ACTIVITATI MOTRICE DE TIMP LIBER

Întrebări pentru evaluare/autoevaluare

12. BILET NR.1

SUBIECTE
a.Precizaţi importanţa particularităţilor de vârstă pentru activităţile desfăşurate de om, în general
şi din perspectiva etapelor dezvoltării sportive.
Cunoaşterea particularităţilor de vârstă şi dezvoltare (sub toate aspectele) ale subiectului educaţiei
şi antrenamentului în sport, este de natură să ofere repere pentru organizarea activităţii de
instruire şi antrenare în toate ramurile sportive, indiferent de nivelul la care se face pregătirea: de la
simpla educaţie fizică generală din învăţământul de masă până la antrenarea pentru marile
competiţii sportive şi sportul de performanţă.
b.Ce exprimă vârsta cronologică?
Vârsta cronologică exprimă distanţa temporală (în ani, luni, zile) de la naşterea individului până la
un anumit moment dat de timp şi este primul reper luat în calcul pentru activitatea sportivă dar în
acelaşi timp, poate fi şi cel mai puţin relevant.
11.BILET NR.2

SUBIECTE
a.Ce impune principiul diferenţierii/personalizării formării, în funcţie de particularităţile de
vârstă.
Principiul diferenţierii/personalizării formării în funcţie de particularităţile individuale şi de vârstă
ale elevului funcţionează şi în iniţierea, formarea şi perfecţionarea în activităţile fizice şi sportive.
Particularităţile de vârstă impun o diferenţiere specifică a obiectivelor procesului de învăţământ pe
cicluri de învăţământ şi ani de studii.
b.Ce exprimă vârsta anatomică?
Vârsta anatomică exprimă parametrii atinşi de individ în creşterea şi dezvoltarea morfologică, la
nivelul sistemului osteo-articular, al masei musculare (dimensiuni, greutate) şi al organelor interne
şi poate fi diferită de vârsta cronologică.

10. BILET NR.3

SUBIECTE
a.Particularităţile învăţării specifice, pentru un anumit nivel de dezvoltare psihică cum se
manifestă în ciclurile primar, gimnazial şi liceal.
Şi în învăţarea motrică, reprezentativă pentru educaţia fizică şi sport sunt valabile particularităţile
învăţării specifice pentru un anumit nivel de dezvoltare psihică: în ciclul primar sunt asimilate
noţiuni operative cu suport imagistic iar în gimnaziu şi liceu, învăţarea poate avea loc pe baza
acţiunilor mintale interiorizate, reflexive, abstracte. Aceste modificări ale structurilor mintale se
produc în timp, pe baza antrenamentului cognitiv fundamentat ştiinţific, prin metode adecvate. În
absenţa acestora achiziţiile sunt mai lente şi cu mai multe riscuri de eroare.
b.Ce exprimă vârsta fiziologică?
Vârsta fiziologică exprimă standardele de funcţionare a organelor şi sistemelor organismului uman
şi, la fel, poate fi decalată (ascendent sau descendent) atât în raport cu vârsta cronologică, cât şi în
raport cu vârsta anatomică, în funcţie de anumiţi parametri fiziologici ca eficienţa cardiacă,
respiratorie, rezistenţă la efort etc.

9. BILET NR.4

SUBIECTE
a.De ce este importantă pentru proiectarea didactică cunoaşterea parametrilor morfo-fiziologici
şi psiho-sociali a unei anumite etape de vîrstă?
Cunoaşterea parametrilor morfo-fiziologici şi psiho-sociali specifici unei anumite etape de vârstă
este importantă atât pentru proiectarea programelor de pregătire fizică şi psihică pentru activitatea
sportivă, cât şi pentru selectarea şi pregătirea propriu-zisă pentru acest tip de activitate.
b.Ce exprimă vârsta biologică?
Vârsta biologică (somatic + fiziologic) mai este numită şi vârstă funcţională şi a constituit subiect de
cercetare în ştiinţa sportului sub aspectul identificării influenţelor ei asupra performanţelor
sportive.
Vârsta fiziologică este considerată ca reprezentând nivelul pregătirii fizice şi posibilităţile de
adaptare funcţională faţă de efortul solicitat, acestea fiind influenţate de regimul de viaţă fără
excese, echilibrat, judicios.

8. BILET NR.5

SUBIECTE
a.Sintetizaţi reperele pentru care cunoaşterea particularităţilor de vârstă capătă o importanţă
deosebită.
Cunoaşterea particularităţilor de vârstă şi dezvoltare (sub toate aspectele) ale subiectului educaţiei
şi antrenamentului în sport, este de natură să ofere repere pentru organizarea activităţii de
instruire şi antrenare în toate ramurile sportive, indiferent de nivelul la care se face pregătirea: de la
simpla educaţie fizică generală din învăţământul de masă până la antrenarea pentru marile
competiţii sportive şi sportul de performanţă.
b.Ce exprimă vârsta sportivă?
Vârsta sportivă exprimă tiparele de evoluţie globală a individului în funcţie de care se apreciază
gradul lui de pregătire pentru însuşirea tehnicilor sportive şi se iau decizii cu privire la capacitatea
lui de a participa la competiţii sportive de mare anvergură (campionate naţionale sau
internaţionale, Jocuri Olimpice).

7. BILET NR.6

SUBIECTE
a.Explicaţi pe scurt esenţa noţiunilor: Filogeneză - Ontogeneză
Filogeneza exprimă dezvoltarea tuturor speciilor iar antropogeneza dezvoltarea omului ca specie.
Ontogeneza exprimă totalitatea schimbărilor sistematice, bio-psiho-sociale, intraindividuale, care au
loc pe parcursul vieţii fiecărui om, schimbări care constau în creştere şi dezvoltare/maturizare şi
involuţie/degenerare, la cele 3 paliere: biologic, psihic şi social. Ontogeneza este influenţată de
ereditate, mediu şi educaţie.

b.Enumeraţi câteva din particularităţile învăţării şi ale exersării în funcţie de particularităţile de

vârstă ale copiilor.
Şi în învăţarea motrică, reprezentativă pentru educaţia fizică şi sport sunt valabile particularităţile
învăţării specifice pentru un anumit nivel de dezvoltare psihică: în ciclul primar sunt asimilate
noţiuni operative cu suport imagistic iar în gimnaziu şi liceu, învăţarea poate avea loc pe baza
acţiunilor mintale interiorizate, reflexive, abstracte. Aceste modificări ale structurilor mintale se
produc în timp, pe baza antrenamentului cognitiv fundamentat ştiinţific, prin metode adecvate. În
absenţa acestora achiziţiile sunt mai lente şi cu mai multe riscuri de eroare.

6. BILET NR.7

SUBIECTE
a.Ce trebuie urmărit în procesul consolidării acţiunilor motrice la copii?
În procesul consolidării acţiunilor motrice la copii trebuie să se urmărească ca deprinderile ce se
formează să nu se transforme în stereotipuri inerte care să afecteze transformările lor viitoare.
Deprinderile motrice dobândite în copilărie trebuie să fie elastice, să poată fi schimbate.
b.Caracterizaţi la modul general vârsta şcolară mică (6/7 – 11/12 ani).
Capacitatea motrică generală a copiilor se dezvoltă în principal prin jocuri dinamice, de aceea la
lecţiile cu copii de vârstă şcolară mică, metoda predilectă trebuie să fie jocul (înlesneşte executarea
exerciţiului şi menţinerea interesului – un rol important având intonaţiile vocii cu care se dau
comenzile).

5. BILET NR.8

SUBIECTE
a.Descireţi, pentru vârsta şcolară mică, principalele caracteristici şi tendinţe, din perspectivele:
-Învăţare motrică

 Capacitatea de învăţare motrică este deosebită dar posibilităţile de fixare a mişcărilor sunt reduse;
 Dificultăţi în: controlul memoriei, focalizarea atenţiei, autoevaluarea şi planificarea acţiunii,
 Prelucrează informaţii inutile în raport cu sarcina de realizat
 Prelucrează informaţiile în serie (nu sunt atenţi la alte informaţii în timp ce îşi selectează răspunsul

B.Educaţie fizică
-Selecţia pentru sport

În această perioadă se pot face selecţionările pentru diferite ramuri sportive pe baza dispoziţiilor şi
aptitudinilor existente
 Iniţierea în pregătirea sportivă se realizează în general în perioada de vârstă cronologică cuprinsă
între 6 şi 10 ani; între 8-9 ani începe iniţierea în majoritatea disciplinelor sportive; aproximativ 11 ani
– fetele şi 12 ani – băieţii, pot începe iniţierea în atletism

După vârsta de 11 ani este mai mult o fază de alegere a unei discipline sportive decât vremea
explorărilor motrice
 În etapa de iniţiere antrenamentele nu au o prea mare intensitate şi nu se participă la competiţii de
mare anvergură
 Antrenamentul în această perioadă vizează dezvoltarea sportivă globală, generală şi nu
performanţa specifică unui anumite ramuri sportive; antrenamentul nu este orientat înspre obţinerea
unei victorii anume

4. BILET NR.9

SUBIECTE
a.Care sunt căile principale pentru dezvoltarea capacităţii motrice generale la copii şi
adolescenţi?
Capacitatea motrică generală a copiilor se dezvoltă în principal prin jocuri dinamice, de aceea la
lecţiile cu copii de vârstă şcolară mică, metoda predilectă trebuie să fie jocul (înlesneşte executarea
exerciţiului şi menţinerea interesului – un rol important având intonaţiile vocii cu care se dau
comenzile). Pe măsura înaintării în vârstă şi a îmbogăţirii experienţei motrice, perfecţionarea
activităţii motrice se poate realiza şi prin metoda competiţională.
La adolescenţi concursurile care urmăresc un anumit rezultat îi învaţă să analizeze, să aprecieze
conştient şi să-şi regleze senzaţiile musculare produse.
Particularităţile etapelor de iniţiere, formare şi specializare sportivă sunt influenţate de exigenţele
performanţelor sportive şi de caracteristicile fizice, metale şi sociale ale sportivilor.

b.Precizaţi raportul dintre vârsta mică a copiilor şi metodele de educaţie utilizate.

Cu cât vârsta copiilor este mai mică, cu atât este, în principiu, mai săracă experienţa lor motrică şi
cu atât mai mult trebuie să predomine metodele de educaţie cu caracter intuitiv.
Elevii mici au spirit de observaţie şi sunt înclinaţi către o gândire plastică, mulată pe obiect.
Comportarea lor se caracterizează prin diferite forme de imitaţie (au chiar “reflexe de imitaţie şi
repetare”) deci se recomandă limitarea utilizării elementelor abstracte. Copiii sunt foarte receptivi
la stimulenţi externi de aceea exerciţiile trebuie să se desfăşoare într-o ambianţă de lucru fără
factori perturbatori.

3. BILET NR.10
SUBIECTE
a.Descrieţi, pentru vârsta şcolară mijlocie/pubertară/preadolescenţei /10/11-14 ani):
- aspectele generale ale evoluţiei
În etapa prepubertară care începe în medie în jurul vârstei de 10 ani la fete şi 12 ani la băieţi, se
produce ceea ce este numit “saltul statural prepuberal” adică o creştere generală, atât în înălţime cât
şi în greutate, acompaniat de o intensă activitate neuroendocrină şi metabolică şi de multe
transformări anatomice şi fiziologice
A doua etapă, pubertatea propriu-zisă, este dominată de procesele de maturizare sexuală, de
apariţia primului ciclu menstrual la fete (între 11 şi 14 ani) şi a primei emisii de lichid seminal sub
formă de poluţii (în jurul vârstei de 15 ani, la băieţi). Aceste transformări sunt asociate cu seriaose
transformări morfologice şi de comportament.
b.Al capacităţii motrice.
Pentru dezvoltarea forţei la pubertate se recomandă exerciţii cu încărcătură gradată şi
individualizată - antrenamentele grele de forţă vor alterna cu pauze de refacere; încărcăturile
trebuie să crească progresiv în trepte accesibile; înainte şi în timpul puseelor de creştere nu se fac
antrenamente cu greutăţi deasupra capului; nu se fac eforturi centrate pe o singură grupă de
muşchi; nu se fac eforturi statice şi de lungă durată; vor fi evitate mişcările ce implică contracţii
musculare prelungite care ar putea influenţa negativ dezvoltarea organelor interne. Se modifică
mult vocea (mai ales la băieţi la care vocea devine aspră şi inegală ca timbru şi tonalitate).
Modificări serioase apar în relaţiile dintre fete şi băieţi (care afişează un comportament de ignorare
a fetelor) ca şi în preocupările lor.

2. BILET NR.11
SUBIECTE
a.Ereditatea-caracteristici.
Ereditatea, reprezintă zestrea genetică a individului determină particularităţi ca greutatea,
conformaţia feţei, culoarea ochilor, grupele sanguine, metabolismul, componente ale aptitudinilor,
etc. Ea nu este însă un factor hotărâtor, ci doar o premisă indispensabilă, reprezentată în planul
dezvoltării într-o modalitate indirectă, prelucrată, transformată.
b.Caracteristicile distincte fiecărui stadiu de dezvoltare în parte, ce procese şi funcţii psihice
vizează ?
Fiecare stadiu de dezvoltare are caracteristici distincte pentru fiecare din categoriile de procese şi
funcţii psihice: cognitiv, psihomotor, afectiv, moral, la nivelul limbajului şi comunicării sau la
nivelul global al personalităţii. Cattell descrie dezvoltarea personalităţii în 6 mari stadii:
- mica copilărie (până la 6 ani);
- copilăria (până la 14 ani);
- adolescenţa (până la 23 ani);
- maturitatea (până la 50 ani);
- maturitatea târzie şi bătrâneţea.

1. BILET NR.12
SUBIECTE
a.Cum trebuie dobândite deprinderile motrice în copilărie?
În procesul consolidării acţiunilor motrice la copii trebuie să se urmărească ca deprinderile ce se
formează să nu se transforme în stereotipuri inerte care să afecteze transformările lor viitoare.
Deprinderile motrice dobândite în copilărie trebuie să fie elastice, să poată fi schimbate.
b.Detaliaţi aspectele cele mai importante ale vârstei şcolare mijlocii, din punct de vedere:
-morfologic
Creştere accentuată în înălţime şi greutate,
 Criteria în înălţime este rapidă şi disproporţională (mîini şi picioare); după 11 ani ritmul creştere în
înălţime este de 5-6 cm/an; la fete vârful de creştere se atinge mai devreme decât la băieţi (în jurul
vârstei de 13 ani când, după apariţia ciclului menstrual, ritmul de creştere diminuează). Creşterea în
înălţime stagnează în jurul vârstei de 16 ani, odată cu închiderea cartilajelor de creştere; la băieţi se
dezvoltă toracele şi centura scapulară şi musculatura iar la fete bazinul, centura pelviană şi ţesutul
adipos
 Greutatea – după 11 ani atinge un ritm de creştere cu 4-6 kg/an; creşterea în greutate încetineşte
faţă de vârsta de 7 – 11 ani, mai ales la băieţi; creşterea în greutate începe aproximativ la 1 an şi 6
luni de la începutul accelerării ritmului de creştere în înălţime. Creşterea în greutate se face
predominant prin creşterea scheletului osos şi a masei musculare.