UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA

DISCIPLINA:
KINETOTERAPIA IN
GERIATRIE-GERONTOLOGIE

PROF.CONF. UNIV. DR. SLAVILA MIRCEA

STUDENT: DOBRE AMELIA-FLORENTINA

SPECIALIZARE:KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA
ANUL III SEM II

AN UNIVERSITAR 2022-2023
 CUPRINS

1. SCHIZOFRENIA: cauze,simptome,diagnostic
2. EFECTELE EXERCITIILOR FIZICE ASUPRA PSIHICULUI
3. ALCATUITI UN PROGRAM KINETIC PENTRU RECUPERAREA
SCHIZOFRENIEI
4. BIBLIOGRAFIE
 1. SCHIZOFRENIA: CAUZE,SIMPTOME,DIAGNOSTIC

Schizofrenia reprezinta un grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretata in

mod anormal. Schizofrenia se caracterizeaza prin halucinatii,delir,comportament si gandire
dezorganizata. Persoanele cu schizofrenie se izoleaza de ceilalti oameni si de activitatile din
jurul lor,retragandu-se intr-o lume interiara marcata de psihoza.

Cauzele schzofreniei pot fi:

 Cauze biologice;
 Cauze psihosociale;
 Cauze socioeconimice

Cauze Biologice ale Schizofreniei

Adica materialul genetic cu care ne nastem sau traumele fizice care duc la tulburari timpurii
in dezvoltarea creierului. Aproximativ 30 % dintre persoanele suferinde de schizofrenie au un
creier mai mic ( se produce atrofie cerebrala ) dar nu se cunoaste daca aceasta eeste o cauza
sau consecinta a schizofreniei.
Riscul mai mare de a face schizofrenie este legat de alimentatia precara a gravidelor,de
epidemii de gripa la gravide,complicatii ale graviditatii ca eclampsia (convulsii, hipertensiune
arteriala, edeme) ,sangerarile intrauterine sau nasterea premature. Afectiuni ale creierului,
trauma, tumori pe creier cresc riscul de a face schizofrenie. Boala Huntington ( boala genetica
caracterizata prin miscari dezordonate, necontroloate, mers vicios, tulburari de vorbire) este
precedara de simptome de schizofrenie in 10% din cazuri, cu circa 15 ani inainte de aparitia
simptomelor caracteristice. In cazul consumului de droguri ca amfetamine, fenciclidina,
cannabis ca si in cazul consumului abuziv de alcool apar stari asemanatoare schizofreniei.

Cauze psihosociale ale Schizofreniei

Se ia in discutie vulnerabilitatea individului la stress. Dezvoltarea copilului intr-un mediu
stresant, stresul la gravide, graviditatea nedorita care duce la cresterea nivelului de stress,
pierderea unei rude in perioada graviditatii,stress de alta natura, sunt factori de risc.
In psihologie se vorbeste despre trasaturile de personalitate ca factor de risc, cum sunt
dificultatea de a intretine relatii emotionale, impersonale, dificultatea de a participa la
activitati de grup, preferinta pentru un numar redus de prieteni si pentru grupuri mici.
Cresterea alaturi de mame cu dificultati de comunicare, retrase,nesigure,fara relatii sau cu un
numar redus de relatii de camaderie sau prietenie, cu tendinta de supercontrol sau tendinta de
dominanta este un factor care creste riscul de a dezvolta schizofrenie la copil. Factorii
psihosociali au o mare influenta asupra evolutiei schizofreniei al carei debut deja s-a produs.

Cauze socioeconomice ale Schizofreniei

Aceasta tulburare psihica apare in populatie cu nivel socioeconomic redus dar nu asta e
cauza schizofreniei. Trasaturile de personalitate,fac ca persoanele ce sufera de schizofrenie sa
aiba o educatie mai redusa,munci necalificate sau sa opteze pentru profesii sau activitati fara
contacte sociale. In schimb izolarea sociala in timpul cresterii si dezvoltarii personalitatii,
joaca un rol predispozant, daca materialul genetic predispune catre schizofrenie.

Simptome:
Exista mai multe tipuri de schizofrenie,astfel ca semnele si simptomele variaza.
Simptome si semne negative
Acestea reprezinta o pierdere sau o diminuare a abilitatilor emotionale sau comportamentale:
 Pierderea interesului pentru activitatile zilnice
 Aplatizarea afectiva
 Reducerea abilitatilor de a planifica activitati si de a le indeplini
 Neglijarea igienei
 Izolarea sociala
 Lipsa motivatiei
Semne si simptome positive
Acestea sunt ganduri si perceptii distorsionate care arata lipsa contactului cu realitatea. Ele
pot include:
 Halucinatii sau simtirea unor lucruri care nu sunt reale, in schizofrenie auzirea unei
voci este o halucinatie frecventa
 Deliruri sau credinta care nu au baza in realitate spre exemplu pacientul poate crede
ca televizorul il directioneaza comportamentul sau ca fortele exterioare ii controleaza
gandurile.
 Tulburari ale gandirii sau dificultati de vorbire si organizare a gandurilor,cum ar fi
oprirea din vorbit in mijlocul propozitiei.
 Tulburari ale miscarilor cum ar fi miscari repetative,neindemanare sau miscari
involuntare.
Semne si simptome cognitive
Acestea cuprind probleme ale memoriei si atentiei. Ele pot fi cele mai debilitante in
schizofrenie intrucat interfera cu abilitatea de a-si indeplini activitatile zilnice . Include:
 Probleme in intelegerea sensului unei informatii
 Dificultati de mentinere a atentiei
 Probleme de memorie

DIAGNOSTIC

Pentru diagnostic, medical care suspecteaza ca un pacient are schizofrenie va realiza o

evaluare medicala complete si teste psihologice. Astfel poate elimina din gandirea medicala
alte afectiuni care pot da acele simptome, poate stabili diagnosticul si verifica daca sunt
prezente complicatii.
 2. EFECTELE EXERCITIILOR FIZICE ASUPRA PSIHICULUI

In urma practicarii exercitiilor fizice se constata imbunatatirea starii generale,a tonusului

psihic,cresterea increderii in sine, in posibilitatile de vindecare, increderea in tratament si
terapeut. Disconfortul fizic si psihic este conceput de orice persoana a carei sanitate este
afectata.

3. ALCATUITI UN PROGRAM KINETIC PENTRU RECUPERAREA

SCHIZOFRENIEI
Anamneza și examenul clinic conferă actului medical acel caracter uman,
realizând apropierea sufletească față de pacient, necesară în stabilirea diagnosticului, urmarea
corectă a tratamentului în recuperarea medicală și reintegrarea socio-profesională.
Medicul trebuie să obțină în cursul anamnezei nu numai informații, ci și încrederea
bolnavului. Contează foarte mult în aceasta aspectul medicului, care trebuie să fie îngrijit, atât
în ceea ce privește fizicul, cât și îmbrăcămintea.
Înainte de începerea programului kinetic, kinetoterapeutul va trebui să cunoască:
- obiectivele programului kinetic (stabilite pe baza diagnosticului dat de
medicul specialist şi în urma evaluării făcute de kinetoterapeut);
- tehnicile şi metodele utilizate în programul kinetic;
- aparatele şi obiectele folosite.
 Obiective programului:
- Asigurarea spațiului de lucru;
- Asigurarea stării de sănătate (tensiune, puls)
- Informarea pacientului asupra conținutului programului de recuperare
kinetoterapeutic:
- Captarea atenției;
- Informarea pacientului asupra conținutului programului de recuperare
kinetoterapeutic.
Înainte de a trece la programul de exerciții stabilit, kinetoterapeutul trebuie să-i explice
pacientului ce urmează să facă, astfel încât acesta să poată colabora. Atunci când pacientul
este informat asupra importanței programului kinetic pe care îl urmează, este mult mai
motivat în efectuarea acestuia.
De o importanță majoră este asigurarea condițiilor de desfășurare a activității de
kinetoterapie. Înainte de începerea programului kinetic, kinetoterapeutul trebuie să se asigure
că sala răspunde cerințelor igienice (curățenie, aerisire, iluminat, încălzire), de asemenea,
trebuie să verifice ca toate aparatele să fie în stare bună, evitând astfel unele incidente.
Mişcarea creşte disponibilitatea de comunicare şi cooperare, îmbunătăţeşte capacitatea
de a veni în întâmpinarea celuilalt, de a participa alături de celălalt la o acţiune. Pentru clienţi,
toate aceste elemente aduc ceva în plus – şi anume o trăire a unei „normalitaţi” subiective.
Activităţile sportive în grup amplifică posibilitatea de acţiune, recunoaştere socială, dar şi
identitatea de sine.
Terapia prin desen
Terapia prin desen nu este numai o expresie liberă şi spontană a conexiunilor simbolice cu
mare încărcătură emoţională. În sănătatea mentală, poate fi o metodă efectivă, importantă în
comunicare şi în evaluarea diagnostică sau a terapiei. Terapia prin desen aparţine terapiilor
creative, scopul final nu este numai armonia şi frumuseţea produsului creat, ci şi un proces
creativ de autocunoaştere şi de expresie a propiilor trăiri. Procesul creativ devine un mijloc de
a aduce la suprafaţă, de a prelucra şi folosi mesaje inconştiente.
Meloterapia şi ritmoterapia
Meloterapia şi ritmoterapia sunt considerate actualmente metode terapeutice complementare.
Aceste tehnici pot să aibă următoarele efecte (Kohler, 1971) (10):
– Ameliorarea comunicării non-verbale;
– Înlesnirea non-verbală a alianţei terapeutice;
– Activarea emoţională a evenimentelor trecute;

Nu exista o singura cale de a preveni schizophrenia. Totusi tratamentul precoce poate

ajuta la contolarea simptomelor inaintea aparitiei unor complicatii serioase si poate ajuta la
imbunatatirea prognosticului pe termen lung.

Unele dovezi indica faptul ca exercitiul fizic regulat are un effect pozitiv asupra sanatatii
fizice si mentale a bolnavilor de schizofrenie. Exercitiile fizice sunt unealta prin care iti poti
exprima frustrarile,dezamagirile,furia si eliberarea energiei negative, intr-o maniera pozitiva.
Exercitiile fizice scad intensitatea sentimentelor de anxietate si depresie,prin exercitiu
fizic,tensiunile dispar,acest fapt iti va permite sa gandesti mai clar.

Pregatirea organismului pentru efort (incalzire).

1. Flexarea dinamică a umerilor
• începi din poziția în picioare, cu picioarele la o distanță de 30-50 cm, cu mâinile lângă corp
• balansezi mâinile înainte și înapoi, menținându-le paralele, într-o mișcare completă (cât îți
permit incheieturile)
2. Foarfeca (extensia în lateral a brațelor)
• în picioare, mâine întinse în lateral, ușor sub nivelul umerilor
• mișcarea constă în ducerea mâinilor către în față, mâinile intersectându-se, apoi acestea
revin către planul umerilor, mergând în spate cât permit încheieturile
3. Flexiunea laterală a trunchiului
• în picioare, mâinile lângă corp
• mișcarea constă în ducerea trunchiului către stânga și către dreapta
4. Rotirea laterală a trunchiului
• în picioare, mâine flexate lângă piept, ușor sub nivelul umerilor
• mișcarea constă în rotirea trunchiului, cu ajutorul mâinilor, către dreapta, apoi către stânga
șamd.
4. BIBLIOGRAFIE

1. MIRCEA SLAVILA-RECUPERARE KINETOTERAPEUTICA IN

GERIATRIE SI GERONTOLOGIE,CURS DE BAZA