1

Daca kt profilactica are la baza ideea

mentinerii cat mai nealterate a
conditiilor fiziologice ale aparatului
NMAK este evident ca perturbarile
acestor conditii vor reprezenta bazele kt
terapeutice si de recuperare
functionala.

2
 Articulatia poate sta la baza deficitului aparatului NMAK prin:
Pierderea stabilitatii
Pierderea mobilitatii a celor 2 segmente adiacente.

Aceste perturbari pot fi cauzate de:

durere
inflamatia tesuturilor
deficitul mecanic (prin pierderea integritatii aparatului capsulo-
ligamentar
pierderea congruentei suprafetelor osoase articulare)
pierderea functiei musculare adiacente

Efectele acestor mecanisme conduc spre:

redoare
ankiloza articulara
dificultati de mentinere a unei posturi si a unui aliniament corect corporal
dificultati de mers
dificultati in abilitatea de a executa o serie de gestici obisnuite

3
 Definitie:
limitari patologice ale miscarii articulatiei

Clasificare:
congenitale
dobandite

Redorile dobandite fac obiectul

principal al kt. Se poate ajunge la
redoare articulara prin multe
mecanisme.

4
 a) leziunile tegumentelor si ale tesutului celular
subcutanat (infiltratii edematoase sangvine,
inflamatie, scleroza, cicatrice) pot determina
limitarea mai mult sau mai putin reversibila a miscarii
unei articulatii. Kt este benefica in majoritatea
acestor leziuni.

b) leziunile aponevrotice prin retractura pot bloca

mobilizarea unui segment asa cum se intampla spre
exemplu in boala Dupuytren. Retractura
aponevrotica beneficiaza mai ales de chirurgie.

c) leziunile musculo-tendinoase de cauza diversa

(ruptura, hematom, calcificare, scleroza, inflamatie)
sfarsesc prin a limita miscarea datorita contracturii
sau retracturii
5
 d) leziunile capsulo-ligamentare sunt mai ales cele
traumatice directe sau inflamatorii care determina
cicatrice retractile, calcificari si chiar osificari (ca in
cazul osteofitilor sau sindesmofitilor). Dar elasticitatea
aparatului capsuloligamentar este influentata si de
varsta, secretie endocrina, fenomene vasculotrofice,
reflexe locale. Pierderea supletii acestui aparat din
cauzele de mai sus reprezinta o indicatie importanta
a kt (pasiva la inceput, apoi activa).

e) leziunile sinoviale rareori de alta etiologie decat

cea inflamatorie determina reactie lichidiana,
hiperplazie, procese fibroadezive, corpi straini
fibrocartilaginosi intraarticulari, cicatrice fibroase
toate acestea blocand miscarea articulara. Chiar
simpla iritatie sinoviala generatoare de durere
conduce la acelasi rezultat. In toate aceste cazuri se
prefera kt activa.
6
 f) leziunile cartilaginoase si osoase - severe si de obicei
ireversible. Fragmentarea cartilajului cu caderea fragmentelor
in articulatie, atrofia lui sau doar fisurarea limiteaza prin durere
si fenomen mecanic miscarea libera a suprafetelor articulare.
Consecutiv lezarii cartilajului va suferi osul sub forma leziunilor
proliferative (exostoze, osteofitoze) sau distructive (osteoliza)
care prin durere si deformari determina redoare sau ankiloza.
Uneori prin lipsa de congruenta la marginea suprafetelor
articulare in zonele in care dispare presiunea suprafetei
articulare opuse apar ingrosari osteoarticulare ca o artroliza
spontana ce limiteaza definitiv miscarea. Fracturarea
capetelor osoase articulare lasa sechelele cele mai grave pt
mobilitatea articulara care nu poate fi recastigata prin kt.

g) Procesul de retractie adaptare reprezinta o stare

anatomofunctionala rezultata in urma unei imobilizari articulare
prelungite. Apoi turnoverul celular local va realiza o scadere
numerica celulara corespunzatoare noilor dimensiuni. Aceste
modificari vor limita miscarea la iesirea din imobilizare. La
acestea se adauga si organizarea edemului difuz determinat
de perturbarile vasculo-trofice consecutive imobilizarii. 7
 Definitie:
pierderi definitive ale miscarilor reprezinta
de fapt stadiul final al unor procese care au
determinat initial redoarea.

Clasificare:
fibroase (capetele articulare sunt solidarizate
prin tesut fibros f dens)
osoase (cand se formeaza punti osoase prin
invadare osteoblastica)

Kt nu isi are rostul in aceste cazuri.

8
 Definitie:
reprezinta inversul redorilor

Cauze:
relaxarile si rupturile ligamentare
elongatiile tendinoase
hipotoniile musculare
alterarea tampoanelor cartilaginoase

Kt nu poate actiona decat pe elementul

muscular tonificandu-l si crescand astfel
stabilitatea activa articulara
Stabilitatea pasiva va fi corectata
chirurgical.
9
10
 Definitie:
este de obicei secundara unei intreruperi centrale la
nivelul nervului sau al placii motorii a influxului nervos.

Aceste atrofii neurogene sunt cunoscute ca atrofii

de denervare.

Atrofia de imobilizare aparuta intr-un muschi cu

inervarea pastrata, dar care a fost pus in
imposibilitatea de a actiona (segment in ap gipsat)
se discuta aici.

Profilaxia atrofiei musculare este f importanta.

Pt ca nu exista perturbari structurale importante

refacerea prin kt a fortei si volumului muscular este
prompta.
11
 Definitie:
este scurtarea muschiului sau mentinerea unei tensiuni musculare dureroase sau nu,
reversibila sau fixa, paroxistica sau permanenta si nu are intotdeauna acelasi
substrat fiziopatologic.

a) Contractura antalgica de aparare in scopul de a bloca o

articulatie dureroasa. Este un reflex nociceptiv. Aceasta contractura
poate fi considerata secundara unei cauze patologice de
vecinatate si trebuie respectata pana la indepartarea cauzei.

b) Contractura algica este tot efectul unui reflex nociceptiv, dar e

primara, autointretinuta printr-un feedback pozitiv, punctul de
plecare al durerii fiind chiar muschiul. De obicei stimulul nociceptiv
muscular este ischemia, dar poate fi si un hematom sau o leziune
directa sau o ruptura de fibre, un depozit de calcar, etc.

12
 c) Contractura analgica desemneaza 3 tipuri diferite:
miostatica - cand un segment de membru este imobilizat intr-
o pozitie de scurtare musculara; reversibila initial, va deveni
ireversibila dupa mai multe saptamani.
miotatica (suportul spasticitatii)
congenitala (artrogripoza)

Multe dintre contracturi sunt de fapt retracturi. Retractura

musculara este considerata o contractura pe cale de
organizare sau chiar ireversibila prin diminuarea considerabila a
sarcomerelor si dezvoltarea tesutului conjunctiv cu elasticitate
scazuta.

Retracturile musculare reale vechi nu mai beneficiaza de kt

existand pericolul ruperii muschiului. Chirurgia mai poate aduce
realinieri articulare.

Exista multe cazuri limita intre contractura si retractura unde se

intervine cu insistenta prin kt pt a reda supletea miscarii
articulare si capacitatea de contractie musculara.
13
 Definitie:
este denumirea generica data unor boli degenerative ale muschiului
striat conditioante genetic, cu evolutie lent progresiva si cu
etiopatogenie incomplet cunoscuta.

Exista o multitudine de forme clinice si nosologice dar toate

se grupeaza morfologic in aspectul atrofic difuz muscular sau
din contra in cel hipertrofic si nu pseudohipertrofic cum s-a
considerat deoarece este vorba de o hipertrofie reala.

Tulburarile musculare sunt de grade diferite, putandu-se

ajunge pana la imposibilitatea efectuarii unei activitati
musculare.

Metoda eficienta pt limitarea scaderii fortei musculare este

exercitiul activ cu rezistenta. Efortul trebuie dozat pana la
limita capacitatii metabolice musculare. Nu se urmareste
cresterea fortei sau rezistentei, ci mentinerea acestora la
valorile existente.
14
 Definitie:
contractia intensa sau prelungita determina
oboseala musculara, sindrom fiziopatologic
muscular constand din incapacitatea muschiului
de a se mai contracta si da a executa acelasi
travaliu.
Nervul continua sa trimita impulsuri, dar
muschiul devine tot mai slab prin scaderea
rezervelor de ATP.
Un muschi cu circulatie deficitara va obosi
mai repede. Este inversul rezistentei
musculare. Cresterea rezistentei va intarzia
aparitia oboselii.

15
16
 Definitie:
este rezistenta excesiva a unui muschi la intinderea pasiva. EMG
arata la muschiul spastic o hiperactivitate a reflexului tonic de
intindere cu excesive descarcari ale motoneuronilor ca raspuns
la o intindere impusa. Spasticitatea apare la intinderea rapida.
Termenul de spasticitate este utilizat in cazul muschilor la care
rezistenta la intinderea pasiva are o cauza neurologica centrala.

Spasticitate = sindrom de neuron motor central si

se caracterizeaza prin :
1. scaderea abilitatii
2. pierderea fortei
3. cresterea reflexelor tendinoase
4. cresterea rezistentei la intinderea pasiva a m
5. hiperactivitatea reflexelor de flexie

17
 Spasticitatea perturba calitatea miscarii voluntare,
incetineste initierea, scazand performanta miscarilor ca
si forta de contractie.

Spasticitatea piramidala predomina pe flexori la mb

sup si pe extensori la cele inf.

Mm cei mai afectati sunt cei care intervin cel mai mult
in miscarea voluntara, de aceea musculatura posturala
a trunchiului este mult mai putin atinsa.

Combaterea spasticitatii este un obiectiv important al

recuperarii. Kt si tehnicile de facilitare
neuropropriceptiva au un rol primordial.

18
 Definitie:
este o hipertonie musculara ca si spasticitatea, definindu-
se prin acelasi fenomen. Diferentierea este doar clinica.

Are o distributie mai uniforma, cuprinzand si flexorii

si extensorii, mai ales musculatura proximala, ca si
musculatura posturala tonica a trunchiului.
Este mai plastica (ceroasa), se evidentiaza si la
miscarea lenta.
Este cauzata tot de exagerarea reflexului miotatic.
Recuperarea este asemanatoare cu cea aplicata
pt spasticitatea piramidala.

19
 Au ca si cauza deprimarea mecanismului
neuromuscular prin reflexul miotatic si prin
interesarea centrilor superiori care generaza
influxuri inhibitorii sau blocari ale cailor facilitatorii.

Majoritatea bolilor neurologice determina hipotonii

musculare.

20
 Definitie:
situatie extrema a hipotoniilor, in care muschiul lipsit de
influxul nervos trofic se va degrada structural.

Aceasta leziune implica neuronul motor periferic.

Muschiul isi reduce volumul si isi pierde treptat

elementele contractile, aparand fibroza si infiltratia
grasa.

Obiectivul kt instaurate cat mai precoce este sa

mentina cat mai mult functia si structura
muschiului, pana se va produce reinervarea.

21
22
 Sunt determinate de leziuni ale
neuronului motor central sau periferic:

Paralizii de toate tipurile

Monoplegii
Hemiplegii
Paraplegii

23
 Sunt mai putin accesibile kt.

Se datoreaza abolirii functiei normale a structurilor extrapiramidale

cu pierderea inhibitiei motorii comandate de aceste structuri si deci
cu aparitia miscarilor involuntare.

Clinic se manifesta ca si:

Convulsii
Tremuraturi
fasciculatii musculare
miscari coreice si atetozice
Mioclonii
Crampe
Ticuri

Multe boli determina sindroame hiperkinetice, si majoritatea

beneficiaza de kt pt un obiectiv sau altul si astfel se poate obtine o
influenta favorabila si asupra acestor sindroame.(ex Parkinson)

24
 Sunt perturbari ale motilitatii voluntare care apar
ca rezultat al alterarii mecanismelor de reglare a
acestei motilitati.

La baza ar fi o contractie tonica trecatoare a unui

anumit grup muscular implicat intr-un anumit act
motor de obicei profesional.

Clinic se observa crampe musculare.

Aceste sindroame au la baza reflexe conditionate

patologice, deci depind de activitatea nervoasa
superioara care poate fi influentata prin
metodologie kinetologica.
25
A. Apraxia
B. Ataxia
C. Discoordonarea

26
 Definitie:
este o tulburare la nivelul organizarii schemelor
motorii.

Exista apraxii:
globale
localizate (a mimicii)
specifice unei functii (a mersului, imbracarii)

Apraxicul nu este un paralizat, si nici un psihopat.

In apraxie pacientul stie si ar putea face o miscare,
dar nu o poate face cand i se solicita sa o faca,
desi spontan o realizeaza.
Apraxia beneficiaza de reeducare prin kt.
27
 Definitie:
este o tulburare motorie de controlare a
directiei, intensitatii, preciziei, vitezei, limitelor
unei miscari voluntare. Miscarea este deci
inadecvata scopului propus.

Exista o ataxie kinetica si o ataxie statica

(incoordonarea posturii).

Ataxia este intalnita in multe tipuri lezionale

ale SNC. In unele dintre acestea se poate
recurge la kt.

28
 Definitie:
este un sindrom polimorf sub raport patogenetic
generat de leziuni ale sistemului senzitiv sau
motor sau de reglare, ceea ce ii confera si un
polimorfism clinic.

In cadrul acestui sindrom intalnim tulburari de

echilibru variate, incoordonare in miscari, disinergii
intre agonisti-sinergisti-antagonisti, trmuraturi sau
diverse forme de ataxie.

29
 Sunt reprezentate de perturbarea
transmiterii informatiilor proprioceptive,
a simtului kinestezic pornit din articulatii,
ligamente, tendoane, mm care
compromit aferenta constienta.
Exteroceptia perturbata are mai putine
repercusiuni asupra motilitatii daca
mcanismele senzoriale sunt normale.

30