1.

Formulai un enun referitor la domeniul kinesiologiei:

Kinesiologia este astazi o teorie general a miscarii corpului uman, dar si un domeniu
academic si profesional, in continua schimbare.
2. Dai cteva exemple de discipline care au studiat activitile fizice, de-a lungul
timpului :
Gimnastica, natatie , fotbal Activitatile umane, sunt studiate astazi, printr-un demers
interdisciplinar, cu informatii ce provin din stiinte biologice, stiinte umaniste stiinte sociale stiinte
exacte3. n ce const obiectul de studiu al kinesiologiei ?
Obiectul de studiu al kinesiologiei consta in:
1. exerciiul ce implica efort fizic ;
2. miscari eficiente, performante.
4. Enumerai cele trei direcii n care este utilizat exerciiul fizic n domeniul
kinesiologiei
Exercitiul fizic este utilizat:
- ca mijloc de pregatire a performantei pentru conditionarea fizica
- ca mijloc al mentinerii sanatatii si de reducere a riscului de imbolnavire
- mijloc de recuperare a functiilor
5. Enumerai princ. activ. motrice
kinesiologiei
Activitati ludice
Activitati gimnice
Activitati agonistice
Activitati recreative
Activitati compensatorii si de recuperare

formative

care

fac

parte

din

domeniul

6. Care sunt domeniile experienei corporale?

Domeniile experientei corporale:
educational
competitional
al timpului liber
al sanatatii
domeniul professional
al experientei si comunicarii
al independentei functionale
7. Formulai un enun care s sintetizeze domeniul educaional al experienei
corporale.
Domeniul educational si-a deschis portile spre recunoasterea valorilor transmise subiectului
prin intermediul activitatilor fizice. Profesionistii din domeniul sanatatii au reusit sa impuna ideea
conform creia copiilor trebuie s li se asigure o educaie fizic de calitate.
8. Formulai un enun care s sintetizeze sfera independenei funcionale.
Domeniul independentei functionale cuprinde toate actiunile care privesc deplasarea
independenta, deprinderile casnice, de igiena personala, de procurare a alimentelor si de
hranire, de deplasare cu mijloacele de transport, etc.
Cuprinde activitatile zilnice (activities of daily living) care presupun sarcini uzuale, reprezinta
un sistem de referinta prin care terapeutii evalueaza starea functionala a unei persoane.
Acest demers este util persoanelor varstnice, bolnavilor cronici, celor cu afectiuni psihice, cu
deficiente motorii.

9. Formulai un enun care s sintetizeze domeniul competiional al experienei

corporale.
Domeniul competitional cuprinde dezvoltarea fr precedent a sportului, nivelul ridicat al
performanelor, acumularea unui volum impresionant de date, informaii, ca i interpretarea
competiiei ca un fenomen cultural autentic.
10. Formulai un enun care s sintetizeze domeniul timpului liber.
Domeniul timpului liber este unul dintre cele mai dinamice marcand o diversificare fara
precedent a posibilitatilor de practicare a exercitiului fizic. Cand timpul liber este dedicate
unor activitati recreative, se poate discuta de activitati de loisir.
11. Formulai un enun care s sintetizeze domeniul expresiei i comunicrii prin
micare.
Domeniul expresiei comunicarii prin miscare reprezinta o modalitate eficient n
afirmarea personalitii umane, ntr-o societate care promoveaz cultura imaginii, cu o
amploare fr precedent.
Activitile de expresie corporal sunt cele care ar trebui utilizate mai mult, n direcia
formrii capacitii de a transmite un mesaj, o idee sau o stare emoional.
12. Formulai un enun care s sintetizeze domeniul sntii.
Domeniul sanatatii este profund influentat de efectele exercitate prin practicarea
exerciiilor fizice.
Aspectul somatic, nivelul marilor funcii, rezervele energetice, resursele psihice sunt n mod
general i specific dependente de exersarea fizic.
13. Formulai un enun care s sintetizeze domeniul profesional.
Domeniul profesional are la baza Ergonomia. O disciplin specializat n mbuntirea
eficienei i siguranei n mediul profesional ce aplic informaiile din psihologie, fiziologia
efortului, anatomie, biomecanic, etc, n studiul solicitrilor pe care diferitele profesii le
exercit asupra subiecilor.
14. Ce este situaia motric
Situatia motrica reprezinta un ansamblu de date obiective si subiective care definesc
executia
de catre subiect a unei actiuni motrice, a unui element tehnic.
15. n ce constau datele obiective i subiective ale unei situaii motrice
Date obiective si subiective ale situatiei motrice
obiectiv- caracteristici spatiale ale miscarii
- caracteristici ale obiectelor cu care se lucreaza
- numar de participanti la actiunea motrica
- notiuni de regulament
subiectiv- aspecte legate de motivatia subiectilor
- perceptia subiectilor
- asteptarile acestora
16. n ce const situaia psihomotric
Situatia psihomotrica se caracterizeaza prin actiuni izolate in care subiectul nu comunica
in plan motric nici cu coechipierii nici cu adversarii. El este angajat intr-o confruntare cu
factorii de mediu.
Ex: majoritatea probelor din atletism (aruncari, sarituri, probele de alergari in care
competitorul actioneaza singur, nu comunica cu alte persoane).
17. Definii psihomotricitatea

Psihomotricitatea exprima reunirea functiei motrice si mentale care vizeaza raportul

subiectului cu propriul sau corp.
18. Care sunt componentele dom. Psihomotor
Componentele domeniului psihomotor
gradul de incordare si de relaxare
coordonarea segmentelor
controlul postural segmentar
perceperea ritmului
stimularea permanenta a simtului kinestezic
19. Imaginati un ex pt schema corporal
Subiectii sunt dispusi pe perechi, fata in fata. Unul dintre ei mimeaza o expresie faciala iar
partenerul trebuie sa-l imite.
20. Definiti etnomotricitatea.
Etnomotricitatea reuneste aria i tipurile de practici raportate la cultura si mediul social
in interiorul carora s-au dezvoltat. Actiunile motrice sunt profund dependende de normele
culturale, traditiile si ritualurile, iar practica sportiva moderna nu poate inlocui in totalitate
cultura ludic ce tine de insi fiinta unei naii. Ex: ritualul haka al echipei de rugby a Noii
Zeelande la origini un dans tribal.
21. Definii sociomotricitatea
Sociomotricitatea reunete interaciunile sociale i motrice, in cadrul sporturilor (activitilor)
colective. In cazul unei aciuni colective, nu se realizeaz doar o insumare a aciunilor
coechipierilor, ci o reconversie originala a actiunilor fiecaruia in ideea de a se completa.
22. Ierarhizati 3 sporturi in fct de interactiunile sociomotrice
De la cel mai puternic sociomotric la cel mai slab socio motric:
Rugby Fotbal- Volei (sporturi de echipa)
Lupte Scrima Tenis (sporturi in doi)
Interactiunea adversarilor difera. De la un contact aproape permanent cu adversarul in
Rugby, la lipsa totala a contactului cu adversarul in Volei. Asemenea si in cazul luptelor si
voleiului.
23. Definii motricitatea din 2 perspective
Motricitatea reprezinta:
a) o insusire a fiintei umane, innascuta si dobandita de a reactiona cu ajutorul aparatului
locomotor la stimuli externi si interni printr-o miscare;
c) caracteristic global ce cuprinde ansamblul de procese i mecanisme, prin care corpul uman
sau segmentele sale se deplaseaz sau i menin o anumit poziie.
24. Ce este actul motric-exemple
Actul motric este elementul de baz al oricrei micri, efectuat n scopul adaptrii imediate
sau al construirii de aciuni motrice. De multe ori se prezint ca un act reflex instinctual.
Ex: o micare de pompare a mingii n sol la dribling sau lucrul fiecarui segment la sariturile
atletice.
25. Ce este aciunea motric-exemple
Aciunea motric este un sistem de acte motrice, prin care se atinge un scop imediat, unic sau
integrat unei activiti motrice.
Ex: mersul, alergarea, driblingul, lovitura de atac sau contraatacul.

26. Ce este activitatea motric- exemple

Activitatea motric reprezint un ansamblu de acte i aciuni motrice, articulate n sistem,
pe baza unor idei, reguli, forme de organizare, avnd ca rezultat adaptarea pe termen lung a
organismului.
Ex: educaia fizic, sportul, activitatea kinetoterapeutic sau activitile de timp liber.
27. Care este dif intre motricitate si motilitate
Diferena dintre motricitate i motilitate const n faptul c motricitatea se refer la
micrile care pot fi vzute la suprafa, mai precis activitatea musculaturii striate, n timp ce
motilitatea ine de micrile organelor interne, neobservabile la prima privire.

28. Definii capacitatea motric; care sunt componentele capacit. Motrice

Capacitatea motric reprezint ansamblul posibilitilor motrice naturale si dobndite prin
care se pot realiza eforturi variate ca structura si dozare.
Componentele capacitii motrice sunt:
stabile: aptitudini motrice, caliti, deprinderi motrice, structuri operaionale, cunotine,
experien;
de stare: motivaie, stri emoionale, care pot favoriza, reduce sau bloca exprimarea
componentelor stabile.
29. Care este dif. ntre motricitate i capac. Motric
Daca motricitatea reprezint o caracteristic global, ceea ce deosebete subiecii ntre ei
este nivelul la care funcia motric se exprim, msura n care ea face individul adaptat i
adaptabil la situaiile complexe i variate ale mediului. Acest nivel este reprezentat de
capacitatea motric.
30. Definii aptitudinea motric si analizati in ce consta diferenta fata de calitatea
motrica
Aptitudinea motrica este un sistem de procese fizice si psihofizice, organizate in mod
original, pentru efectuarea cu rezultate nalte a activitii.
Termenul de calitate motric este mai vag dect cel de aptitudine motric, deoarece
desemneaz o nsuire universal a individului, care poate avea niveluri dintre cele mai diferite.
Exemplu: toi indivizii posed calitatea vitez, dar nivelul acesteia este o caracteristic strict
individual; unii au un nivel slab de dezvoltare a acestei caliti, alii, dimpotriv, sunt foarte
rapizi: pentru aceia al cror nivel depete cu mult nivelul mediu, putem utiliza termenul de
aptitudine.
31. Ce este calitatea motric, care sunt calitaile motrice de baz ?
Calitatea motric este definit ca posibilitate a individului de a efectua micri cu indici de
vitez, for, coordonare, rezisten, mobilitate.
32. Ce este sarcina motric? Dai 3 exemple :
Sarcina motric reprezint un ansamblu de condiii materiale i de constrngeri, ce definesc
un obiectiv pe care executantul l realizeaz printr-o anumit actiune motric. Sarcina definete
ceea ce are de executat subiectul.
Exemple:
1. n sritura n lungime cu elan, sarcina const n propulsarea corpului n aer (prin
aplicarea unei fore rezultante n urma elanului), astfel nct traiectoria acestuia s fie ct
mai lung;

2. n aruncarea greutii, aplicarea unei fore asupra unui corp, prin imprimarea unei viteze
iniiale, acesta deplasndu-se n aer, pe o distan ct mai mare;
3. n schi sau patinaj, meninerea greutii propriului corp, n alunecare, pe o suprafa cu
anumite caracteristici
33. Care este diferena ntre performana motric i cea sportiv. Exemplificati :
Performana motric reprezint rezultatul efecturii unui act sau aciuni motrice, ce poate fi
evaluat dup anumite norme, baremuri, criterii.
Performanta sportiva este rezultatul unei actiuni motrice care din punct de vedere normativ,
exprima miestria sau ndeplinirea unei sarcini la cote foarte nalte de calitate sau cantitate.
Diferenta const n faptul ca poi avea o performan motric, dar s nu ai performan
sportiv. Performana motric nu desemneaz un rezultat de excepie.
Ex: rezultatul obinut de un copil cu dizabiliti la un test de motricitate este o performan
motric n timp ce recordul mondial la 100m viteza este o performanta sportiva.
34. Reprezentati grafic capacitatea motric, asa cum o imaginati dvs

CAPACITATEA MOTRICA
I4; 95

I1; 70
Capacitatea motrica

I3; 55

I2; 100
Individ

35. Definiti fitness-ul

Fitness-ul reprezinta un set de atribute prin care individul face fata solicitrilor fizice si
funcionale din activitile cotidiene sau sportive n funcie de condiia sa anatomic, fiziologic
si psihologic.
36. Enumerati componentele celor doua tipuri de fitness
Componentele fitness-ului propriu-zis sunt: rezistenta cardio-vasculara, rezistenta
musculara, forta, mobilitatea-supletea si compozitia corporala.
Componentele fitness-ului motor sunt: coordonarea segmentara, echilibrul, agilitatea,
puterea musculara, viteza si timpul de reactie.
37. Def. volumul efortului, modalitati de exprimare
Volumul efortului - cantitatea totala de lucru mecanic, efectuat .
Modalitati de exprimare :
-distante parcurse in alergare, inot, canotaj, latinaj
-Executii partiale sau integrale
-Executii ale structurilor tehnico-tactice

-Actiuni complexe
-Greutati ridicate
-Timp de lucru
- Nr de lectii de antrenament si refacere
-Nr de reprize straturi concursuri Nr de repetari
38. Def. intensitatea efortului, modalitati de exprimare
Intensitatea efortului - cantitatea de lucru mecanic efectuat in unitatea de timp. Daca
volumul exprima un paramentru cantitativ, intensitatea exprima parametru calitativ , ce conduce
la cresterea potentialului subiectului.
39. Def. complexitatea efortului
Complexitatea efortului - este data de numarul actiunilor motrice efectuate simultan in
timpul unei activitati si de originalitatea configuratie tipologice a elementului miscarii.
40. Def. densitatea efortului
Densitatea efortului - raporul dintre timpul de aplicare a stimulului si timpul de repaos pe
lectie sau structura de antrenament.
41. Cum este considerat org uman, dpv biomecanic
Din punct de vedere biomecanic, organismul uman este considerat un sistem cinematic
conectat n lan, n care micarea unui segment antreneaz micarea sau repoziionarea altor
segmente.
42. Enumerai etapele unui model de analiz biomecanic a micrilor
Etapele modelului de analiza biomecanica sunt:
1. Stabilirea scopului;
2. Identificarea si descrierea miscarii;
3. Identificare conditiilor anatomire, mecanice si de mediu;
4. Stabilirea principiilor biomecanice;
5. Evaluarea si valorificarea datelor.
43. Dai exemplu de principiu biomecanic care se aplic n realiz unei sarcini mortice
Un pacient cu membru protezat cruia i lipsete musculatura gambei i a piciorului, este
necesar ca acesta s compenseze fora de propulsie deficitar, prin materialul de fabricaie al
protezei care poate stoca i elibera energie (asemenea unor grupe musculare). Deci, principiile
aplicabile n aceast situaie sunt principiul stocrii i eliberrii energiei i principiul
aciunii i reaciunii.
44. Dati ex de elemente tehnice, in care cond anatomice, mecanice si de mediu au
un rol esential
Elementele anatomice: cunoaterea dimensiunilor corporale, a greutii subiectului, a
procentajului de esut adipos, identificarea tipului de fibr muscular, a punctelor de inserie i a
unghiurilor anatomice particulare.
Elemente mecanice: marimea, directia, punctul de aplicare al fortei si durata ei de actiune.
Exemple: fora gravitaional, centrifug, de frecare, de reacie a sprijinului.
Elemente de mediu: caracteristicile climatului, terenului, regulilor de arbitraj, prezenei
adversarului.
45. Dai 2 ex de scopuri ale micrii (din modelul de analiz )
1) Un subiect cu amputaie de gamb, care poart protez, dorete s fac jogging, timp de 30
de min, n aa fel nct micarea s se realizeze la fel de natural i economic ca cea a membrului
intact.
2) Un atlet i propune s alerge cursa de 100m n timp ct mai scurt.

46. Ce este kinantropometria

Kinantropometria este disciplina care se ocup cu evaluarea dimensiunilor, proporiilor i
compoziiei corpului uman.

47. Calculai-v IMC

IMC = kg/inaltime*inaltima. 67/1.81*1.81=20.22 (Normal)
48. Prin ce se caracterizeaz tipul endomorf
Tipul endomorf este caracterizat de un tesut adipos bine reprezentat, o structura globuloasa a
corpului, membre scurte si bazin lat, cu o concentrare a masei corporale in regiunea
abdomenului. Suma plicilor de esut adipos definete acest tip somatic.
49. Prin ce se caracterizeaz tipul mesomorf
Tipul mezomorf este caracterizat printr-un tesut musculo-scheletic bine reprezentat, de
membre puternice, dar si de o masa musculara binedefinita. Masa muscular poate varia
semnificativ, in funcie de tipul si de volumul de efort fizic prestat. Acest tip somatic este definit
prin diametrul oaselor la nivelul articulaiilor cotului i genunchiului i prin circumferina braului
i a coapsei.
50. Prin ce se caracterizeaz tipul ectomorf
Tipul ectomorf este caracterizat de membre lungi i de un trunchi scurt, cu masa musculara
slab conturata si tesut adipos nesemnificativ, avand un aspect gracil. Relaia matematic dintre
talie i mas definete acest tip somatic.
51. Apreciai-v tipul constituional, prin precizarea nr lui Sheldon
52. Cum se determin tipul constituional
Pentru determinarea tipului constituional exist o procedur cu 10 msuratori antropometrice.
In acest demers, somatotipul unui individ este descries prin 3 cifre de la 1 la 7, fiecare
reprezentnd o anumit component: prima cifr reprezint componenta endomorf, a doua
cifr componenta mezomorfa i a treia componenta ectomorf. Pe o scara de la 1 la 7, cifra 1
exprima cea mai slab tendin, iar cifra 7 exprim cea mai puternic tendin. Spre exemplu,
un somatotip 711 nseamn un subiect endomorf extrem. Practic, forma fiecarui corp exprim o
combinaie a celor trei tipologii.
53. Dai 2 ex de sporturi pt fiecare tip constituional, Argumentati
Endomorf: hocheiti, aruncatori de disc, arunctori de greutate, luptatori deoarece acest
somatotip este caracterizat de un tesut adipos bine reprezentat, o structura globuloasa a
corpului, membre scurte si bazin lat, cu o concentrare a masei corporale in regiunea
abdomenului.
Mezomorf : gimnati, canotori sau nottori deoarece acest somatotip este caracterizat printrun tesut musculo-scheletic bine reprezentat, de membre puternice, dar si de o masa musculara
binedefinita. Masa muscular poate varia semnificativ, in funcie de tipul si de volumul de efort
fizic prestart.
Ectomorf: alergatori de fond, sritori n nlime, cicliti de osea deoarece acest somatotip este
caracterizat de membre lungi i de un trunchi scurt, cu masa musculara slab conturata si tesut
adipos nesemnificativ, avand un aspect gracil.
54. Care sunt factorii de care depinde tipul constitutional
Factorii de care depinde tipul constitutional sunt:
1. Dimensiunile corpului: talie, greutate, lungimea segmentelor, circumferine, diametre,
volumul i aria diferitelor segmente;
2. Structura-proporii: raporturile dintre diferii indici antropometrici;

3. Compoziia corpului: raportul dintre masa corpului i masa de esut active, respective
masa esutului adipos.

55. Care sunt forele externe determinante ale micrii

Fortele externe sunt forele care se opun micrii corpului: fora gravitaionala, fora de
reacie a sprijinului, forele de frecare, forele de tip mpingere sau ridicare la care se adaug
forte exercitate de un alt subiect sau de un obiect ori aparat la care se lucreaz.
56. Dai 3 exemple n care se manifest fora de reacie a sprijinului, G, fortele de
frecare
Forta de reactie a sprijinului: plecarea din bloc start, saritura pe trambulina.
Forta gravitationala: saritura in lungime si in inaltime.
Forta de frecare: alergarea de viteza si cristiania spre vale (la schi).
57. Care sunt forele interne determinante ale micrii
Forele interne sunt reprezentate de aciunea muchilor agoniti, antagoniti, stabilizatori,
neutralizatori si de frecarea segmentelor n articulaii.
58. Exemplu de 2 exerciii pentru un cuplu de muschi agonisti-antagonisti
Flexia antebratului pe brat (agonist=biceps brahial si antagonist=triceps)
Extensia piciorului (agonist=cvadricepsul si antagonist=bicepsul femural)
59. De cine depinde dificultatea unei micri
Dificultatea unei micri depinde de: sediul acesteia, de segmentele interesate, de axa de
micare, de unghiul format intre corp si axa de progresie pe verticala, de viteza de progresia a
corpului.
60. Care sunt fact de care depinde ineria unui corp
Ineria este tendina corpului de a se menine n repaus sau n micare.
Inertia unui corp depinde de rezistena opus de corp la nceperea unei micri, modificarea
vitezei i direciei de deplasare n timpul efecturii micrii, dar i de echilibrul corpului, tipul de
prghie care acioneaz ntr-o micare i prezena ritmului n aciunile subiectului.
61. Definii fora- formula, unitatea de msur
F=mxa
Unitatea de masura a fortei este Netwon-ul (N)
Forta este o marime vectoriala, care are o marime, un punct de aplicatie, o directie si un sens.
Ea este produsul dintre masa si accelaratie.
62. Definii masa unui corp- formula, unitatea de msur
m=F/a
Unitatea de masura a masei este kilogramul(kg)
Masa reprezinta o inertie care se opune unei forte. Cu cat masa creste, cu atat acceleratia care
poate fi imprimata corpului are valori mai reduse.
63. Definii puterea- formula, unitatea de msur
P= L / t
Unitatea de masura este watt-ul(W)
Puterea musculara (P) are seminificatia unui randament, ea fiind raportul dintre lucrul mecanic
si timp.
64. Definii lucrul mecanic- formula, unitatea de msur
L=Fxd

Unitatea de masura pentru lucrul mecanic este joule-ul (J).

Lucrul mecanic (L) sau travaliul muscular este produsul dintre forta si lungimea pe care se
deplaseaza punctul sau de aplicatie.
65. Care este dif intre forta si putere
Forta reprezinta capacitatea musculaturii de a se contracta, pe cand Puterea reprezint
capacitatea musculaturii de a se contracta intr-un interval de timp cat mai scurt.
Puterea reprezinta efectul rezultat in urma asocierii fortei in regim de viteza.
66. Unitile de msur n SI pt F, m, P, E, L
F-N (newton), m-kg (kilogram), P-W (watt), E-J (joule), Lmec-J(joule)
67. Formulai un enun n care s utilizai termenul cretere
Invaarea se produce ca rezultat direct al exersarii si al experientei, acestea conducand la o
modificare a strii organismului, exprimat prin creteri cantitative si calitative care favorizeaz
viitoarele repetri.
68. Formulai un enun n care s utilizai termenul dezvoltare
Conform teoriei lui Schmidt, subiectul dezvolt reguli de parametrizare a micrii care ii permit
s reconstituie aciunea, de fiecare dat.
69. Definii nvarea motric
Invarea motric este definita ca un set de procese asociate exersrii si experienei, care
conduc la schimbri relativ permanente n comportamentul motric al subiectului.
70. Prezentai 2 aspecte definitorii ale nvrii motrice
nvarea motrica:
este un proces de dobndire a capacitii de a executa micri eficiente;
se produce ca rezultat direct al exersrii i experienei;
nu este un proces observabil n mod direct;
este relativ permanent.
71. Care sunt zonele n care opereaz nvarea motric
Zonele in care opereaza invatarea motrica sunt:
1.Zona de identificare a stimulilor;
2.Selectia si programarea raspunsurilor, respectiv imbunatatirea parametrilor care se
ataseaza programului motor general;
3.Construirea de programe motorii eficiente
4.Stabilirea cu acuratete, a unor sisteme de referinta in ceea ce priveste corectitudinea
miscarilor.
72. Ce sunt curbele nvrii si care e dinamica acestora
Curbele invatarii sunt reprezentari grafice ale invatarii unui element tehnic, prin procedee si
metode de evaluare specifice.
Dinamica este dat de progresul rapid de la nceputul exersrii care ulterior, se aplatizeaz n
mod treptat.
73. De cine depinde progresul n nvare
Progresul n invatare depinde de intervalul optim de educabilitate, complexitatea miscarii
care se invata, particularitatile subiectului, dar si de exigenta evaluarii.
74. Descriei unul dintre modelele explicative ale nvrii motrice

Teoria schemei motorii (R.Schmidt) Subiectul nu invata miscari ci solutii motrice.

Aceasta inseamna ca, de la o repetare la alta, subiectul nva s combine parametrii
diferii ai micrii, pentru a atinge scopul acesteia astfel invatandu-se metoda, care se

perfectioneaza treptat. Subiectul dezvolta reguli de parametrizare a miscarii, care ii

permit sa reconstituie actiunea de fiecare data.Info 1...info 2...info 3...info 4.
75. Ce nseamn nvarea de soluii motrice
nvarea de soluii motrice presupune ca de la o repetare la alta, subiectul nva s combine
parametrii diferii ai micrii, pentru a atinge scopul acesteia. In acest fel, se invata metoda, care
se perfectioneaza treptat. Subiectul dezvolta reguli de parametrizare a miscarii, care ii permit sa
reconstituie actiune de fiecare data. Info 1...info 2...info 3...info 4.
76. Ce este programul motor
Progamul motor este o repezentare corticala n care e stocata informatia necesara pentru
executarea miscarii. Programul defineste si da forma miscarii care se invata.
77. Care sunt principalii parametri ai unui program motor
Principalii parametri a unui program motor sunt: durata relativ a aciunii, fora relativ
necesar producerii micrii i recrutarea secveniala a grupelor musculare.
78. Care sunt tipurile de informaii pe care subiectul le reine n timpul efecturii
unei micri
Tipurile de informatii pe care subiectul le retine in timpul efectuarii unei miscari
sunt:
informatii despre conditiile initiale ale exersarii ;
parametrii micrii;
senzatiile pe care subiectul le-a resimit n timpul exersrii micarii;
rezultatul micrii i influena sa asupra mediului.
79. Care este relaia dintre nvare i performan
Performanta nu este altceva decat rezultatul invatarii motrice, intrucat:
imbunatatirea performantei este o dovada a invatarii;
consecventa in executii care exprima realizarea miscarii cu variatii cat mai
reduse de la o repetare la alta, prin instalarea unui comportament stabil;
persistenta in timp a performantei care indica posibilitatea subiectului de a
executa actiunea invatata pe o perioada indelungata;
adaptabilitatea care arata ca subiectul este capabil sa reproduca deprinderea
motrica in conditii variate.
80. Dai
exemplu
de
o
aciune
motric
pe
care
ai
nvat-o
cu
dificultate..argumentai
Vole drive este o lovitura specifica tenisului. Este o actiune motrica pe care am invatat-o cu
dificultate deoarece necesita o coordonare mana-ochi foarte precisa, precum si reflexe foarte
bine dezvoltate. Mingea este lovita normal, doar ca nu mai atinge solul. Nemaiavand o
reprezentare precisa (punctul in care mingea atinge solul), aceasta lovitura devine greu de
executant tinand cond mai ales de factorii de mediu(viteza vantului si viteza cu care a venit de la
adversar).
81. Definii exerciiul fizic
Exercitiul fizic reprezinta o aciune motrica cu valoare instrumentala, conceput i programat
n vederea realizrii obiectivelor proprii diferitelor activiti motrice.
82. Care sunt elementele de coninut ale ex. fizic
Elementele de continut ale exercitiului fizic sunt:
- miscarile corpului sau ale segmentelor (rotatie, abductie, rasucire);
- efortul fizic solicitat apreciat prin volum, intensitate, complexitate, densitate;
- efortul psihic respective gradul de solicitare al proceselor psihice.
83. Definii forma ex. fizic

Forma exercitiului fizic reprezinta modul n care se succed micrile componente, precum si
relaiile dintre acestea, de-a lungul efecturii aciunii respective.
84. Ce este structura cinematic a ex si ce este structura dinamic a ex
Componenta cinematica reuneste aspectele spatio-temporale ale miscarii si anume:
repartizarea pe faze a miscarii;
caracteristicile de viteza;
reperele temporale ale fazelor miscarii;
lungimile si traiectoriile miscarii.
Componenta dinamica se refera la fortele interne si externe ale miscarii:
relatia dintre momentele de forta si franare;
coordonarea impulsurilor partiale care permit insumarea fortelor.
85. 1 exemplu de exerciiu fr codificare
Ex: Alergare de o or pe teren variat n tempou uniform.
86. 1 ex de exerciiu cu codificare intern
Ex: In natatie 4x(8x50)m, 33/34s / repetare, pauza 1 min, 30s intre serii.
87. 1 ex de exerciiu fr codificare extern
fotbal, dribling printre jaloane, parcurgerea unui traseu cu obstacole
88. 1 ex de exerciiu analitic
Rulari pe sol sau pomparea mingii pe sol
89. 1 ex de exerciiu global
Rasturnare inainte pe spate sau aruncarea la cos din dribling de la o distanta de 5 m de 3 ori
90. 1 ex de exerciiu neuromuscular
Exercitiile de coordonare sau echilibru.....
91. 1 ex de exerciiu static
Sprijin culcat facial pe antebrate mentirea pozitiei 60 secunde
Culcat dorsal si incordarea musculaturii abdominale 60 secunde (nu stiu de unde)
92. 1 ex de exerciiu pentru dezv. simtului ritmului
stind -1 bratele sus 2-4 bataie din palme 5 bratele inainte 6-7 pocnirea degetelor 8
revenire
93. 1 ex de exerciiu pentru dezv. simului ncordrii
Sprijin culcat facial-mentinerea pozitiei 10 secunde
Culcat dorsal si incordarea musculaturii abdominale 60 secunde. (din variantele rezolvate)
94. 1 ex de exerciiu pentru dezv. simului relaxrii
Asezat departat, mainile ridicate sus, indoirea bratului inainte, mentinerea pozitiei 20s,
revenire la pozitia initiala. (nu stiu)
95. Ex pt simtul directiei
stind departat, mainile pe solduri 1-4 rotarea corpului spre stinga 5-8 rotarea capului spre
dreapta
96. Ce sunt educabilitatea motrica si intervalul optim de educabilitate
Educabilitatea motrica - exprima capcitatea unor subiecti de a invata rapid si corect sarcini
variate.

Intervalul optim de educabilitate - reprezinta o perioada din antegeneza in care invatarea

motrica produce efectele cele mai vizibile si mai durabile. Dupa aceasta perioada, achizitia unor
comportamente motorii este mai dificila sau chiar imposibila.