ANATOMIA ŞI BIOMECANICA ARTICULAŢIEI

STERNOCLAVICULARE

ANATOMIA ŞI BIOMECANICA ARTICULAŢIEI

ACROMIO – CLAVICULARE

ANATOMIA ŞI BIOMECANICA ARTICULAŢIEI

SCAPULO - TORACICE

MARTOIU ILIE-ADRIAN
GRUPA 16 KT
 ANATOMIA ARTICULAŢIEI STERNO-
CLAVICULARE

 Oasele centurii scapulare (clavicula

și scapula) se articulează cu
scheletul trunchiului prin
articulația sterno-claviculară .

 Denumirea corectă este de

articulaţie sterno-costo-
claviculară, deoarece la alcătuirea
ei participă suprafeţele articulare ce
aparţin sternului, claviculei şi
cartilajului primei coaste.
 Suprafeţele articulare
 sunt:
Suprafaţa articulară a sternului (la
nivelul unghiului supero-lateral)
 Suprafaţa articulară a cartilajului costal
al primei coaste.
 Suprafaţa articulară a extremităţii
interne a claviculei
 Între suprafeţele articulare ale sternului
şi claviculei, care sunt incongruente, se
interpune un menisc, aşezat vertical.
 Suprafeţele articulare sunt unite de
o capsulă articulară întărită de 4
ligamente: anterior, posterior,
superior şi inferior. Mai există şi un
ligament extrinsec la acest nivel şi
anume ligamentul costoclavicular.
 Mijloace articulare
 Capsula articulara are forma de manson si
este intarita de ligament.
 Ligamentele sunt in numar de 4:
- Ligamentul sterno-clavicular anterior situate
intre extremitatea medial a claviculei si fata
anterioara a manubriului sternal.
- Ligamentul sterno-clavicular posterior.
- Ligamentul costoclavicular leaga capatul primei
coaste de fata sternala externa a claviculei.
Acesta este un ligament puternic, gros,
extraarticular si extrinsec.
- Ligamentul interclavicular este alcatuit din
fibre asezate intre clavicula si incizura
jugulara a manubriului si din fibre ce unesc
intre ele extremitatile mediale ale
claviculelor.
 Sinoviala captuseste capsula si se insera pe
marginea cartilajelor articuare . Cavitatea
articulara are doua compartimente:
meniscosternal si meniscoclavicular
 BIOMECANICA ARTICULAŢIEI STERNO-
CLAVICULARE

 La nivelul articulaţiei sterno-claviculare, se pot executa

următoarele mişcări:
 ridicare
 coborâre
 proiecţie înainte (anteductie)
 proiecţie înapoi (retroductie)
 circumducţie
 Toate aceste mişcări se realizează în jurul unor axe ce trec
prin inserţia costală a ligamentului costoclavicular. În timpul
acestor mişcări, cele două capete ale claviculei, sternal şi
acromial, se deplasează concomitent, dar în sens opus
 În mişcarea de ridicare, extremitatea sternală a claviculei se
deplasează cranial, în timp ce extremitatea acromială se
deplasează caudal.
 În mişcarea de coborâre, deplasarea celor două extremităţi
claviculare se produce în sens invers. În mişcarea de proiecţie
înainte, extremitatea sternală a claviculei se deplasează anterior,
în timp ce extremitatea acromială se deplasează posterior.
 În mişcarea de proiecţie înapoi, deplasarea extremităţilor
claviculei se produce în sens invers.
 În articulaţia sterno-claviculară poate avea loc şi o mişcare complexă, care
rezultă prin trecerea extremităţii sternale a claviculei, prin toate cele patru poziţii
menţionate mai sus.

În timp ce extremitatea sternală descrie o mişcare de circumducţie, extremitatea

acromială descrie acelaşi tip de mişcare, dar cu amplitudine mai mare şi în sens
invers. Prin această mişcare, extremitatea acromială a claviculei, se poate deplasa în
sens cranial şi caudal, pe o distanţă de aproximativ 10 cm
Muşchii motori ai articulaţiei sterno-
claviculare:

 1. Muşchii ridicători ai claviculei:

capătul clavicular al
sternocleidomastoidianului şi
trapezul.
 2. Muşchii coborâtori ai claviculei:
deltoidul, subclavicularul şi
pectoralul mare.
 3. Muşchii proiectori înainte ai
claviculei: deltoidul, subclavicularul
şi muşchiul pectoral mare.
 4. Muşchii proiectori înapoi ai
claviculei: capătul clavicular al
sternocleidomastoidianului şi
trapezul.
ANATOMIA ŞI BIOMECANICA ARTICULAŢIEI
ACROMIO - CLAVICULARE

 Articulaţia acromio-claviculară se
realizează între acromion şi extremitatea
acromială a claviculei.
 Suprafeţele articulare sunt reprezentate
de:
- Suprafaţa articulară a acromionului
- Suprafaţa articulară a extremităţii externe
a claviculei
- Discul articular care este situate intre
fetele articulare, fiind mai gros superior si
lateral.
 Ele sunt ţinute în contact de o capsulă
articulară ce este întărită de două
ligamente coraco-claviculare, ce se
întind între apofiza coracoidă şi claviculă,
aflate la distanţă de capsula articulară,
numite ligamentul trapezoid (extern)
şi ligamentul conoid (intern).
 Între cele două capete articulare se află
un menisc aşezat vertical, care împarte
cavitatea articulară într-o porţiune externă
(acromială) şi una internă (claviculară).
 Mijloace de
 unire
Capsula articulara se insera
periferia suprafetelor articulare.
la

 Ligamentele sunt in numar de 3:

 Ligamentul acromioclavicular care
se afla pe fata superioara, aplatizat,
extraarticular, intrinsec.
 Ligamentul coracoclavicular este
format din ligamentul conoid si din
ligamentul trapezoid. Acesta este
foarte puternic si se insera caudal
pe apofiza coracoida a scapulei.
 Ligamentul trapezoid este orientat
lateral si anterior inserandu-se pe
impresiunea ligamentului trapezoid.
 Ligamentul conoid pleaca caudal de
la acelasi nivel orientandu-se medial
si posterior si se insera cranial pe
impresiunea ligamentului conoid.
 Sinoviala poate fi simpla sau dubla,
cand articulatia este separata de
discul articular.
 BIOMECANICA ARTICULAŢIEI
ACROMIO - CLAVICULARE
 La nivelul articulaţiei acromio-claviculare se pot
efectua mişcări de alunecare. Deşi aceste mişcări
sunt limitate, ele permit totuşi scapulei să efectueze
mişcări foarte ample.
 Mişcările de alunecare se efectuează în jurul unui
ax biomecanic orientat în sensul celor două
ligamente extraarticulare extrinseci, ale articulaţiei
acromioclaviculare, ligamentul trapezoid şi
ligamentul conoid. Aceste două ligamente au un rol
deosebit în limitarea mişcărilor ce se pot realiza în
articulaţia acromio-claviculară.
 Ligamentul conoid limitează mişcarea
extremităţii acromiale a claviculei, în sens cranial şi
posterior, iar ligamentul trapezoid, limitează
mişcarea aceleiaşi extremităţi, în sens cranial şi
anterior.
 Rolul biomecanic al articulaţiei acromio-
claviculare, în cadrul articulaţiilor centurii
scapulare, este acela de “modelator”. Ea atenuează
transmiterea mişcărilor claviculei către scapulă,
creând astfel posibilitatea unei deplasări optime a
omoplatului pe torace.
 ANATOMIA ŞI BIOMECANICA
ARTICULAŢIEI SCAPULO -
TORACICE
 Nu este o articulaţie propriu-zisă dar este
denumită aşa de unii autori, datorită importanţei
funcţionale deosebite a spaţiului dintre scapulă
şi torace, care joacă rolul unei adevărate
articulaţii.
 Este reprezentată de spaţiul anatomic care se
găseşte între faţa anterioară a scapulei şi faţa
postero-laterală a peretelui costal, între coasta II
– VII.
 În acest spaţiu, între planurile musculare ce
acoperă faţa anterioară a scapulei şi faţa postero-
laterală a peretelui costal, se găseşte un ţesut
conjunctiv lax, care are rolul de a facilita
alunecarea scapulei faţă de peretele toracic, în
timpul mişcării de “basculă” a omoplatului.
 BIOMECANICA
ARTICULAŢIEI SCAPULO –

TORACICE
Deşi este o pseudoarticulaţie, mişcările ce se pot efectua în articulaţia scapulo-toracică au o
importanţă deosebită din punct de vedere biomecanic.
 Cum din punct de vedere anatomic, scapula se articulează cu clavicula şi prin intermediul ei
cu sternul, dar în acelaşi timp se articulează şi cu humerusul, rezultă că în cazul limitării
amplitudinii mişcărilor în articulaţia scapulohumerală, datorită unor modificări patologice la
nivelul ei, mişcările în această articulaţie pot fi compensate în anumite limite, datorită
existenţei articulaţiei scapulo-toracice.
 Mişcările scapulei pe peretele postero-superior al hemitoracelui, de aceeaşi parte nu pot fi
studiate separat, ele efectuându-se împreună cu clavicula. Aceste mişcări au ca pivot central
ligamentul costo-clavicular şi sunt mişcări complexe.
 Scapula poate efectua o mişcare complexă de rotaţie,
numită “bascularea scapulei”.
 Ea se poate realiza asociind mai multe mişcări:
 Ridicare-Coborare
 Deplasare laterala-Deplasare mediala
 Rotatie interna- Rotatie externa
 În primul caz, vârful inferior al scapulei se deplasează
către lateral, vârful supero-extern către cranial şi
marginea medială a scapulei se îndepărtează de coloana
vertebrală.
 În al doilea caz, mişcările celor trei repere anatomice
amintite mai sus, se produc în sens invers. Aceste
mişcări se efectuează în jurul unui ax biomecanic
antero-posterior, situat în apropierea unghiului supero-
intern al scapulei.
 Primul tip de mişcare complexă este realizat mai
ales de fasciculele superioare ale muşchiului trapez, de
muşchiul romboid şi de muşchiul unghiular.
 Al doilea tip de mişcare complexă este realizat de
fasciculele inferioare ale muşchiului trapez, de
muşchiul dinţat mare şi de muşchiul dorsal mare.
 Amplitudinea mişcării de basculă a scapulei, mai
precis a unghiului inferior este de aproximativ 45
grade.
Muschii articulatiei scapulo-
toracice
Fasciculele superioare ale muşchiului
trapez
 Muşchiul romboid
 Muşchiul unghiular.
 Fasciculele inferioare ale muşchiului
trapez
 Muşchiul dinţat mare
 Muşchiul dorsal mare.