ischemia regiunii din cauza tulburarilor de
circulatie. Dupa operatiile aseptice, daca pansamentul ramane uscar si bolnavul nu prezinta
dureri locale sau febra, se desface numai dupa 6-7 zile cand se scot firele de sutura. Daca
bolnavul are febra, se plange de dureri locale, are hemoragii sau plaga supureaza se desface
pansamentul pentru controlul plagii si se schimba la intervale fixate de medic. Daca plaga
supureaza, frecventa schimbarii pansamentelor se va face in raport cu semnele locale si generale
pe care le prezinta bolnavul. Cand exsudatia scade, schimbarea pansamentelor se poate face la
intervale mai mare. Cu ocazia pansamentelor se va lucra cu grija si blandete, pentru a evita
provocarea durerilor inutile. Se examieaza plaga, tegumentele din jur si secretiile existente. La
nevoie se fac recoltari pentru insamantari pe medii de cultura, pentru identificarea germenilor si
antibiograma. Evolutia procesului de vindecare a plagii se noteaza in foaia de observatie a
bolnavului.
Ingrijiri de ordin general
a) lupta impotriva durerii
La originea durerilor postoperatorii stau mai multi factori care vor fi precizati inainte de a
se prescrie analgezicele de rutina. De mentionat ca nu se vor administra calmante fara prescriptie
medicala si fara a se cunoaste exact caracterul durerii. Dupa interventii chirurgicale asupra
organelor interne, durerile pot fi superficiale, de origine parietala sau profunde, de origine
viscerala. Durerile parietale apar datorita tractiunii musculare asupra suturilor profunde, atunci
cand pacientul se misca, datoria unui hematom la nivelul plagii, ceea ce duce la instalarea durerii
prin distensie. Pentru calmarea acestor dureri sunt suficiente analgezice anale sau interventii
chirurgicale, in caz de hematom.

Durerile profunde au mai multe cauze:

perfuzii, rehidratarea venoasa completand necesitatea zilnica, se va tine cont de starea


cardiaca si renala a operatului, iar ritmul picaturilor nu va fi rapid

Perfuzile venoase aduc organismului necesarul de apa, electroliti si calorii.


Eficacitatea rehidratarii va fi controlata prin cantitatea de urina eliminata prin curba diurezei.
i) alimentatia si realimentatia
In cazurile cele mai frecventa, simple, de chirurgie obisnuita, se va tine cont de
urmatoarele principii:
-bolnavul va bea atunci cand nu vomita
- va manca dupa ce a avut scaun precoce sau dupa emisia de gaze
- nu va consuma fructe crude sau glucide in exces
In ziua operatiei, pacientul va bea apa cu lingurita, rehidratarea fiind completata cu
perfuzii. Dupa 24 de ore eai, citronada si supa de zarzavat (numai zeama), iar a doua zi- ceai,
citronada indulcita, lapte cu ceai si, de asemenea, zeama de la supa de zarzavat; a treia zi- iaurt,
fidea, taitei cu lapte, piure de cartofi, biscuiti.
Dupa reluarea tranzitului: carne de pui, peste alb, si se revine, treptat, la alimentatia
obisnuita.
Nu trebuie uitat ca pentru a favoriza realimentatia, alimentele trebuie sa fie calde, bine
preparate, prezentate estetic si in vesela foarte curata, insotite de amabilitatea si bunavointa
asistentei medicale.
In cazurile speciale, realimentatia este dificila. O anorexie rebela sau varsaturile pot
impiedica reluarea alimentatiei. In aceste cazuri, alimentele vor fi mixate, mesele vor fi servite in
cantitati mici, repartizate in 6-7 reprize si se vor alege alimente cu valoare calorica mare, cum ar
fi: crema de lapte, concentrat de lapte, ou intreg, zahar (1700 de calorii).
In cazul alimentarii prin sonda nazale permanenta, se vor folosi solutii nutritive ce ajung
pana la 3000 de calorii. De exemplu: ou crud, lapte, zeama de carne, carne mixata (in cantitati
mici), cacao, zahar, sare- totul administrat pe sonda.

Cateva precautii pentru alimentatia prin sonda:


-ritmul scurgerii lichidului trebuie sa fie acelasi ca la perfuzie
-se testeaza, treptat, toleranta la alimentele introduse
-la sfarsit, se va introduce apa, atat pentru curatarea sondei, cat si pentru a se administra
necesarul de apa
In interventiile chirurgicale de gravitate medie, rolul asistentei este relativ simplu, el
devine complex si de o importanta fundamentala in interventii cu gravitate mare.