Subiecte examen AMTL

1. Caracteristici, criterii si clasificari ale jocului de miscare.

Caracteristici:
Jocul de micare este o variant a activitii de joc. Baza ei o
constituie diferitele aciuni motrice active, motivate de un subiect (tem,
idee) i parial ngrdite de reguli. Totodat, ele urmresc nvingerea, n
condiii mereu schimbtoare ale mediului de joc, a diferitelor dificulti sau
obstacole ivite n calea atingerii scopului propus.
Sarcina jocului determin stabilirea aciunilor juctorilor conform
scopului propus, caracterul i dezvoltarea conflictului de joc. Aceast latur
a jocului existena unui sens nvioreaz, pe de o parte, aciunile
complexe ale juctorilor, iar, pe de alt parte, d un colorit emoional
folosirii diferitelor procedee tehnice sau elemente de tactic.
Regulile determin n cadrul fiecrui joc elementele cele mai
constante n aezarea juctorilor i cele mai tipice n deplasarea acestora,
precizeaz caracterul comportrii, drepturilor i obligaiile juctorilor,
stabilesc mijloacele de conducerea a jocului i procedeele i condiiile de
stabilire a rezultatului. Acest lucru nu exclude, ci, dimpotriv, presupune
manifestarea unei activiti creatoare din partea juctorilor i folosirea
iniiativei personale pe msura capacitilor, dorinelor i intereselor
fiecruia.
Coninutul jocului de micare (aciunile motrice i subiectul)
determin forma lui, cu alte cuvinte caracterul tipic de organizare a
participanilor. Caracteristica jocului de micare este organizarea aciunilor
participanilor, care s le permit o larg iniiativ creatoare n alegerea
mijloacelor pentru atingerea scopului propus
Sarcinile jocului de miscare:
Sarcinile de baz ale jocurilor de micare se substituie sarcinilor educaiei
fizice. Astfel, n linii mari, putem considera c jocul de micare contribuie la:
1. formarea i perfecionarea deprinderilor motrice de baz, aplicative i
specifice ramurilor sportive;
2. dezvoltarea calitilor motrice de baz;
3. formarea i dezvoltarea calitilor psihice (colectivismul, iniiativa,
stpnirea de sine, rspunderea personal, perseverena, curajul etc.).
Criterii si clasificari ale jocului de miscare:
A. D. Novikov i L. P. Matveev, n Teoria i metodica educaiei fizice, n
capitolul Jocul de micare, stabilesc urmtoarele criterii i clasificri ale
acestuia:
a) dup efectiv: jocuri individuale, colective, de mas propriu-zise, jocuri
sportive;

b) dup relaiile reciproce: fr mprire pe echipe, cu trecere la cele pe

echipe, cu mprire pe echipe (joc sportiv);
c) dup caracterul relaiilor dintre participani: jocuri fr contact direct cu
adversarul, jocuri cu contact direct cu adversarul.

D. Branga i N. Mujicikov, n cele trei ediii ale

culegerilor de jocuri pentru
copii i tineret, prezint o sistematizare a jocurilor de micare colective bazat pe
criteriile:
a) relaiile reciproce: fr mprire pe echipe, cu mprire pe echipe;
b) materialul folosit: fr obiecte, cu obiecte;
c) pregtitoare pentru jocurile sportive: handbal, baschet, volei. Apar i
alte grupri de jocuri: n ap, jocuri de iarn, jocuri distrative.
Clasificarea jocului de micare pe baza criteriului sarcinilor pe care le rezolv
prevede:
1. jocuri pentru formarea i perfecionarea deprinderilor motrice de baz i
aplicative: jocuri pentru alergare; jocuri pentru sritur; jocuri pentru aruncare;
jocuri pentru crare; jocuri pentru trre; jocuri pentru escaladare;
2. jocuri pentru formarea i perfecionarea deprinderilor motrice specifice
ramurilor sportive:
a. jocuri pregtitoare pentru jocurile sportive: jocuri pregtitoare pentru
fotbal; jocuri pregtitoare pentru handbal; jocuri pregtitoare pentru baschet;
jocuri pregtitoare pentru volei;
b. jocuri pregtitoare pentru gimnastic la aparate (sportiv), acrobatic i
srituri;
c. atletism.
3. jocuri pentru educarea sensibilitilor motrice i dezvoltarea calitilor
motrice de baz: jocuri pentru dezvoltarea simului de orientare n spaiu; jocuri
pentru dezvoltarea simului ritmului; jocuri pentru dezvoltarea simului
echilibrului; jocuri pentru dezvoltarea vitezei; jocuri pentru dezvoltarea
ndemnrii; jocuri pentru dezvoltarea forei;
4. jocuri pentru educarea ateniei.

2. Enumerati beneficiile practicarii exercitiilor gimnice in mediul

acvatic.
Varsta 6 luni -2 ani si jumatate. Beneficii:

Beneficii ale activitatii acvatice la aceasta varsta sunt evidente atat pe plan
neuro-motor cat si pe plan psiho-social si afectiv; copiii se observa unul pe
celalalt, incep sa interactioneze si chiar sa se angreneze in desfasurarea unei
activitati in grup, astfel este favorizata aparitia unor abilitati sociale precum
comunicarea, atat verbala cat si non-verbala.

3. Enumerati cele 7 motive pentru a juca volei pe plaja.

Motive pentru a juca volei pe plaja:
1.Voleiul pe plaj nu cere foarte mult ndemnare sau antrenament, ci
numai chef de joac. Nu trebuie s ai luni de antrenament n spate pentru a
da n minge, iar beneficiile micrii n aer sunt nenumrate.
2. Pericolele accidentrii scad dramatic cnd vorbim despre volei pe plaj.
Riscul unei "plonjri" este mult mai mic atunci cnd eti stpn pe micrile
tale. Iar dac se ntmpl s te dezechilibrezi, o cztur pe nisip este puin
probabil s-i curme cheful de volei.
3. Nu i solicit (prea mult) spiritul de competiie, ci mai mult spiritul de
echip. Astfel nu te vei fora prea mult i nu vei avea febr muscular "dup",
chiar dac eti genul de persoan care vrea s ctige n orice circumstane.
Iar dac pierzi, nu e numai vina ta.
4. Acest gen de sport este exclusiv de agrement. Nu i promite o form fizic
de invidiat, dar totui este un efort aerob demn de luat n considerare.
Caloriile acumulate o dat cu ngheata sau ciocolata devorat mai devreme
se vor topi ca prin minune, iar practicat pe tot parcursul concediului, i
asigur o ameliorare a tonusului muscular.
5. Nu este costisitor. Voleiul pe plaj nu i cere un echipament anume
(costumul de baie este suficient) sau nchirierea unei locaii. Ai nevoie numai
de o minge bun i de o echip de "doritori".
6. Voleiul este un sport care se practic n echip i este un mod plcut i
distractiv de a-i face noi cunotine. Astfel poi cunoate oameni noi sau poi
s-i ntreti legturile cu cei din jurul tu.
7. Este un mod foarte plcut de a-i petrece timpul. Dac te-ai plictisit de
"ritualul" bronzatului, de 15 minute pe o parte i 15 pe cealalt, ia mingea i
ncinge" un joc.

4. Prezentati acceptiuni ale termenului de loisir prezentate in

literatura de specialitate
Acceptiuni ale termenului loisir:
1) Atitudine mentala, spirituala, o conditie sufleteasca si nu rezultatul
inevitabil al timpului liber( Piepe, 1965)
2) Achizitie necesara a lumii civilizate, adoptarea unei atitudini critice fata de
viata, dezvoltarea gustului pentru ecelenta ( Bell, 1947)
3) Ansamblul de valori care implinesc si imbogatesc individul si pe care
acesta le asimileaza in timpul liber, prin practicarea unor activitati
recreative liber-consimtite (Miller si Robinson, 1963)
4) Complex de activitati in afara obligatiilor profesionale, familiale si sociale,
pe care individul le desfasoara voluntar ( Dumazedier, 1967)
5) Timp pentru sine, in care se pot realiza activitati valoroase prin ele insele si
care nu conduc la finalitati productive ( B. Filipcova)

5. Directiile principale ale loisir-ului

1) Loisirul ca timp liber
Acceptiuniea cea mai des intalnita a loisirului este lipsa de activitate.
Aceasta viziune simplista devalorizeaza loisirul, caruia ii atribuie doar rolul
de reincarcare a bateriilor, pentru o noua perioada de munca. Aceasta
abordare nu ii confera o identitate propie sau un statut cultural distinct.
2) Loisirului ca o cinditie economica
Aceasta abordare are stranse conexiuni cu cea precedenta si poate fi
rezumata astfel: loisirul este o reflectare a stilului ( cultural) de viata. Orice
forma de inechitate sociala va determina un anumit pattern al loisirului.
Aceasta polarizare este evidentiata si in caracteristicile de
provenienta a practicantilor unor ramuri sportive ca: polo-ul calare si
fotbalul, golful si baseball-ul, ale caror demarcatii culturale sunt evidente.
Pe masura ce curentul egalitarist niveleaza aceste bariere traditionale, tot
mai putine activitati (sportive) pasteaza caracterul exclusivist.
3) Loisirul ca forma de control social
Aceasta interpretare este propie societatilor care valorizeaza
egalitatea sociala si care nu admit devieri comportamentale de la modelul
tolerat din punct de vedere cultural. Esenta acestei abordari este loisirul
cu un anumit scop. Tipic fostei Uniuni Sovietice si fostelor tari comuniste
est-europene, acest tip de loisir s-a bucurat de un statut social solid
deoarece a fost proiectat sa intareasca valorile socio-politice ale epocii.
4) Loisirul ca foctor al implinirii personale
Pentru a argumenta acesta caracteristica a loisirului este necesar sa
ne referim la valorile umane pe care le induce, respectiv, automplinirea si
socializarea. Potentialul loisirului de implinire in plan creator a fost
recunoscut in ultimi ani intr-o mai mare masura; in lumea moderna a
profesiilor sedentare, a muncii repetitive, singurele momente de
creativitate constau deseori in experieta loisirului, care induce buna
dispozitie si gustul excelentei. Aceasta, asociat credintei ca dezvoltarea

personala este cheia oricarui progres cultural al individului, contureaza un

concept al loisirului care devine tot mai semnificativ in raport cu munca.

6. Prezentati caracteristicile loisir-ului

1) Caracterul liberator
Loisirul presupune exprimarea propriei optiuni a individului. El este
evident supus determinismelor sociale ca orice alt fapt social. De
asemenea, acesta depinde de relatiile sociale, de obligatiile care
favorizeaza crearea de grupuri si organisme necesare exercitarii sale.
Loisirul implica insa, eliberarea de obligatii institutionale, impuse de
organismele de baza ale societatii. Chiar daca aceste obligatii sunt severe,
ele au caracter secudar. Loisirul se opune obligatiilor fundamentale,
presupunandu-le totusi. Aceste obligatii trebuie sa se finalizeze, pentru ca
loisirul sa-si intre in drepturi.

2) Caracterul dezinteresat
In planul finalitatii, caracterul dezinteresat al loisirului este corolarul
caracterulu liberator. Loisirul nu este in mod fundamenal subordonat nici
unei finalitati lucrative, nici unei finalitati utilitare, nici unei finalitati
ideologice. In cadrul loisirului, jocul, activitatile fizice, artistice,
intelectuale sau sociale, nu se gasesc in serviciul nici unei finalitati
materiale sau spirituale impuse de societate, in ciuda faptului ca
determinantii materiali sau sociale se exercita asupra acestora.
3) Caracterul hedonist
In majoritatea anchetelor intreprinse, loisirul se suprapune cu o stare
de satisfactie, considerata o finalitate in sine. Aceasta cautare a placerii
este evident de natura hedonista. Bineinteles ca fericirea nu se reduce la
loisir, ea poate insoti exercitiul obligatiilor sociale de baza ( munca, de
exemplu), dar cautarea placerii, a bucuriei de a trai reprezinta o trasatura
fundamentala a loisirului societatii moderne.
Fara caracterul hedonist fundamental, loisirul isi pierde esenta; nu e
amuzant, nu e interesant, sunt afirmatii care declaseaza activitatile de
loisir, saracindu-le de atributele lor fundamentale.
4) Caracterul personal
Toate functiile manifeste ale loisirului, exprimate de catre subiecti,
raspund nevoilor individuale in raport cu obligatiile primare impuse de
societate. Un alt aspect evident al loisirului ultimilor ani il reprezinta faptul
ca acesta este direct legat de posibila deteriorare a conditiei individului
sau de apareara integritatii sale contra agresiunii unei societati industriale
si urbane din ce in ce mai indepartata e viata naturala, in lupta
permanenta cu timpul si din ce in ce mai organizata. Loisirul este legat de
aspiratiile omului total, aflat deopotriva in relatie si in contradictie cu
rigorile societatii.

7. Functiile loisirului
A. Functii psiho-sociologice: functia de relaxare, functia de recreeredivertisment si functia de dezvoltare a personalitatii.
1) Functia de relaxare:
Relaxarea presupune refacerea rezervelor energetice, recreea,
destinderea, eliberarea de tensiunile acumulate, aspecte specifice unor
activitati ca pescuitul, vanatoarea, inotul, plimbarile etc. Destinderea
poate fi indusa si de activitati sportive care angajeaza intens
comportamentul subiectului, cum ar fi judo-ul, de exemplu. Aceasta se
explica prin faptul ca instructura motrica si a efortului, apare
decontractarea ca faza complementara ( compensatoare) a lucrului de
intensitate.
Obisnuinta de a induce stara de relaxare, insoteste in timp individul
pe tot parcursul vietii. Acesta invata prin exercitiu sa nege oboseala si
sa-si conserve fortele propii, recompunand echilibrul intre fizic si psihic
si armonia intregului sistem( M. Bouet)
Aceasta functie este poate, cea mai importanta, in sensul ca fara o
refacere a potentialului fizic si psihic, nu se poate vorbi de loisir.
Relaxarea inseamna in acelasi timp repaus si eliberare; repausul
reparator dupa tensiunile si oboseala acumulate intr-o zi de munca si
eliberarea de conditionarile si constrangerile care apasa individul.

2) Functia de recreere-divertisment
Divertismentul reprezinta o paranteza absolut necesara in economia
vietii, sinonima cu spectacolul sau cu sarbatoarea. Loisirul exprimat prin
activitati motrice sportive inseamna un refugiu intr-o lume diferita care
ealta corpul si spiritul intr-un ritual de fiecare data unic. Divertismentul,
satisfactia, tin de latura ludica a aventurii, de ruperea de monotonie;
faptul ca orice partida nu este jucata dinainte si orice meci nu e transat
de la inceput, permite individului sa schimbe complet perspectiva din
punct de vedere temporal si spatial, acesta recompunand de fiecare
data o realitate. Functia distractica nu contracareaza doar rutina
muncii, ci si starea de a vegeta, de a nu face nimic, confundata de
multi cu loisirul.
Recreerea completeaza relaxarea, dandu-i un continut mai dinamic. Prin
recreere opereaza de fapt, ruptura de ritmurile anesteziante
cotidianului, iar divertismentul inseamna diversitatea, evadarea din
disconfortul psihic si angrenarea intr-o activitate de timp ludic.
Divertismentul se apropie mult de definitia loisirului, ambele
presupunand cautarea satisfactiei. In cadrul recreerii si
divertismentului, o dimensiuni speciala o are jocul, ca aspect
fundamental al loisirului.
3) Functia de dezvoltare a personalitati
Aceasta functie rezida in psoibilitatea eliberarii subiectului de
automatismele gandirii si ale actiunii sale, intr-o participare libera a

cestuia la viata sociala care ii imbogateste orizontul cunoasterii si la

cultura a corpului in care coexista ratiunea si sensibilitatea. Sportul,
educatia fizica, exercitiul fizic in general, ca exponenti ai loisirului, prin
latura profund formativa pe care o promoveaza, modeleaza
personalitatea si prin aspectul socializant de integrare in grupul in care
subiectii isi descopera valorile propii, ale celorlalti si ale mediului fizic.
Functia de dezvoltare este cea mai ambitioasa, desi ea este si cea mai
putin revendicata in cadrul loisirului. Premisa explicativa a acestei
functii consta in faptul ca dupa orele destinate profesiei, subietul
pastreaza suficiente resurse pentru a se dedica unor activitati care
contribuie la dezvoltarea sa fizica, intelectuala sau artistica. Eforturile
de dezvoltare persoanala supracompenseaza efectele negative ale
muncii, prin largirea ariei de interes a individului pentru tot ceea ce il
inconjoara. Aceasta functie presupune o cautare activa a tuturor
mijloacelor ce concura la dezvoltarea fizica si mentala, in contextul in
care, in activitatea profesionala se intampla rar sa poti exploata toate
predispotiiile sau aspiratiile individuale.
B. Functiile sociale ale loisirului
1) Functia de socializare
In ultimele decenii, o serie de mutatii cum ar fi urbanizarea
intensiva, habitatul verical, conditiile de lucru au antrenat o reducere a
raporturilor sociale. Societatea moderna produce insingurarea ,
alienarea indivizilor, iar diviziunea muncii si hiperspecializarea au
restrans mult comunicarea interpersoanala. Marele oras, spre deosebire
de civilizatia rurala, inchide si izoleaza citadinii, in vreme ce functiile
colective de odinoara se individualizeaza progresiv. Acelasi tipar il
urmeaza si activitatile de loisir, care devin din ce in ce mai putin
colective. Majoritatea timpului liber se petrece in familie, acesta fiind
structura care indeplineste cel mai pregnant functia de socializare a
individului.
Cu toate acestea, in ultimul timp, practicile de loisir dezvolta in
egala masura relatiile sociale. Un numar apreciabil de asociatii si
cluburi sportive propun activitati de timp liber dintre ele cele mai
diverse si aceasta tendinta de asociere tinde sa se accentueze. In
cadrul acestor structuri, dincolo de participarea propiu-zisa la programe
de exeercitii, concursuri, subiectii comunica intre ei, se confrunta, isi iau
responsabiliati, etc.
In concluzie, acticitatile motrice de timp liber, alaturi de educatie
fizica si sport, au caracteristici distincte ce le recomanda ca factori de
sicializare si integrare sociala.
2) Functia simbolica
Fateta simbolica a activitatilor de losir se traduce in semnul
apartenentei sociale a unui individ, dupa tipul de loisir ales. Modul in
care individul alege sa isi petreaca timpul liber, reprezinta un indiciu al
afirmarii individuale, in raport cu ceilalti. Aspectul simbolic al loisirului,
chiar daca nu mai este atat de pregnant ca in secolele trecute,
pastreaza totusi un caracter distrect. Alaturi de alti factori consumul
activitatilor de loisir, participa la conturarea nivelului de viata, al

standing-ului social. Din fericire, loisirul fizic, adica optiunea pentru

practicarea unei anumite forme de exercitiu fizci pune cel mai putin in
evidenta diferentele sociale, caracterul sau accesibil fiind evident.
Existenta acestei functii se justifica totusi prin pastrarea caracterului
elitist al anumitor sporturi.
3) Functia terapeutica
Este de la sine inteles ca loisirul contribuie la mentinerea unei une
stari de sanatate, iar efectele loisrului fizic sunt cele mai perceptibile.
Sedentarismul, absenta oricaror eferturi fizice, conduc la fragilizarea
functiilor fiziologice si la atrofia activitatii senzoriale. Medicina muncii a
constatat o dimiuare sensibila a acuitatii vizuale si auditive a mediei
angajatilor, iar o serie de scoli din SUA, pentru a preveni acest pericol,
au introdus cursuri de dezvoltare senzoriala pentru elevii din clasele
mici.
Pe de alta parte, poluarea atmosferica compromite grav oxigenarea
struturilor, cu rol in reglarea marilor functii. Suupraalimentatia,
dezechilibrele alimentare, excesul de alcool, sunt de asemenea,
conditionari severe ce impun practicarea sistematica a activitatilor
motrice, in special in mijlocul naturii. Practica loisirului fizic nu raspunde
doar functiei terapeutice, ci mai ales exercita o actiune preventiva care
nu trebuie neglijata.
C. Functia economica
Industria economica reprezinta un filon important de crestere a
economiilor occidentale, bazate pe ciclul productie-consum. Timpul pentru
loisir este in egala masura un timp pentru consum si in acest sens, el
stimuleaza productia de bunuri si servicii. Majoritatea bunurilor de consum
servesc direct sau indirect, loisirului.
Se poate afirma ca functia economica a loisirului este ambivalenta.
Pe de o parte, prin cheltuielile pe care le implica, stimuleaza sistemul
productiv, dar pe de alta, daca presupune doar pierderea timpului, fara
angrenarea in vreo activitate, atunci loisirul actioneaza contraproductiv. De
modul in care vor evolua acest doua tendinte va depinde tipul de loisir pe
care ni- rezerva societatea viitorului.