Sunteți pe pagina 1din 79

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUŞI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE MEDICALE ŞI


COMPORTAMENTALE
PROGRAM DE STUDII: ASISTENŢĂ MEDICALĂ
GENERALĂ

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
DR. OANA DIANA ŢÎŞTEA MARCOCI

ABSOLVENT:
ALEXOIU GABRIELA PETRUŢA

TÂRGU JIU

1
2019
UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUŞI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE MEDICALE ŞI
COMPORTAMENTALE
PROGRAM DE STUDII : ASISTENŢĂ MEDICALĂ
GENERALĂ

LUCRARE DE LICENŢĂ

SCHIZOFRENIA GREFATĂ PE OLIGOFRENIE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC

DR. OANA DIANA ŢÎŞTEA –MARCOCI

ABSOLVENT

ALEXOIU GABRIELA PETRUŢA

2
TÂRGU JIU
2019

CUPRINS

Capitolul 1
1.1 Introducere .Importanţa problemei 5

1.2 Generalităţi : Schizofrenia grefată pe oligofrenie 7

Capitolul 2 Schizofrenia 11
2.1 Definiţie 11
2.2 Cauze .Etiologie 11
2.3 Semne şi simptome 12
2.4 Clasificare 14
2.5 Diagnostic.Diagnostic pozitiv 17
2.6 Evoluție .Prognostic .Complicații 19
2.7 Tratament 24
Capitolul 3 Oligofrenia
3.1 Definiție 9
3.2 Etiologie 29
3.3 Forme 31
3.4 Diagnostic pozitiv 36
3.5 Evoluție și prognostic 37
3.6 Tratament 37
Capitolul 4 Motivaţia lucrarii 40
Capitolul 5 Material si metodă 42
Capitolul 6 Prezentare cazuri clinice 43
Capitolul 7 Rezultate si discuţii 76
Capitolul 8 Concluzii 81

3
Bibliografie

PARTEA GENERALĂ

4
CAPITOLUL I

1.1 Introducere.Importanța problemei.


Am ales ca temă de studiu ,,Schizofrenia grefată pe oligofrenie’’ , schizofrenia și
oligofrenia reprezentând, separat, două din cele mai complexe patologii ale psihiatriei ,iar
asociate aduc o provocare atât psihiatrilor cât și familiilor ,societății ,datorită multiplelor
implicații.
Stigmatizarea persoanelor cu probleme psihice și implicit eșecul social al acestora
sunt preocupări importante ale Comisiei Europene și ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În
raportul său din 2011, intitulat „Mental wellbeing: for a smart, inclusive and sustainable
Europe”, Uniunea Europeană susţine că eliminarea stigmatelor şi a discriminării cu care se
confruntă pacienții psihiatrici nu trebuie să rămână doar „provocări” pentru specialiștii în
sănătate mintală și pentru societate în ansamblul ei, ci trebuie să se constituie în direcții
importante de acțiune. Printre măsurile care ar putea fi adoptate de ţările UE se numără:
protejarea drepturilor cetățenilor afectați de boli mintale, consolidarea protecției și a
incluziunii sociale a acestora, întreprinderea unor reforme psihiatrice bazate pe comunitate
(constituirea așa numitelor rețele sociale de suport), întreruperea ciclului de discriminare a
bolnavilor psihic, îmbunatățirea cunoștințelor publicului cu privire la sănătatea mintală și, nu
în ultimul rând, asigurarea unei oferte complete de sănătate și asistenţă socială pentru
persoanele cu probleme psihologice1.
Din păcate, studiile sociologice arată că și în România persoanele cu simptome de tulburări
psihice și de comportament sunt expuse atitudinilor negative, excluziunii și blamului social.
Conform rezultatelor studiului, 2 din 3 români declară că au o relație directă sau indirectă cu
bolile mintale. Aproximativ 20% dintre cei intervievați afirmă că au un cunoscut care suferă
de o tulburare psihică și de comportament și cumulat, 28% indică aici un membru al familiei
- rudă îndepărtată sau mai apropiată. În același timp, 3,1% dintre români au spus că au fost
diagnosticați la un moment dat cu o tulburare psihică și de comportament. În vederea

1
www.editurauniversitara.ro/carte/medicina-16/boala_psihica_si_esecul_social/10715

5
reintegrării în societate a persoanelor care suferă de tulburări psihice și de comportament,
este necesară alinierea legislației astfel încât să poată fi asigurat accesul la tratament și la
serviciile sociale integrate oferite de comunitate. Tulburările psihice și de comportament sunt
percepute a fi mai grave sau la fel de grave decât majoritatea bolilor, cu excepția cancerului,
conform datelor studiului2
Specialiștii în sănătate mintală susțin că bolile psihice sunt determinate de factori
biologici, genetici, psihologici (vulnerabilitatea la stres, personalitatea premorbidă,
funcționarea cognitivă deficitară), sociali, culturali și de mediu. De aceea, remisiunea acestor
tulburări depinde atât de tratamentul administrat pacienţilor psihiatrici, cât şi de includerea
lor într-un sistem de psihoterapie, de asigurarea suportului social sau de înlăturarea
condițiilor nefavorabile, adversive, ale mediului în care sunt nevoiși să trăiască.
Orientarea potrivit căreia bolile psihice sunt plurideterminate a impus deplasarea accentului
cercetărilor către factorii a căror influență nefavorabilă poate fi redusă sau controlată. În
cazul schizofreniei s-a renunțat, de pildă, la modelele genetice, liniare, care nu pot explica în
mod satisfăcător această boală gravă. Noile modele interpretativ-explicative ale schizofreniei
sunt acum unele complexe, biologice și psihosociale, care surprind caracterul dinamic și
evolutiv al tulburării, vulnerabilitățile preexistente ale pacientului, interacțiunile dintre
biologic și social, multiplele efecte de feedback dintre toate aceste variabile, ținând cont,
totodată, de mediul în care trăiește individul (Ciompi, 1998)3.

2
https://mariusgeanta.ro/studiu-boli-mintale-romania/
3
www.editurauniversitara.ro/carte/medicina-16/boala_psihica_si_esecul_social/10715

6
2.1 Generalități- Schizofrenia grefată pe oligofrenie
Schizofrenia - este o tulburare ce durează cel puţin 6 luni, dintre care cel puţin o
lună de manifestare activă a simptomatologiei (ex., delir, halucinaţii, vorbire dezorganizată,
comportament catatonic sau dezorganizat, simptome negative). Este o boală psihică majoră,
cu costuri economice substanţiale. Numeroase studii au arătat că 1 din 100 de persoane din
întreaga lume au această boală. Orice strategie apărută pentru scăderea morbidităţii asociată
cu această boală trebuie considerată importantă .
Această tulburare a fost descrisă de Kraepelin sub denumirea de „demenţa precoce”
(având debutul în jurul vârstei de 20 de ani pentru bărbaţi şi 30 de ani pentru femei). E.
Bleuler a fost interesat de trăirile psihice din schizofrenie, identificând ca şi simptome de
bază: lipsa integrării afective, ambivalenţa şi autismul, el este cel care a numit această
tulburare „schizofrenie”. K. Schneider a insistat pe alte criterii diagnostice, el a propus o
împărţire a acestora în: criterii de ordinul I - halucinaţii (mai ales auditive, care sunt şi
suficiente pentru diagnosticarea schizofreniei, acestea apar sub formă de „voci” care
comentează comportamentul persoanei sau discută între ele) şi delir (bizar sau referenţial),
criterii de ordinul II - vorbire dezorganizată, simptome negative (aplatizare afectivă, alogie,
abulie, anhedonie) . Polimorfismul simptomelor schizofreniei reprezintă o problemă serioasă
în stabilirea diagnosticului. Dacă cazurile tipice a maladiei, manifestate prin simptome de
rangul I şi prin sindrom apato-abulic pronunţat, nu provoacă probleme esenţiale în
diagnosticare, atunci variantele atipice cu predominarea tulburărilor afective, dereglărilor
comportamentale şi simptomelor neurotice şterse necesită un diagnostic diferenţial minuţios,
deoarece perspectiva terapiei depinde de tratamentul ales4 .
Deficienţa mintală(oligofrenia) este un complex de manifestări foarte eterogene sub
aspectul cauzelor, gradelor sau a complicaţiilor. Trăsătura lor comună este incapacitatea
pacienţilor de a desfăşura activităţi ce implică operaţii ale gândirii la nivelul realizării lor de
către indivizii de aceeaşi vârstă, pentru că funcţiile psihice (în special cognitive) se dezvoltă
într-un ritm încetinit şi rămân la un nivel scăzut faţă de nivelul indivizilor normali de aceeaşi
vârstă 5.
4
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/98.Caractere%20patoplastice%20ale
%20schizofreniei.pdf
5
https://www.academia.edu/30871764/FUNDAMENTELE_PSIHOPEDAGIEI_SPECIALE_Suport_de_
curs

7
Cauzele deficienţelor mintale, în funcţie de momentul acţiunii lor, sunt:
a). genetice;
b). în perioada prenatală;
c). la naştere;
d).în perioada postnatală.
K. Schneider, face o analiză a "formelor de gândire la oligofreni". Acest aspect se
răsfrânge și asupra personalității lor. Este vorba de "personalități primitive nediferențiate",
subliniindu-se în felul acesta faptul că "nu este posibil să întâlnim o personalitate diferențiată
în straturile inferioare ale debilității mintale" (K. Schneider). Încercând să stabilească o
tipologie caracterologică a debililor mintal, K. Schneider izolează următoarele tipuri:
- pasivul indolent ;
- desfrânatul leneș;
- încăpățânatul amorțit;
- recalcitrantul descreierat;
- eternul înmărmurit;
- vicleanul încăpățânat;
- perfidul viclean;
- inoportunul nevinovat;
- lăudarosul fanfaron
- ofensatul cronic;
- insultatorul agresiv
Recunoaștem cu ușurință în tipurile de mai sus nota preocupărilor de "psiho-
caracterologie morală" ale lui K. Schneider, pe care o găsim și în clasificarea făcută de acesta
în cazul personalităților psihopatologice. Toate tipurile de mai sus trebuie considerate ca
reprezentând baza comportamentului debililor. În raport cu cele spuse deja, se explică și
modalitățile de a reacționa ale acestor indivizi - prin panică - la evenimentele vieții cotidiene.
În ceea ce privește psihozele debililor, K. Schneider distinge următoarele aspecte
a) debilitatea, considerată o simplă variație a aptitudinilor intelectuale;
b) debilitatea morbidă, survenind ca o consecință a proceselor unei boli sau a unor
malformații.

8
Sunt semnalate, deosebit de frecvent, ca forme de manifestare a psihozelor debililor, stările
episodice de excitație. Psihozele ciclice sunt rar semnalate la debilii mintal, în schimb sunt
semnalate psihoze de tip schizofrenic, cunoscute sub denumirea de "schizofrenie grefată" (pe
fondul psihic al debilității mintale). În aceste cazuri, debilitatea mintală acționează în sens
patoplastic, ea dând o formă particulară imaginii simptomatice a tabloului clinic.
K. Schneider crede că debilitatea mintală, ca și schizofrenia, ar fi, ca dispoziții
psihopatologice, "două ramuri ale aceluiași arbore". În ceea ce privește însă "schizofrenia
grefată", trebuie admisă o anumită "predispoziție constituțională" la schizofrenie și nu
neapărat existența debilității mintale6.
Schizofrenia grefată pe retard psihic, cu o frecvență mai mare la sexul masculin, se
caracterizează prin debut la o vârstă mai mică, în condițiile unor antecedente personale
patologice dominate de suferință perinatală, sindrom microsechelar encefalopat, dismorfii,
hipotrofie staturo-ponderală, heredo-colateral existând un procentaj ridicat atât al psihozelor,
cât și al întârzierii mintale la rudele de gradul I. Tabloul clinic este marcat de denivelare
suprapusă peste deficitul inițial, apărută insidios, greu de desprins un anume nod cu
semnificație în delimitarea celor două stări de anormalitate suprapuse într-o manieră
nefericită, într-un tablou sărac, dominat de grimaserii, bizarerii, comportament perturbat,
incoerență și stereotipie, discontrol sfincterian. Evoluția acestor cazuri, mai greu de
recunoscut și tratat, este, în general, nefavorabila7
Relația schizofreniei cu oligofrenia- la un examen insuficient, un oligofren poate fi
luat drept schizofren. Are în comun faptul că pare la fel de nătâng în afara lumii, prost
îmbrăcat. Deosebit- oligofrenul e un instinctual, e viu, ca un cățeluș care ușor devine fidel
sau mușcă, (adică e același mecanism), e legat de oameni (,,am venit cu mămica’’).
Schizofrenul zice –,, ce ai venit cu mine... ce, nu pot să vorbesc și singur cu doctorul, când
vorbesc eu tu să taci’’... Un oligofren nu va vorbi niciodată așa. Vital, schizofrenul dă
impresia de mort. Oligofrenul are pofte simple, vrea acadele, înghețată, e în climatul infantil
în care vrea continuu. Dar există schizofrenie grefată pe oligofrenie, care aduce o notă de
disociație; e debilul cu școlarizare minimă, care nu mai vrea să accepte condiția pentru care a
fost pregătit, pentru că ori aude voci sau pedagogul îl persecută, ori se teme că ceilalți vor să-

6
http://www.esanatos.com/ghid-medical/psihiatrie/psihopatologie-nosologica/formele-etiologice-ale-
oligofr25952.ph
7
http://www.qdidactic.com/sanatate-sport/psihologie/schizofrenia-in-copilarie-si-adolescenta487.php

9
l omoare; deci e reacția debilului mintal în școala unde învață, el nu mai poate să continue
acolo. Va rămâne în depozitul de cronici al psihiatriei. Mai e un fapt. Depinde de vârsta
debutului, în sensul că dacă procesul începe mai devreme, chiar dacă a fost un copil suficient
de inteligent, nu a fost destul de pregătit în momentul când a început. Adică la 12 ani, de
exemplu, nu e ca un om de 35 de ani cu debut de schizofrenie paranoidă, ca experiență de
viață. De aceea, pentru același motiv, un hebefren apare nătâng pentru paranoid .Deci în
cadrul formelor, când avem în vedere aspectul intelectual, ținem cont de nivelul premorbid pe
care îl are bolnavul ,de capitalul pe care îl va risipi ulterior8
Pentru a reliefa aspectele patologice ,de diagnostic și tratament ale subiectului
“schizofrenia grefată pe oligofrenie”, am detaliat în următoarele 2 capitole ,separat ,cele două
patologii ,urmând ca în capitolele 4,5,6,7 să tratez cazuistica, din punct de vedere statistic și
al îngrijirilor acordate pacienților cu retard mintal și schizofrenie.

CAPITOLUL II

8
http://marianpopa.ro/psihiatria2004.pdf

10
SCHIZOFRENIA
2.1 Definiție
Schizofrenia reprezintă un grup de tulburări psihice în care realitatea este
interpretată în mod anormal. Schizofrenia se caracterizează prin halucinații, delir ,
comportament și gândire dezorganizată. Persoanele cu schizofrenie se izolează de ceilalți
oameni și de activitățile din jurul lor, retrăgându-se într-o lume interioară marcată de psihoză.
Contrar credinței populare, schizofrenia nu este același lucru cu personalitatea scindată sau
personalitatea multiplă. În timp ce cuvântul “schizofrenia” înseamnă ”minte-scindată”, ea
se referă la o tulburare a echilibrului emoțiilor și gândirii. Schizofrenia este o
boală cronică, ce necesită tratament pe toată durata vieții. Dar, datorită noilor medicamente,
simptomele schizofreniei pot fi ameliorate, permițând pacientului sa aibă o viata productivă
și plăcută9.
2.2 Cauze.şi Etiologie nu se cunoaște cauza fundamentală a schizofreniei, fiind
implicați atât factori genetici, biologici cât și de mediu. Astfel, este cunoscut faptul că
pacienții având diagnosticul de schizofrenie prezintă o creștere a nivelului de dopamină (o
substanță chimică implicată în transmiterea influxului nervos de la un neuron la altul având
implicații în trăirea emoțiilor și a plăcerii) la nivelul sistemului nervos central. Creșterea
nivelului dopaminei produce ideația delirantă și paranoidă, precum și diferitele tipuri de
halucinații la pacienții cu schizofrenie. Cauzele dezechilibrului acestui neurotransmițător nu
sunt pe deplin cunoscute.
Etiologie. Sunt implicați mai mulți factori în apariția schizofreniei:
-Factori genetici: antecedentele familiale (dacă ambii părinți suferă de schizofrenie,
probabilitatea ca aceștia sa aibă un copil cu același diagnostic este de 40%, iar dacă un
părinte suferă de schizofrenie, riscul sa aibă un copil cu acest diagnostic este 5%); sunt
suficiente dovezi pentru implicarea mai multor gene în apariția schizofreniei.
-Factori neuroanatomici: s-au constatat anomalii structurale cerebrale la pacienții cu
schizofrenie, precum lărgirea ventriculilor cerebrali, atrofia cerebeloasă și îngroșarea
corpului calos.

9
http://www.sfatulmedicului.ro/Schizofrenia-si-alte-tulburari-psihice/schizofrenia_110

11
- Factori de mediu: frecvența crescută a schizofreniei în mediul urban, abuzul de droguri
(amfetamine, cannabis), expunerea la evenimente de viață stresante, boli infecțioase, statutul
socio-economic scăzut, zonele industrializate.
- Factori de neurodezvoltare: traumatisme obstetricale, suferințe fetale, infecții virale la
naștere, agresiuni cerebrale postnatale.
- Factori neurobiochimici: în anomaliile de neurochimie cerebrală sunt implicați mai multi
neurotransmițători precum dopamina (hiperactivitatea sistemului dopaminergic), serotonina,
noradrenalina și sistemul acidului gama-amino-butiric.
La bărbați, schizofrenia apare în general în jurul vârstei de 20 de ani (15-35 de ani),
iar la femei debutul simptomatologiei poate fi între 20 și 30 de ani10.
Frecvența se estimează la 1,5-4/10000 sub 12 ani(W.Green,1989), iar la adulți de
0,7-7,1/10000(0,80% în medie). Se apreciază că în lume există peste 10 milioane de
schizofreni, în fiecare an apărând aproximativ câte 2 milioane cazuri noi. În țara noastră, din
datele Centrului de Calcul și Statistică Sanitară București al Ministerului Sănătății reiese
incidența schizofreniei sub vârsta de 14 ani între 1,36(în anul 1994) și 2,7(în 1995)la o sută
de mii de locuitori ,iar grupa de vârstă 15-64 de ani ,de 16,2-25 la o sută de mii de locuitori.
Incidența medie anuală a schizofreniei în România este de 15,4 la o sută de mii de locuitori
(anul 1997),prevalența bolii fiind de 0,27%11.
2.3.Semne și simptome. Există mai multe tipuri de schizofrenie, astfel că
semnele și simptomele variază. În general, aceste simptome includ:
- credințe care nu se bazează pe realitate (delir), cum ar fi credința pacientului că cineva
uneltește împotriva lui
- halucinații auditive sau vizuale (pacientul aude și vede lucruri care nu există); mai frecvente
sunt halucinațiile auditive
- vorbire incoerentă
- neglijarea igienei personale
- lipsa emoțiilor
- emoții nepotrivite contextului în care se găsește pacientul
- manifestări agresive
10
https://medanima.ro/wp-content/uploads/2016/02/Schizofrenia.pdf?fbclid=IwAR14FUdhm72Q-
wPGDZ12Czazn0JCosEQI1EeEx7i5t8tI8fiD9EgNImCSOc
11
http://www.preferatele.com/docs/psihologie/7/schizofrenia-in-copi4.php?
fbclid=IwAR2mOV0aWNx_rJg3AJBrMFW9if0P-gB-LfV_m3puXW4jdxqWzXam8jmsvbY

12
- comportament catatonic
- o senzație persistentă că este urmărit
- probleme de funcționare la școală sau la serviciu
- izolare socială
- neîndemânare, mișcări necoordonate.

Schizofrenia variază de la ușoară la severă. Unii pacienți pot fi capabili să


funcționeze bine în viața de fiecare zi, în timp ce alții au nevoie de îngrijiri intensive,
specializate. În unele cazuri, simptomele schizofreniei par să apară brusc. În alte cazuri
aceste simptome se dezvoltă treptat, de-a lungul mai multor luni, și pot să nu fie
observate de la început .În timp, devine dificil pentru pacient să funcționeze bine. Îi va fi
imposibil să meargă la școală sau la serviciu. Pot apare probleme relaționale,
parțial datorită dificultăților pe care le are pacientul de a decodifica corect
mesajele sau emoțiile celorlalți. Își poate pierde interesul pentru activități care în trecut îi
făceau plăcere. Poate deveni neliniștit sau agitat sau să cadă într-o stare asemănătoare transei
și să nu mai răspundă celor din jur.În plus față de simptomele generale, acestea sunt
împărțite în trei categorii pentru a ușura diagnosticul și tratamentul:
a .Simptome și semne negative. Acestea reprezintă o pierdere sau o
diminuare a abilităților emoționale sau comportamentale:
- pierderea interesului pentru activitățile zilnice
- aplatizarea afectivă
- reducerea abilităților de a planifica activități și de a le îndeplini
- neglijarea igienei
- izolare socială
- lipsa motivației.

b. Semne și simptome pozitive. Acestea sunt gânduri și percepții distorsionate,


care arată lipsa contactului cu realitatea. Ele pot include:

13
- halucinații, sau simțirea unor lucruri care nu sunt reale; în schizofrenie, auzirea unei voci
este o halucinație frecventă; aceste voci pot părea că dau instrucțiuni despre cum să se poarte
pacientul, și uneori pot include rănirea altora.
- deliruri sau credințe care nu au baza în realitate; spre exemplu, pacientul poate crede că
televizorul îi direcționează comportamentul sau că forțe exterioare îi controlează gândurile.
- tulburări ale gândirii sau dificultăți de vorbire și organizare a gândurilor, cum ar fi oprirea
din vorbit în mijlocul propoziției sau bolborosirea de cuvinte fără sens ,cunoscută
sub numele de “salata de cuvinte”.
- tulburări ale mișcărilor, cum ar fi mișcări repetitive, neîndemânare sau mișcări involuntare.
c. Semne și simptome cognitive. Acestea cuprind probleme ale memoriei și
atenției. Ele pot fi cele mai debilitante în schizofrenie întrucât interferă cu abilitatea de a-și
îndeplini activitățile zilnice. Includ:
- probleme în înțelegerea sensului unei informații
- dificultăți de menținere a atenției
- probleme de memorie.
2.4.Clasificare. Există mai multe tipuri de schizofrenie. De exemplu, pacienții
care au impresia că sunt persecutați sunt catalogați ca suferind de "schizofrenie paranoidă";
pacienții care sunt incoerenți dar care nu au iluzii sunt incluși în categoria de "schizofrenie
dezorganizată".Forma cea mai debilitantă de schizofrenie este schizofrenia "negativă":
pacienții cu această formă de boală sunt lipsiți de inițiativă, motivație, interes social,
incapabili să se bucure și să reacționeze afectiv. Întrucât schizofrenia diferă de la un pacient
la altul ca intensitate, severitate și frecvență a episoadelor psihotice sau reziduale, mulți
specialiști folosesc termenul de "schizofrenie" pentru a descrie un spectru de boli cu gravitate
variabilă.
a. Schizofrenia paranoidă: Această formă de schizofrenie este caracterizată de delire
nesistematizate primare urmate de interpretări delirante cu caracter bizar de cele mai
multe ori însoțite de halucinații auditive, tulburări de comportament, mergând până la
agitație și agresivitate extremă. Ideile delirante pot fi multiple însă, de regulă, sunt organizate
în jurul unei teme coerente.Temele de persecuție pot determina un comportament suicidar, iar
combinarea ideilor delirante de persecuție și de grandoare cu furia poate predispune individul
la violență. Debutul acestui tip de schizofrenie este mai tardiv față de debutul celorlalte tipuri

14
de schizofrenie, situat în jurul vârstei de 28-30 ani la persoanele care nu au avut probleme
premorbide. Prognosticul este mai bun, putând exista relații interpersonale formale sau
extrem de intense, cu funcționare satisfăcătoare familială și socială.
b. Schizofrenie dezorganizată (hebefrenică): Descrisă inițial ca o decrementare
precoce, această formă de schizofrenie este însoțită adesea de tulburări afective de tip
maniacal care se instalează în perioada pubertății și se caracterizează mai ales
prinsimptome caracteristice vârstei: afectare ,expresii mimice patetice, tendința la obraznicii
puerile, caricaturale iar pe de altă parte, precocitate, înclinare spre preocupările înalte
și abstracte.Tulburările de gândire, vorbire, comportament și afectivitate sunt obișnuite;
gândirea este în mod obișnuit afectată, tulburările ajungând la dezorganizarea totală, în
conținutul gândirii sunt prezente delire, deseori cu conținut hipocondriac, pe tema
masturbării,menstruației; totodată, există și tulburări de tip halucinator la care pacientul asistă
pasiv sau se amuză pe seama lor . Sunt tipice pentru hebefrenie puerilismul, aspectul
prostesc, stupiditatea , fenomene disociative ale gândirii, asociațiile de idei, jocuri de
cuvinte, râsul nemotivat , regresiunea afectivă ,irascibilitate ,euforie ,stări depresiv-
anxioase .Această formă a schizofreniei se caracterizează printr-o evoluție mai puțin
favorabilă cu tendința spre demențiere profundă, cu tocire afectiva, comportament nerod și
incoerența accentuată a gândirii.
c. Schizofrenia catatonică: În această formă de schizofrenie predomină
simptomele psihomotorii de tip cataton, cu imobilitate motorie, activitate motorie
excesivă, negativism extrem , mutism , bizarerii ale mișcărilor voluntare ,ecolalie și
ecopraxie . Ecolalie = repetarea cuvintelor interlocutorului . Ecopraxie=reacție patologică
de imitare automată a gesturilor și acțiunilor cuiva. Din aceasta formă a
schizofreniei fac parte doar cazurile care evoluează pe fondul conștiinței clare și apare de
obicei după o perioadă prodromală îndelungată (cu astenie, hipocondrie, tendința la închidere
în sine, depresie sau apatie și sărăcire afectivă), boala începe cel mai frecvent cu agitație
psihomotorie după care urmează nemijlocit stuporul catatonic. Simptomele catatonice
dispar în timpul somnului. În timpul stuporului sau excitației catatonice severe poate fi
nevoie de asistență medicală pentru a fi evitată autovătămarea sau vătămarea altora,
malnutriția sau hiperpirexia(temperatura crescută). Simptomele catatonice pot apare și în alte

15
forme ale schizofreniei, în alte tulburări psihotice, sau chiar boli organice, de exemplu, în
encefalite, tumori de lob frontal ,tulburări metabolice (porfirie).
d. Schizofrenia reziduală: În acest grup sunt incluși pacienții care au întrunit cândva
criteriile de schizofrenie dar în prezent nu mai au simptome caracteristice de boală,
nu există elemente psihotice proeminente (delirul dacă există, este încapsulat). Daca sunt
prezente halucinații și idei delirante, ele nu sunt acompaniate de un afect puternic.
Evoluția poate fi limitată în timp.
e. Schizofrenia nediferențiată: Acest tip include bolnavii care întrunesc criteriile de
diagnostic de schizofrenie, dar nu și pentru formele catatonice, paranoide sau dezorganizate.
Pare subtipul cel mai frecvent diagnosticat.
Formele de schizofrenie neincluse în clasificarea DSM:
f. Schizofrenia simplă: poate fi evidențiată la cazurile în care se produce pe nesimțite o
sărăcire a întregii vieți psihice. Se caracterizează prin comportament ciudat, bizar care
debutează insidios, prin incapacitatea de a face față cerințelor sociale, un fel
de“scleroză” a vieții afective și sociale. Astfel, comportamentul social devine din ce în ce mai
precar, scopurile atinse în viață sunt din ce în ce mai modeste ca apoi nici măcar acestea să
nu mai poată fi atinse. Totodată, delirele și halucinațiile lipsesc. Evoluția este
lentă, progresivă, spre deteriorarea personalității.
g. Tipul schizoafectiv: pacienții prezintă trăsături pronunțate maniacale sau depresive
care evoluează concomitent cu simptomele de schizofrenie (delir fantastic,
tulburări de conștiință de tip oneroid, simptome catatonice și de automatism psihic).
h. Schizofrenia grefată: tipul de schizofrenie care apare pe fondul unei dezvoltări
deficitare intelectuale (oligofrenie), în schizofrenie inteligența nefiind afectată. Este vorba
despre tablouri clinice sărace, uneori se notează halucinații primitive sau idei hipocondriace
stereotipe(idei hipocondriace= conferă bolnavilor convingerea că sunt amenințați de o boală
foarte grea, incurabilă, cu sfârșit letal) fapt pentru care amplifică și interpretează nemăsurat
tulburări efemere și neesențiale ale diferitelor organe. Se autoanalizează și se
documentează necontenit în legătură cu presupusa afecțiune.

16
i. Schizofrenia tardivă: este forma ce apare după vârsta de 40 ani, de cele mai multe
ori nu se deosebește de celelalte tipuri de schizofrenie însă s-a observat ca aceasta duce mai
rar la un final grav și se termină adesea cu un defect ușor sau chiar o vindecare socială12

2.5.Diagnostic.
Pentru diagnostic, medicul care suspectează că un pacient are schizofrenie va
realiza o evaluare medicală completă și teste psihologice. Astfel poate elimina din
gândirea medicală alte afecțiuni care pot da acele simptome, poate stabili diagnosticul și
verifica dacă sunt prezente complicații.
Aceste examene si teste generale cuprind:
- examenul fizic: poate include măsurarea greutății și a înălțimii, verificarea semnelor
vitale cum ar fi pulsul, tensiunea arterială și temperatura, ascultația plămânilor și a inimii și
examinarea abdomenului.
- teste de laborator: acestea cuprind hemoleucograma completă, teste screening pentru
consumul de alcool sau droguri, teste imagistice cum ar fi IRM sau CT.
- evaluarea psihologică: medicul va discuta cu pacientul despre modul său de a gândi, a
simți și a se comporta. Va pune întrebări despre delir sau halucinații și va verifica dacă există
semne de psihoză. De asemeni, pacientul poate fi rugat să completeze un
chestionar psihologic de autoevaluare. Pacientul va fi întrebat și despre consumul de droguri
și abuzul de alcool. Și, cu acordul pacientului, membrii familiei și prietenii apropiați pot fi
rugați să ofere informații despre simptomele pacientului13
Diagnostic pozitiv.
I. Criteriile de diagnostic DSM-IV pentru Schizofrenie
A. Simptome caracteristice- două (sau mai multe) dintre următoarele simptome, fiecare
prezent o porțiune semnificativă de timp în cursul unei perioade de o lună (sau mai puțin,
dacă sunt tratate cu succes)
1. idei delirante,

12
https://docslide.net/documents/schizofrenia-56b80226da0a2.html?
fbclid=IwAR1C5VlGM2GPxNJC3OzS3K3hpktCey_NftpzJ8ulVFGHIP0CoPuvR4o7Xf
13
https://www.academia.edu/32372994/Schizofrenia_aspecte_generale?fbclid=IwAR1r-
MD53JohmYYx5SZasp_k9WiV0Ia2XACru_CWQ__JC5J0upwqqzXXLFQ

17
2. halucinaţii,
3. limbaj dezorganizat (de ex., deraieri frecvente sau incoerență);
4. comportament catatonic sau flagrant dezorganizat,
5. simptome negative, adică aplatizare afectivă, alogie sau abulie.
Notă: Este necesar numai un singur simptom de la criteriul A, dacă ideile delirante
sunt bizare ori halucinațiile constau dintr-o voce care comentează continuu comportamentul
sau gândurile persoanei, ori două sau mai multe voci care conversează între ele.
B. Disfuncție socială/profesională.
O porțiune semnificativă de timp de la debut, unul sau mai multe domenii majore de
funcționare, cum ar fi serviciul, relațiile interpersonale ori autoîngrijirea, sunt considerabil
sub nivelul atins anterior debutului (sau când debutul are loc în copilărie ori în adolescență,
incapacitatea de a atinge nivelul aşteptat de realizare interpersonală, şcolară sau profesională)
C.Durata.
Semne continue de tulburare persistând timp de cel puţin 6 luni. Această perioadă de
6 luni trebuie să includă cel puţin o lună (sau mai puţin, dacă sunt tratate cu succes) de
simptome care satisfac criteriul A (adică ,simptome ale fazei active) și poate include perioade
de simptome prodromale sau reziduale ,în cursul acestor perioade prodromale sau reziduale,
semnele tulburării se pot manifesta numai prin simptome negative ori două sau mai multe
simptome menţionate la criteriul A, prezente într-o formă atenuată (de ex, convingeri stranii,
experienţe perceptuale insolite)
D. Excluderea bolilor schizoafective şi a tulburărilor afective
Tulburarea schizoafectivă și tulburarea afectivă cu elemente psihotice au fost excluse,
deoarece fie
(1) nici un fel de episoade depresive majore, maniacale sau mixte nu au survenit
concomitent cu simptomele fazei active, ori
(2) dacă episoadele au survenit în timpul simptomelor fazei active, durata lor totală a
fost mai scurtă în raport cu durata perioadelor, activă și reziduală
E. Excluderea unei substanţe/condiţii medicale generale
Perturbarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex ,
un abuz de drog, un medicament) sau unei condiţii medicale generale
F. Relaţia cu o tulburare de dezvoltare pervazivă

18
Dacă există un istoric de tulburare autistă sau de altă tulburare de dezvoltare
pervazivă, diagnosticul adiţional de schizofrenie este pus numai dacă idei delirante sau
halucinaţii proeminente sunt, de asemenea, prezente timp de cel puţin o lună (sau mai puţin,
dacă sunt tratate cu succes).
II.Criterii ICD-10 pentru schizofrenie:
Simptome caracteristice pentru o lună– dacă este prezentă o tulburare de dispoziţie,
simptomele trebuie să o antedateze; simptomele nu se atribuie unei boli cerebrale organice
sau abuzului de substanţă.
Cel puţin una din următoarele:
•Inserţia gândirii, ecoul gândirii, furtul sau transmiterea gândirii (sindrom de
transparenţă-influenţă a gândirii); idei delirante de control, influenţă sau pasivitate, percepţii
şi interpretări delirante, idei delirante persistente care sunt inadecvate cultural sau complet
imposibile, bizare(sindrom delirant);
•Voci comentative, imperative sau care discută, voci care vin din diferite părţi ale
corpului(sindrom halucinator);
SAU cel puţin două din următoarele:
•Halucinaţii persistente de orice tip, însoţite de idei delirante (sindrom
halucinator+delirant);
•Neologisme, întreruperi sau interpolări în cursul gândirii din care rezultă incoerenţă şi
irelevanţă (sindrom disociativ);
•Comportament catatonic (excitaţie motorie, posturi catatonice ,flexibilitatea ceroasă,
mutism), simptome negative (apatie,sărăcia discursului, incongruenţă sau aplatizare afectivă)
nedatorate depresiei sau medicaţiei neuroleptice;
•Modificare semnificativă şi intensă în calitatea globală a unor aspecte ale
comportamentului, manifestată prin lipsă de interes, de finalitate, inutilitate, bizarerii
comportamentale, auto-repliere şi izolare socială14
2.6. Evoluție.Prognostic. Complicații
A. Evoluție. Evoluția schizofreniei prezintă o mare varietate individuală. Din punct
de vedere clasic evoluția schizofreniei constă din deteriorare în timp, cu exacerbări acute care
se suprapun peste un tablou cronic.Vulnerabilitatea la stres durează toată viata. Schizofrenia

14
https://www.scribd.com/document/14768887/Seminar-IV-Retard-Organic-It-Ate-Tulburari-Psihotice

19
se definește prin regularitatea elementelor sale distructive pe termen lung.Evoluția
conceptului de schizofrenie marchează în punctele sale nodale, ca trăsătură definitorie,
tendința evolutivă, care se exprimă clinic fie printr-o desfășurare mai lentă sau mai puțin
lentă, dar continuă și progresivă, fie prin exacerbări procesuale întrerupte de perioade
variabile de atenuare sau dispariție a fenomenelor psihopatologice. Orice stare clinică
identificată ca schizofrenică implică o tendință generală către dezintegrare (disociere) a
personalității. După fazele acute sau subacute (procesuale) și instalarea sindromului deficitar,
deteriorarea continuă cu altă alură și sub alte forme calitative, prin elaborări secundare
proprii procesului schizofren.
Majoritatea schizofreniilor devin manifeste între pubertate și începutul celui de-al
patrulea deceniu de viață cu o maximă incidență între 20-25 de ani, 70 % din schizofreni
debutează până la 30 de ani. Între 32-45 de ani incidența cazurilor scade considerabil.
Schizofreniile care debutează după 28-30 de ani îmbracă frecvent forma paranoidă cu
evoluție cronică. În raport cu modalitatea de debut (acut sau insidios) și stadiul final
(demență, deficit schizofrenic limitat) remisiune sau vindecarea, avem 3 tipuri de evoluție.
1. Evoluții simple
-evoluție acută ducând la stări cronice grave (schizofrenia hebefrenică, schizofrenia
catatonică)
- evoluție cronică ducând la stări cronice grave 10% - 20%
-evoluție acută ducând la stări cronice mai ușoare 5%
- evoluție cronică ducând la stări cronice mai ușoare 5%- 10 %.
2.Evoluții ondulatorii
- evoluție ondulatorie care duce la stări cronice grave 5%
- evoluție ondulatorie care duce la stări cronice ușoare 30%-40%
- vindecare după evoluție ondulatorie 25%-35%.
Stările cronice sunt mai atenuate, deseori pot surveni ameliorări tardive.
3. Alte evoluții (atipice) - 5%
În ceea ce privește tipurile de remisiune care îmbină criteriul clinic cu cel socio-
profesional căruia i se acordă preponderență, există patru tipuri de remisiuni și anume:
a.remisiunea permite inserția bolnavului în familie, societate și profesie; este echivalentă cu
vindecarea

20
b.remisiunea permite reinserția bolnavului în familie și societate, reîncadrarea în muncă se
face la un nivel inferior celui anterior
c.remisiunea permite reinserția în familie, care se însărcinează cu supravegherea și îngrijirea
pacientului; ergoterapia este accesibilă
d.remisiunea constă în stabilizarea simptomelor fără posibilitatea de reinserție în familie și
societate; pacientul necesită îngrijiri în serviciul de cronici; terapia ocupațională este
accesibilă.
Din punct de vedere al evoluției simptomatologiei relativ la extensia sau limitarea
delirului și halucinațiilor, aproximativ jumătate din cazuri rămân nemodificate, iar restul fie
se agravează, fie prezintă o simptomatologie mai puțin accentuată. În ceea ce privește delirul
schizofrenilor ajunși la senescență se descriu șase modalităti de evoluție:
1- disoluție fără compensare în cadrul sintonizării date de vârstă
2- disoluție parțială
3- banalizare, izolare, îngustare
4- transformarea delirului paranoid în delir depresiv de negație
5- deplasarea conținutului în cadrul adaptării la mediu
6- extensiune generală, îmbogățire și generalizare a temei delirante inițiale.
Delirul halucinator devine elementul psihopatologic central, subdiviziunea inițială în
forme clinice (catatonică, paranoidă, hebefrenică, simplă) se șterge în perioada de senescență.
Referitor la evoluție absența deteriorării după un număr de 10 ani sau mai mult
ridică problema revizuirii diagnosticului de schizofrenie care se definește prin regularitatea
elementelor sale distructive la termen lung. Se susține că potențialul de ameliorare în
schizofrenie a fost subestimat, și că în lumina investigațiilor pe termen lung, ceea ce se
numește "evoluția schizofreniei" se aseamănă mai curând cu un proces de viață deschis unei
mari varietăți de influențe de toate felurile și nu cu o boală cu o evoluție prestabilită.
Împreună cu alți psihiatri Brown subliniază câteva influențe de mediu importante
asupra evoluției, printre care atitudinea familiei și evenimentelor stresante, ca și așteptările
pacientului, ale familiei și persoanelor din jur, care "par să acționeze deseori ca profeții care
se autoîndeplinesc".

21
Tabel.I Factorii care influențează evoluția schizofreniei15.

Factori Influență pozitivă Influență negativă

Personalitate Adaptată Izolată

Factori contextuali Prezenți Absenți

Ereditate Cu boli afective Cu alte psihoze

Debut Debut brusc Debut insidios


vârstă tânără

Simptomatologie Simptome pozitive Simptome negative

Subtip Catatonic ,paranoid Dezorganizat ,nediferențiat

Cogniție Cogniție intactă Cogniție deteriorată

Afectivitate Prezența depresiei Afectivitate aplatizată

Tratament Răspuns bun Răspuns slab

Strategie terapeutică Completă ,integrală ,graduală Întârziată,discontinuă,punctuală

Atitudinea familiei Cooperantă Indiferentă

B. Prognostic
Tabel.II Factorii de prognostic16.

Prognostic favorabil Prognostic nefavorabil

1. Debut tardive 1. Debut precoce

2. Factori precipitanți evidenți 2. Fără factori precipitanți

3. Debut acut 3. Debut insidios

4. Premorbid social sexual și 4. Premorbid social, sexual și ocupațional


ocupațional favorabil nefavorabil

15
https://www.scribd.com/document/14768887/Seminar-IV-Retard-Organic-It-Ate-Tulburari-Psihotice
16
http://www.estuar.org/

22
5. Simptome de tulburare 5. Comportament retras, autist
dispozițională
(în special tulburări depresive)

6. Căsătorit(ă) 6. Necăsătorit(ă), divorțat(ă), sau văduv(ă)

7. Istoric familial de tulburări 7. Istoric familial de schizofrenie


affective

8. Sisteme de suport bune 8. Sisteme de suport deficitare

9. Simptome pozitive 9. Simptome negative

10. Sex feminine 10. Semne și simptome neurologice

11. Istoric de traumă perinatală

12. Fără remisiuni în decurs de trei ani

13. Multe recăderi

14. Istoric de agresivitate

C.Complicații. Lăsată netratată, schizofrenia poate determina probleme severe


emoționale, de comportament și de sănătate, și chiar probleme legale și financiare care pot
afecta toate ariile vieții pacientului. Complicațiile pe care schizofrenia le poate determina sau
cu care se asociază sunt:
- suicid
- comportament autodistructiv cum ar fi auto-mutilarea
- depresie- abuz de alcool, droguri sau medicamente prescrise
- sărăcie
- lipsa locuinței, conflicte familiale
- inabilitatea de a lucra sau a merge la școală
- probleme medicale datorate medicației antipsihotice
- pacientul poate fi victima sau realizatorul unor acte penale
- afecțiuni cardiace, deseori legate de fumatul intens17.

17
http://www.sfatulmedicului.ro/Schizofrenia-si-alte-tulburari-psihice/schizofrenia_110

23
2.7.Tratament .Schizofrenia este o boală cronică ce necesită tratament de-a lungul
întregii vieți,chiar dacă pacientul se simte mai bine, iar simptomele nu sunt evidente.
Tratamentul cu medicamente și terapie psihosocială poate ajuta pacientul să-și tină afecțiunea
sub control și să devină un participant activ și informat în propria îngrijire. În timpul
perioadelor de criză sau a celor cu simptome severe, poate fi necesară spitalizarea pentru
siguranța pacientului și pentru ca acesta să beneficieze de hrană, somn și condiții de
igienă adecvate. De obicei, tratamentul schizofreniei este condus de un psihiatru cu
experiență în tratarea acestei condiții. Dar în echipa terapeutică pot fi și alți profesioniști:
psiholog,asistent social, asistentă de psihiatrie, deoarece tulburarea poate afecta mai multe
arii ale vieții. Poate exista, de asemeni și un manager de caz care se va asigura că pacientul
obține cel mai bun tratament și că îngrijirea acestuia este bine coordonată în cadrul echipei.
a.Tratament medicamentos.Tratamentul medicamentos este cel mai important
în tratarea schizofreniei. Întrucât această medicație poate avea efecte secundare serioase
dar rare, pacientul poate fi reticent în a-l lua. Este bine ca pacientul să discute aceste lucruri
cu psihiatrul pentru a găsi împreună un tratament care să fie acceptat și de pacient, cu mai
puține efecte secundare. Medicația antipsihotică este cel mai frecvent prescrisă pentru
tratamentul schizofreniei. Ea poate controla simptomele prin efecte asupra unor
neurotransmițători cerebrali: dopamina si serotonina. Există două tipuri principale de
medicație antipsihotică:
-Antipsihotice convenționale sau tipice: aceste medicamente sunt considerate, în
mod tradițional, eficiente pentru a controla simptomele pozitive ale schizofreniei. Ele au
efecte secundare neurologice frecvente și potențial severe, incluzând dischinezia tardivă
și simptomele parkinsoniene. Acest grup de medicamente cuprinde:
- Haloperidol
- Tioridazin
- Fluphenazina .
Aceste antipsihotice tipice sunt deseori mai ieftine, în special variantele generice,
lucru care este important mai ales în cazul în care tratamentul este necesar pe termen lung.
Antipsihotice de nouă generație, numite și antipsihotice atipice. Aceste antipsihotice
mai noi sunt eficiente atât pe simptomele negative cât și pe cele pozitive. Această grupă
cuprinde:

24
- Clozapina
- Risperidona
- Olanzapina
- Quetiapina
- Ziprasidona
- Aripiprazol
- Paliperidona.

Risperidona este singurul medicament aprobat pentru tratamentul schizofreniei la


copii cu vârsta între 13 si 17 ani. Antipsihoticele atipice pot avea efecte secundare
metabolice cum sunt creșterea în greutate, diabetul și nivelul crescut de colesterol.
Alegerea medicamentului depinde de fiecare pacient. Poate dura și câteva săptămâni
de la introducerea medicației până să se observe o ameliorare a simptomelor. În general,
scopul tratamentului cu medicamente antipsihotice este controlul eficient al
semnelor și simptomelor cu cele mai mici doze posibil. Pot fi de folos și alte medicamente,
cum ar fi antidepresivele și medicația antianxioasă. Daca medicamentul ales nu este eficient
pentru pacient sau are efecte secundare intolerabile, medicul poate recomanda o combinație
de medicamente, schimbarea cu un alt medicament sau ajustarea dozelor. Se
recomandă ca pacientul să nu întrerupă administrarea tratamentului fără să discute cu
medicul, chiar dacă se simte mai bine. În cazul în care pacientul oprește brusc administrarea
medicației, poate apare o recădere a simptomelor psihotice. În plus, medicația antipsihotică
trebuie scăzută treptat și nu oprită brusc, pentru a preveni apariția simptomelor de
sevraj. Este bine ca pacientul să știe că oricare antipsihotic are efecte secundare și poate fi
un risc pentru sănătate. Clozapina poate determina o scădere periculoasă a globulelor
albe. Unele antipsihotice pot determina probleme serioase de sănătate la persoanele în
vârstă și de aceea trebuie evitate.Pacientul trebuie să vorbească cu medicul despre toate
efectele secundare posibile și să fie monitorizat pentru toate afecțiunile ce pot apare în timp
ce ia medicația. De asemeni, medicația antipsihotică poate avea interacțiuni periculoase cu
alte substanțe. Medicul ar trebui să știe despre toate medicamentele și substanțele pe care le
ia pacientul,inclusiv vitamine, minerale sau suplimente vegetale.
b. Tratament psihosocial.

25
Desi medicația este baza tratamentului în schizofrenie, psihoterapia și alte terapii
psihosociale sunt de asemeni importante.Aceste tratamente pot include:
1.Terapie individuală. Psihoterapia condusă de un profesionist experimentat îl poate ajuta
pe pacient să facă față mai bine problemelor de fiecare zi determinate de schizofrenie.
Terapia îl poate ajuta să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare, relațiile, abilitatea de a
lucra și motivația pentru a continua tratamentul. Învățând despre schizofrenie poate să o
înțeleagă mai bine și să înțeleagă cât de important este să ia tratamentul medicamentos.
Deasemeni, îl poate ajuta să facă față stigmatizării legată de faptul că are schizofrenie.
2.Terapia de familie. Atât pacientul cât și familia sa pot beneficia de pe urma terapiei, care
oferă sprijin și educație familiilor. Simptomele au o șansă mai mare de ameliorare dacă
membrii familiei înțeleg boala, pot recunoaște situațiile stresante care pot duce la recăderea
bolii și pot ajuta pacientul să nu abandoneze planul de tratament. De asemeni, terapia de
familie poate ajuta ca pacientul și familia sa să comunice mai bine și să înțeleagă conflictele
familiale.
3.Reabilitarea. Învățarea de abilitați sociale și vocaționale pentru a putea trăi independent
este o parte importantă în tratamentul schizofreniei. Cu ajutorul terapeutului, pacientul poate
învăța diferite abilități cum ar fi menținerea igienei, gătitul sau comunicarea eficientă. Astăzi,
puțini pacienți cu schizofrenie necesită spitalizare pe termen lung, datorită
tratamentelor eficiente existente.
4.Probleme ale tratamentului. Dacă pacientul are un tratament adecvat și se ține de planul
de tratament, are șanse bune de a duce o viață productivă și a funcționa bine în activitățile
zilnice. Dar uneori pot apare probleme care interferă cu tratamentul .Spre exemplu,
este dificil pentru pacienții cu schizofrenie să se țină de planul de tratament. Ei
pot ajunge să creadă că nu au nevoie de medicație sau de alt tratament. Pe de altă parte, dacă
nu gândesc clar, pot uita să-și ia tratamentul sau să meargă la ședințele de terapie. În ce
privește medicația, există forme farmaceutice cu administrare prelungită, sub formă
injectabilă. Chiar și cu tratament bun, pacientul poate avea o recădere, deci e bine să aibă
un plan de acțiune în caz că acest lucru se întâmplă. Mulți pacienți cu
schizofrenie fumează, deseori foarte mult. Pacientul care fumează are nevoie de o doză mai
mare de antipsihotic întrucât nicotina interferă cu antipsihoticele, scăzându-le din efect. În
mod similar, folosirea alcoolului și a drogurilor poate face ca simptomele schizofreniei să se

26
agraveze. Pacientul care are probleme cu alcoolul sau abuzul de substanțe, poate avea un
beneficiu mai mare dacă este integrat într-un program care tratează atât schizofrenia cât și
abuzul de alcool și droguri.
5.Prevenție. Nu există o cale sigură de a preveni schizofrenia. Totuși, tratamentul precoce
poate ajuta la controlarea simptomelor înaintea apariției unor complicații serioase și poate
ajuta la îmbunatățirea prognosticului pe termen lung. Urmarea planului de tratament poate
ajuta la prevenirea recăderilor sau agravarea simptomelor schizofreniei. Specialiștii speră că
învățând mai multe despre factorii de risc ai schizofreniei, boala să poată fi diagnosticată și
tratată mai devreme.Pentru persoanele cu risc crescut de schizofrenie, urmarea unor pași
activi cum ar fi evitarea folosirii drogurilor ilicite, reducerea stresului, somnul suficient și
introducerea tratamentului antipsihotic cât mai precoce dacă este necesar, poate ajuta la
minimizarea simptomelor și la prevenirea ca acestea sa se agraveze18.
6.Stilul de viață și remedii la domiciliu. Schizofrenia nu este o boală care se poate trata la
domiciliu. Dar pacientul poate face câteva lucruri pentru a ajuta tratamentul:

- Administrarea corectă a medicației. Chiar dacă pacientul se simte bine, se recomandă


să reziste tentației de a nu mai lua medicamentele. Dacă încetează să le mai ia, cel mai
probabil, simptomele schizofreniei vor reveni.
- Atenție la semnalele de avertizare. Pacientul și medicul său trebuie să identifice
factorii care duc la declanșarea simptomelor schizofreniei, determină o recădere sau îl
împiedică pe pacient să-și desfășoare activitățile zilnice. E bine ca pacientul să-și facă un
plan pentru a ști cum să acționeze dacă simptomele revin, să-și contacteze medicul sau
terapeutul dacă observă orice modificare a simptomelor sau a modului în care se simte. Poate
implica membrii familiei și prietenii să observe semnele de atenționare.
- Evitarea drogurilor și a alcoolului. Alcoolul și drogurile ilicite pot agrava simptomele
schizofreniei și pot interfera cu eficacitatea medicamentelor.
- Consultarea medicului înainte de a lua alte medicamente. Se recomandă consultarea
medicului curant înainte de a lua medicamente prescrise de alt medic sau eliberate fără rețetă,

18
https://vdocuments.net/schizofrenia-are-div-stadii-de-evolutie.html?
fbclid=IwAR0GorL23Olz5UwLLPKfCZkQaspU5P9LJSTYg5KAMemYf-Va-FS1D40m0W4

27
sau suplimente alimentare de tipul vitamine, minerale sau suplimente pe bază de plante.
Acestea pot interfera cu medicația antipsihotică19.

CAPITOLUL III

OLIGOFRENIILE
3.1. Definiție
Formează un modul al psihiatriei, cu o poziție mai aparte, în sensul că aici legătura
cu patologia somatică este mare, oligofreniile fiind obișnuit consecința, mai mult sau mai
puțin directă sau evidentă, a tulburărilor în dezvoltarea SNC. Oligofreniile oglindesc stadiul
atins în dezvoltarea (mai ales cognitivă) a intelectulului, instalarea deficitului intelectual
confundându-se de obicei cu dezvoltarea integrală a individului. În multe țări se preferă alte
denumiri ca: "mental deficiency" (Anglia), "etats d'arrieration" (Franța), "mental re-
tardation" (Statele Unite). Oligofreniile pot fi considerate ca un stadiu subnormal de
dezvoltare a intelectului existent de la naștere. Au apărut în prima copilărie, ca urmare a unor
tulburări care afectează dezvoltarea creierului, condiționate de o multitudine de factori.
19
/alexandra-ababi.blogspot.com/2012/11/schizofrenia-in-descrieri-istorice.html

28
Intelectul este rezultatul unui proces îndelungat și complex de dezvoltare a SNC, care se
întinde de la naștere și până la maturitate, la realizarea căruia își dau concursul atât factori
genetici, cât și factori de mediu, factori ce pot consolida desfășurarea potențialului biologic
sau îl pot opri în dezvoltarea sa, la diferite nivele. Oligofreniile sunt tributare în special
patologiei infantile20.
3.2.Etiologie
Deficitul intelectual este un fenomen complex, determinat de cauze multiple, doar
parțial cunoscute.
A.Factori prenatali- influențează dezvoltarea SNC încă din viața intrauterină. Ei se împart
în:
1. factori genetici
2. factori infecțioși și parazitari fac parte din categoria factorilor prenatali externi.
Teoretic se consideră că orice infecție a gravidei în primele luni de sarcină este susceptibilă
de a produce leziuni fetale și, prin urmare, și ale SNC. Cu o importanță practică mai mare se
reține:
a). Sifilisul mamei, care se transmite fătului, realizând sifilisul congenital, unde, pe lângă
stigmatele somatice cunoscute, se întâlnesc și nedezvoltări ale intelectului de diferite grade;
b) Rubeola, în primele luni de sarcină, duce la malformații congenitale ale fătului într-un
procent și o gravitate invers proporțională cu vârsta sarcinii. Leziunile provocate de virus în
primele săptămâni sunt de obicei incompatibile cu viața, iar cele din săptămânile următoare
provoacă cataracte, surdo-mutitate, malformații cardiace etc, însoțite de tulburări neurologice
și de nedezvoltare intelectuală;
c) Toxoplasmoza este provocată de un parazit care trece bariera feto-placentară, provocând
leziuni cerebrale însoțite de deficit intelectual. De menționat că boala mamei nu se manifestă
clinic.
Și alte infecții pot avea repercusiuni asupra dezvoltării intelectului( gripe repetate,
parotidita epidemică etc.), atunci când sunt contractate de gravide în primele săptămâni de
sarcină.
3).Factori toxici, care acționează asupra gravidei în timpul sarcinii, au o influență
negativă și asupra gravidei și asupra fătului. Ei pot fi:

20
http://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/atitudini-fata-de-nastere32429.php

29
a) Exogeni: există o întreagă categorie de substanțe chimice care administrate în timpul
primelor luni de sarcină pot provoca leziuni fătului. Dintre toxicele alimentare, la noi, cel mai
răspândit este alcoolul (consecințele intoxicației alcoolice cronice fiind binecunoscute).
b) Endogeni: în boli somatice grave cu producere de cataboliți toxici sau imposibilitatea
epurării acestora (diabet grav, uremie ș.a.) apare o stare de intoxicație a mamei și fătului cu
consecințe asupra dezvoltării normale a SNC al fătului.
4).Factori bio-umorali: incompatibilitatea Rh poate produce, atunci când sarcina este
dusă la termen, icterul grav al noului născut. Din reacția antigen-anticorp pot rezulta
microtromboze și micro-ramolismente cerebrale.
B. Factori intranatali acționează asupra fătului în momentul nașterii.
Traumatismele obstetricale, deosebit de importante prin consecințele lor (mai ales
tardive). Ele apar frecvent în timpul travaliilor prelungite sau după manevre obstetricale
(aplicarea de forceps, vidextracție s.a.) impuse de distocii ale parților moi sau de malformații
ale bazinului.
a). Circularele de cordon, 15-25% din totalul nașterilor, prelungesc travaliul, provocând
frecvent leziuni de tip anoxic.
b). Prezentările vicioase complică nașterea soldându-se frecvent cu traumatisme cranio-
cerebrale, hemoragii, edeme cerebrale sau leziuni anoxice.
c). Asfixia albă și asfixia albastră provoacă leziuni cerebrale de tip anoxic. Procentul lor este
destul de ridicat, iar consecințele asupra dezvoltării psihomotorii ulterioare a copilului pot fi
destul de grave.
C.Factori postnatali acționează după naștere. Ei pot fi:
1).Factori organici, toate afecțiunile nou-născutului, care interesează și SNC, vor avea
repercusiuni asupra dezvoltării intelectului. Cei mai cunoscuți sunt: traumatismele cranio-
cerebrale, meningoencefalitele virale sau bacteriene, encefalopatiile post-infecțioase,
endocrinopatiile grave ale nou-născutului. Influența asupra dezvoltării intelectului este cu
atât mai pronunțată cu cât vârsta la care acționează este mai mică.
2).Factorii psihosociali nu influențează direct dezvoltarea intelectului, totuși rolul lor este
important, deoarece mediul socio-familial constituie un element indispensabil dezvoltării
intelectului uman. În absența stimulilor socio-familiali care să favorizeze dezvoltarea
proceselor cognitive sau, când acești stimuli sunt insuficienți sau inadecvați, potențialul

30
biologic uman nu se poate consolida (importanța carențelor afective și educative asupra
dezvoltării intelectuale). Între factorii ereditari organici și de mediu social există o
interdependență strânsă și permanentă, adesea însumându-se mai mulți factori într-o
adevărată constelație în realizarea tabloului clinic al unei oligofrenii.
3.3. Forme
În funcție de intensitatea deficitului intelectual oligofreniile au fost împărțite în trei
forme: debilitate mintală, imbecilitate și idioție. Unii autori preferă denumirea de forme
ușoare, mijlocii și grave. Importanță mare în stabilirea gradului de oligofrenie o are
coeficientul de inteligență (Q.I) reprezentând raportul dintre vârsta psihică și vârsta
cronologică înmulțit cu 100 (Q.I. = � X 100) și gradul de recuperabilitate. El este măsurabil
prin teste psihometrice (scala Binet-Simon).
1).Debilitatea mintală reprezintă forma cea mai frecvent întâlnită în cadrul oligofreniei; Se
caracterizează printr-un Q.I. cuprins intre 50-69, ceea ce corespunde aproximativ unei vârste
psihice de 8-10 ani. Randamentul școlar al debililor mintali este scăzut, fiind, în timpul
școlarizării elementare, cu 2-4 ani în urma copiilor de aceeași vârstă. Aspectul clinic al
debilului poate prezenta particularități somatice; când acestea există, constau din malformații
discrete ale buzelor, dinților, urechilor etc. Examenul psihic decelează în primul rând
deficiențe în sfera cognitivă. Vorbirea, deși este relativ bine dezvoltată, de multe ori apare
defectuoasă. Percepțiile sunt puțin exacte, lipsește discriminarea fină a analizatorilor, care,
împreună cu labilitatea și lipsa de tenacitate a atenției influențează procesele cognitive.
Afectivitatea rămâne imatură predominând forme mai elementare ca: afecte și emoții, cu
toate că uneori debilii mintali pot da dovadă de sentimente puternice. Ceea ce caracterizează
afectivitatea debililor este însă o mare irascibilitate și un slab control cortical al acesteia.
Debilul mintal reacționează în fața unor situații conflictuale sau nemulțumiri fie prin
descărcări afective violente, fie printr-o stare de inhibiție psihomotorie cu negativism și
încăpățânare, totdeauna existând o disproporție între intensitatea reacției și cauza care a
determinat-o. Gândirea debilului se desfășoară greoi; se operează în general cu noțiuni
concrete, abstractizarea și generalizarea fiind insuficient dezvoltate. Debilul mintal este
incapabil să extragă esențialul dintr-o problemă, pierzându-se în amănunte nesemnificative.
Personalitatea debilului este insuficient structurată, puerilă, cu sugestibilitate crescută și
imaturitate psiho-afectivă. De obicei este incapabil să ia decizii importante, sa-și apere singur

31
interesele. Întrucât nu-și poate prevedea consecințele acțiunilor sale, se pune adesea în situații
delicate, pe care nu le poate depăși decât prin reacții violente, minciună sau încăpățânare.
Debilul face cu greu față unei situații noi, care necesită o analiză prealabilă a dificultăților,
dând dovadă în acest sens de o remarcabilă lipsă de imaginație. Principiile etico-morale sunt
de obicei acceptate mecanic și respectate cu strictețe; uneori însă ele sunt respinse în
totalitate. Egocentrismul, limitarea sferei intereselor la persoana proprie, precum și lipsa
umorului, completează personalitatea debilului mintal. Activitatea voluntară este insuficient
coordonată, deprinderile formându-se cu greutate. Printr-o școlarizare specială și o orientare
profesională adecvată poate duce o viață independentă, dar adaptarea socială depinde și de
toleranța colectivității. Sub aspectul comportamentului se deosebesc două forme clinice:
-debilul armonic, docil, harnic, meticulos, care se adaptează satisfăcător;
-debilul dizarmonic, iritabil, exploziv, turbulent, cu reacții violente și disproporționate la
situații conflictuale. Delicvența este crescută în rândul debililor, atât datorită sugestibilității și
impulsivității, cât și discernământului diminuat, fapt evident când debilii ajung în tovărășia
psihopaților. Există o tendință crescută la toxicofobie, prin imitație, precum și la perversiuni
sexuale și vagabondaj.
2).Imbecilitatea reprezintă forma mijlocie a oligofreniilor, având o frecvență de 18-
20% din totalul oligofreniilor. Se caracterizează printr-un Q.I. de 35-49, ceea ce corespunde
unei vârste psihice de 3-7 ani. În general, imbecilul este considerat parțial recuperabil. Clinic,
este ușor de recunoscut, datorită faciesului caracteristic, precum și prezenței anomaliilor
somatice și malformațiilor pe care le prezintă: strabism(convergent sau divergent), buze
groase, dantură cu imitație vicioasă, macroglosie, dezvoltarea dizarmonică a diferitelor
segmente alecorpului etc. Spre deosebire de debil, imbecilul prezintă și un sindrom
neurologic, sub forma unei simptomatologii difuze, reziduale. Vorbirea prezintă frecvent
tulburări de tip dizartrie; fondul lexic este redus, iar limbajul scris lipsește, imbecilul nefiind
în stare să învețe să scrie corect. Percepțiile sunt inexacte (fragmentare), memoria infidelă și
scurtă, iar atenția prezintă o hipoprosexie accentuată cu o mare labilitate, având o tenacitate
scăzută, volum și distribuție restrânse. Memoria poate avea, la unii imbecili, o dezvoltare
exagerată, monstruoasă (hipermnezia mecanică a calculatorilor fenomenali). Gândirea
operează numai cu elemente concrete, abstractizarea fiind aproape imposibilă. Din aceasta
cauză și formarea noțiunilor este mult îngreunată, iar școlarizarea se limitează la învățarea

32
unui număr restrâns de cuvinte. La imbecil se pot forma unele deprinderi practice printr-un
antrenament adecvat dar acestea au un grad redus de complexitate, făcându-i apți numai
pentru munci simple, necalificate și fără caracter de inițiativă, improvizație. O dată formate
deprinderile rămân stabile, bolnavii adaptându-se cu greu la situații care ies din stereotip .
Personalitatea rudimentară este caracterizată printr-o sugestibilitate crescută, prin lipsa
discernământului, prin dezinhibiția instinctivo-afectivă cu manifestări elementare,
zgomotoase la care participă cu tot corpul, ele fiind însoțite de puternice reacții
neurovegetative. Unii prezintă exhibiționism, masturbație, zoofilie, prostituție, și pot comite
o serie de acte antisociale. Nu sunt în stare să se întrețină singuri sau să întrețină o familie,
fiind dependenți sociali. Crizele epileptice se întâlnesc într-un procent de 42% (consecința
leziunilor neurologice centrale).
3).Idioția, forma cea mai gravă a oligofreniilor, reprezintă stadiul cel mai profund al
nedezvoltării intelectului, Q.I. fiind 20-34, ceea ce corespunde unei vârste psihice de 1-3 ani.
Frecvența este mai scăzută, reprezentând 5% din totalul oligofreniilor. Idiotul este considerat
total nerecuperabil, el necesitând o îngrijire și o supraveghere permanentă în instituții
spitalicești de profil. Aspectul somatic al idiotului este dizarmonic, caracteristic, datorită
malformațiilor produse prin leziuni centrale precoce: craniul micro sau macroencefalic, gura
de lup, macroglosie, nistagmus cu secuse rapide sau lente, strabism, buze groase, gura
întredeschisă, din care se prelinge saliva, privire fixă sau rătăcită, mimica ștearsă,
inexpresivă, hipomobilă. Tulburările neurologice sunt grave și constau din hemiplegie sau
paraplegie spastică, contracturi extrapiramidale, tulburări de statică, dinamică și de
motricitate (prin lipsa de coordonare a mișcărilor), tulburări sfincteriene. Unii prezintă
mișcări ritmice de balansare a corpului. Vorbirea nedezvoltată, constă în articulări
monosilabice și mai rar în învățarea unor cuvinte simple prin care-și exprimă dorințele și
simțămintele. Percepțiile sunt nediferențiate, nu disting gusturile, mirosurile, adesea nu simt
decât durerea puternică, se mușcă, se rănesc. Atenția hipoprosexică, cu o mare labilitate,
poate merge uneori până la aprosexie. Memoria slabă permite doar fixarea mecanică.
Formarea noțiunilor nefiind posibilă, gândirea idiotului rămâne nedezvoltată. Activitatea
voluntară se caracterizează prin mișcări necoordonate, stereotipe sau prin hipokinezie.
Instinctele sunt întotdeauna modificate, ele pot fi exagerate, scăzute sau pervertite (bulimie,

33
coprofagie, scăderea instinctului de conservare). Unii idioți sunt liniștiți, apatici, pe când alții
sunt mobili, agresivi cu tendințe elastice.
Se disting două forme clinice mai bine conturate:
- idiotul superior, cu Q.I. în jur de 20 și o vârstă psihică de aproximativ 3 ani, care articulează
câteva cuvinte, se poate alimenta singur, înțelege comenzile simple:
-idiotul inferior, cu vârsta psihică în jur de 1 an, care nu vorbește, scoate numai câteva sunete
nearticulate, nu se alimentează singur și prezintă semne neurologice grave, asociate cu
diverse tulburări senzoriale. Frecvența crizelor epileptice este ridicată datorită multiplelor
leziuni neurologice centrale existente.
Anatomie patologică. În oligofreniile ușoare, modificările pot lipsi; ele sunt
necaracteristice față de factorii etiologici. În formele grave ele sunt întotdeauna prezente și
constau din leziuni degenerative, leziuni encefalopatice sechelare, agenezii corticale,
microgirii, pahigirii, anomalii de corp calos, malformații ventriculare (hidrocefalie internă
sau externă), scleroze, leziuni cicatriceale. Histologic se găsesc celule embrionare,
heterotopie, proliferări gliale etc.
4.Forme clinice etiologice. Menționăm câteva dintre cele mai importante,
numărul lor fiind extrem de mare.
a.Oligofrenia fenil-piruvică, face parte din cadrul oligofreniilor dismeolice și a fost
descrisă de Folling (1934). Se datorește lipsei enzimei care transformă fenil-alanina în
tirozină, catabolismul oprindu-se la acidul piruvic. Clinic se manifestă printr-o retardare
intelectuală gravă, ce apare intre 1 și 4 ani. Somatic: craniu mic, facies caracteristic de înger
cu trompetă, păr blond, talie mică. Semnele neurologice constau dintr-o hipertonie
extrapiramidală, mișcări atetozice, tremurături. Boala se transmite genetic printr-o genă
autozomală recesivă. Diagnosticul se pune pe baza aspectului clinic caracteristic, al retardării
psihomotorii și a examinărilor de laborator care evidențiază prezența fenilalaninei în urină
(cu perclorura de Fe). Descoperită precoce, prognosticul este bun. Tratamentul constă în
regim alimentar cu excluderea fenilalaninei din alimentație, cel puțin pana la vârsta de 15
ani.
b.Idioția mongoloidă (v. LANGDON-DOWN) Hidrocefalia internă sau externă
datorită obstruării găurii lui Luscka sau apeductului Sylvius, duce la creșterea volumului
craniului, dehiscența suturilor oaselor calotei craniene și protruzia globilor oculari (ochi în

34
apus de soare). Aspectul clinic arată disproporția dintre craniu și masivul facial, pe de o parte,
și între cap și trunchi, pe de alta. Tulburările neurologice constau din semne piramidale,
cerebeloase și crize convulsive. Psihic, se întâlnește o nedezvoltare intelectuală de intensități
foarte diferite.
c.Idioția ama-urotică familială (v. TAY-SACHS și SPEILMAYER-VOGT).
Scleroza tuberoasă Bourneville face parte din displaziile congenitale și se datorește unor
factori mecanici, chimici etc., în general puțin cunoscuți, care perturbă dezvoltarea
histologică normală a SNC. Aspectul clinic este puțin caracteristic: slaba dezvoltare a
intelectului este prezentă în 70-80% din cazuri. Semnele neurologice constau în crize
convulsive jacksoniene sau generalizate. Diagnosticul se pune mai ales pe baza modificărilor
anatomopatologice caracteristice, care evidențiază mase scleroase în creier, acesta având un
aspect conopidiform. Prognosticul este grav, decesul survenind intre 5 și 15 ani. Micro-
cefalia se datorește lipsei de dezvoltare a cutiei craniene, de obicei prin sutura precoce a
oaselor craniene și împiedicarea creșterii acestora, cauzată de factori foarte diferiți. Clinic
constatăm o micșorare a craniului, frunte teșită, turtirea regiunii occipitale. Tabloul psihic cel
mai frecvent este al unei imbecilități. Neurologic se constată rigiditate și hiperreflexie.
Examenul anatomopatologic arată agenezii cerebrale, microgirii, agirii etc.
d.Embriopatia rubeolică apare după contractarea unei rubeole de către gravidă, în
primele 3 luni de sarcină. A fost descrisă de Gregg (1941). În primele 2 luni de sarcină,
malformațiile ating un procent de 80-100% din cazuri, multe din ele fiind incompatibile cu
viața. După luna a 2-a, procentul lor scade la 50%, iar gravitatea se reduce. Anomaliile de
dezvoltare a SNC realizează și tablouri psihice caracterizate printr-un deficit intelectual
variabil, ce merge de la debilitate și până la idioție, în funcție de gravitatea leziunilor
cerebrale. Semnele neurologice constau în crize convulsive, mișcări atetozice ș.a. Leziunile
anatomopatologice sunt diverse.
e.Embriopatia toxo-plasmatică (v. TOXOPLASMOZA). Incompatibilitatea Rh,
prin microtrombozele pe care le provoacă, dau leziuni cerebrale difuze sau de focar,
manifestate prin semne neurologice ca: dizartrie, modificări de reflexe, distonii musculare,
rigiditate etc. Tabloul psihic se caracterizează printr-o debilitate ușoară.
3.4. Diagnostic pozitiv

35
Sub aspectul evidențierii deficitului intelectual și a încadrării în una din formele
clinice, acesta nu ridică probleme. Pentru formele grave, diagnosticul se face pe baza
examenului psihic. Pentru formele ușoare, cele de limită, sau atunci când dorim mai multă
exactitate, se recurge și la testări psihometrice cu ajutorul cărora se apreciază Q.I. (scala
Binet-Simon etc).
Diagnosticul etiologic este dificil și nu totdeauna posibil.
Diagnosticul diferențial al oligofreniilor în general se face cu
-demențele infantile în care intelectul a atins un nivel normal de dezvoltare, dar s-a degradat
sub influența unor leziuni cerebrale de natură variată;
-cu neurozele în cazul debilității mintale cu acuze neurotice, frecvent întâlnite prin
dificultățile de adaptare la mediul social și a capacității reduse de înțelegere și raționalizare a
unor situații psihotraumatizante; testările psihometrice evidențiază însă fondul intelectual
deficitar.
Psihopatiile trebuie diferențiate de oligofrenii care adesea prezintă tulburări de
comportament (debil dizarmonic). Sugestibilitatea crescută, diminuarea sau lipsa
discernământului precum și Q.I. scăzut, tranșează diagnosticul;
- cu epilepsia, datorită frecvenței cu care apar crizele convulsive mai cu seamă în
oligofreniile grave; spre deosebire de epilepsiile idiopatice sau secundare, la oligofrenii se
găsesc, pe lângă tulburările de intelect, și tulburări grave neurologice, consecință a leziunilor
cerebrale.
3.5.Evoluția și prognosticul oligofreniilor depind de forma clinică și de
factorul etiologic. Prognosticul este benign sub aspect vital în formele ușoare, fără
malformații sau leziuni organice, și devine cu atât mai grav cu cât aceste leziuni sunt mai
exprimate.
3.6.Tratamentul curativ se rezumă de obicei la aplicarea măsurilor medicale și
psihopedagogice speciale. Se vor corecta tulburările endocrine cu preparate hormonale, se va
stimula activitatea cerebrală prin administrarea de cerebrolizine, aminoacizi, importanți
pentru metabolismul cerebral, encefabol, glutarom, vitamine B. În formele cu agitație
psihomotorie se administrează psihotrope și sedative (levomepromazin, haloperidol, 2-5
mg/zi, tioridazina , diazepam 20-50 mg/zi etc). În formele depresive și apato-abulice,

36
dispoziția poate fi stimulată cu timoanaleptice. La bolnavii cu tulburări de comportament se
recomandă : carbamazepina , convulex, gabapentinum.
Măsurile psihopedagogice vizează educarea și instruirea oligofrenilor recuperabili
(debili mintali și imbecili la limita superioară). Pentru aceștia există unități profilate,
încadrate cu pedagogi, psihologi, psihoterapeuți cu pregătire specială care, prin munca în
echipă, îndrumă și stimulează potențialul intelectual, potrivit cu disponibilitățile și înclinațiile
fiecărui bolnav, reușind formarea unor îndeletniciri practice și acumularea unui bagaj de
cunoștințe teoretice necesar pentru desfășurarea unei munci sociale utile. Bolnavii cu forme
grave de oligofrenii, socotiți irecuperabili, sunt spitalizați în unități speciale unde beneficiază
de asistență medico-socială necesară (cămine-spital). Unii pot fi învățați să aibă o serie de
deprinderi simple, folosite în activități ergoterapeutice și în scopuri practice. În instituirea
măsurilor psihopedagogice, în asistența debililor mintali o contribuție de seamă și-a adus-o și
școala clujeană de oligofrenologie, reprezentată de prof. D. D. Rosea si Al. Rosea și colab.
Expertiza capacității de muncă. Se pune mai cu seamă pentru debilii mintali care au
învățat o meserie și desfășoară o muncă socială utilă, organizată și remunerată (tapițeri,
tâmplari, zidari etc). Datorită iritabilității, susceptibilității, lipsei de suplețe în relațiile
interpersonale etc, pot intra în conflict cu colectivitatea în care muncesc, reacționând fie
violent, fie prin stări depresive și de demisie. Pentru evitarea acestor situații, mediul trebuie
să fie mai tolerant și în prealabil pregătit să fie înțeleși, ajutați și stimulați. Se poate de
asemenea recomanda munca cu orar redus în unități de producție profilate (ex. cooperativele
de invalizi).
Expertiza medico-legală. De multe ori oligofrenii (debilii dizarmonici sau imbecilii la limita
superioară) ajung să comită acte antisociale, mai ales în tovărășia unor psihopați (furt, viol,
incendiu, vagabondaj etc). În aprecierea responsabilității penale se ține seama de gradul de
sugestibilitate și de diminuare a discernământului, paralel cu scăderea Q.I.21.

21
http://muhaz.org/particulariti-ale-examinrii-clinice-i-paraclinice-n-psihiatria.html?
page=16&fbclid=IwAR0R2MC-iraqZcabEXMTs6RqdXBxZQGgXVN1SjdrhqmeTl_HFqD5dF_dJnI

37
38
PARTEA SPECIALĂ

CAPITOLUL IV

MOTIVAȚIA LUCRĂRII

Incidenţa crescândă a întârzierilor mentale, deteriorarea calităţii vieţii bolnavului,


dar şi a familiei acestuia denotă actualitatea acestei teme.
Retardarea mintală se referă la prezența unei limitări substanţiale ale funcţiilor
neuropsihice, caracterizată printr-o scădere semnificativă a intelectului, însoţită de reducerea
abilitaţilor adaptative în două sau mai multe din următoarele domenii: comunicare,

39
autoîngrijire, convieţuire în familie, abilităţi sociale, activităţi comunitare, sănătate,
şcolarizare, petrecerea timpului liber, profesie. În urma cercetărilor OMS și UNESCO a fost
găsită în populația infantilă o frecvență a intelectului de limită de 7%; 2,5-3% - retardul
mintal ușor; 0,24% - retardul mintal mediu și sever; 0,06% - retardul mintal profund22.
Persoanele cu Întârziere Mintală pot avea asociate: tulburări de auz în 10 % din
cazuri; crize convulsive în 33% din cazuri; paralizie cerebrală în 30-60% din cazuri; mai pot
prezenta asociat: tulburări de conduită, stări anxioase, sindrom hiperkinetic, etc. Pentru acești
subiecți este important mai ales aprecierea diagnosticului, identificarea căilor complexe de
terapie, astfel ca bolnavii să beneficieze de îngrijiri speciale ale unei echipe complexe de
specialişti23 .
Comparativ cu alte tulburări de sănătate mintală, schizofrenia prezintă o rată relativ
scăzută a incidenței (medie anuală de 15.2/100.000 persoane) 24 dar, în același timp, se află
printre principalele cauze ale poverii bolii la nivel global conform estimărilor Organizației
Mondiale a Sănătății, datorită impactului pe care îl are asupra comunității prin costurile
generate de dizabilitățile severe de funcționare socială a persoanelor afectate care generează
dependența de servicii de asistență, evoluția de lungă durată cu numeroase episoade și
debutul la vârstă tânără.
Schizofrenia și Oligofrenia sunt afecțiuni debilitante și cu evoluție cronică, cu
impact sever asupra funcționării pacientului și familiei sale precum și cu importante costuri
pe termen lung. Studiind evoluția acestor pacienți pe termen îndelungat, cunoaștem mai bine
mizele abordărilor terapeutice, managementul terapeutic adecvat, maniera optimă de obținere
a remisiei și a funcționării.
Scopul acestei lucrări este
- de a evidenția particularitățile clinice ale schizofreniei grefate pe oligofrenie
- evidențierea statusului cognitiv, biologic, simptomatologic și funcțional la pacienții din
lotul de studiu
- să aducă propuneri privind îmbunătățirea serviciilor și îngrijirilor nursing adresate
pacienților cu schizofrenie și retard mental
22
http://www.logopedics.info/intarzierea-mintala.php?fbclid=IwAR3OeVZBPbRCnpJeM7dRQyKQUs76igpi5B-
r2RicxiMrXLGX5l2S8ZQBG9Q
23
http://www.scritub.com/sociologie/psihiatrie/INTARZIEREA-MINTALA-RETARDAREA23566.ph
24

https://docs.google.com/document/d/1ijllB8OvSxIFub--02MPMwW4xIu8oWm9YL55z6at4oc/edit

40
-evidenţierea anumitor repere terapeutice în cazul asistenţei medicale ale schizofreniei
grefate pe retard

CAPITOLUL V

MATERIAL ȘI METODĂ

În această lucrare s-a recurs la studierea particularităţilor clinico-terapeutice în


tulburările psihotice din schizofrenia grefată pe oligofrenie.Pentru studiu retrospectiv s-a
selectat un lot de 24 subiecți cu Întârziere mintală , 10 de gen feminin și 14 gen masculin, cu
vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani, care s-au prezentat în Centrul de Sănătate Mintală din
cadrul Spitalului Județean de Urgență Tg Jiu ,în perioada ianuarie 2016-ianuarie 2019.
Includerea în lot s-a făcut pe baza diagnosticului consemnat în fișa de consultație medicală,
diagnostic ce corespunde criteriilor DSM- IV pentru schizofrenie grefată pe retard mental.

41
Pentru studiul prospectiv am selectat 5 pacienți ,2 bărbați și 3 femei,cu retard mental
ușor și moderat ,care aveau diagnosticul de schizofrenie grefată și care s-au prezentat la
Centrul de Sănătate Mintală al Spitalului Județean de Urgența Tg Jiu. Parametrii urmăriți în
fișa de consultație medicală au fost sexul ,mediul de rezidență, statutul social,gradul de
severitate al retardului mental , antecedentele personale.
Elaborarea planului de îngrijiri nursing s-a făcut având la bază teoria Virginiei
Henderson care este axată pe cele 14 nevoi de bază. După evaluarea problemelor de îngrijire
s-a stabilit gradul de dependență astfel:
-independență 14 puncte
-dependență ușoară 15-18 puncte
-dependență moderată 19-28 puncte
-dependență majoră 29-42 puncte
-dependență totală 43-56 puncte

CAPITOLUL VI

PREZENTARE CAZURI CLINICE


Cazul nr 1
Pacienta O.M.,30 de ani, din Căpreni ,Gorj,se prezintă la C.S.M.din cadrul
Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului de Urgență Tg Jiu, prezentând: stare de neliniște
psihomotorie, delir de persecuție , interpretativitate , suspiciozitate ,insomnie.
Istoricul bolii -pacientă cunoscută cu numeroase prezentări în serviciul nostru ,
boala debutând în urmă cu 10 ani pe fondul unui retard mental ușor ,IQ=60.
Antecedente personale-pacientă născută de mamă ,la supratermen ,cu leziuni
postpartum si hipoxie din cauza poziției cordonului ombilical în jurul gâtului,

42
apendicectomie la 14 ani ,a urmat 8 clase la o școală gimnazială , locuiește împreună cu
mama ,trăiesc din pensia mamei.
Diagnosticul medical: schizofrenie grefată pe retard mental ușor
Bilanț de dependență.
Pacienta are nevoie de asistență externă pentru îndeplinirea următoarelor nevoi:
1.nevoia de a fi curată și îngrijită
2.nevoia de a dormi și a fi odihnită
3.nevoia de a evita pericolele
4.nevoia de a comunica
5.nevoia de a acționa conform propriilor convingeri
6.nevoia de a învăța să își păstreze sănătatea

La prima prezentare

Nevoia Probleme de Diagnostic nursing Obiective Intervenții nursing


afectată dependență nursing

1.Nevoia de Pacienta nu mai Deficit de igienă Creșterea Se sfătuiește pacienta


a fi curată și este interesată de manifestat prin gradului de să folosească
îngrijită igiena personală dezinteres autoîngrijire obiectele de
îngrijire:periuța de
dinți ,piepten,să facă
baie săptămânal ,să se
îmbrace curat și
ordonat

2.Nevoia de Stare de neliniște Suspiciozitate Să adoarmă și să Se instituie tratament


a dormi și a psihomotorie ,Interpretabilitate, se trezească pentru recăpătarea
se odihni ,insomnie Delir de persecuție liniștită calității și cantității
,oboseală somnului
,iritabilitate

43
3.Nevoia de Vulnerabilitate Tulburări de gândire Creșterea Se sfătuiește familia
a evita față de Agresivitate siguranței să o supravegheze
pericolele pericole,risc de ,securitate fizică permanent pentru a
accidente și psihologică evita eventualele
,comportament situații periculoase
agresiv

4.Nevoia de Comunicare Suspiciozitate Exprimarea Este încurajată


a comunica ineficientă, ,Tulburări de ușoară a pacienta să comunice
incoerență gândire dorințelor și cu cei apropiați ,să îsi
nevoilor,să manifeste dorințele ,să
stabilească relații colaboreze cu cei din
armonioase cu jur la diferite activități
cei din jur

5.Nevoia de Frustrare Tulburări de gândire Creșterea Este încurajată


acționa ,incapacitate de a încrederii în pacienta să efectueze
conform se adapta la forțele proprii activități care îi fac
propriilor realitate plăcere ,să aibă grijă
convingeri de animale ,de flori
,să meargă la biserică

6.Nevoia de Deficit de Deficit de Să capete Pacientei i se explică


a învăța să cunoștințe ,lipsa cunoștințe cunoștințe posibilitatea de a își
își păstreze motivației medicale despre îmbunătăți starea de
sănătatea ,interesului boala sa și să sănătate respectând
prezinte indicațiile medicului
înțelegerea lor și urmarea întocmai a
tratamentului

La a doua prezentare

44
Nevoia Probleme de Obiective nursing stabilite Evaluarea intervenției în
afectată dependență la prima la prima prezentare cadrul celei de a doua
prezentare prezentări

1.Nevoia de a fi Pacienta nu mai era Creșterea gradului de Pacienta prezintă o


curată și interesată de igiena autoîngrijire îmbunătățire a aspectului
îngrijită personală fizic și al îmbrăcămintei

2.nevoia de a Stare de neliniște Să aibă somn liniștit ,să În urma tratamentului


dormi și a fi insomnie oboseală adoarmă și să se trezească instituit pacienta reușește să
odihnită iritabilitate odihnită aibă un program adecvat de
somn și odihnă

3.nevoia de a Vulnerabilitate față Creșterea siguranței Pacienta nu mai prezintă


evita pericolele de pericole, ,securitătții fizice și comportament agresiv ,este
Risc de psihologice calmă ,liniștită ,încrezătoare
accidentare
,comportament
agresiv

4.nevoia de a Comunicare Exprimarea ușoară a Pacienta comunică cu


comunica ineficientă la nivel nevoilor și dorințelor familia și apropiații își
afectiv ,stabilirea de relații exprimă dorințele
armonioase

5.nevoia de a Frustrare Tulburări de Pacienta merge la


acționa ,incapacitate de a se gândire,pierderea imaginii biserică ,se implică în
conform adapta la realitate de sine activitățile din casă ,are
propriilor spirit de inițiativă
convingeri

45
6.nevoia de a Deficit de Să capete cunoștințele Pacienta înțelege că trebuie
învăța să își cunoștințe,lipsa necesare pentru a se putea să își administreze
păstreze motivației îngriji tratamentul pentru ca
sănătatea simptomele să nu se
înrăutățească

Gradele de dependență privind nevoile fundamentale

Nevoia La prima prezentare La a doua prezentare


Fundamentală

1.nevoia de a respira și a avea o buna circulație 1 1

2.nevoia de a bea și a mânca 1 1

3.nevoia de a elimina 1 1

4.nevoia de a se mișca și a avea o bună postură 1 1

5.nevoia de a dormi și a se odihni 3 2

6.nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca 2 1

7.nevoia de a fi curată și îngrijită 2 1

8.nevoia de a-și menține temperatura corpului 1 1


normală

9.nevoia de a evita pericolele 3 2

10.nevoia de a comunica 3 1

11.nevoia de a acționa după nevoile și credințele 3 2


sale

46
12.nevoia de a fi ocupată și utilă 3 1

13.nevoia de a se recrea 1 1

14.nevoia de a învăța să își păstreze sănătatea 3 2

Total 28 18

Față de prima prezentare când a avut o dependență moderată ,la a doua gradul de dependență
se îmbunătățește.

47
CAZUL NR 2
Pacientul P.L.,37 ani,din Licurici ,Gorj, este adus la C.S.M.din cadrul
Ambulatoriului de specialitate al Spitalului de Urgență Tg Jiu,de către fratele său,
pentru:stare de neliniște psihomotorie ,tulburări de comportament ,deficit intelectual,delir de
prejudiciu,de persecuție ,interpretativitate.
Istoricul bolii:debutul fenomenologiei psihopatologice a fost la 18 ani ,având
repetate internări în secția psihiatrie ,fiind diagnosticat cu retard mental moderat,IQ=49
,epilepsie cronică ,encefalită.
Antecedente personale: născut din mama alcoolică și tată alcoolic,fratele afirmă că
la vârsta de 1 an a suferit un traumatism cranian datorită neatenției mamei. A urmat 4 clase la
o școală ajutătoare.
Diagnostic medical: Schizofrenie grefată pe retard mental.
Epilepsie cronică.Sechele encefalitice.
Bilanț de dependență:
Pacientul are nevoie de asistență externă pentru îndeplinirea următoarelor nevoi:
 1.a bea și a mânca
 2.a elimina
 3.a dormi și a se odihni
 4.a fi curat, îngrijit și a-și proteja tegumentele
 5.a se îmbrăca și dezbrăca
 6.a evita pericolele
 7.a comunica
 8.a acționa conform propriilor convingeri
 9.a învăța pentru a-și păstra sănătatea
 10.a se recrea
La prima prezentare

Nevoia Probleme de Diagnostic nursing Obiective Intervenții nursing


afectată dependență nursing

48
1.nevoia Pacientul prezintă o Alimentație și Pacientul să își Se alcătuiește un
de a bea și dorință necontrolată hidratare inadecvată formeze orar al orelor de
a mânca de a mânca din oră în prin surplus deprinderi masă pe care
oră alimentare pacientul să îl
corecte poată urma

2.nevoia Pacientul prezintă Incontinența urinară Pacientul să își Se sfătuiește


de a uneori eliminări funcțională prin formeze pacientul să
elimina necontrolate de urină insuficient control deprinderi meargă cât mai des
vezical (vezică corecte ale la toaletă pentru a
iritabilă) eliminării de preveni eliminările
urină ,să fie necontrolate
echilibrat psihic

3.a dormi Insomnii Somn întrerupt ,agitat Pacientul să Se instituie un


și a se ,agitație,iritabilitate aibă un somn program adecvat
odihni liniștit de odihnă și
,odihnitor somn,eventual
tratament
medicamentos

4.Nevoia Pacientul nu este Deficit de igienă Creșterea Se sfătuiește


de a fi interesat de igiena manifestat prin gradului de pacientul să
curat și personală,de dezinteres autoîngrijire folosească
îngrijit înfățișarea sa obiectele de
îngrijire:periuța
de-dinți ,piepten,să
facă baie
săptămânal ,să se
îmbrace curat și
ordonat

5.a se Este supărat dacă Îmbrăcăminte Să se îmbrace Hainele se pun la


îmbrăca și trebuie să își schimbe neadecvată datorită curat și adecvat spălat după ce sunt

49
dezbrăca hainele sau i se spune tulburărilor psihice folosite
că sunt murdare manifestate prin ,amenajarea unui
iritabilitate și loc special pentru
neîndemânare hainele lui
preferate curate

6.a evita Nu prezintă abilitatea Afectarea integrității Creșterea Supravegherea


pericolele de a evita pericolele fizice,vulnerabilitate siguranței pacientului de
față de pericole,risc de către cei
accidentare ,rănire apropiați ,nu se
lasă singur în
casă ,se evită
locurile
aglomerate

7. nevoia Limbaj incoerent Comunicare Îmbunătățirea Apropiații să aibă


de a ,tulburări de inadecvată la nivel comunicării răbdare în a
comunica memorie, intelectual ,afectiv și la comunica cu
Delir-de prejudiciu nivel senzomotor pacientul ,să fie
lăsat să se exprime

8.nevoia Nu prezintă Dificultate de a acționa Ajutor în luarea Însoțirea


de a convingeri personale după credință și valori deciziilor pacientului în
acționa față de realitate diverse medii
conform pentru a-l ajuta să
propriilor ia decizii
convingeri

9.nevoia Prezintă iritabilitate Izolare prin Să participe la Se încearcă


de a fi ,suspiciozitate ,nu comportament activități implicarea în
ocupat și participă la activități neadecvat ,iritabil gospodărești activitățile
util ,suspicios gospodărești care
îi fac plăcere

50
10.a învăța Pacientul nu prezintă Incapacitate de a Să acumuleze Se explică
cum să își dorință și interes în înțelege și a memora câteva permanent
păstreze acumularea de informații informații pacientului toate
sănătatea cunoștințe etapele de îngrijire
și tratament ,cu
răbdare

11.a se Incapabil de a Intoleranță la activități Să participe la Se încearcă


recrea îndeplini activități recreative datorită activități implicarea
recreative iritabilității recreative pacientului în
activitățile
gospodărești

La a doua prezentare

Nevoia Probleme de dependență la Obiective nursing Evaluarea intervenției în


afectată prima prezentare stabilite la prima cadrul celei de a doua
prezentare prezentări

1.nevoia de a Pacientul prezintă o Pacientul să își Pacientul și-a format un


bea și a dorință necontrolată de a formeze deprinderi orar corect de mese ,pe
mânca mânca din oră în oră alimentare corecte care îl respectă

2.nevoia de a Pacientul prezintă uneori Pacientul să își Pacientul nu mai prezintă


elimina eliminări necontrolate de formeze deprinderi așa des pierderi
urină corecte ale eliminării necontrolate de urină
de urină ,să fie
echilibrat psihic

51
3.a dormi și a Insomnii Pacientul să aibă un Pacientul are un somn
se odihni ,agitație,iritabilitate somn liniștit ,odihnitor odihnitor ,respectă
programul de somn

4.Nevoia de a Pacientul nu este interesat Creșterea gradului de Efectuează igiena zilnică și


fi curat și de igiena personală,de autoîngrijire săptămânal
îngrijit înfățișarea sa

5.a se Este supărat dacă trebuie Să se îmbrace curat și Păstrează hainele curate ,se
îmbrăca și să își schimbe hainele sau i adecvat schimbă de cate ori la
dezbrăca se spune că sunt murdare murdărește

6.a evita Nu prezinta abilitatea de a Creșterea siguranței Evită locurile


pericolele evita pericolele necunoscute ,aglomerate
,pleacă mereu însoțit

7.a comunica Limbaj incoerent ,tulburări Îmbunatățirea Răspunde la întrebări ,dar


de memorie, comunicării limitat datorită deficitului
Delir-de prejudiciu intelectual și tulburărilor de
memorie datorate
encefalitei din copilărie

8.a acționa Nu prezintă convingeri Ajutor în luarea Este ajutat să ia decizii de


conform personale, nu practică deciziilor cei din familie
propriilor religia
convingeri

9.nevoia de a Prezintă iritabilitate Să își găsească o Activitatea preferată este să


fi ocupat și ,suspiciozitate ,nu participă activitate preferată arunce boabe de porumb la
util la activități găini (îngrijește găinile)

52
10.a învăța Pacientul nu prezintă Să acumuleze câteva Știe că trebuie să își ia
cum să își dorință și interes în informații cu privire la medicamentele după fiecare
păstreze acumularea de cunoștințe tratamentul său masă
sănătatea

11.a se recrea Incapabil de a îndeplini Să participe la Pacientul se uită la televizor


activități recreative activități recreative ,doar la imagini ,îi place să
asculte muzica în căști

Gradele de dependență privind nevoile fundamentale

Nevoia La prima prezentare La a doua prezentare


Fundamentală

1.nevoia de a respira și a avea o bună circulație 1 1

2.nevoia de a bea și a mânca 2 1

3.nevoia de a elimina 3 2

4.nevoia de a se mișca și a avea o bună postură 1 1

5.nevoia de a dormi și a se odihni 3 1

6.nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca 3 1

7.nevoia de a fi curat și îngrijit 3 2

8.nevoia de a-și menține temperatura corpului 1 1


normal

9.nevoia de a evita pericolele 3 2

10.nevoia de a comunica 3 2

53
11.nevoia de a acționa după nevoile și credințele 3 2
sale

12.nevoia de a fi ocupat și util 3 2

13.nevoia de a se recrea 3 1

14.nevoia de a învăța să își păstreze sănătatea 3 2

Total 35 21

Față de prima prezentare când a avut o dependență moderată ,la a doua prezentare gradul de
dependență este îmbunătățit.

54
CAZUL NR 3
Pacienta P.M. ,vârsta 20 ani,din Godinesti-Gorj ,este adusă la C.S.M. din cadrul
Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului Județean Tg Jiu ,pentru comportament
perturbat,iritabilitate ,grimaserii ,bizarerii, incoerență.
Istoricul bolii: În urmă cu un an a prezentat un episod de delir de prejudiciu fiind
diagnosticată cu schizofrenie grefată pe retard mental moderat ,IQ=45.A urmat tratament
timp de 6 luni cu neuroleptice ,antipsihotice ,dar pe care l-a întrerupt.
Antecedente personale:pacientă cunoscută cu retard mental moderat ,născută din mamă
cu retard mental ușor și crescută la casa de copii până la 18 ani ,este adusă în mediul familial
în urma cu 2 ani.
Menarha la 14 ani.
Diagnosticul medical:Schizofrenie grefată pe retard mental
Bilanț de dependență: pacienta are nevoie de asistență pentru îndeplinirea următoarelor nevoi
-1.a dormi și a se odihni
-2.a evita pericolele
-3.a comunica
-4.a acționa conform propriilor convingeri și valori
-5.a fi preocupată în vederea realizării
-6.a se recrea
-7.a învăța cum să își păstreze sănătatea

La prima prezentare

Nevoia Probleme de dependență Diagnostic nursing Obiective Intervenții


afectată nursing nursing

55
1.nevoia Somn perturbat: insomnie, Anxietate pe fondul Îmbunătățirea Liniste și
de a teamă Tulburări de instabilității somnului și a cameră
dormi și comportament. emoționale stării psihice relaxantă
a se pentru un
odihni somn
odihnitor

2.Nevoia neliniște Vulnerabilitate față Să evite Supraveghere


de a evita psihomotorie,iritabilitate,bizare de pericole datorită situațiile din partea
pericolel rii tulburării de periculoase din familiei
e comportament mediul
manifestată prin înconjurător
insecuritate
psihologică

3.nevoia Debit verbal greoi, limbaj Comunicare Să comunice Încurajarea


de a neclar, imprecis inadecvată la nivel adecvat,pacienta comunicării
comunica intelectual sa-și poată prin
Tulburări de exprima plimbări
relaționare și emoțiile, ,participări la
comunicare,bizareri temerile diferite
i comportamentale sentimentele activități

4.nevoia nu înțelege conceptul de Dificultate Să își exprime Împreună cu


de a religie, dar folosește cruciulițe, de a acționa după propriile familia merge
acționa iconițe. credințe și nevoi convingeri la slujbă
conform Nu prezintă convingeri ,spune
propriilor personale față de realitate. rugăciuni ca
convinge să ii fie mai
ri și bine
valori

5.nevoia Nu prezintă convingeri Alterarea Să se implice în Este


de a fi personale față de realitate,își capacității de activitățile încurajată să

56
preocupa dorește bani și multe dulciuri realizare datorită gospodărești din își ajute
tă în tulburării de casă mama la
vederea gândire manifestată gătit ,la
realizării prin lipsa motivației curățenie

6.nevoia Pacienta prezintă Incapacitatea de a Să își ocupe Este sfătuită


de a se Anxietate ,comportament îndeplini activități timpul în mod familia să îi
recrea perturbat recreative datorită plăcut și util creeze un
afectării psihice spațiu potrivit
manifestată prin în care să facă
iritabilitate ce îi face
plăcere

7.nevoia Pacienta nu este interesată de Deficit de Pacienta să-și Am explicat


de a a învăța cum să-și păstreze cunoștințe medicale exprime pacientei și
învăța să sănătatea motiv pentru care are datorită tulburării interesul de a familiei
își nevoie de o persoană care să o de gândire, acumula noi importanța
păstreze îndrume. memorie, cunoștințe respectării
sănătatea manifestată prin despre boală tratamentului
dezinteres, lipsă de dându-i
informații. exemple de
vindecări
anterioare.

La a doua prezentare

Nevoia Probleme de dependență Obiective nursing Evaluarea intervenției în


afectată la prima prezentare stabilite la prima cadrul celei de a doua
prezentare prezentări

1.nevoia de a Somn perturbat: Îmbunătățirea Si-a format un program de


dormi și a se insomnie, teamă somnului și a stării somn la ore regulate
odihni nejustificata apărută pe psihice ,doarme

57
fondul de instabilitate suficient,odihnitor ,fără
emoțională. Tulburări de vise ,coșmaruri
comportament.

2.Nevoia de a risc de accidente, Să evite situațiile Nu pleacă fără însoțitor


evita neliniște psihomotorie periculoase din mediul ,acasă este atent
pericolele înconjurător supravegheată

3.nevoia de a Debit verbal greoi, Să comunice Comunică cu plăcere cu cei


comunica limbaj neclar, imprecis adecvat,pacienta să-și din familie
poată exprima emoțiile,
temerile sentimentele

4.nevoia de a nu înțelege conceptul de Să își exprime propriile Poartă la gât lănțig cu


acționa religie, dar folosește convingeri cruciuliță ,seara se roagă ca
conform cruciulițe, iconițe. să se vindece
propriilor Nu prezintă convingeri
convingeri și personale față de realitate.
valori

5.nevoia de a Nu prezintă convingeri Restabilirea Atunci când e liniștită e


fi preocupată personale față de sentimentului propriei mulțumită cu viața ei,vrea
în vederea realitate,își dorește bani și valori sa își facă o prietenă
realizării multe dulciuri

6.nevoia de a Pacienta prezintă Să își ocupe timpul în Se uită la televizor ,ascultă


se recrea anxietate ,comportament mod plăcut și util melodii populare la radio
perturbat

7.nevoia de a Pacienta nu este Pacienta să-și exprime Dorește sa urmeze


învăța să își interesată de a învăța interesul de a acumula tratamentul să se vindece
păstreze cum să-și păstreze noi cunoștințe despre ,este ascultătoare,dar are
sănătatea sănătatea motiv pentru boală nevoie de ajutor ca să știe
care are nevoie de o ce are de făcut

58
persoană care să o
îndrume.

Gradele de dependență privind nevoile fundamentale

Nevoia La prima prezentare La a doua prezentare


Fundamentală

1.nevoia de a respira și a avea o bună circulație 1 1

2.nevoia de a bea și a mânca 2 1

3.nevoia de a elimina 3 2

4.nevoia de a se mișca și a avea o bună postură 1 1

5.nevoia de a dormi și a se odihni 3 1

6.nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca 3 1

7.nevoia de a fi curată și îngrijită 3 2

8.nevoia de a-și menține temperatura corpului 1 1


normal

9.nevoia de a evita pericolele 3 2

10.nevoia de a comunica 3 2

11.nevoia de a acționa după nevoile și credințele 3 2


sale

59
12.nevoia de a fi ocupat și util 2 1

13.nevoia de a se recrea 2 1

14.nevoia de a învăța să își păstreze sănătatea 2 2

Total 33 20

La prima prezentare a avut o dependență moderată ,iar la cea de a doua gradul de dependență
se îmbunătățește

CAZUL NR 4
Pacientul G.M. ,35 ani,din Rovinari -Gorj ,diagnosticat cu retard mental moderat IQ=43,se
prezintă la C.S.M.din cadrul Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului Tg Jiu
pentru:tulburare de activitate ,tulburare de conduită ,dislalie ,stări anxioase ,acuze
hipocondriace, labilitate afectivă ,refuz de alimentație.
Diagnostic:Schizofrenie grefată pe oligofrenie
Antecedente personale:tulburare de vorbire și de auz,retard psihomotor,fără
studii,necăsătorit,este îngrijit de părinti.
Istoricul bolii: în urma cu 8 ani este diagnosticat cu schizofrenie și are repetate internări în
serviciul psihiatrie
Bilanț de dependență:
Pacientul are nevoie de asistență externă pentru îndeplinirea următoarelor nevoi:
1.-nevoia de a bea și a mânca
2.nevoia de a se odihni și a dormi
3.nevoia de a comunica
4.nevoia de a se mișca și avea o bună postură
5.nevoia de a evita pericolele
6.nevoia de a se ocupa de propria realizare
7.nevoia de a învăța
8.nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori

60
La prima prezentare

Nevoia Probleme de dependență Diagnostic nursing Obiective Intervenții


afectată nursing nursing

1.nevoia Lipsa poftei de mâncare, Refuz de alimentație Să se alimenteze Hotăraște


de a bea și scădere în greutate corespunzător împreună cu
a mânca pacientul
alimentele care
îi plac și un
program de
mese pe care să
îl respecte

2.nevoia Insomnii Somn Să se odihnească Stabilește


de a dormi stări anxioase perturbat,anxietate corespunzător împreună cu
și a se pacientul un
odihni program de
somn
Pe care să îl
respecte

3.nevoia Tulburare de vorbire Comunicare Să Se educă și se


de a ,dislalie,tulburare de auz ineficientă la nivel îmbunătățească fac cu pacientul
comunica senzorial și motor capacitatea de exerciții de
comunicare comunicare

4.nevoia Oboseală ,slăbiciune Afectarea mobilizării Să să efectueze


de a se musculară ,acuză dureri datorită retardului îmbunătățească plimbări în
mișca și de oase și articulații psihomotor postura fiecare zi
avea o
bună
postură

61
5.nevoia Acuze Sindrom Pacientul să fie Învață
de a evita hipocondriace,labilitate hipocondriac ferit de pericole pacientul și
pericolele afectivă ,anxietate externe și interne familia cum să
crească gradul
de securitate

6.nevoia Incapacitate de a munci Dificultate de a se Pacientul să Se sfătuiește


de a se afirma datorită poată participa la familia să ofere
ocupa de diminuării capacității câteva activități sarcini
propria de muncă gospodărești gospodărești
realizare minore
pacientului

7.nevoia Bradipsihie ,fading Tulburarea ritmului Educarea Se încearcă


de a învăța mental ideativ prin încetinire tulburărilor de diferite metode
vorbire și de implicare în
comunicare educare și
învățare

8.nevoia Dificultăți de memorie și Dificultate de a lua Pacientul să își Se ajuta


de a concentrare,dificultate în decizii și a controla poată exprima pacientul în
acționa luarea deciziilor evenimente dorințele luarea
conform deciziilor
propriilor potrivite
convingeri
și valori

62
La a doua prezentare

Nevoia Probleme de dependență la Obiective nursing Evaluarea intervenției


afectată prima prezentare stabilite la prima în cadrul celei de a
prezentare doua prezentări

1.nevoia de a Lipsa poftei de mâncare, Să se alimenteze Pacientul și-a


bea și a mânca scădere în greutate corespunzător îmbunătățit alimentația

2.nevoia de a Insomnii Să se odihnească Pacientul reușește să se


dormi și a se stări anxioase corespunzător odihnească
odihni corespunzător

3.nevoia de a Tulburare de vorbire Să îmbunătățească Nu se observă


comunica ,dislalie,tulburare de auz capacitatea de îmbunătățiri în
comunicare comunicare

4.nevoia de a se Oboseală ,slăbiciune Să îmbunătățească Cu ajutorul medicației


mișca și avea o musculară ,acuză dureri de postura și mișcare zilnică
bună postură oase și articulații durerile osoase și
musculare s-au
ameliorat

5.nevoia de a Acuze Pacientul să fie ferit Acuzele hipocondriace


evita pericolele hipocondriace,labilitate de pericole externe și au devenit mai rare
afectivă interne

6.nevoia de a se Incapacitate de a munci Pacientul să poată Reușește să facă câteva


ocupa de participa la câteva activități gospodărești
propria activități gospodărești
realizare

7.nevoia de a Bradipsihie ,fading mental Reeducarea Persistă bradipsihie și


învăța tulburărilor de fading mental
vorbire și comunicare

63
8.nevoia de a Dificultăți de memorie și Pacientul să își poată Pacientul reușește să ia
acționa conform concentrare,dificultate în exprima dorințele decizii ajutat de familie
propriilor luarea deciziilor
convingeri și
valori

Gradele de dependență privind nevoile fundamentale

Nevoia La prima prezentare La a doua prezentare


Fundamentală

1.nevoia de a respira și a avea o bună circulație 1 1

2.nevoia de a bea și a mânca 2 1

3.nevoia de a elimina 2 1

4.nevoia de a se mișca și a avea o bună postură 2 1

5.nevoia de a dormi și a se odihni 3 1

6.nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca 2 1

7.nevoia de a fi curat și îngrijit 2 1

8.nevoia de a-și menține temperatura corpului 1 1


normal

9.nevoia de a evita pericolele 3 2

10.nevoia de a comunica 3 2

11.nevoia de a acționa după nevoile și credințele 3 2


sale

64
12.nevoia de a fi ocupat și util 3 2

13.nevoia de a se recrea 3 1

14.nevoia de a învăța să își păstreze sănătatea 3 2

Total 30 19

Față de prima prezentare pacientul prezintă încă o dependență moderată.

CAZUL NR. 5
Pacienta M.L. ,22 ani,din Novaci -Gorj ,aflată în evidența noastră de 5 ani ,se prezintă la
C.S.M. al Spitalului Județean de Urgență Tg Jiu, pentru :impulsivitate ,agresivitate ,tulburări
psihosenzoriale ,acțiuni distructive ,dromomanie ,comportament violent cu încercare de a
mușca, zgâria.
Diagnostic: schizofrenie grefată pe retard mental
Antecedente personale:retard mental moderat,IQ=40, născută prematur cu asfixie ,scor
Apgar-7, fără studii ,aflată în grija unei mătuși , părinții fiind plecați în afara țării la muncă.
Istoricul bolii: pacienta s-a prezentat pe parcursul anilor în serviciul nostru pentru tulburări
psiho-comportamentale și acte de autoagresiune cu componente isteroide .A urmat tratament
medicamentos cu sedative și neuroleptice ,dar pe care le întrerupe uneori.
Pacienta are nevoie de asistență externă pentru îndeplinirea următoarelor nevoi:
1.nevoia de a elimina
2.nevoia de a se odihni și a dormi

65
3.nevoia de a fi curată și îngrijită
4.nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
6.nevoia de a evita pericolele
7.nevoia de a comunica
8.nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori
9.nevoia de a fi ocupată și utilă
10.nevoia de a învăța
11.nevoia de a se recrea
La prima prezentare

Nevoia Probleme de dependență Diagnostic nursing Obiective Intervenții nursing


afectată nursing

1.nevoia Discontrol Eliminare Să urineze Se explică


de a sfincterian,enurezis inadecvată de adecvat familiei
elimina urină prin surplus ,conștientizat necesitatea unui
program și unui
control sfincterian
conștient,se
încearcă
instituirea lui cu
fermitate

2.a dormi Insomnie ,iritabilitate Somn perturbat Pacienta să Se recomandă


si a se beneficieze de evitarea alcoolului
odihni somn ,tutunului ,cafelei,
corespunzător medicație sedativă

3.Nevoia Dezinteres față de Deficit de Schimbarea Se planifică un


de a fi măsurile de igienă,degajă autoîngrijire atitudinii față de program de igienă
curată și miros dezagreabil igienă și de cu care să fie de
îngrijită aspectul său acord
fizic

66
5.a se Îmbrăcăminte neadecvată Dezinteres față de Să cunoască Se sfătuiește cu
îmbrăca și ținută manifestată importanța calm și răbdare ,i
dezbrăca prin refuzul îmbrăcării se pregătesc haine
hainelor adecvate corespunzătoare

6.a evita Acțiuni Vulnerabilitate față Pacienta să Se interzic stările


pericolele distructive,impulsivitate de pericole beneficieze de conflictuale între
,agresivitate mediu pacientă și rude
securizant și de ,supraveghere
protecție

7.a Comunicare neadecvată Comunicare Să comunice Se comunică cu


comunica ,dezinhibiție psihomotorie ineficientă la nivel adecvat răbdare și
intelectual și bunăvoință ,dar cu
afectiv fermitate

8.a acționa Izbucniri furtunoase de Comportament Pacienta să aibă Medicatie


conform mânie,comportament isteroid,frustrare o stare psihică sedativă
propriilor violent bună ,comunicare plină
convingeri de bunăvoință ,dar
fermă

9.nevoia Dromomanie,modificări Dificultate în a se Implicarea în Se caută


de a fi bruște de dispoziție realiza și a-și activități utile modalități de
ocupată și asuma roluri implicare în
utilă sociale activități
gospodărești

10.a învăța Deficit intelectual Dificultate de a Să capete Se încearcă


cum să își învăța capacitatea de a modalități de
păstreze se autoîngriji respectare a unui
sănătatea program de
sănătate și
îngrijire

67
11.a se Agitație ,impulsivitate Dezinteres în a Implicarea în Activități
recrea ,suspiciozitate îndeplini activități activități recreative de
recreative recreative scurtă durată
,însoțire în
plimbări

La a doua prezentare

Nevoia Probleme de dependență la Obiective nursing Evaluarea intervenției în


afectată prima prezentare stabilite la prima cadrul celei de a doua
prezentare prezentări

1.nevoia de a Discontrol sfincterian,enurezis Să urineze adecvat Nu a reușit încă să


elimina ,conștientizat controleze enurezisul

2.a dormi și a Insomnie ,iritabilitate Pacienta să Reușește să doarmă toată


se odihni beneficieze de somn noaptea
corespunzător

3.Nevoia de a Dezinteres față de măsurile de Schimbarea atitudinii Prezintă o stare de igienă


fi curată și igienă,degajă miros față de igienă și de îmbunătățită
îngrijită dezagreabil aspectul sau fizic

5.a se îmbrăca Îmbrăcăminte neadecvată Să cunoască Se îmbracă


și dezbrăca importanța corespunzător
îmbrăcării adecvate

6.a evita Acțiuni Pacienta să Are mai rar accese de


pericolele distructive,impulsivitate beneficieze de mediu agresivitate,nu a mai
,agresivitate securizant și de mușcat și zgâriat pe
protecție nimeni

7.a comunica Comunicare neadecvată Să comunice adecvat Persistă comunicarea


,dezinhibiție psihomotorie neadecvată,

68
8.a acționa Izbucniri furtunoase de Pacienta să aibă o Este mai calmă ,reușește
conform mânie,comportament violent stare psihică bună să se controleze
propriilor
convingeri

9.nevoia de a Dromomanie,modificări bruște Implicarea în Nu dorește încă să se


fi ocupată și de dispoziție activități utile implice în activități
utilă gospodărești

10.a învăța Deficit intelectual Să capete capacitatea Acceptă administrarea


cum să își de a se autoîngriji tratamentului, știe că
păstreze după fiecare masă
sănătatea trebuie să ia pastile

11.a se recrea Agitație ,impulsivitate Implicarea în Îi place să se plimbe


,suspiciozitate activități recreative însoțită,se uită la
cântăreții de muzică
populară

Gradele de dependență privind nevoile fundamentale

Nevoia La prima prezentare La a doua prezentare


Fundamentală

1.nevoia de a respira și a avea o bună circulație 1 1

2.nevoia de a bea și a mânca 1 1

3.nevoia de a elimina 3 3

4.nevoia de a se mișca și a avea o bună postură 1 1

5.nevoia de a dormi și a se odihni 3 1

69
6.nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca 3 1

7.nevoia de a fi curată și îngrijită 3 1

8.nevoia de a-și menține temperatura corpului 1 1


normal

9.nevoia de a evita pericolele 3 2

10.nevoia de a comunica 3 2

11.nevoia de a acționa după nevoile și credintele 3 2


sale

12.nevoia de a fi ocupată și utilă 3 2

13.nevoia de a se recrea 3 1

14.nevoia de a învăța să își păstreze sănătatea 3 3

Total 34 21

Față de prima prezentare când a avut o dependență moderată la a doua are un grad de
dependență mai mic.

CAPITOLUL VII
REZULTATE ȘI DISCUȚII
Analiza s-a făcut pe baza următoarelor variabile :sex ,mediul de rezidență, statut social,
studii , gradul retardului mental, antecedente personale.
Conform Institutului Național de Statistică,populația totală a județului Gorj este de
362.610 locuitori din care pe mediul de rezidență urban 47% ,rural 53%. Locuitorii satelor
au constituit 16 bolnavi (66,6%), iar ai orașelor – 8 bolnavi (33,3%).( Fig 1)

70
Fig.1

Raportul pe sexe a fost favorabil bărbaților 58,30% ,femeile reprezentând 41,70%.(Fig.2)

Fig.2
Referitor la statutul social subiecții se distribuie astfel: încadrați în grad de handicap – 20
persoane (83,3%), șomeri - 3 bolnavi (12,5%) și numai o singură salariată – (4,2%). Fig .3

71
Fig.3

După studii subiecţii se împart în felul următor: fără studii – 9 persoane (37,5%), studii
elementare în şcoală generală – 7 (29,1%); studii în şcoală internat – 5 (20,8%), studii în
şcoală ajutătoare – 3 bolnavi (12,5%).(Fig .4)

Fig.3

După severitate lotul se împarte în felul următor: retard mintal uşor – 2 persoane (8,33%);
retard mintal moderat – 18 (75,00%); retard mintal sever – 4 bolnavi (16,67%). (Fig.5)

72
Fig.5

Referitor la antecedentele personale s-a observat că un pacient(4,16%) a avut


epilepsie,un pacient (4,2%) a fost născut la supratermen, 2 pacienți (8.3%) au fost născuți
prematuri, 2 bolnavi (8,33%) au avut în antecedente tulburări afective și utilizare de
substanțe psihoactive, 3 bolnavi(12,5%)-intervenții chirurgicale, 4 bolnavi(20.8%)-
neuroinfecții, 4 bolnavi (20,8%)au prezentat întârzieri mentale la rudele apropiate,5
pacienți(16,6%) au prezentat la naștere asfixie. Este de remarcat faptul că la 12 bolnavi
(50,0%) au fost semnalate afecțiuni ale mamei în timpul sarcinii ,18 pacienți (79,1%) au
suportat traume cranio - cerebrale în copilărie, 15 (66,6%) - afecțiuni somatice; ( Fig 6)

73
Fig.6
Analizând rezultatele din grupul de studiu-24 pacienți cu schizofrenie grefată, au fost
constatate următoarele particularități:
-unele dintre cele mai frecvente cauze de prezentare la medic au fost tulburările de
comportament psihopatic. Deseori decompensările psihopatiforme se declanşau sub influenţa
factorilor psihogeni, inclusiv al unui mediu advers, consumului de alcool, dar şi sub influenţa
acutizării bolilor concomitente. Bolnavii vagabondau, prezentau tendinţe la dromomanie.
-tipice pentru aceşti pacienţi-crizele de agitație psihomotorie însoțite de impulsivitate
,dezinhibiție psihomotorie ,dezinhibiţie al instinctului sexual, inclusiv manifestări
exhibiţioniste, creşterea libidoului.
-comportamentul este neadecvat ,violent,agresiv,cu încercare de a mușca sau a zgâria și cu
acțiuni distructive,componente isteroide, izbucniri furtunoase de mânie, reacţii de opoziţie,
-severitatea și durata episoadelor psihotice sunt de obicei reduse,1-2 saptamâni,dar sunt
caracterizate prin recurență.
-vorbirea bolnavilor era stereotipă, inconsecventă,pe un ton ridicat. Se nota manierisme,
mişcări neobişnuite,ecolalie .
-tulburări depresive, manifestate prin numeroase plângeri hipocondriace, stări de anxietate,
labilitate afectivă, oboseală, refuz de alimentaţie, atenţie instabilă.

74
-delirurile -erau dominate de idei interpretative, de persecuţie, dar şi cu un conţinut
hipocondriac.
-episoadele halucinatorii–erau descrise rareori de pacienţi în mod clar, cu dificultatea
personalului medical de a determina natura halucinaţiilor (adevărate sau pseudo).
-stările crepusculare- se traduceau prin agresivitate, impulsivitate, disforie, capriciozitate,
iritabilitate, iluzii fragmentare, tulburări psihosenzoriale, anxietate în creştere, teamă.
Motivele prezentărilor la medic erau dezorientarea şi confuzia pacienților, scandalurile,
bătăile, distrugerea proprietăţilor, ideile fragmentare persecutorii.
Pricipii terapeutice
-Tratamentul de corectare a simptomelor psihice asociate întârzierii mintale precum agitaţia,
agresivitatea, indicaţia de prima linie sunt antipsihoticele tipice sau atipice, dozate în raport
cu severitatea simptomatologiei. Medicaţia trebuie reevaluată pe parcurs, cu eventuala
schimbare a formulei medicamentoase pentru a aduce corectări în raport cu dinamica
simptomelor, iar în condiţiile accentuării agitaţiei, agresivităţii - reluarea tratamentului
intensiv.
-Recuperarea subiecţilor se poate realiza şi prin psihoterapie de sugestie, care are rolul de a
înlătura anxietatea, negativismul şi de a activa motivaţia. Sugestiile trebuie să fie pozitive,
acţionând la înlăturarea sau ameliorarea comportamentelor aberante şi formarea atitudinilor
pozitive.
-Terapia ocupaționala urmărește realizarea unor foloase practice și estetice prin activități
distractive şi culturale, cu formarea unor abilităţi motrice şi deprinderi ocupaţionale. Este
importantă menţinerea interesului pentru activitate şi bună dispoziţie, iar orice solicitare
trebuie adaptată la posibilităţile fiecăruia.

75
CAPITOLUL VIII
CONCLUZII
-Schizofrenia grefată pe oligofrenie constă în apariția unor simptome pozitive ,în
primul rând a halucinațiilor și ideilor delirante pe un fundal oligofren .Tabloul clinic este
sărac din cauza sărăciei resurselor neuropsihologice ale oligofrenului.
-Această formă de schizofrenie necesită o observație mai amănunțită.La vârsta
maturității sexuale ,indiferent de sex ,a oligofrenilor,nu rareori ,apar stări de excitație
psihomotorie și de neliniște. Acestea pot fi provocate ,nu numai hormonal, ci și reactive
psihologic,unii oligofreni intuind handicapul și neșansa lor în acest sens. Resursele reactive
ale acestor cazuri sunt extrem de sărace, labilitatea afectivă devine explozivă ,apar stările de
excitație psihomotorie și de neliniște.Ele pot fi confundate cu o schizofrenie și abordate
terapeutic neuroleptic, tratament care ,la rândul lui ,poate genera la aceste cazuri cu un SNC

76
afectat și vulnerabil ,stări de agitație neuroleptică, ceea ce aparent confirmă diagnosticul
,cercul vicios se închide și cazul poate fi sortit unei evoluții iatrogene nedorite.
-Prevalența schizofreniei este de 3-4 ori mai mare la persoanele cu retard mental
comparativ cu populaţia sănătoasă..
-Trăsăturile principale pentru schizofrenia grefată pe întârzierea mentală sunt
rudimentarea și fragmentarea simptomatologiei productive, descrierea săracă a trăirilor sale.
Tabloul clinic al psihozelor este simplu, cu o multitudine de acuze somatice de ordin
cenestopatic.
-Pacienții cu schizofrenie grefată pe retard ,au o evoluție de lungă durată a bolii și
necesită menținerea suportului activ socio-familial.
-În lotul studiat retrospectiv în intervalul 1 ian 2016-1 ian 2019,format din 24 de
pacienți care s-au prezentat în Centrul de Sănătate Mintală din cadrul Spitalului Județean de
Urgență Tg Jiu, raportul pe sexe a fost favorabil bărbaților ,proveniența fiind majoritară din
mediul rural,și de asemenea majoritatea prezentând retard mental ușor sau moderat fiind
încadrați în grad de handicap. Datele anamnestice ne arată o pondere crescută în
antecedentele personale a factorilor postnatali (dificultăți la naștere, traumatisme craniene,
afecțiuni somatice) și a celor heredocolaterali-mamă cu retard mental ,părinți consumatori de
alcool. Se observă că probabilitatea de grefare a schizofreniei se produce ,indiferent de
gradul retardului, la adolescență, pacienții având mai mult de 10 înregistrări ,de-a lungul
timpului ,în serviciul de psihiatrie.
-Tratamentul schizofreniei grefate pe retard psihic presupune instituirea unui
complex de măsuri medico-psiho-pedagogice , diferențiate și individualizate , aplicate cu
perseverență ,în condițiile implicării nemijlocite a familiei.
-Tratamentul în staţionar vizează: corectarea instabilităţii psihomotorii și a reacţiilor
emoţionale exagerate, terapia manifestărilor paroxismale, cu respectarea regulilor generale de
asigurare a eficacităţii maxime cu doze minime de medicamente şi evitarea efectelor
secundare, aplicarea gimnasticii curative, a diferitor proceduri fizioterapice, tratamentul
bolilor somatice asociate.

77
BIBLIOGRAFIE
1.www.editurauniversitara.ro/carte/medicina-16/boala_psihica_si_esecul_social/10715
2.https://mariusgeanta.ro/studiu-boli-mintale-romania/
3.www.editurauniversitara.ro/carte/medicina-16/boala_psihica_si_esecul_social/10715
4.https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/98.Caractere%20patoplastice%20ale
%20schizofreniei.pdf
5.https://www.academia.edu/30871764/FUNDAMENTELE_PSIHOPEDAGIEI_SPECIALE
_Suport_de_curs
6.htttp://www.esanatos.com/ghid-medical/psihiatrie/psihopatologie-nosologica/formele-
etiologice-ale-oligofr25952.php 7.http://www.qdidactic.com/sanatate-
sport/psihologie/schizofrenia-in-copilarie-si-adolescenta487.php
8.http://marianpopa.ro/psihiatria2004.pdf 9http://www.sfatulmedicului.ro/Schizofrenia-si-
alte-tulburari-psihice/schizofrenia_110
10.https://medanima.ro/wp-content/uploads/2016/02/Schizofrenia.pdf?
fbclid=IwAR14FUdhm72Q-wPGDZ12Czazn0JCosEQI1EeEx7i5t8tI8fiD9EgNImCSOc
11http://www.preferatele.com/docs/psihologie/7/schizofrenia-in-copi4.php?
fbclid=IwAR2mOV0aWNx_rJg3AJBrMFW9if0P-gB-LfV_m3puXW4jdxqWzXam8jmsvbY

78
12.https://docslide.net/documents/schizofrenia-56b80226da0a2.html?
fbclid=IwAR1C5VlGM2GPxNJC3OzS3K3hpktCey_NftpzJ8ulVFGHIP0CoPuvR4o7XfI
13.https://www.academia.edu/32372994/Schizofrenia_aspecte_generale?fbclid=IwAR1r-
MD53JohmYYx5SZasp_k9WiV0Ia2XACru_CWQ__JC5J0upwqqzXXLFQ
14https://www.scribd.com/document/14768887/Seminar-IV-Retard-Organic-It-Ate-
Tulburari-Psihotice
15.https://www.scribd.com/document/14768887/Seminar-IV-Retard-Organic-It-Ate-
Tulburari-Psihotice
16. http://www.estuar.org/
17/http://www.sfatulmedicului.ro/Schizofrenia-si-alte-tulburari-psihice/schizofrenia_110
18.https://vdocuments.net/schizofrenia-are-div-stadii-de-evolutie.html?
fbclid=IwAR0GorL23Olz5UwLLPKfCZkQaspU5P9LJSTYg5KAMemYf-Va-
FS1D40m0W4
19. /alexandra-ababi.blogspot.com/2012/11/schizofrenia-in-descrieri-istorice.html
20. http://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/atitudini-fata-de-nastere32429.php
21.http://muhaz.org/particulariti-ale-examinrii-clinice-i-paraclinice-n-psihiatria.html?
page=16&fbclid=IwAR0R2MC-
iraqZcabEXMTs6RqdXBxZQGgXVN1SjdrhqmeTl_HFqD5dF_dJnI
22.http://www.logopedics.info/intarzierea-mintala.php?
fbclid=IwAR3OeVZBPbRCnpJeM7dRQyKQUs76igpi5B-r2RicxiMrXLGX5l2S8ZQBG9Q
23.http://www.scritub.com/sociologie/psihiatrie/INTARZIEREA-MINTALA-
RETARDAREA23566.ph24.https://docs.google.com/document/d/1ijllB8OvSxIFub--
02MPMwW4xIu8oWm9YL55z6at4oc/edit

79