ZIUA INTERNATIONALA A SANATATII

MINTALE
10 OCTOMBRIE

“CENTRUL NU SE MAI POATE SUSTINE”

“ELYN SAKS”
“Centrul nu se mai poate sustine”
• Diagnostic - Schizofrenie.
• Elyn Saks: O poveste a bolii psihice - din interiorul unei evaluări
• In prezent, Elyn Saks este profesoara de drept la Universitatea din California
USC.
• De la o vârstă fragedă, Elyn a fost diagnosticată cu schizofrenie și a învățat să
se ocupe de ea de-a lungul anilor. Ea a luptat din greu pentru a face fata într-o
lume care nu este întotdeauna bună cu cei cu boli mintale.
• De-a lungul povestilor despre viata sa, Elyn își amintește multe dintre
episoadele ei schizofrenice si cum a fost tratată de alții și de medici.
• Elyn povestește un episod unde se înfășoară în restricții, punct in care
evidentiaza nevoia de reforma in ceea ce priveste tratamentul si ingrijirea
pacientilor cu boli mintale.
• In final, Elyn vine cu o propunere, un apel catre public. Isi doreste ca ceilalti
sa stie ca oamenii cu boli psihice sunt si ei oameni si ca in societate trebuie sa
schimbam modul in care ne gandim cand auzim de boala/probleme psihice.
• În România, ne confruntăm cu o stigmatizare uriașă: 68% dintre români nu ar
fi de acord să trăiască cu un pacient cu boli mintale.
 SCHIZOFRENIA PRIVITA DIN INTERIOR
POVESTEA NEBUNIEI MELE” – ELYN
SAKS
Să începem cu definiția schizofreniei. Schizofrenia e o boală a creierului. Trăsătura esențială e psihoza, sau lipsa contactului cu
realitatea. Închipuirile maniace și halucinațiile sunt specifice bolii. Închipuirile sunt convingeri fixe și false care nu răspund la
dovezi, iar halucinațiile sunt experiențe senzoriale false. De ex., Când sunt psihotică am adesea convingerea că am ucis sute și mii
de oameni cu gândurile mele. Uneori am impresia că explozii nucleare sunt pe cale să se declanșeze în creierul meu. Ocazional,
am halucinații. Odată m-am întors și am văzut un om cu un cuțit în aer.Imaginați-vă un coșmar în timp ce ești treaz.
• Practic, schizofrenia afectează modul în care o persoană gândește, simte și acționează. Pacientul nu mai face diferența între real și
imaginar, are halucinații, delirează, e catatonic sau agitat psihomotor (Elyn Saks a cântat și a dansat pe acoperișul facultății, la un
moment dat), aplatizat emoțional, lent în vorbire și gândire, cu memoria și atenția afectate grav.
• Adesea, vorbirea și gândurile devin dezordonate până la incoerență. Asocieri dezlânate cauzează alăturări de cuvinte ce sună
asemănător, dar fără logică, cuvintele se învălmășesc într-un “ghiveci de cuvinte.” Contrar credinței multor oameni, schizofrenia
nu e același lucru cu personalitatea multiplă sau identitatea disociativă. Mintea schizofrenică nu e dedublată, ci zdruncinată.
• Toți ați văzut o persoană fără adăpost, neîngrijită, poate subnutrită, stând în fața unei clădiri de birouri bolborosind de una singură
sau urlând. Această persoană are probabil schizofrenie. Dar schizofrenia se manifestă într-o diversitate de statusuri socio-
economice, și există oameni bolnavi care sunt specialiști cu responsabilități majore.
 Date informative - schizofrenia
• Nu se cunosc cauzele exacte ale apariţiei bolii. Se presupune că e vorba de o combinaţie între
factorii genetici și cei de mediu.
• – 3,7 milioane de oameni suferă de schizofrenie în Europa. La nivel global, vorbim de 1% din
populația planetei,
• – Boala apare, în general, între 15-35 de ani și se manifestă mai frecvent în rândul bărbaților decât în
rândul femeilor. Vârsta de debut este, de asemenea, mai mică la bărbați decât la femei.
• – 9% dintre persoanele care au o rudă de gradul întâi cu schizofrenie sunt diagnosticate, la rândul lor,
cu această boală;
• – Boala începe lent, nu poate fi vindecată, dar poate fi ținută sub control cu tratament. Tratamentele
existente pot fi orale, caz în care se administrează zilnic, sau injectabile, cu eliberare prelungită, caz
în care se administrează de câteva ori pe an. Numai sub tratament, cei mai mulți pacienți pot rămâne
independenți și pot duce o viață aproximativ normală.
• – Recăderile se pot preveni prin reluarea tratamentului, dacă a fost întrerupt, sau schimbarea schemei
anterioare de tratament, dacă recăderea a apărut sub tratament. Foarte importante sunt și evitarea
suprasolicitărilor fizice și psihice, precum și a consumului de substanțe psihotrope;
• – Tratamentele psihologice, precum terapia cognitiv comportamentală sau psihoterapia suportivă, pot
reduce simptomele și pot crește nivelul de funcționare al pacientului. Elyn saks a făcut psihanaliză,
care, teoretic, nu funcționează pe schizofrenie (ba chiar dimpotrivă), dar la ea a funcționat foarte
bine. Medicii recomandă însă terapiile cognitiviste, pentru că sunt bazate pe rațiune și ancorează
puternic pacientul în realitate.
• – În România, ne confruntăm cu o stigmatizare uriașă: 68% dintre români nu ar fi de acord să trăiască
cu un pacient cu boli mintale.
 Cum a reusit Elyn Saks sa faca fata acestei boli -
schizofrenia!?
• Să nu vă imaginați că i-a fost ușor. Cel mai greu i-a fost să își • Soluțiile pe care le oferă Elyn nu sunt deloc complicate, dar sunt
accepte boala și să accepte că nu poate trăi nici măcar o zi fără obligatorii:
medicație. A avut nenumărate încercări de a renunța la tratamentul
• medicația neîntreruptă (nici măcar o zi),
medicamentos, toate s-au sfârșit invariabil cu ea psihotică, delirând,
dansând pe acoperișuri, vorbind singură pe stradă, nespălată și cu • psihoterapia, înțelegerea și sprijinul celor apropiați și o viață
hainele murdare, ascunsă sub pat sau sub biroul terapeutului. Două ordonată, cu cât mai puțin imprevizibil și cât mai multă odihnă.
s-au lăsat chiar cu internare, iar unul cu ea legată de un pat dintr-o
• Stigmatizarea împinge un pacient cu schizofrenie în afara oricărei
secție de psihiatrie.
șanse de a avea o viață bună. Raportarea celor din jur la el ca la
un om, nu ca la o boală, îi crește uriaș această șansă.
 SANATATEA MINTALA
 Sanatatea mintala deficitara include problemele de
sanatate mintala si incordarea/nervozitatea, functionarea
redusa asociata cu suferinta, simptome si boli mintale
diagnosticabile. Sanatatea fizica si mintala sunt
interdependente, asadar, sanatatea nu exista fara sanatate
mintala.
 Factori care predispun sanatatea mintala sunt: genetici,
legati de sarcina si nastere, experiente din copilaria
timpurie, mediul familial, circumstante sociale, mediul
fizic, educatie, angajare, conditii de munca, conditii de
locuit. Dezvoltarea normala si patologica sunt studiate si
intelese in contextul multiplelor interrelatii intre genetica
si mediul de dezvoltare.
 Produsul de conceptie mosteneste partial materialul
genetic al parintilor, ceea ce inseamna din start un anume
risc de a face o boala psihica sau riscul ca in anumite
conditii de mediu ambiant sa faca o boala psihica (nu
neaparat identica cu a parintelelui bolnav).
 Tulburările mintale apar în toate culturile şi în toate etapele
vieţii. Ele sunt consecinţe sau factori de risc pentru multe alte
probleme de sănătate, fiind adesea asociate sărăciei,
marginalizării şi dezavantajului social şi categoriilor cu
niveluri scăzute de educaţie.
 De asemenea, pe lângă ceilalţi factorii genetici şi psihici,
integritatea sănătăţii mintale se asociază cu schimbările
sociale rapide, cu nivelul stresului de la locul de muncă,
discriminarea de gen, excluderea socială, stilul de viaţă
nesănătos, riscurile violenţei de toate tipurile (fizică, verbală,
conjugală, stradală etc), cu alte probleme de sănătate, cu
accesul la îngrijire şi tratament şi cu încălcările drepturilor
omului.
 Sistemele sanitare din întreaga lume se confruntă cu
probleme enorme în acordarea de îngrijiri în domeniul
sănătăţii mintale şi în protejarea drepturilor pacienţilor cu
afecţiuni grave. Resursele disponibile sunt insuficiente, nu
sunt distribuite echitabil şi sunt ineficient folosite. Drept
urmare, o majoritate largă a persoanelor cu tulburări mintale
din multe ţări ale lumii nu primesc ajutorul necesar.
 RETARD MENTAL (OLIGOFRENIA)
• Retard mintal- dezabilitate intelectuala
• Retardul mintal semnifica un coeficient de inteligenta (QI) mai mic de 70.
Retardul mintal nu înseamnă incapacitatea de a invata noi deprinderi si abilitati, mai
degraba se refera la realizarea acestora într-un ritm lent.
• Coeficientul de inteligență (iq-ul) se masoara printr-un test licentiat si acreditat .
coeficientul mediu difera de la din punct de vedere statistic de la o tara la alta, dar
media la nivel mondial este de 100 de puncte.
• O persoană se considera ca are un retard mintal dacă are coeficientul de inteligenta
este sub pragul de 70-75 puncte. Specialistii considera că retardul mintal sever
afectează aproximativ 1% din populație, iar un procent 4% din populația intregii lumi
are un retard mintal redus, referitor la numarul acestora, un procent de 85% au
intarzieri cognitive ușoare.
• Gradele retardului mintal
• Intelect limitrof (IQ: 71 - 84): copiii cu IQ > 70 pot urma o scoala normala, dar
necesita un ajutor adaugitor
• Retard mintal usor (educabil) (IQ: 70 - 50): 90% din copii cu retard mintal sunt inclusi
in aceasta categorie. Majoritatea necesita instruire in scoli auxiliare.
• Retard mintal moderat (antrenabil) (iq: 49-36): terapia trebuie sa fie concentrata pe
obtinerea abilitatilor de autoingrijire si a unor achizitii intelectuale.
• Retard mintal sever (iq: 35-20): vor putea invata abilitati minime de autoasistarc si vor
putea realiza conversatii simple necesita supraveghere indeaproape toata viata.
• Retard mintal profund (iq <20): necesita ingrijire permanenta pe toata viata. Foarte
sutini vor obtine controlul sfincterian. Limbajul este nedezvoltat.
 METODE DE RECUPERARE – DIZABILITATE INTELECTUALA
• Oamenii cu ușoară și moderată retardare mintală poate ajunge la o
auto-suficiență adecvate pentru a trăi o viață fericită și satisfăcută.
• Pentru a atinge aceste obiective, au nevoie de comunitate, educație,
asistență socială și de familie la personal calificat pentru
supraveghere.
• Perspectivele sunt mai rău pentru oameni cu retard mental sever sau
grav. Studiile au arătat că acești oameni au o scurtă speranța de viață.
• Pentru a trai independent si responasabil - o persoana are nevoie de
alte persoane pentru a invata, la locul de munca sau sa desfasoare o
viata indepenenta.
• Competențele necesare pentru viața de zi cu zi sunt:
• Nivelul de recuperare depinde de gradul de retard.
• Persoanele cu un ușor retard mental pot dobândi competențele
necesare pentru a trăi independent și de a rula un loc de muncă.
• Persoanele cu retard mental de la moderată până la severă, care
lucrează sub supraveghere în comunitate.
• Terapia de familie poate ajuta părinții retardați mintal de a găsi
soluții la problemele cotidiene. Ea îi ajută pe părinți să se ocupe de
vinovăție sau de furie.
• Un climat favorabil la domiciliu/centru este esențial pentru a ajuta o
persoana cu retard mental să-și exprime la maxim de potențialul său.

• Comunicare: (capacitatea de a transmite informații de la o persoană

la’alte)competențe sociale: capacitatea de a interacționa eficient cu
ceilalți, de exemplu, să înțeleagă și să respecte reguli și norme sociale
de comportamentindependența personală (fiind în măsură să aibă grijă
de sine)capacitatea de a lucra sau de a studia
• Inceputul recuperarii/dezvoltarii trebuie sa inceapa pana in varsta de
18 ani.
 BIBLIOGRAFIE

1.Directia de sanatate publica judeteana Bacau. http://www.aspjbacau.ro/mintale&catid=35:comunicate-presa

2.”Centrul nu se mai poate sustine”. http://www.minunemica.eu/schizofrenia-povestea-unei-boli-mintale-vazuta-din-interior/

3.”Povestea unei paciente ” https://www.simonatache.ro/2017/11/01/povestea-unei-paciente-cu-schizofrenie-spusa-de-ea insasi/.

4.Retard mintal- diazabilitate intelectuala https://centrulmareaneagra.ro/retard-mintal/ .

5.Tulbuari psihice – retard mintal - http://sanatate.cytan.com/psihologie-tulburari-psihice-anxietate-retard-mental/