fo-*^fr;

Colecfie coordonatd de

Mecpelnrua MAnculrscu-Colocse

Marie Cardinal
in colecfia Romane

Psy au apirut:

David Czuchlewski, Ospiciul muzelor

Marc L6vy, In altd aiald
Pascal Bruckner,

P alatul

chelfhnelii

Cuvinte care elibereaze

Romanul unei psihanalize

Emmanuel Carrdre, Ora de schi

Petra Hammesfahr, Taina liniptitului domn Genardy
Luke Rhinehart, Omul zar
Pat Barker, Dincolo de limitd

Ion Vianu, Paramnezii

Mark Haddon, O intfrmplare ciudatd cu un cffine Ia miezul noplii
H6ldne Duffau, kauma
Thierry Bizot, P aradisul derizoriu
Leslie Kaplan, P sihanalistul
Marc Levy, $i dacd e adeudrat...

Tiaducere din limba francezd de

Nina Ivanciu

Emmanuel CarrEre, Adaersanil

Olivier Rolin, Ultimul port

|ean-Pierre Gatt6gno, Analizd mortald
Marguerite Duras, Durerea
Pascal Bruckner, Cdpcdunii anonimi
Pascal Bruckner, Luni defiere
Pascal Bruckner, Holii de frumusele
G6rard Haddad, Ndscut a doua oard, din tatd psihnnalist

TRCI

Editori:

SLVIU DRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU
Director editorial:

MAGDALENA MARCULESCU COJOCEA

Coperta colectiei gi

ilustra{ia:

FABER STUDIO (Silvia Olteanu gi Dinu Dumbrivician)

Dtp:

CRISTIAN CLAUDIU COBAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei

CARDINAL, MARIE
Cuvinte care elibereazi / Marie Cardinal ; trad. : Nina
Ivanciu. Ed. a 2-a, rev. - Bucuregti : Editura Trei, 2006
ISBN 973-707-I00-X ; (I3) 978-973-707-t00-2

I.

Ivanciu, Nina (trad.)

821. I 33. I -3 l= I 35. I

Aceastd carte a fost tradusd dupl Marie Cardinal, Les

Editions Grasset & Fasquelle, Paris, 1975

Mors pouR LE

DIRE,

O Editions Grasset & Fasquelle, 1975

@

Gulliver, Getty Images, pentru foto coperti

Editura Trei, 2006

C.P. 27 -0490, Bucuregti

Tel./Fax: 14 021 300 60 90

e-mail: offi

ce @ edituratrei.ro
www.edituratrei.ro

ISBN ( I 0): 97 3-7 07 -1O0-X

ISBN ( I 3): 97 8-97 3-7 07 -100-2

Doctorului care m-a ajutat sd md nasc.

trddufa infundatd era prost pietruiti, plind

de hArtoape gi de ridicdturi, mdrginitd de trotuare inguste parfial distruse. Se vAra aidoma unui deget crdpat printre casele cu unu-doud etaj^e,
proprietate particulari, inghesuite unele intr-altele. In
capdt, se proptea in doud garduri acoperite cu o vegetafie sdrdcdcioasi.
Ferestrele nu dHdeau la iveali nici o urmd de intimitate, nici o urmd de mipcare. Te-ai fi crezut in provincie
pi totupi te aflai in plin Paris, in arondismentul XIV Aici
nu exista mizerie, nici belgug, era traiul micii burghezii
ce-pi ascunde prefioasele economii pe sub lezarde, pe
dupd obloane ptirbe, prin jgheaburi de streapind ruginite pi ziduri ddripinate, cu tencuiala cogcovitd. Porlile
erau insd solide, iar ferestrele de la parter protejate de
gratii rezistente.
Aceastd spdrturi tihnitd in orag trebuie cd data de
vreo cincizeci de ariii cdci pdstra urme de modern style
fir construcfiile heteroclite ale caselor. Cine locuia in ele?
Socotind dupd unele vitralii, dupd unele ciocane pentru
bdtut in poartd, dupi unele vestigii ornamentale, s-ar

Marie Cardinal

zice cl.aici stiteau pensionari ai artelor incheindu-;i cariera in spatele acestor fafade, pictorapi betrani, bdtrAne
cAntdrefe, fogti virtuogi ai scenei.
Vreme de papte ani, de trei ori pe sdptdm6nd, am strdbetut shedufa pAnd in capdt, pAnd la gardul din stAnga.
$tiu cum cade ploaia aici, cum se feresc de frig locatarii.
$tiu cum, vara, se instaleazd un mod de viafd aProaPe
rustic, cu ghivece de mugcate pi cu pisici adormite la soare. $tiu cum arati funddtura in timpul zilei gi in timpul
nopfii. E pustie pAnd pi atunci cAnd un pieton se grdbegte spre vreuna din porfi ori un pofer i9i scoate mapina din
garaj.
Nu-mi mai pot aminti ce ord era cAnd am trecut prima oard pragul casei. Am remarcat mdcar plantele din
grddinild nemaiingrijite? Oi fi simfit pietrigul de pe caldarAmul ingust? Am numdrat oare cele papte trepte mici
ale peronului? M-oi fi uitat la zidul din piatrd de moard pe cAnd agteptam sd se deschidi uga de la intrare?
Nu cred.
L-am vdzuttr schimb pe omuleful brunet care-mi intindea mAna. Am vdzut cd era foarte sublire, foarte corect imbrdcat pi foarte distant. I-am vdzut ochii negri, de
nepdtruns, ca o sticld matd. M-am suPus cAnd mi-a spus
sd aptept intr-o i:rcdpere pe care mi-a ardtat-o dAnd la o
parte o draperie. Era o sufragerie stil Henri II, al cdrei
ocuPa
masd, scaune, bufet, servant[
mobilier
aproape tot spafiul, impunAndu-i nou-venitei ce eram
lemndria lui sculptatd, reprezentAnd gnomi pi iederd, coIonapele in formi de spirald, tdvile de aramd pi vasele de
porlelan chinezepti. Aceasti urAfenie n-avea importan!i. Pentru mine importantd era liniptea. Am agteptat,Ia
pAndd, incordatd, pAnd ce am auzit zgomotul unei ugi
duble ce se deschidea in dreapta draperiei, apoi papi pi

Cuvinte care

elibereazd

atingerea ugoard a draperiei

Patii a doud Persoane
dupd aceea, upa de la intrare deschizAndu-se, o voce care

-,

mormdia: ,,La revedere, doctore",rici un rdspuns gi upa

inchizAndu-se. Iardpi papi ugori inspre prima upi, inci
vreo cAteva secunde, parchetul trosnea pe sub covor,
semn ci uga rdmdsese deschisi, mipcdri incomprehensibile. Draperia a fost in sfArpit dati la o parte, iar omuleful m-a invitat i-n cabinetul lui.
Iatd-md acurn agezatdPe un scaun, in fafa unui birou.
El e afundat intr-un fotoliu negru lAngi birou, astfel cd
sunt nevoit5 sd stau piezig ca sd-l privesc. Pe peretele din
fala mea se afla o bibliotecd i:rfesati cu cdrp, in care se
incastreazd o canapea maro cu un sul de cipdtdi 9i o pernifi. Medicul apteaptd ir:r mod vedit se-i vorbesc.
Doctore, sunt bolnavd de multi vreme. Am fugit
dintr-o clinicd pentru a veni sd vd vdd. Nu mai pot trdi.
imi face semn din privire cd md asculti cu atenfie, ci
trebuie sd continui.
Fiind abetute, retrasd, in propriu-mi univers, cum sd
g6sesc aceie cuvinte care ar trece dinspre mine spre el?
Cum sd rcalizez acea punte care ar uni clocotul 9i calmul, clarul gi obscurul, care ar pigi dincolo de canal, de
fluviul umflat cu materii in descompunere, dincolo de
crudul guvoi de spaimd, ce ne despirfea, pe doctor de
mine, pe ceilalfi de mine?
$tiam sd povestesc. istorii, anecdote. Dar povestea
ce-pi f[cuse sdlag in mine, ,,CEVA-uI", acea coloand a fiinfei mele, inchisd ermetic, plind cu intuneric mipcdtor,
cum sd vorbesc despre lucrul dsta? Era dens, consistent,
parcurs totodati de'spasme, de gAfAieli 9i de migcdri lenle, aidoma celor diristrdfundurile marine. Ochii nu-mi
mai erau ferestre. Degi deschigi, ptiam totupi ci-i inchisesem, cd erau doar doud bucdfi de globi oculari.

10

Marie Cardinal

Mi-era ruFine de ce se petrecea inliuntrul meu, de haosul acela, de acea rdvdgeald, de acea agitafie, gi nimeni
nu trebuia sd priveascd intr-acolo, nimeni nu trebuia sd
gtie, nici mdcir doctorul. Mi-era rugine de nebunie. inni
pirea ci orice formd de viafd era preferabild nebuniei.
Navigam neincetat in ape extrem de primejdioase, pline
de curenfi, de cascade, epave, vArtejuri gi cu toate astea
era musai sd md prefac a luneca pe un lac, incetipot Precum o lebndd. Ca sH md ascund gi mai gi, imi astupam
toate iepirile: ochii, nasul, urechile, gura, vaginul, anusul, porii pielii, vezica. Pentru a obtura mai bine aceste
orificii, corpul imi furniza din abundenld materialele
adecvate, unele ingropAndu-se intr-atAt cd nu mai puteau
trece, alcdtuiau un bloc compact, in vreme ce altele se
scurgeau neintrerupt, interzicAnd astfel origice intrare.
pe care le-afi ur- lmi putefi vorbi de tratamentele
mat? De specialigtii pe care i-a1i consultat?
Da.
-Despre
asta puteam vorbi. Puteam enurnera medicii
gi medicamentele. Puteam vorbi despre sAnge, de prezenla lui blAndd pi cdldufd irtre coapse de peste trei ani,
despre cele doud chiuretaje ce-mi fuseseri ficute spre a-i
opri piroirea.
Aceastd curgere, cu diferenlele ei de regim, imi era
familiard. Anomalia aceasta era securizantd, ftrtrucAt se
vedea, se putea mdsura, analiza. imi pldcea s-o transform in punctul central gi cauzd a bolii mele. intr-adevdr, cum sd nu md inspdimAnte aceste pierderi constante? Ce femeie n-ar fi innebunitd vHzAnd cd i se scurge
energia in felul dsta? Cum sH nu md epuizeze continua
supraveghere a acestei surse intime, jenante, bdtdtoare
la ochi, ruginoase? Cum sd nu explic prin acest sAnge
faptul cd nu mai puteam trdi cu ceilalgi? Pitasem atA-

Cuvinte care

elibereazd

11

tea fotolii, atAtea scaune, atAtea divane, atAtea canapele, atAtea covoare, atAtea pafuri! Ldsasem atAtea bdlfi,
bdlti;e, picdturi gi picHturele fur atAtea saloane, sufragerii, anticamere, culoare, piscine, autobuze gi alte locuri!
Nu mai puteam iepi.
Cum sd nu vorbesc de bucuria din acele zile cAnd s6ngele pdrea cd se oprepte, se mai ardta doar prin dAre de
culoare cafeniu inchis, apoi ocru, apoi gdlbui. In zilele
acelea nu eram bolnavd, puteam sd md migc, sd vid, sd
ies din mine. SAngele se ducea in fine sd se ghemuiascd
in sEculeful lui molcu! gi dormita acolo timp de doudzeci pi trei de zile, ca inainte. Cu aceastd speranfd, md
strdduiam sd fac cdt mai pufrne eforturi. Md deplasam
cu mare bdgare de seami: si nu iau copiii frn brafe, sd nu
car copurile de la piafd, sd nu stau prea mult in picioare
nng? mapina de gdtit, sh nu sp5l rufe, sd nu spdl geamurile. Incet, calm, pentru ca sAngele sd dispard, sd puni
capdt mAnjelilor. Md intindeam cu ceva de tricotat, supraveghindu-mi totodatd cei trei copilapi. Pe ascuns,
printr-o mipcare a brafului, pe care obipnuinla mi-o fdcuse foarte iute pi indemdnatici, imi supravegheam in
permanenfd starea. $tiam s-o fac in orice pozilie, fdrd ca
cineva sd-gi dea seama. DupH imprejurdri, mAna mi se
strecura prin fafd, printre firele de pdr aspre pi crefe p6ni
ce dddea peste locul cald, moale pi umed al sexului, apoi
se retrdgea numaidecdt. Sau trecea lesne peste valea dintre fese gi coapsd pi se afunda, dintr-o datd, in orificiul
rotund gi addnc, dupd care se indepirta prompt. Nu m!
uitam imediat la vdrful degetelor. imi rezervam o surprizd.. $i dac[ n-ar fi nimic? Uneori era ceva atAt de nelnsemnat i:rcAt trebuia sd-mi zgdrrtbine de tot, cu unghia
de la degetul mare, pielea de pe degetul aritdtor pi de
pe cel mijlociu ca sd iasd la iveald o prelingere de-abia

1?
colorate. Atunci

Marie Cardinal
,,Daci' nu
cu toful"'
inceteze
migcare, o sd

mi nipidea un fel de fericire:

mai fac nici cea mai mici

RdmAneam incremenitd, parcd adormiti, sperAnd din
rXsputeri sX redevin normald, si fiu ca celelalte: refdceam
la nesfArpit acele socoteli in care femeile erau experte:
,,Dacd ciclul mi se termind astdzi, urmitorul va fi". SE
vedem, luna asta are treizeci sau treizeci 9i unu de
ziLe...?" Cufundati in calcule, in bucurie, in vise. PAnd
ce md fXcea sd tresar mdngAierea energici pi precisd, foarte ascunsd, foarte blande, a unui cheag Pe care sdngele
il aducea cu sine. Lavd consistentd 9i grnbiti ce coboari
din crater, ndpddepte cavitifile, se prdvilepte, caldd. $i
inima care tncepea iardgi si-mi bati, 9i angoasa care-mi
revenea/ pi speranla care se ducea, in vreme ce eu alergam spre baie. SAngele avusese de-acum vreme sd mi se
prelingd pe genunchi ori chiar pe picioare mai jos, ?. Picuri de un frumos ropu aprins. AtAfia ani de zile trdili irtr-o vepnicd apteptare, cu obsesia acesfui sAnge!
Md vdzuseri nu gtiu cAfi ginecologi. $tiam, aproaPe
la precizie, cum sd-mi agez fesele pe marginea mesei de
consultalie, dupi ce-mi ridicasem picioarele desfdcute
pe scdrilele inalte. Viscerele deschise gi oferite cdldurii
l6mpii, privirii doctorului, degetelor cu minupi de cauciuc subfiri, frumoaselor gi infricogdtoarelor instrumente de olel. inchideam ochii ori fixam cu obstinafie tavanul, in vreme ce in punctul central dinliuntrul meu
aveau loc perchezifii experte, explordri indiscrete, atingeri savante. Violatd.
propriu-mi dezimi pdrea
Toate astea jusfficau
echilibru, il fdceau acceptabil, mai pulin suspect. Nu duceai la azil o femeie pentru cX sAngera pi pentru cd asta o
ingrozea. AtAta vreme cAt ag vorbi numai despre sAnge,
ar fi numai el vdzut, nu s-u vedea ceea ce el mascheazd.

Cuvinte care

elibereazd

13

Md aflam deci acolo, a;ezatd lAngd medic, ir:r liniptea

acelei case baroce, de pe o strdduld infundati, in capit,
tdcutd, supusi pi drdgufi, aFa curn ar fi trebuit si fie sAngele in cavitatea pAntecului meu. Nu gtiam ci acest loc
pi acest om aveau si devind punctul de pornire a tot in
viala mea.
Md compldceam fir a povesti despre vizita, cu cAteva
sdptdmAni ir urmd, la un renumit profesor in ginecologie.
Specialistul, imbrdcat i:r alb, bluzd scurtd pi pantaloni,
stil american, ipi vdrAse mAna dreaptd inlduntrul meu,9i
cu stAnga imi apdsa pe pAntec, intr-o parte, tr cealalti, la
mijloc, impingAndu-mi intestinele in jos, inspre locul
unde palpau degetele-i inmdnugate. Cam ire genul unei
gospodine ce se pregdtegte sd-pi goleascd puiul dintr-o
singuri mipcare. Mi agteptam ca viscerele sd-nceapd sd
emitd zgomote slabe ca mersul prin mocirld, ,,plici", ,,fleogc-pleosc" , ,,pleosc". Thvanul era alb, ca gi minciuna. De
un alb imens pentru ca in el sd se piard[ vaginele diforme gi uzate, de un alb profund ca sd inghiti infameie
imagini ale imaginagiei mele.
Dupd minufioasa examinare, profesorul s-a ridicat,
pi-a scos mdnupa pi, in vreme ce eu md aflam tot acolo
pe masd, cu picioarele depdrtate, a declarat: ,,Deocamdatd nu avefi decAt un uter fibromatos. Vd sfdtuiesc lIrsd
sd-l scoatefi cAt mai repede. Daci nu, o sd avefi probleme serioase, gi inci mai cur6nd decAt credefi. Sd fixim o
datd pentru operafie. O sd vedefi, dupd aceea, totul va fi
bine. Si nu amAndm, vd operez sdptdm6na viitoare. Sd
vedem, ce zi preferafi? Luni sau rnarfT?" Am spus
,,marf". Mi-a indicat ce aveam de fdcut fur vederea examenelor preoperatorii pi ca sd fiu primiti in clinicd. I-am
pldtit, i-am spus mulfumesc Ai am plecat.

I14

Marie Cardinal

Aveam aproape treizeci de ani. Nu vbiam si mi se

scoati acel siculef pi cele doud mici sfere. Nu mai voiam
ca sAngele sd curgd pe acolo, insd voiam sd-mi pdstrez
acest pachet in pAntec. ,,Ceva-ul" mi se agita in caP, se
agita. Am coborAt la iufeal[ scara de marmori cu colonade, covoare, ciubucuri plate de arami, cu oglinzi pe
paliere. M-am trezit in stradd, pe trotuarul lat, cenupiu,
al frumoaselor cartiere. Am luat-o la fugi, am dat ndvald in metrou, unde acel ceva lXuntric m-a cotropit, afund6ndu-gi taman atunci rdddcinile in uteru-mi fibromatos. Fibromatos! Ce cuvAnt! Cavernd ndpdditd de alge
sanghinolente. Cavitate monstruos de umflatd. Broascd
infesatd de pustule. Caracatif6.
Pentru bolnavii mintali, cuvintele, aidoma obiecteloq,
triiesc la fel ca oamenii ori ca animalele' Palpitd, dispar
sau se amplificd. A trece printre cuvinte e ca pi cum ai
merge prin mulfime. RimAn chipuri, siluete ce se gterg
repede din memorie sau, uneori, se ffig bine acolo, nu
ptii de ce. Pentru mine,la acea vreme, un cuv6nt, seParat
de masa celorlalte cuvinte, prindea viald', devenea un lucru important, devenea poate chiar cel mai important lucru, sdldgluia inlduntrul meu, md drinuia, nu md mai lisa,
reapdrea in timpul nopfii gi md agtepta la trezire.
Deschideam binigor ochii, iepeam din somnul apdsdtor, chimic, pistos Pe care mi-l produceau calmantele.
Mai intAi imi simleam corpul intact. Apoi simfearn ora,
soarele. Mergea. Urcam la suprafala conptiinlei. O secundd, doud secunde, poate trei: FIBROMATOS!Pleosc!hrtins ca o improgcare abundentd de vopsea unsuroasd pe
un perete curat. Venea numaidecAt dArdAiala, cu beteile
inimii pi cu nddupeala de spaimd. Aga-mi incepea ziua.
Trebuie sd-mi aduc aminte gi s-o regisesc pe femeia
datd uitdrii, mai mult decAt datd uitdrii, dizolvati. Mer-

Cuvinte care

Mi

elibereazi

15

emolioneazd gandul cd ochii ei

priveau, cd urechile-i auzear, ci pielea-i simfea. Doar
prin ochii mei, prin urechile mele, prin pielea mea, prin
inima mea trdii acea femeie. lmi privesc mAinile, aceleapi mAini, aceleapi unghii, acelagi inel. Ea gi eu. Eu sunt
ea. Nebuna gi cu mine ne-am inceput o viafd cu totul
noui, plind de speranfe, o viafi ce nu mai poate fi rea.
Eu protejAnd-o, ea ddruindu-mi imaginatie, libertate.
Ca sd povestesc trecerea, nagterea, trebuie sd md indepdrtez de nebund, s-o lin Ia distanfd, si md dedublez.
O vdd pe stradd, grdbitd.Ii cunosc strddaniile de a pdrea
normali, de a-gi reline teama in spatele privirii. Mi-o
amintesc in picioare, cu capul'vArAt intre umeri, tristd,
absorbitd de crepterea agitaliei lduntriie gi totodatd de
blindarea ochilor. Sd nu transpari nimic! indeosebi sd nu
cadd pe stradd, sd nu fie inpfdcatd de ceilalli, sd nu fie
dusd intr-un spital. Ideea cd n-ar mai fi ir stale s-o indbuge pe nebund, al cdrei puvoi crescAnd ar distruge intr-o zi digurile gi s-ar revdrsa, o fdcea s[ dArdAie.
Itinerariul iegirilor i se scurtase tot mai mult. pi-apoi,
intr-o bund. zi, nu s-au mai dus ir orag. Dupd aceea, trebuise sd-gi reducd spafiul la interiorul casei. Capcanele
se inmulfeau. in ultimele luni, inainte de a fi datd p^e
m6na medicilor, nu mai trdia decAt in baie. incepere abt
pardositi cu faianfd. incepere intunecoasd, de-abia luminatd de o ferestruicd in formd de semilund, astupatd
aproape in lntregime de crengile unui brad masiv, ce
atingeau geamul in zilele cu vAnt. Incipere propice mirosului de antiseptice pi de sdpun de toaletd. Nici o dArd
de praf pe la colpri. Degetele alunecau pe pardoseali ca
pe gheafd. Nici urmd'de descompunere, de fermentafi.
Doar materia care nu putrezepte sau, in caz cX, intr-atAt
de lent cd nu-i puteai asocia ideea de putrefaclie.
gea, vorbea, dormea.

T
16

Marie Cardinal

intre bideu gi cadd, acolo ii era cel mai bine cAnd nu

mai izbutea sd-gi domine acel ceva lduntric. Acolo se ascundea agtept6nd si-gi facd efectul medicamentele. Chircitd, cu cdlcAile lipite de fese, cu brafele strdngdndu-pi
din rdsputeri genunchii la piept, cu unghiile atAt de infipte in podul palmei cd pAnd la urmd il brdzdaserH cu
rdni, capul cldtinAndu-i-se din fafd inspre spate sau dintr-o parte in alta, prea greu, cu sAngele gi transpirafia ce
curgeau giroaie. Ceva-ul acela care, in interior, se compunea dintr-o monstruoasd colcdiald de imagini, sunete,
mirosuri imprdptiate in toate direcfiile de un impuls devastator, destrdmAnd coerenfa oricdrui ralionament, fdcAnd absurdd orice explicafie, inutili orice tentativd de
ordonare, se arita, in afard, prin puternice zgAllAieli gi
printr-o nddugeali grefoasd.
Cred cd atunci cAnd m-am dus pentru prima oarH la
psihanalist era seari. Sau mi-a rdmas nostalgia uneia din
gedingele acelea tArzli, din capdtul strddufii infundate,la
addpost de frig, de ceilalli, de nebund, de intuneric. Una
din acele gedinle fur care realizam cd md maturizez, c6.
md nasc. Apdreau deschideri ample, drumul se ldrgea,
eu infelegeam. Nebuna nu mai era femeia aceea care se
ducea sd-gi ascund6 tremurdturile prin toaletele din cArciumi, care fugea de un dugman fdrd nume, sAngera pe
trofuare, igi picura teama in baie, acea bolnavd care nu
voia sd fie atins6, sd fie privitd, si i se vorbeascd. Nebuna se preschimba intr-o fiin1d tandrd, sensibild, bogatd.
lncepeam s-o accept pe nebund, s-o iubesc.
La inceput venisem in funddturd cu gAndul sd fiu
pentru o vreme irr grija unui doctor care nu m-ar interna. ($tiam cd psihanaliptii nu-pi trimit pacienfii la spital.)
Md temeam de internare ata curn md temusem de operafia ce mi-ar fi amputat pAntecul. Fugisem dintr-o cli-

Cuvinte care

elibereazi

17

nicd pentru a veni in strddufa infundatd, credeam insd

cd veneam prea tArziu, cd o sd md intorc intr-o clinici de
psihiatrie. Credeam ci era inevitabil, mai cu seamd de
cAnd ceva-ul lduntric se imbogdfise cu halucinafia. De
altminteri, eram foarte hotdrAtd sd nu-i vorbesc doctorului de aceastd halucinafie. Aveam impresia cd dacd i-ap
vorbi nu m-ar mai putea ingriji gi m-ar trimite, urgent,
de unde venisem. Prezenfa, c6nd gi cAnd, a unui ochi fnsuflept, privindu-md, existdnd realmente, dar neexistAnd
decAt pentru mine (asta o gtiam) imi pdrea a fi semnul
adeviratei nebunii, al maladiei incurabile.
Aveam treizeci de ani, eram ftrtr-o foarte bund stare
de sdndtate, puteam s*o mai am cincizeci de ani i:r acelagi
mod, gi poate cd m-ag fi ldsat dusi cu totul de soarti de
n-ar fi fost copiii. Poate cd fdrd ei ap fi renunfat sd md
lupt. Cdci bdtelia contra acelui ceva lduntric era istovitoare pi, din ce in ce mai mult, eram ispititd de medicamente care mH transportau intr-un neant pdstos pi pHcut. Copiii mei erau fiinle umane pe care le dorisem
enorm. Nu se ndscuserd la voia intAmpldrii. De pe cAnd
eram foarte micd imi spuneam ,,lntr-o buni zi o si am
copii gi voi construi cu ei pi pentru ei o viald plind de cdldurd, de afecfiune, de ocrotire tandrd, de veselie." Tot ce
visasem pe cAnd erarn eu trsXmi copil. Veniserd pe lume
aducAndu-gi viafa lor complet noud, robugti, foarte diferifi unul de celdlalt. Cregteau bine. Ne adoram. lmi pUcea si rAd, imi pldcea sd le cAnt cAntecele.
$i-apoi, totul s-a dus de rApd: s-a ivit ceva-ul lduntric,
a revenit gi nu m-a mai sldbit. Md acapara intr-atAt ci
ajunsesem sd nu md mai preocup decAt de el. A fost o
vreme, la-nceput, cAnd credeam cd pot trdi cu acel ceva
lduntric a9a cum allii trdiesc cu un singur ochi ori cu un
singur picior, cu o boald de stomac ori de rinichi. Unele

18

Cuvinte care

Marie Cardinal

medicamente il izgoneau, e-adevirat, intr-un colt de

unde nu se mai clintea. Atunci puteam asculta, vorbi,
merge. Puteam si md plimb cu copiii, s[ md duc la cumpdrituri, puteam sd le fac dulciuri gi si le povestesc istorioare ca sd le stArneascd rAsul. Mai apoi efectul medicamentelor a scdzut, Am luat atunci dozi dubli, dozd
tripld. fi, intr-o bund dimineafd, m-am trezit captiva acelui ceva lduntric. Am consultat o sumedenie de medici.
SAngele s-a pomit si curgd fdrd oprire.
Din cAnd in cAnd imi sldbea vederea. Trdiam intr-o
cea|6,, totul devenea neclar pi primejdios. Capul mi s-a
vArAt intre umeri, pumnii mi s-au incleptat intr-o pozilte
de ap6rare. hrima imi bdtea cu i.30, L40 de pulsagii pe minut, cAt e ziua de lungi, de sd crezi cd o sd-mi stripungd cutia toracici pi o si fAgneascd, palpit6nd, in vdzul tuturor. Ritmu-i trepidant mi istovea. Aveam impresia ci
ceilalfi o auzeau cum bate gi-mi era rugine.
Cdpdtasem doui manii, doud gesturi Pe care le repetam de o mie de ori pe zi. Unul, Pe care l-am descris deja,
care consta in a md duce sd verific in ce stare se afla fluxul de sAnge, gi altul prin care imi luam pulsul. Ca gi in
cazul sdngelui, procedam pe furip fdrd ca cineva s6-gi dea
seama. Nu voiam sd aud pe careva zicAnd, vdzAndu-md
cd-mi pipdi incheietura mAinii: ,,Ce se-ntimpli, nu vd
simt4l bine?". S6ngele pi pulsul imi erau cei doi poli sensibili, viziblli, ai bolii. Doud simptome ce-mi permiteau
sd spun uneori, cAnd nu mai rezistam: ,,Sunt cardiaci.
Am un cancer uterin". $i iardpi cutreieram pe la medici.
Iar moartea se fdcea irncd pi mai prezentd prin lichidele-i
impufite, cu descompunerile, cu viermii, cu oasele-i devorate.
Acum cAnd mi-a intrat in cap sd vorbesc despre boala mea. Acum cdnd mi-am oferit chinuitorul privilegiu

elibereazd

19

constAnd in a descrie cumplitele imagini gi dureroasele

senzafii pe care mi le trezepte amintirea unor evenimente din trecut, imi pare ci sunt un regizor cu a lui carneri care, prins bine de capdtul brafului uriap al unei macarale, e ir stare sd se dea jos ca sd filmeze ir prim-plan
detaliile extraordinar de mdrite ale unui chip pi in acelapi timp sX se inalfe deasupra platoului pentru a sesiza
ansamblul unei scene. Astfel, cu ocazia primei vizite, vhd
Parisul cu luminile-i nocturne de toamnd (era toamnd?)

in Paris, cartierul Alesia, iar in acest cartier funddtura, pi in funddturd cdsufa, iar in cdsuld biroul scdldat intr-o lumini bhnde unde stau de vorbd un birbat gi o femeie, iar aceastd femeie, frr acest decor, pe canapea, ghemuitd aidoma unui fetus intr-un uter.
La acea vreme irsd, nu gtiam cd de-abia incepeam sd
md nasc pi cd trdim primele clipe ale unei gestafii lente,
de gapte ani. Propriu-mi embrion purtat de mine hsemi.
Ii vorbisem doctorului despre sAnge gi despre acel
ceva lduntric ce-mi provoca bdtei de inime. $dam cd nu-i
voi vorbi despre halucinafie. Aveam sd-i vorbesc despre
ultimele zrle, de clinicd. in felul acesta i-ag fi povestit tot.
Doctorul asculta cu mare atenfie pi totugi nimic special din povestea mea lungd nu-l fdcea sd reacfioneze.
CAnd am isprdvit cu evocarea bdii gi a crizelor de angoasd, m-a intrebat:
Ce simfifi in acele momente, cu excepfia tulburd- fizice?
rilor
Mi-e fricd.
pi,

- Fricd de ce?
- Mi-e fricd de orice... fricd de moarte.
-La drept vorbind, nu ptiam de ce mi-e fricd. Mi-era

fricd de moarte, insd mi-era fricd gi de viafa ce confine

moartea. Mi-era fricd de exterior, insd mi-era fricd gi de

T20

Marie Cardinal

iniuntrul meu care e reversul exteriorului. Mi-era fricd

de ceiialfi insX mi-era fricd pi de mine care eram o alta.

Mi-era frici, fric5, fricd, FRICA, FRICA' Atat.

Frica md alungase in lumea alienalilor. Familia, de
care de-abia md separasem, secretase iarigi un cocon in
juru-mi, tot mai strAns, tot mai oPac, Pe mdsuri ce boala evolua. Nu numai ca sd md protejeze pe mine, dar pi
ca si se protejeze pe ea. Nebuniei ii merge rdu intr-o
anumitd clasd, trebuie cu orice pref ascunsd. Nebunia
aristocrafilor ori a celor din popor e considerati drept o
excentricitate ori o tard, se explic5. Insd, in noua clasd a
celor cu putere, nu este admisd. Daci provine din consangvinitate ori din sdr[cie, mai treacd-meargd, se in]elege, dar nu din confort, din belgug, dintr-o sdndtate
buni, din echilibrul pe care-l oferd banii cAptigafi cinstit.
h acest caz, eae o rugine.
La inceput mi se susura calin: ,,Nu-i nimic, epti nervoasi. Odihnegte.te pi fd sport". in final, povestea s-a
preschimbat in imperativ: ,,O sd-l vezi pe doctorul Cutare, e prieten cu unchiul tdu 9i un specialist de vazd fir
sistemul nervos." Specialisful-prieten devazd' imi prescrisese un tratament,,sub control medical". Mi se tezet
vase la clinica unchiului o camerd la ultimul etaj'
O incipere amenajatd in pod, cu un pat mare, tinigtit[, tapetatd cu pAnzd de ]ouy, avAnd motive cAmpenepti
odihnitoare: ciobdnila cu oile pi cu bita, copacul cu
trunchi noduros gi cu frunze de mdslin. Ciobdnifa, oile,
copacul, ciobdnila, oile, copacul. Repetifie tihnite. Un paravan acoperit cu aceeagi fesdturd ascundea o toaletd
confortabili dintr-un frumos porfelan alb, cu collurile
rotunjite,liniptitoare.infaga, o masd cu scaunul ei, apoi
o lucarni transformatd in fereastrd ce dddea spre o privelipte inc6ntdtoare din Ile-de-France: un Fir de plopi fop-

Cuvinte care

elibereazd

21

nind, meri dispugi cAte cinci, lanuri de grAne in panti

lind, cAt vezi cu ochii. Cerul imens.
Pdnza de Jouy era intr-adevir in camera de Ia clinicd
ori in camera mea de copil? Ptnza de Jouy de la clinici
nu era oare imprimatd cu flori mari pe tije cdrnoase? Pe
perefi era oare pAnzd, de Jouy sau pur pi simplu vopsea
albastrd,lucitoare? Nu mai gtiu. Nu ptiu cum am ajuns
acolo, cine m-a condus. Revdd perfect de bine scara de
lemn ingustd ce ducea spre camerd. Revdd dimensiunile camerei pi mobilierul, fereastra, toaleta.
Atrebuit sd md dezbrac, si-mi pun o pijama nou-nould, sd md urc i:r pahrl moale cu apternufuri proaspete,
sd md lungesc, si las sd mi se ia tensiunea pi pulsul. hr
voia medicinei. Am inchis ochii pentru a-mi continua
lupta fir interior, deoarece in afard md ldsam condusd:
corpul mi-era perfect intins, brafele mi se odihneau pe
aptemufurile bine netezite, palmele imi erau deschise.
Eram normald pe dinafari. ir,leuntru trebuia sd-mi calmez pulsafiile. Mi s-a infdpurat braful intr-un manton,
auzeam suflul scurt de la para pe care o umflau, il simleam strAngdndu-md tot mai tare, apoi m-am crispat un
pic la contactul cu discul de metal rece care mi se fixa la
incheietura cofului. Doctorul fdcuse mare caz de tensiunea care-mi era foarte scdzutd.; trebuia sX mi se ia din patru in patru ore inainte de a mi se da tableta. Pufin imi
pdsa cd se constatd cd tensiunea imi era atAt de scdzutd..
Pe mine md interesau pulsul, bdtdile nebunepti ale inimii. indeletnicirea cu tensiunea imi dddea pulrn rd.gaz
ca si-ncerc sd o calmez. Mi s-a scos mantonul, cineva s-a
migcat lAngd mine.
Cine sd fie? Unchiul? Profesorul-prieten? Altcineva?
Nu rstiu. La acea vreme md preocupa intr-atAt sd md controlez gi sd-i declar rdzboiceva-ului lduntric, fircAt nu ve-

r2?

Marie Cardinal

deam cu adevdrat, simfeam cd orbesc, navigam cam Pe

b6jbAite, mai degrabd un fel de instinct md ferea s[ nu
md izbesc de lucruri gi de oameni.
in sfArgit, am simfit vArful a patru degete apdsdnd cu
pricepere sub incheietura mAinii. Patru bilufe moi. Nu
avuseserd nevoie sd pipdie, de-abia de-au atins zona pulsului cd sAngele, rdscolit, betut de acel ceva lf,untric, a gi
inceput sd zvAcneascd in ele. Degetele, de cumau simfit
zvAcniturile, le-au gi amplificat pi le-au fdcut si se rdspAndeascd prin tot corpul, prin toatd incdperea. 90,100,
1'j-.0, 120, 1.30,'1.40... In zadar imi ascundeam ceva-ul
lduntric gi zdvoram totul ca si nu poatd iepi, gtia bine si
se arate ag+ prin vene gi prin piele. Nememicul, era acolo, ipi bdtea joc de mine, nu-mi dddea ascultare, lovea ca
un apucat in degetele care s-au indepdrtat. De acum incolo, ptiau. Din nou mipcdri, zgomote utoare, nu de speriat, o agitafie inofensivd.
Acum o sd vi luafi tableta. Numai un sfert de tabletd, de patru ori pe zi, $np de o sdptdmAnX. Apoi vom
mdri doza. O sd vi facd bine.
Vorbea o femeie scund5, subfire, cu pir alb. I-am citit tr privire cd inregistrase mesajul pe care i-l transmisese degetelor ei ceva-ul acela lfluntric. $tia.
Am luat minusculul sfert de tabletd, paharul cu apd
pe care mi-l intindea gi m-am prefdcut cd lnghit normal.
in realitate, de sdptdmAni intregi nu mai puteam inghifi
tablete nediluate. Gatul imi era atAt de strAns cd nimic
nu mai trecea. Aveam impresia cd md sufoc ori de cAte
ori voiam sd ingurgitez. Am inchis ochii pi prin atitudinea mea am lXsat sd se irnleleagd cd totul decurgea bine,
ci doream sd md odihnesc. Bucdfica de pastild imi rim5sese infepenitd in gAt, uriagd, ca o masd compactd. Femeia a plecat.

Cuvinte care

elibereazi

23

Am ficut numaidecAt un salt spre lavabou ca sd elimin pastila, cu degetele vArAte adAnc pAnd in glotd pentru a provoca spasmele eliberatoare. In fine, micuful triunghi gilbui s-a ivit cu mucozitdfi, spumd gi firicele vAscoase. (Tableta era gdlbuie, sau rozalie, sau ca sideful?)
M-am aVezat pe bideu, tremurAnd din creptet pAnd-n
tdlpi, cu fruntea lipiti de marginea rXcoroasd gi aspr6 a
lavaboului. Timpul nu mai exista. Nu gtiu cAt am stat nemigcat5.Imi aduc aminte cd mai apoi am scos tamponul
ce-mi oprea sAngele pe care atunci l-am vdzut curgAnd
incetipor, piciturd cu picdturd, ftr vreme ce eu md balansam uturel din fafH spre spate, ca sd md legdn, gtiind
foarte bine ci o datd cu mine legdnam ceva-ul liuntric.
Picdturile de sAnge se striveau gi se diluau nifel fir umiditatea faianfei albe, in cele din urmd pi-au croit un firicel de drum sinuos pAnd la locul de scurgere. imi gnseam o ocupafie in a privi Ia ce fdcea sAngele iegit din
mine, mi gAndeam cd acum ipi are o viald proprie, ci
descoperea fizica lucrurilor de pe pimAnt, greutatea,
densitatea, viteza, durata. Imi finea companie, gi el pradd legilor incomprehensibile pi indiferente ale viefii.
Ceva-ul lduntric izbAndise. Nu mai existam decdtnoi
doi, pentru totdeauna. Eram in sfArgit itrchigi, singuri, in
compania a ceea ce secretam: sAnge, nddupeald, rahat,
muci, salivd, puroi, vdrsdturi. Acel ceva lduntric imi
alungase de lAngd mine copiii, strdzile pline de viafd, luminile magazinelor, marea la ora prAnzului cu vdlurelele din zilele frumoase, tufele de liliac, rAsul, pldcerea de
a dansa, cdldura prietenilor, exaltarea secreti a studiului, indelungatele ore de lecturd, muzica, bralele unui
bdrbat tandru inldnfuindu-md, crema de ciocolati, bucuria de a inota fir apa rdcoroasd. Nu-mi mai rdmAnea
decAt sd md chircesc in aceasti toaletd de clinicd, in lo-

r24

Marie Cardinal

cul cel mai cutat, pi si nidupesc tremutAnd' Md zg6'lldiam atAt de tare cd maxilarele, clinldnindu-mi, produceau un zgomot stuPid de automat.
Din fericire, freptele scdrilei scArfAiau. La cel mai mdrunt zgomot md duceam iardpi sd md culc ai adoptam o
pozlyenormald. Nu^mi pldcea femeia cu pdr alb 9i nu-i
vorbeam niciodatd. imi aducea tdvile cu mAncare pi-mi
didea tabletele dupd ce-mi lua tensiunea pi pulsul' Nu
puteam sd mindnc. Aruncam in lavabou tot ce putea inta acolo, restul il zvArleam pe jgheabul de la streapina
ce mdrginea acoperigut din figH ondulatd de sub fereastrd. Nu-mi aduc aminte ca timpul si fi fost scurt sau
lung, nici de nopli pi de zile. Eram prizonierd' M-am uitat pe fereastri ca s[-mi dau seama dacd a9 fi murit afllncAndu-md de acolo. Da, ap fi murit, tfebuie cd erau patru etaje. Acoperigul imi umbrea partea de jos a casei 9i
nu gtiam unde ap flcdzut,pe o verandd poate, ori in verdeafd. Nu voiam si md sinucid tr acest fel. De altminteri, moartea mi speria, oferindu-se totodati ca unicd solulie pentru a-mi suprima acel ceva lduntric.
Nu gtiu cAte zile au trecut pdnd m-a acaparat o teribild nevoie de evadare. Oricum, cel pufin opt pentru ci in
dimineala aceea (era intr-o dimineafi, sunt sigurd),
doamna imi ddduse si iau jumdtate de tabletd pi refinusem cu precizie cd o siptdm6ni trebuie sd iau un sfert,
apoi
- jumdtate.
Brusc amreaLizat cd md aflam in pat, culcatd normal
pe spate, cu fafa descoperitd' Asta m-a surprins: de luni
pi t"tti de zile nu mai puteam trdi decAt chircitd, nu mai
puteam dormi decAt strAnsi, cu capul i-nfundat itr ceargaf. Pe cAnd constatam aceasti schimbare, simleam o
greutate in ceafd, ca pi cum strdfundul capului md apdJu, .u gi cum cerebelul imi era de plumb. Mi-am dat sea-

Cuvinte care

elibereazi

25

ma afunci cd aceastd greutate, nu tocmai precisd totugi,

exista deja de o vreme. Am recunoscut in aceeapi clipd
cd ceva-ul lduntric nu mai era acelagi , agltat, gAfAind,
iute; devenise consistent, lipicios, ndcl6it. Inlduntrul meu
sdldpluia acurn nu atAt spaima, cAt mai degrabd disperarea, amdrdciunea, dezgustul. Nu mai voiam povestea
asta. Nu gtiu ce instinct m-a fdcut sd prefer lupta epuizantd cu acel ceva furios in locul coexistenlei cu acel ceva
moale,lipit de mine intr-o abandonare grefoasd.
in cursul diminefii capul tot mai greu 9i irn sustabilit o legdturd intre
ferinld, infundat in pemd
starea mea prezentd gi tablete. Mi-am amintit de o conversafie intre psihiatrul-prieten pi unchi. Vorbeau despre
un nou tratament, de un ,,electrogoc chimic", inci dificil
de manevrat, dar ale cdrui rezultate erau cu mult mai
bune decAt acelea ale electropocului obipnuit. Discutau
de fali cu mine de parcd eu ag fi fost un vas de porfelan.
$i fapt e cd, pe moment, nu dddusem atenlie acelor vorbe ale 1or. Md gAndeam pur pi simplu cd cercul se inchisese, cd o si fiu intematd pi cd era normal, firtrucAt eram
incapabild sd triiesc la fel ca ceilaigi, incapabild sd-mi
cresc curn se cuvine copiii. $i-apoi, nu mai puteam, voiam sd m[ elibereze de teamd, de ceva-ul lduntric, oricare ar fi fost preful.
in acea dimineali totupi, la clinic6, am intuit cd preful lor avea sd fie exorbitant pi cd nu voiam sd-l pldtesc.
N-o si mai iau scArboasele lor pastile, hotdrAsem!
Cand doamna o sd vini, o sd simulez ci irghit pastila,
dar n-o voi inghifi, voi scuipa totui pe fereastrd. in;gtreabul de streagind!
$i asta am pi fdcut.
CdutAnd dupd amintirile din acea perioadd, md mir
cd i:r memorie gdsesc doar terenuri virane i:rtinse, pline

V26

Marie Cardinal

cu resturi de oameni pi de obiecte, plaje presdrate cu bucifi nedeslugite din zilele mele gi, dintr-o datd, construcfii clare, precise,lntregi, perfect echilibrate gi strdlucitoare. In timpul bolii am fost, in unele clipe, mai inteligentd, mai lucidd decAt o si mai fiu vreodatd. Pdstrez din
vremea aceea o amintire sfAgietoare. Cand eram nebund
am descoperit in mintea mea drumuri pe care fdrd nebunie nu le-ap fi descoperit vreodatd. Eram capabild de
o incredibild agilitate intelectuali. Cend pi cdnd aveam

reflecfii pdtrunzdtoare, subtile,limpezi, care md duceau

la o cunoaptere mai cuprinzdtoare, la o infelegere mai
profundd a tot ce mi inconjura. li cercetam pe ceilalfi pi-i
vedeam luAnd-o pe cdi atAt de diferite de acelea pe care
le descoperisem eu, atdt de opuse chiar, atAt de nefaste
pentru ei, incAt voiam sd-i opresc sd-i previn de pericol.
N-o fdceam irsd deoarece, crezAndu-md boi:rave, imi inchipuiam cd aceste gdselnile ale mele nu erau decAt purX
demenfd. Cum puteam sd tremur la ideea cd-i v6d pe ceilalfi pierzAndu-se, de vreme ce eu eram nebund?
Astfel, ilr acea zi, am prevdzut limpede ce o sd mi se
intAmple. Totupi nu intAlnisem niciodati ,,vindecafi" ai
psihiatriei. Mai apoi, am vdzut cAliva dintr-dgtia: impdiafi, inofensivi, precaufi cu ei ingigi, oameni cu palme jilave pi cu privirea dubld: o flacHrd, cenugd, o flacir5, cenupi... Cred ci ceva-ul nu-i mai face sd sufere, insd le-a
rdmas inlduntru, viu. Tot el fine frdiele atelajului.
inlelesesem totul, cu capul meu bolnav greu, suferind
(cerebelul acesta pe care medicamentul mi-l smulgea!).
Nu voiam soarta aceea! Am niscocit agadar un plan perfect de evadare. I-am prevdzut pi cele mai mdrunte detalii. in primul rdnd, sd nu mai iau nici o firAmi de tabletd. Apoi, sd mdnAnc nilel pentru cd aveam sX ies pi-mi
trebuia forfd. Sd obfin sd fiu ldsati in parc. Dupi aceea,

Cuvinte care

elibereazd

27

ar fi ugor. Dar, indeosebi, am previzut cd, nemaiacfionAnd medicamentul, ceva-ul lduntric o si md asalteze cu
angoasd, cu frisoane, dArdAieli, teami, nddugeald' Iar n-o
sd mai vdd bine, o sd sAngerez ca vitele. Asta e, trebuia
sd md car! $tiam ci am numai doudzeci pi patru de ore
ca si-mi joc rolul. Dupd aceea, n-at mai putea sd plec,
toati forla fiindu-mi iardpi concentratd in incdierarea cu
ceva-ul lHuntric. Deoarece binuiam cd n-o sd-mi mai pot
recepeta geanta doldora cu calmante, cu somnifere pi cu
toate acele lucrugoare ce-mi serveau de obicei in luptd:
bucdlele de zahdr ca sd combat crampele de stomac,
pastile de mentX pentru ca limba sd nu-mi mai fie atAt
de cleioasd, iar gAtul si mi se mai deconfracteze, aspirind ca sd-mi scadi fierbinleala capului, deodorant ca
sd nu md cotropeascd duhoarea transpirafiei, tampaxuri, batiste de hdrtie, vati ca sd pun stavild sAngelui,
ochelari negri ce-mi ascundeau privirea de ceilalfi ;i-mi
protejau ochii de lumina insuportabili. Aceastd geantd
conlinea gi bani de care aveam nevoie pentru cd md
aflam in plin cAmp, imposibil deci de luat un autobuz,
un tren, un taxi. Trebuia sd gdsesc alt[ solulie. O voi
gdsi. Voi merge in sat gi-i voi telefona unui prieten.
(Eram cunoscutd la poptd: ,,Nepoata directorului... va
pldti maine".O Fi fdcusem.) A-mi cere geanta echivala
cu a md duce de rApd, eram convinsd. Nu trebuiau sd
aibd nici o umbrd de binuialX. Din fericire, cunopteam
bine parcul unde, micd fiind, veneam sd md joc pi unde
mai apoi imi plimbasem adeseori copiii. Cunopteam
unele spdrturi in gard pe unde ap fi putut iegi fdrd sd
md vadi paznicii. Ei nu gtiau de ce mi aflam eu acolo,
aceastd clinici nu era rezervatl in mod special tratdrii
bolnavilor mintali. Cu siguranfd ci numai unchiul, mitupa pi infirmiera delineau secretul. Dar paznicii ar fi

28

Marie Cardinal

Cuvinte care

putut vorbi, iar unchiul ar fi putut afla cd am iegit din

parc. Mi s-ar fi ndruit tot planul. Nu la fel stiteau lucrurile cu cei de la pogti, ei nu erau in contact permanent cu personalul clinicii.
Aveam s-o fac mAine. PoimAine voi pleca. Singurul
lucru ce md putea trdda era pulsul. Medicamentul avea
oare sd acfioneze destuld vreme?

Pentru tableta de la ora prAnzuiui mX intinsesem in

pat. A intrat infirmiera.
Bund ziua.
- BunX
ziua, s-ar zice cd. vd e mai bine astdzi.
md simt mai bine.
-Da,
Tensiunea, pulsul, paharul cu apd pi jumitatea de tabletd pe o tivifd de metal. De cAteva zile nu mai era nevoie s-o diluez, inghileam normal. Semihina fixati cu dibdcie sub limbe, hpitd de dinfi, apa care trece.
Un zAmbet, a plecat. Tableta in jgheabul de streagind.
Dupd-amiazd, de aceasti datd, mi aflu i:r picioare la
toaletd.
E frumos astdzi.

-Da,eozifrumoasi.

vrea sd-l vdd pe unchi? Am chef si ies.

- Ag
- Ugurel, ugurel, cred cd nu-i posibil. Aga, in plin tratament!
putea sd-l vdd pe unchi? Am chef sd citesc.
- Ap
Bineinfeles.
-Tensiunea, pulsul, tableta in jgheabul de streagind.

Dupd cAteva clipe apare unchiul:

deci, se pare cd fi-e mai bine, ai chef sd citegti!
-Ata
fi-am adus reviste ilustrate pi romane polifiste.
vrea sd md mipc puFn.N-ag putea sd fac o plim-

-Ag
prin parc?

bare

Trebuie si-l intreb pe medicul

tiu curant.

- Telefoneazd-i.
nebun.

elibereazd

?9

ptiu c-o si-mi priascd, am un chef

O si-l sun, in principiu

dupd-amiazi.

N-o sd stau in tot

- mi-e
mult mai bine.

trebuie sd vini si te vadi

acest rdstimp fXrd sd md mipc.

$tii,
Un zAmbet larg. E aSezat la picioarele patului. De-abia de indrdznepte sd se uite la mine. Ca sd-;i ascundd
stinghereala, igi face de lucru inspectAndu-mi fipa unde
se indicd zilnic tensiunea, pulsul gi dozele de medicamente ce-mi sunt administrate. Cunoagte figa asta pe
dinafard. in fiecare dimineafd i-o duce ffirmiera.
Ai aerul cd fi-e intr-adevdr mai bine, e perfect. O
si-fi- spun numaidecAt ce crede doctorul tdu.
Doctorul meu! Nici mdcar nu gtiu cum il cheam6!
ApteptAnd reirtoarcerea unchiului, mi hotirisc sd-mi
fac toaleta. Imi perii pe ir:rdelete pflrul, dAndu-l in fa]d 9i
pe spate, apoi mi spdl pe dinfi. E obosito{, sunt la capihrl puterilor. P6ndesc ceva-ul acela liuntric, insd nu se agitA. Atunci md instalez ca s6-mi privesc sdngele curg6nd
in bideu. Asta md duce cu gAndul la mare pi la valurile ei
ce vin sX-gi facd reverenla pe plajd, cu un murmur. Md
gAndesc la planetele ce se invArtesc in mod regulat.
De cum aud o treapti trosnind, imi trag chilolii pi md
. a1ez pe un scaun, la masd, cu o revistd deschisd in fafi'
E Gina Loliobrigida cu un decolteu adAnc, zAmbind cu
pofti. Doamne Dumnezeule, cum face femeia asta sd fie
atAt de fericitd?
Unchiul a intrat, imbrdcat in acelagi halat alb ce-l
strAnge un pic pe stomac, Pe caP avAnd bonelica albd pe
care o poartd in sala de operafie
tiu e de acord. Pofi si te duci mAine sd te
- Medicul
E foarte mullumit de rapiditatea cu care !i se
plimbi.

30

Marie Cardinal

amelioreazd starea. Acest nou produs Pare a avea uneori efect contrar asupra pacienfilor, ii face apatici, le provoaci migrene. Te va insofi in-firmiera. Mdtugd-ta te intreabd dacd vrei sd cinezi cu noi,
Deja am mdncat
- Nu, nu in seara asta, mulfumesc.
pi o sd md culc. O sX vin mAine dacd plimbarea va decurge bine. Mulfumepte-i din partea mea, md va infelege cd
nu vin.
Bineinfeles. $tii, nu s-a indoit nici o clipd cd o sd
scapi foarte repede din situalia asta. Nu e genul familiei.
Td-ai ostenit prea mult vrAnd sd-fi crepti singurd copiii.
Asta-i tot. ipi face griji in special pentru mama, care-i innebunitH de nelinigte. $tii ce mult se iubesc ele. CAt e
ziua de lungd stau atAmate de telefon. Biata maic5-ta, nu
se mai f*e pe picioare. Copiii o obosesc.
O sd md vindec foarte curAnd. Trebuie s-o linigtifi.
N-o sd se lungeascd.
mult pentru mama ta. Biata fe- $tii, ce spun... e mai
meie a trdit deJtde meritd sd se odihneascd... in fine, ifi vorbesc ca uneia... mari. N-o sd dai proporfii la ce fi-am spus.
nu. Te-nfeleg dar o sd-i pun capdt, o simt, mi-e
-Nu,
mai bine.
seara, fata mea mare.
-MdBund
sdrutd pe frunte, iese.
Nu vreau si md gAndesc la mama. Nu trebuie sd md
gdndesc la copii...
Apoi, totul e cor*uz. Cearta cu ceva-ul liuntric a fost
feroce. Nu simleam sd am forfa de a md mai lupta cu el
multd vreme, cu mAinile goale, fdri nici o fdrAmd de
pastili i:r ajutor, firi nimic, pi totugi am rezistat. Am iepit fdrd infirmier5. Am alergat pe cAmp. (Caut si-mi aduc
aminte dacd lanurile de grAu erau inalte insd nu izbutesc.) L-am prins pe amicul meu la telefon.

Cuvinte care

elibereazd

31

imi promifi cd vii mAine la aceeapi ord? La intersecfia dintre Foseaua nafionali pi cdrdruie, acolo unde e
tdblila indicAnd clinica, un kilometru inainte de intrarea
in sat, pe stAnga.
Pofr conta pe mine, voi fi acolo.
-Seara,
stdnd ln fafa televizorului, intre unchi gi mdtuFa, irni pdrea cd suntem intr-un mare acvariu. Ei erau nipte pepti drdgufi pdscAnd in tihne alge, eu eram o caracatile.
Mai cu seamd sd nu-i agresez, sd nu fac ceva ce-ar displdcea, nici un cuvAnt, nici un gest.
Nu gtiam ci o sd-i pdrdsesc pentru totdeauna. fltiam
numai cf, aveam sd-i ingel, iar asta md intorcea pe dos.
Mai cu seamd pe ei, care reprezentau ceea ce era mai reugit in familie. indepdrtAndu-md de ei, md indepdrtam
de Bine. Dar dsta era drumul pe care hotdrAsem sd merg.
GAndindu-mi la viafa lor, nu fusesem niciodatd normaIi, nu ptiusem niciodatd sd trf,iesc normal, ca ei. DispdrAnd, ii eliberam de mine.
Adoua zi, mapina era acolo. Am pomit-o numaidecAt
gi am putut sH mi las sd tremur gi si clXnfdn din dinfi.
fi-e bine? Ce vrei sd fac?
- Nu
Nimic. Nimic. Nu pofi face nimic pentru mine.
Du-md la MichEle. Nu te-ngrijora, o si-mi treacd. Telefoneazd dupd aceea la clinicd, vei spune cd sunt fur sigurcn16, sd nu mi caute. Nu le spune insd unde sunt. Nu
mai vreau s6-i vdd.
A doua zi, md duceam in stridula infundatd pentru
prima oard.
Cine i-a telefonat doctorului? Eu? Michble? Nu ptiu.
Ea il cunogtea, iar eu auzisem de el. E posibil s-o fi fdcut
eu. (La Michble gdsisem nigte calmante pi putusem si-mi
jugulez acel ceva lduntric.) Nu mai ptiu.

3?

Cuvinte care

Marie Cardinal

Iati,

spusesem tot.
Voiam sd vorbesc despre sAnge gi totupi vorbisem mai
ales de ceva-ul liuntric. Avea sd md dea afard?
Nu-ndrizneam sd-l privesc. Md simfeam bine, acolo,

tr

incdperea aceea micd, vorbind despre mine. Era o capcand? ultima? Poate ci n-ar fi trebuit sd am incredere in
el.
A spus: ,,Afi ficut bine cd n-afi mai luat tabletele. Sunt
foarte periculoase".
Mi s-a destins tot corpul. Am simfit fa!5 de acest omulef de treabi o profundd recunoptinfi. Poate cd exista
vreo cale de comunicare irhe mine gi altcineva. De-ar fi
adevdrat! De-ap putea vorbi cuiva care sd mi asculte in-

tr-adev[r!
A continuat: ,,Cred ci vi pot ajuta. Dacd sunteli de
acord, de mAine putem incepe o analizd. impreund. Vefi
veni de trei ori pe sdptdmAni pentru trei pedinle de cAte
trei sferturi de ord fiecare. Dar, ilr caz cd veli accepta, am
datoria sd vd avertizez, pe de o parte, cd o psihanalizi
poate sd vd schimbe profund toatd viafa, pe de altd parte cd va trebui chiar de acurn sd nu mai luafi nici un medicament, fie el pentru hemoragii ori pentru sistemul
nervos. Nici mdcar aspirind, nimic. ln fine, trebuie sd ptili
cd o analizd. dureazd. pe pu,Ln trei ani pi cd vd va costa
scump.\6 voi cere patruzeci de franci pe gedinld, adicd
o suti douizeci de franci pe sdptdmAnd.
Vorbea serios, iar eu simfeam cd voia sd-l ascult pi sd
reflectez. Pentru intAia oard dupd multd vreme cineva mi
se adresa ca unei persoane normale. $i pentru intdia oard
dupi multd vreme mi comportam ca o persoani in stare s5-pi asurne responsabilitdli. Mi-am dat atunci seama
cd, treptat, mi se luaserd toate aceste responsabilit5fi. Nu
mai eram nimic. Am inceput si md gAndesc la aceastd

elibereazd

33

situalie gi la ceea ce-mi spusese adineauri. Ce schimbare profundd putea si se produci in viafa mea? Pesemne
cd aveam sd divorfez, intrucAt ceva-ul lduntric mi se ivise taman din momentul cdsitoriei. Asta e, o sd divorfez,
vom vedea. in afari de acest lucru nu vedeam ce poate
sd se mai modifice in viala mea.
in privinfa banilor, era mai greu, nu aveam. Trdiam
din banii pe care-i cAptiga soful pi din cei ai pdrinfilor
mei.
n-am bani.
- ODoctore,
- sd cAptigafi. Trebuie sd vd pldtili pedingele din banii pe care i-afi cAptigat personal. E preferabil.
nu pot sd ies, nu pot lucra.
-Dat,
O si reugifi. Pot agtepta trei luni, pase luni ca si vi
gdsili o slujbd. Ne putem inlelege. Vreau numai sd ptili
cd trebuie sd md pHtifi gi cd trebuie sd vi coste scump.
$edinlele de Ia care vefi lipsi vor fi pldtite ca pi celelalte.
Dacd nu vX costi intr-un fel sau altul, nu vefi lua i:r serios analiza. E gtiut.
Imi vorbea deshrl de sec, pe tonul unuia care e pe cale
fircheie
o afacere. Nici umbrd de compdtimire in glas,
sd
nici umbrd de atitudine doctorald ori paternd. Nu gtiam
cd acceptAnd sd incep imediat igi mai lua trei ore pe sdptemane incdrcAndu-pi viala deja cotropitd de bolnavii lui.
N-a fdcut nici o aluzie la acest surplus de oboseald, nici
la faptul cd proceda astfel in mod cu totul excepfional,
pentru cH md vedea foarte bolnav5. Nici un cuvAnt despre toate astea, dimpotrivi. in aparenfd., eravorba doar
de un simplu tArg. Igi asuma riscul, md ldsa s5 aleg. $tia
totupi cd in afard de el nu mai aveam decAt doud solugii:
spitalul de psihiatrie sau sinuciderea.
Doctore, sunt de acord. Nu gtiu cum voi face sd vi
pldtesc, firsd sunt de acord.

34

Marie Cardinal

in ordine, vom incepe de mAine'

$i-a scos un camefel pi mi-a indicat zilele gi orele cAnd
trebuia si vin.
gi daci am o hemorc$e?
- Doctore,
Nu facefi nimic.
- Dar
am fost deja spitalizati pentru asta, mi s-au ficut transfuzii, chiuretaje.
$tiu. Nu facefi nimic, vd aptept mAine. Vd cer totugi un lucru: incercafi sd nu finefi seamd de ce gtifi despre psihanalizi, strdduifi-vd sd nu vi referifi la acele cunogtinfe, cdutafi echivalenfe pentru cuvintele din vocabularul analitic pe care le-ali invdlat. Tot ce ptili nu vd
poate decdt impiedica.
Credeam, era adevdrat, cd gtiu toful despre introspecfie pi cd, in strdfunduri, imi pirea cd acest tratament va
avea asuprd-mi acelagi efect Precum o frecfie la un picior

de lemn.
Doctore, dar ce am?
-A fdcut
un gest vag, de parcd ar fi spus ,,Ce, rost au
diagnosticele?"
Suntefi obositd, tulburatd. Cred cd vd pot ajuta. La
revedere doamnd, pe mAine.
revedere, doctore.

-La

II
oaptea de dupd aceasti primd vizitd a fost
grea. Ceva-ul se agita inliuntrul meu. Cd-

pitasem, de multd vreme, obiceiul sd nu

adorm decAt doborAtd de o dozd masivd de pastile. Or, el
spusese: ,,Trebuie sd nu mai luafi nici un medicament".

Eram in pat, opresatd, stoarsd, lac de transpiralie.

DacH ag deschide ochii ag trii descompunerea exteriorului, a obiectelor, a aerului. Dacd ag inchide ochii ag trdi
descompunerea interiorului, a celulelor, a cirnii mele.
Md speria. Nimic ai nimeni nu putea opri, fie pi numai
pentru o clip5, aceastd degradare a oripice. Mi inecam,
nu mai izbuteam si respi+ peste tot erau microbi, peste
tot larve ale mugtii de carne, peste tot acizi mistuitori,
peste tot umfldturi cu puroi. De ce aceastd viald care se
hrdnegte din ea insdpi? De ce aceste gestalii saturate cu
agonii? De ce-mi imbitrAnegte corpul? De ce produce lichide gi materii impufite? Pentru ce propria-mi nidupeald, fecalele, urina? Bdlegarul pentru ce? Pentru ce rdzboiul a toate cAte existd, al celulelor, care o va ucide pe
care pi o sd se trdoape cu acel cadavru? De ce dansul inevitabil, maiestuos, al fagocitelor? Cine dirijeazd acest

36

Marie Cardinal

monstru perfect? Ce motor inepuizabil conduce goana

dupd pradd? Cine pune in mipcare atomii cu asemenea
forfd? Cine supravegheazd fiecare pietricici, fiecare fir
de iarbd, fiecare buld de aer, pe fiecare sugar, cu o atenfie desdvArpitd, pentru a-i conduce pAnd la putreziciunea
morfii? Ce are statornicie in afard de moarte? Unde si te
odihnepti, dacd nu in moartea ce reprezintd descompunerea insdgi? Cui ii aparfine moartea? Ce este ceva-ul
acesta uriap pi moale, nepisdtor in fafa frumusefii, a bucuriei, a tihnei, a iubirii, care se lasX pe mine pi mi sufocd? Cine iubepte i:r mod egai rahatul gi tandrefea, firi sd
le deosebeascd? Unde-gi gdsesc ceiialfi forla, ca sd suporte ceva-ui lduntric? Cum de pot trii cu el? Sunt nebuni!
Sunt cu tofii nebuni! Nu md pot ascunde, nu pot face nimic, sunt la cheremul acelui ceva care vine binigor, inexorabil, care md vrea/ pe mine, ca si se hrdneasci!
IJn curent de viaid putrezitd mi trdgea, cu sau fdrd
voia mea, firspre moartea absolut obligatorie ce reprezenta oroarea insdgi. Asta-mi inspira o teamd ingrozitoare, insuportabilfi. Cum pentru mine nu exista alt destin
decAt acela de a cddea in pAntecul mArpav al infectului,
mdcar sd cad cAt se poate de repede. Voiam sd md sinucid, sd pun punct.
Irr cele din urmd am adormitinzofi, istovitd, incoldcitd in juru-mi ca un fetus.
La trezire mi scdldam in propriu-mi sAnge, trecuse
prin saltea, prin somierd gi picura pe parchet. El spusese: ,,Nu facefi nimic, vd aptept mAine". inci pase ore de
apteptat, n-o sd fac fal6.
Stdteam nemigcatd in pat, feapdnd ca o moarti, mi
apteptam la ce-i mai rdu. Doud amintiri de groazd lmi
reveneau in minte in cele mai mdrunte detaiii, doud dezastre, doud copmaruri pe care le trdisem treaz6. fiind.

Cuvinte care

elibereazd

37

O dati, sAngele cursese sub formi de cheaguri aga de

rnari, incAt s-ar fi zis ci sunt bucdfi de ficat pe care le
scoteam una dupi alta, cu o indArjire absurdd, in treacit atingAndu-md printr-o blAndd mAngAiere cdldufd.
Md transportaserd de urgenld la spital pentru a-mi face
un chiuretaj. Altd datd, dimpotrivd, sAngele iepise din
mine ca o sforicicd rogie care nu mai contenea si se depene: un robinet deschis. lmi aduc aminte de stupoarea
resimlitd constatAnd faptul, urmatd de groazd: ,,hr ritmul dsta voi fi golitd de sAnge in zece minute". Iardpi
spitalul, transfuzia, medicii, infirmierele, toli plini de
sAnge, perseverAnd in a-mi cerceta brafele, picioarele,
mAinile, ca sd-mi g5seasci o vend, in lupti cAt a fost
noaptea de lungd. Apoi, dimineafa, sala de operalie pi
chiuretajul, din nou.
Nu eram conptientd cS lisAndu-md in voia sAngelui
md deghizam, mascam acel ceva liuntric. in unele momente, blestematul de sAnge imi cotropea intru totul
existenla gi md l6sa epuizatd, incd pi mai fragild in fala
ceva-ului lduntric.
La ora fixati eram fir capdtul funddturii, infdpuratd
toatd in bandaje, vatd, incorsetatd intr-un fel de scutece pe care mi le confecfionasem. Am agteptat nifel pentru ci ajunsesem mai devreme. Persoana dinaintea mea
a iegit. Ca gi ftr ajun, am auzit deschizAndu-se pi inchizAndu-se doui upi. in fine, am intrat gi am gi spus:
sunt exsanguind.
-inniDoctore,
aduc foartebine aminte ci am folosit acest cuvAnt
pentru cd-mi pdrea frumos. inni aduc aminte 9i cd fineam
sd am o figurd pi o atitudine patetice. Doctorul mi-a rdspuns incetipor gi calm:
tulburdri psihosomatice, nu mi intereseazd.
- Sunt despre
altceva.
Vorbifi-mi

38

Marie Cardinal

Acolo exista canapeaua aceea de care nu voiam si md

folosesc. Voiam sd rdm6n ilr picioare gi sd md bat. Cuvintele pe care acest om le pronunfase mi plesniserd drept
peste fafd, niciodatX nu incasasem ceva aFa de brutal.
Drept peste fafi! SAngele meu nu-l interesa! in cazul 6sta
totul era praf pi pulbere! Eram sufocatf,, trdznitd ca de
fulger. Nu voia si-i vorbesc despre s6ngele meu! Dar despre ce altceva voia sd vorbesc? despre CE? ln afard de
s6nge nu mai exista decAt frica, nimic altceva, iar despre
asta nu puteam vorbi, nu puteam nici mdcar si mH gAndesc la ea.
M-am prdvdlit pi am plAns. Eu care nu mai putusem
sd plAng de atAta vreme, eu ce cdutam zadarnic de luni
gi luni alinarea lacrimilor, iati cd in fine curgeau gi picituri mari care-mi relaxau spatele, torsul, umerii. Am
pldns mult timp. Mi cufundam in aceastd furtund, o ldsam s5-mi prindi brafele, ceafa, pumnii incleptafi, picioarele strAns lipite de abdomen. Oare de cAtd vreme
nu mai simfisem pldcuta linigte a suferinfei? De cAtd
vreme nu-mi mai ldsasem fafa sd se bdldceascd in tandrefea lacrimilor amestecate cu pulind salivd gi muci?
De cAtd vreme nu mai simlisem scurgAndu-mi-se in
-uitri agreabila licoare cilduld a durerii?
Imi era bine acolo, aidoma unui copil indestulat in
leagdnul sdu, cu buzele incd pline de lapte, cuprins de
toropeala digestiei, ocrotit de privirea mamei. Stdteam
perfect intinsi pe spate, supusi, ilrcrezitoare. Am ftrceput sd vorbesc despre angoasa mea pi am infuit ci aveam
s-o fac vreme indelungatd, ani Fi ani de zile. Am simfit
in strdfundurile mele cH am sd gisesc poate mijlocul de
a ucide ceva-ul acela.
Totugi, iegind de la aceastd primd pedinld, de cum s-a
inchis upa dupd mine, mi-am adus aminte de sAnge gi

Cuvinte care

elibereazi

39

m-am gAndit cd doctorul acesta era un nebun, un garlatan, i:rcd unul. In ce vrdjitorie mi ldsasem prinsi? Acum
trebuia sd acfionez repede, sd iau un taxi gi sd md duc si
consult un medic, unul adevirat.
$oferul era vorb5ref, sau poate i se pdruse ci am o figurd ciudati, ftr orice caz nu mai contenea sd vorbeascd
gi-i vedeam mereu in oglinda refoovizoare privirea atent6.
in aceste condifii, pi mai ales dat fiind felul in care md
infdpurasem ca sd md duc la medic, imi era cu neputin1d sd purced la una din acele scurte gi secrete verificXri
ale s6ngelui. Cu cAt ne apropiam de adresa medicului pe
care i-o indicasem, cu atAt nevoia de a purcede la aceastd verificare se arita mai imperioasd. Deveneam a$tatd',
agresivi. Voiam, in acelagi timp, ca goferul si opreascd
gi sd-pi continue drumul. El nu pricepea nimic. In cele
din urmd, m-am agezat pe marginea banchetei, mi-am
pus brapl stAng pe spitarul scaunului din fafi pi mi-am
sprijinit capul deasupra. Md preficeam cd ascult ce Povestea acest om.Intre timp, cu mAna dreaptd cotrobdiam
pe sub rochie, trigeam de fermoar, ruPeam bandajele
prinse cu ace de siguranfd, pAnd ce.un dat de sursa sdngelui. Am constatat cd nu se petrecuse nimic important.
Hemoragia nu se accentuase, ba imi pdrea cd se domolise. Greu de spus. Pentru ci sAngeram din abundenfd la
plecare, cu o ord in urmd.
M-am rdzgAnditbrusc ai-am schimbat traseul taxiului dAndu-i adresa de la MichEle. Apoi m-am ghemuit ir
fundul taxiului. Poate ci ag fi in stare sd rezist p6ni poimAine, urm5.toarea gedinfi.
Am urcat scdrile.in goana mare, agdfAndu-mi hainele pe care le fXcusem zdrenle. Repede, baia. CArpele-mi
pdtate pe jos, intre picioare, eu pe bideu. SAngele nu mai
curgea! Nu-mi credeam ochilor. SAngele nu mai curgea!

40

Marie CarCinal

Cuvinte care

Nu ptiam, n-aveam cum sA gtiu in acea zicd sAngele

nu va mai curge niciodati apa cum o fdcuse neincetat
luni gi ani de zile. Credeam cd s-a oprit pentru cAteva clipe pe care voiam sd le savure4 a1a cum imi savurasem
lacrimile. M-am spdiat, apoi m-am intins goald., cu picioarele desficute, pe pat. Purd. Eram purd! Eram un vas
sacru, altarul iri aer liber al s6ngelui, chivotul lacrimilor.
Curatd, netedd!
Doctorul spusese: ,,Sheduiti-vd sd inlelegefi ce vi se
intAmpld; ce vd provoacd, vd atenueazi ori vX accenfueazd crizele. Totul e important: zgomotele, culorile, mirosurile, gesturile, ambianfa. Totul. Strdduigi-vd si facefi
asociafii de idei pi de imagini".
hr acea zi, degi eram incd totalmente stAngace tr a mAnui analiza, mi-a fost totupi upor sd stabilesc o legdturd
intre hemoragie pi oprirea sAngelui, in mijloc stAnd palma doctorului: ,,SAngele nu mi intereseazd, vorbili-mi
despre altceva..." pi iacrimile mele.
In acea noapte, mintea fiindu-mi eliberatd de sAnge,
ca intr-o sdrbdtoare s-a avenfurat in reflecfii upoare, fir
calcule simple, in g6nduri odihnitoare. Activitdfi ale minfii pe care de obicei le considerarn ore de recrealie in care
nu puteam zdbovi, altminteri m-ar fi incleptat acel ceva
lduntric pe care nu izbuteam si-l combat decAt dacd md
aflam in punctul maxim al inteligenlei mele, v4 in ad6ncurile imaginafiei, pe calea infinitului, a incomprehensibilului, a misterului, a magiei.
Iati cum, in mod cu tohrl stupid, cu dezinvolfura proprie izvorului, cu upurdtatea norului, cu o simplitate de
ou, mi-am dat seama cd suportasem zeci de examindri
medicale, de radiografii, de teste, de analize pi nici un'
rezultat nu indicase vreo cAt de micd urmd de anormalitate fi:r diversele funcfioniri ale corpului. Nici ir:r plan

elibereazd

41

hormonal, nici tn plan celular, nici in planul circulafiei,

nici i:r plan organic, nici chiar in compozifia sAngelui. infelegeam limpede ci sAngele imi era colacul de salvare
ce ne permitea, medicilor gi mie, sd plutim pe marea
inexplicabilului. Eu sAngerez, ea sAngereazd.De ce? Pentru cd ceva nu funcfioneazd., ceva organic, ceva fiziologic, ceva foarte grav ceva foarte complicat, ceva fibromatos, retroversat, tupt, nenormal. Analizele nu aratd
nimic, nu-nseamnd nimic, nu sAngerezi aVa fird motiv.
Trebuie sd deschidem pi sd vedem. Tlebuie sd-i facem o
incizie mare ftr piele, in mugchi, fur vene, sd dim la o parte camea de pe abdomen, viscerele gi sd punem mAna pe
organul foarte caLd, rozaliu, sd-l tdiem, sd-l suprimdm.
Apa n-o sd mai fie sAnge. Niciodatd, nici un ginecolog,
nici un psihiatru, nici un neurolog nu admisese cd sAngele provenea de la ceva-ul lduntric. Din contrd, mi se
semnala cd acel ceva lduntric provenea de la sAnge. ,,Femeile sunt adeseori ,,neryoase> pentru cd echilibrul lor
ginecologic este precar, foarte fuagil."
In acea seard mi-a pdrut evident cd esenfialul il reprezenta ceva-ul lduntric, el definea toatd puterea.
ii lineam piept acelui ceva lduntric. Nu mai era atAt
de vag, depi nu ptiam sd-l definesc. in acea seard am acceptat-o pentru prima dati pe nebund. Am admis cd
exista realmente. Am dorit sd-mi asum boala ata cum
era. Am inleles ci eram nebuna. Mi inspdimAnta deoarece transporta inlduntrul ei acel ceva. Mi scArbea pi md
atrdgea precum acele racle superbe pe care le plimbi cu
rdmipilele unui sf6nt. Aurul, pietrele prefioase, acele frumusefi, pentru a conline un craniu cu dinlii putrezip,,bdtrAne tibii gilbejite, sAnge uscat! Preofii i-p*j,rr, cu ale
lor cidelnife, acoperHminte, steaguri pi mulfimea buimacd, ce psalmodiazd incaitafii in procesiune, i:r spatele

42

Marie Cardinal

acelor resturi urate, sfrijite! PlAnsetele pi extazul ce emand din toate gurile acelea mipcitoare, din toate acele priviri pierdute, din toate acele pale indoite, din toate acele degete incAlcite pe piraguri de mdtdnii! Nebunie! Apa
era ceva-ul lduntric, se folosea de ceea ce avea mai de soi
nebuna, ca s-o facX si descopere josnicia.

DobAndisem o certitudine: ceva-ul se afla inlduntrul

minfii mele, nu era altundeva in corp pi nu era in afari.
Eram singurd cu el. intreaga-mi viafd nu era dec6t o poveste intre el gi mine. Din acel moment propria-mi izolare cipita un sens nou: era poate o trecere, o nipArlire.
Poate cd aveam sd revin la viafd? Cici sufeream mult din
r.
v..i
pricina aliendrii ftr care mi refugiasem. Eram sfAgiatd, agteptAnd de la ceilalfi solufii care, atunci cAnd mi se ofereau, mi rdneau de fiecare dati ori md indepdrtau incd
gi mai gi. Cine mi putea atinge? Ce sens putea si aibd
agitafia celor din jur? Ce semnificafie avea incomprehensibilul amestec de cuvinte, mipcdri, acfiuni legale pi civilizate, de gesturi silbatice?
Imi devenise cu neputinf6 sd firfeleg impdrfirea viefilor in ani, a anilor in luni, a lunilor in zile, a zilelor in ore,
in minute, in secunde. De ce oamenii ficeau, toli, aceleapi lucruri in acelapi timp? Nu mai pricepeam nimic,
viala celor care md inconjurau n-avea nici un sens.
Md aflam in voia unui univers care, atunci cAnd
nu-mi era ostil, imi era indiferent. $i trebuia si rdspund
fir fala acesfui univers, trebuia intruna sd md acuz pentru acfiunile rele gi sd fac penitenfd, intmcAt le-am sdvArpit. GAndurile mi se ircurcau intr-atAt furcAt, pe mdsurX
ce anii treceau, aveam tot mai mult impresia cd mi
afund in rdu sau irr imperfect, sau fur incorect sau in necuviincios sau i:r indecent. Nu mai izbuteam nicic6nd sd
fiu mulfumitd de mine. Md consideram un depeu, un re-

Cuvinte care

elibereazd

43

but, o anomalie, o rupine gi ceea ce era mai rdu: credeam

ci md ldsasem cotropitd de eroare din cauza naturii mele
detestabile. Credeam cd ag fi putut fi in tabdra celor buni
cu un pic de curaj, un pic de voinld, ascultAnd sfaturile
ce mi se ddduserd cu generozitate. ins6, din lapitate, din
lene, din mediocritate, din josnicie, alesesern partea rea
gi basculasem definitiv in abjecfie. $i corpul insugi mi se
ingreunase, se incovoiase. Credeam cd md urAfisem pe
dinafard ca gi pe dinduntru.
fi apoi, ir acea seard, infrucAt sAngele numai curgea,
i:rtrucAt doctorul imi vorbise normal, discutam despre
mine in mod diferit, md vedeam altfel. Ce mipcare declangase oare omuleful? Ce instinct md impingea?
Am inceput sd-mi urmez noul drum cu indArjire.
Eram aidoma acelor albine ce adund de ici-colo pi pe care
nimic nu le distrage de la munca lor migdloasd, preocupate numai gi numai sd aleagd cel mai bun polen. Mierea mea va insemna echilibrul meu. Nimic altceva nu md
interesa. Nu md gAndeam la nimic altceva. Nici mdcar
nu mi-a venit ideea sd-i telefonez unchiului. Nu mi-am
ingtiinlat soful decAt mult mai tdrziu.

r
I

Cuvinte care elibereazS

45

ilI
ra toamne, iarni. Funddfura era mereu urnedd, mereu plind de belfi luminate de o lumine
slabd. Mi se intAmpla uneori sd-i intAbresc pe
pacienlii dinaintea mea ori care urmau dupd mine, bine
infdpurafi in paltoanele 1or, mergdnd pe lAngd ziduri, gribifi. Ne incrucipam privirile pe care le credeam anonime,
firsd gtiam ci suntem boLravi pi cd avem ill comun doctorul, canapeaua, tavanul, acel defect al tapiseriei de pe
perete, acel gargui stupid de deasupra aceleiapi grlr:'zifalse din partea cealaltd a canapelei. Aparfineam confreriei
celor pierdufi, a celor heituifi. Lraintau gi ei, ca gi mine,
intre sinucidere pi spaimi, ca intre doi jandarmi.
$tiam pi cd acele cuvinte pe care eu le revirsam acolo, puvoaie, de trei ori pe sdptdmAnd, nu erau aidoma cu
ale 1or, cd igi aveau propria istorie, tot aga de penibili,
tot apa de derizorie ca pi a mea, tot apa de incomprehensibild pentru alfii, tot aga de nesuportat.

Primele luni ale analizei le-am trdit cu gAndul ci

aveam doar un idgaz, cd situalia n-avea si dureze, cd
aveam sd fiu descoperitd gi dusd inapoi. Totugi, sAngele
nu mai curgea decAt in mod normal, in perioada men-

struafiei. Angoasa se desfepenea, sldbea strAnsoarea tot

mai frecvent. Insd tot nu vorbisem despre halucinafie
deoarece credeam ci ea md va condamna inevitabil la
spitalul de psihiatrie.
Mai aveam incd atitudinea de apdrare: capul intrat intre umeri, spatele cocArjat, pumnii strAnpi, la pAndd indereil ochilor, al urechilor, al nasului gi al pielii. Mi ataca oripice, primejdia venea din toate pdrfile. Tiebuia sd
md descurc pentru a vedea fdrd sd vdd, a auzi fXrd sd
aud, a simli fdrd si simt. Pentru mine, importantd era
doar lupta cu acel ceva ce mi se instalase ftr minte, acea
mArgavd matroani ale cdrei fese uriage erau lobii creierului meu. CAteodati igi proptea bine de tot fundu-i
mare in feasta mea (o simfeam instalAndu-se) pi, cu capul in jos, dirija nervii care-mi incleptau gAtul pi abdomenul gi deschideau vanele nidupelii. Provoca circulafia unui aer de gheafi, iar atunci nebuna se punea pe
fugd, terorizatd, halucinatd, incapabild sd strige, incapabil5 sd vorbeasci, incapabild sd se exprime fir vreun fel,
scdldAndu-se i:r transpirafia-i rece, tremur6nd din toate
mddularele, pAnd ce dddea peste un loc curat pi intunecos unde se lncoldcea ca un fefus.
Totupi, de c6nd incepusem analizamd ldsasem tot mai
rar dusi de nebund. Observam. Ceva-ului liuntric nu-i
fXcea pldcere si-l privesc aga, din af.ard, pi, dupd un timp,
sldbea strAnsoarea. Era tot acolo, insd trist, obosit, parci
nostaigic dupd minunatele zile cu agitafie.
huni, miercuri, vineri. Cele trei momente de intrerupere din alergdturd cAnd puteam sd-mi aduc roadele gi
sd comunic cu cineva. Singurele-mi puncte de legdturi
cu viafa celorlalgi. Intervalul mare de timp dintre vineri
gi iuni imi pdrea, in fiecare sdptdmAn5, imposibil de trecut. Cdt era duminica de lungd agteptam economisin-

46

Marie Cardinal

du-mi puterile, ocrotindu-md pe cdt de mult puteam. Lunea mi reintorceam pe strddufa mea infundatd ce mustea de apd, cu o bucurie imens5., cu speranld adAncd.
La inceput am vorbit despre primele intAlniri cu ceva-ul lduntric, pe atunci numindu-se pur gi simplu angoasd. Mai apoi am vorbit despre elementele principale
ce-mi alcdtuiau viala, despre pirfile importante ale existenfei mele pe care le cunopteam.
Prima crizd de angoasd a debutat la un concert cu Armstrong. Aveam noudsprezece-doudzeci de ani. imi terminam licenfa i:r filosofie. Cdutam un profesor de logicd sd md ajute in susfinerea unei diplome despre Aristotel. Imi pldceau matematicile, cdrora md obipnuisem sd
le spun matematicd pe un ton de un pedantism perfect
acceptabil printre studenfii de la filosofie. La fete irdeosebi. Toate ptiam cd procentul celor admise la concursul de agregat era foarte scdzut: nici micar doi la sutd.
A te cufunda ln aceste studii echivala pentru noi cu a te
cilug5n, a deveni insngi filosofia cu picioare,brafe pi pdr.
imi pldceau matematicile, trsd, irrfamilia mea, se considera cd nu e ceva feminin. O fatd care sfudiazd matematicile n-avea/ pare-se, pansd de ,,c6pdfuire" sau, |ncaz
cd da, cu un profesor de matematicd. Md apteptau zile
grele. In vreme ce, urmAnd filosofia, mi puteam orienta
spre logici.
matematicile insd intr-o formd literard...
-AgaAiapstudia
putea atrage, in cel mai rdu caz, rrrt politehnician sau un ofiler de marini sau chiar un bancher, era
preferabil unui profesor de matematicd, totugi! Mi-am
inceput deci diploma de licenfd in filosofie cu gAndul de
a studia logica, daci nu cu acela de a md cdsitori cu un
politehnician. Logica i:rsd nu era deloc la modd, incd de
pe atunci interesau psihologia, ptiinlele sociale... irrghi-

Cuvinte cdre

elibereazd

47

leam deci toate aceste materii gAndindu-md ci dupd ce

voi fi in posesia certificatelor de studii voi face o diplomi de logicd, apoi o tezd de logicd. Visam sd pdtrund in
rigoarea aparenti a cifrelor deoarece gtiam cd acolo voi
avea libertatea sd md las in voia imaginafiei pe care ele
o confin din plin. Idolii mi-au fost, firepte, intru inceput,
Riemann gi Lobacevski, apoi Einstein. Din motive matematice imi pldceau Bach pi jazntL pi, in acea perioadd a
adolescenfei, am descoperit, incAntatd, muzica seriald gi
letrismul.
Eram deci foarte excitatd cAnd am ajuns la concertul
Armstrong, mai ales cd organizatorii anunfaserd cd va fi
un jam-session.
Armstrong avea sd improvizeze la trompeti, avea sd
creeze o intreagH bucatd muzicald ftr care fiecare noti
avea sd fie importantd, va avea prin ea insdpi o valoare
necesari acelei nopfi muzicale in ansamblul ei. N-am
fost dezamdgitd; atmosfera s-a incdlzit foarte repede. A
inceput sd se inalfe o frumoasd construc]ie. Egafodajele
pi arc-butantele instrumentelor de jazz susfineau trompeta lui Armstrong, ii pregdteau spafiile potrivite pentru ca ea sd urce, si se apeze pi s-o porneascd din nou.
Sunetele ce iegeau din instrument se inghesuiau cAnd gi
cAnd unele intr-altele, se amestecau, se impingeau ca sd
constituie un fundament muzical, un fel de matrice din
care i:zvora o notd precisd, unicd, al cdrei traseu sonor era
aproape dureros de urmat, intr-atAt de indispensabile ii
deveniserd echilibrul pi durata; ii scotea din minli pe aceia care o urmaserd
Inima a-nceput sd-mi batd foarte repede pi foarte tare.
intr-atAt cd a devenit mai importantd decAt muzica. ZgAl'
f6ia zdbrelele cugtii mele toracice, se umfla comprimAndu-mi pldmAnii in care aerul nu mai putea sd intre. $i,

T_
I

48

Marie Cardinal

panicatd la ideea cd mor acolo, i:r spasmele acelea, in acele tropdituri, in urletele acelea ale mulfirnii, am fugit. Am
alergat pe strad6, ca o nebund. Era o noapte de iarni frumoasd, rece, tofi erau ir casele lor, la cdldur6. Alergam,

iar zgomohrl alergdturii mele rdsuna aidoma unui galop

in trompetele magistralelor, ale bulevardelor pi ale strd-

dufelor.
O sd mot o sd mor, o sd mor.
-Inima-mi
bdtea tempoul, npid, tare. imi aduc aminte de o camelie in floare, toatd numai strdlucire, cu toate petalele deschise in bacu-i de beton, de la colful unei
strdzi, exact inainte de a md afunda ftr tunelul Facultds.
Frumuselea acestor flori dese gi ldcuite!Alergam, ele
erau de-acum in urmi, departe, pi totupi inima uneia, pe
care o zdrisem o fracgiune de secund6, rdmAnea cu mine,
imi insofea cavalcada,la fel de liniptitd pe cAt eram eu
de agitatd, una cu ea pe cAt eram eu de ruptd in bucifi.
Tunelul era securizant datoritd luminii, datoritd faphrlui
ci era un pasaj practic in orag gi cd numeroase magini il
foloseau. Treceau upor. Pietonii se deplasau gi ei in grabd pe trotuare. La capdtul tunelului strdlucea cochet o
firmd luminoasd. Nimic insd nu-mi putea domoli inima
gi continuam sd alerg.
AjungAnd acasd, in loc sd iau liftul, am urcat in
mare goand scdrile pdnd la etajul cinci, iar acolo, in fafa
upii, mi-am dat seama ce imens efort fizic fdcusem pi
mi-am zis: ,,Dacd ag fi cardiacd ag fi moartd, n-ap fi pu'a
tut si fac nici zecea parte din ce-am f6.cut" Reflecfia
nu m-a calmat. M-am dus in camerd la mine, m-am
prdvdlit pe pat ca s5-mi potolesc gAfAiala. Eram singuri, cu ochii inchigi, nimic altceva nu mai conta, doar
inima care-mi palpita gi tresdlta: ,,O si mor, sunt cardiacd." Iar angoasa cu care md intAlneam atunci pen-

Cuvinte care

elibereazd

49

tru prima oari a pus stdpAnire pe mine, m-a acoperit

cu transpiralia-i de gheafd, mi-a zgdllAit mugchii cu
tremurdturi grotegti, s-a distrat cu mine ca o cdfea. Am
chemat-o pe mama care dormea fir camera de aldturi.
O datd, de doud.ori. Nu mai ptiu de cAte ori am chemat-o, din ce in ce mai tare: ,,Mamd, mamd, mamd!".
Mama a intrat la mine in camerd in acea finutd gleampdtn pi cu buhdielile acelea ale somnului ei. Cocul i se
desficuse, pdrul castaniu i se rdsfirase Pe caP 9i chiar
pe umeri sub form5 de puvile lungi inzigzag. Am crezut cd spectacolul pe care i-l ofeream avea si-i Provoace explozia fefei, a ochilor eiverzi, cd se va topi in propria-mi spaimd gi-mi va |ine acolo companie: copila ei
agonizAnd, fata ei, femeie in toatd firea, gata sd moari. in loc de toate astea, gi-a aranjat hainele pi coafura.
M-a privit compdtimitoare 9i s-a aSezat pe pat, IAngd
mine, mi-a luat mAna intr-a ei pi a rdmas apa' Avea aerul pe care-l arbora atunci cAnd vizita cimitirele, trist
induiopati,lamentabil de satisfdcutd. ,,E o angoasd, un
fleac, nu te speria, nu-i grav, e nervos"Nu-mi pldcea calmul ei, competenfa, resemnarea.
Cum se putea sd fie un fleac ceea ce induram eu? Cum
se putea si fie un fleac valul de lichid lipicios ce se rostogolea peste mine, trlesat cu dinfi de gerpi veninopi, tiiguri, cu materii in descompunere? Acel fleac era, dimpotrivd, ceva capital, eram singurd, convins5, pi vdzAnd-o
fratAndu-l aFa cum trata morfii angoasa imi creptea. Md
sufocam. Aerul nu-mi mai pdtrundea tr pldmAni, pulinul pe care izbuteam sd-l introduc scotea o noti stridentd, ridicold
o sd mor.

- M6-ndbug,
Nici vorb5, nici vorbd, e nervos. Pulsul ifi e rapid,
dar bun. Crede-md, n-o sd mori.

50

Maiie Cardinal

Nu-mi plicea acea complicitate dintre noi. AtAt ii ciutasem tandrefea, atenlia, ii apteptasem intr-atAt aceastd
privire cu care acurn imi atingea blAnd fafa, ochii de culoare inchisd, p5rul buclat, nasul ca un cartof, gura, bdrbia, de asemenea umerii lafi gi corpul robust. S-ar fi zis
cd fdcea cunoptinfd cu mine pi in acelapi timp md recunogtea. O intAlrrire un pic tristd pi pldcutd. Nu, nu voiam
asta, nu fir aceastd sifuafie. Aceastd privire asupra-mi ap
fi vrut-o din rdsputeri cAnd plonjam, cAnd alergam, cAnd
rAdeam, cAnd oblineam coronile de lauri, ap fi vrut sd fie
mdndr6. Forla mea era a ei, nu indispozifia mea, nu spaima mea. Din atenfia cdlduroasd, din conivenfa, din intimitatea pe care mi le d5ruia tn acea noapte am trfeles cd
la naptere imi acordase moartea, cd. moartea era ceea ce
voia sd-i restitui, cd legitura dintre noi, acea legdturH pe
care o cdutasem atAt de mult, era moartea. Treaba asta
imi provoca oroare.
ZileIe de dupi aceastd crizd, depi calme, s-au tArAit
imbibate cu angoasd, cu amintirea ei, cu obsesia de a o
vedea revenind. Am consultat un medic, insofitd de
mama. El i-a confirmat diagnosticul ,,Nu-i nimic, e ceva
nervos. Trebuie cd afi fdcut un pic de tahicardie gi cu siguranld suferifi de o ugoard aerofagie." ,,Unpic",,,ugoa16". Ce cuvinfele! Dar ce putea fi mai riu decAt ceea ce
trdisem? Se poate indura mai mult? Existd vreo tulburare umand mai serioasi? Au inceput sd vorbeasch despre
cazuri grave de tahicardie pi de aerofagie pe care le-au
intalnit i-r cariera lor medicaLd.Lamine era floare la ureche in comparafie cu acei ndpdstuifi. MX priveau cu o
ironie blande, mi bdteau uFor cu palma pe obraz pi pe
mAini: ,,Nu-i nimic, zdu, suntefi tAndrd pi sdndtoas6."
Doctorul mi-a destdinuit cd pi el suferea din c6nd ir cAnd
de aerofagie gi mi-a dat releta lui ca sd-mi freacd mai re-

Cuvinte care

elibereazi

51

pede. A fdcut pi o demonstralie. Thebuia sd te apezi in patru labe, sd ridici binigor unul sau celdlalt picior ftr funcfie de ce simfeai, ceva in genul unui cAine fdcAnd pipi
lAnge un felinar. Scopul era si se provoace iegirea gaze'
lor care, ir:rtr-o prea mare cantitate, apdsau pe diafragmd
pi dideau o senzafie de tndbupire.
Ipi presdrau comentariile afectuoase cu zAmbete pi-gi

impodobeau frazele cu ,,tinerefe" , ,,it)bite" ,,,cdsdtorie".

$tiam foarte bine ce voiau sd spund gi-mi plecam privirea, ii ldsam sd vorbeasci.
Credeam ci ceea ce ilrvdlasem la universitate in materie de psihologie, de psihanalizi indeosebi, cei doi ani
de fiziologie a sistemului nervos (la Lrstitutul de psihotehnicd) imi permiteau sf, mi definesc, sd md situez, sd
md inleleg. $tiam cd suferisem mult din cauza divorfului pdrinfilot pe care mi-i aminteam certAndu-se mereu
pdnX la moartea tat6lui. $tiam ci, inconptient, mama imi
repropase dintotdeauna ci m-am ndscut. (Mi ndscusem,
e-adevdrat, in plin divorf.) $tiam ci, din acest motiv
nu-mi cunogteam deloc tatdl. $tiam cd disputele lor provocaserE fir mine asemenea complicalii incAt imi fusese
afectatd sexualitatea. Credeam insH cd gtiu pi de ce pi cum
era afectatd. Pentru moment preferam sd-mi asum virginitatea.
CAteva luni prima angoasd a rimas singura. Am mai
avut apoi una, mai ugoar6, in noaptea in care mi-am
pierdut fecioria.
Cand l-am vdzut pe b6iatul in pielea goald in erecfie,
cdnd i-am simfit in mAnd organul pldcut Precum mdtasea, cald precum pdinea scoasd din cuptol, m-a cuprins
o bucurie nemaipomenitd. Eram m6ndrd pi fericitd ci md
aflam acolo. Corpu-i subfire de bfrrbat tAnXr mi-a pdrut
de o frumusefe care te face si-fi dea lacrimile, ca 9i cum

52

Marie Cardinal

mugchii lui, pielea, pdrul, totul la el avea rostul de a-i

indlla sexul in erecfie. Cand mi-a desfdcut picioarele pi,
trgenunchiat intre ele, a inceput sd md dezvirginezeincetigor, cu un aer incipdlAnat, un aer care-mi dddea de
infeles ci nimic nu-lva opri din acest act, cd trebuia si
md las tr voia lur, am considerat cd ceea ce fdcea era util,
necesar, in perfectd armonie cu adAncurile mele. O clipd
mi-a fost ciudd pe mine cd-mi finusem atAta vreme in
captivitate profundele migcdri ale coapselor pe care el le
stimula, acele unduiri pornind de la tdlpi p6nd la ceafi.
Nimic nu m-a Focat, nimic nu m-a surprins. Nici micar
atunci cAnd ritmul a devenit brutal9i am simfit ruPandu-se inlduntrul meu nu ptiu ce baraj de satin' Cel mai
mult m-a mirat, dup6 aceea, tandrelea, sldbiciunea, ftagilitatea lui, de parcd imi ddruise intreaga-i forfd. Am
simlit cX ii sunt recunoscdtoare.
N-avusesem o pldcere intensd, nu fusesem insd nici
scArbiti, dimpotrivd. CAnd am rdmas singurd mi-am
spdlat agtemuturile pdtate de sAnge. Era cald, urmau sd
se usuce repede. M-am htins direct pe saltea, ir intuneric. Imposibil sd adorm. Pe acest bdiat il alesesem pentru priceperea lui, avea reputafia unui seducdtor', a unui
amant. il ptiam irndrdgostit de o femeie cdsitoritd, mai
mare ca mine. Imi era simpatic, simfeam cd va putea s-o
facd. Acceptase cu seriozitate si-pi joace rolul de iniftator. Misiunea ii reupise irtrucAt eu eram acolo mulpmit6, convinsd ci voi face iardgi dragoste cu el 9i a doua
zi, dacd, ap avea chef.
Totugi inima-mi bitea, eram sufocatd. $tiam cAti importanfd avea actul meu, gtiam cd procedAnd astfel stArneam intregu-mi mic ocean interior, chiar dezldnpiam
o furtund. Aveam peste douizeci de ani. Nu numai cd
rdmdsesem fecioard pAnd in acel moment, insd nici nu

Cuvinte care

elibereaz{

53

flirtasem vreodatd. (Cu excepfia, pe c6nd mH apropiam

de paisprezece ani, a unui sHrut pe care-l primisem in
plin soare, cu capul pe spate in nisip, taman cAt sd simt
pe buze o pldcutd salivd cu gust de Gauloise. O micd
amintire ascunsd Precum o floare uscatd intre paginile
unei cdrfi voluminoase.) Dacd md comportasem ala' era
pentru a md supune regulilor mamei. Respinsesem pAnd
gi masturbarea. $i adeseori imi petreceam orele de siesia gi nopgile infernale pe burtd, pe pardoseala rece din
camera mea, evitAnd pldcerea patului, evitAnd mirosurile de cimbripor, de iasomie pi de praf al Mediteranei,
evitAnd zgomotul iritant al greierilor, sunetele tandre ale
fluierului arab, firtr-atAt de incordatd de sd-mi urlu dorinfa, nevoia.
pi iatX cd dintr-o datd hotdrAsem cu totul de una singuri sd trec peste principiile clasei mele, peste prejudecap" tu-itiei,legile mamei, sd tulbur colosala religie 9i
si fac dragoste cu un bdiat pe care nici micar nu-l iubeam, cu care nu trebuia sd caut scuza pasiunii ori a rafiunii. Pur pi simplu voiam sd fac dragoste 9i o fdceam
pentru ci aveam chef.
CAnd a apdrut angoasa, am recunoscut-o numaidecAt. Atunci insd, prezenla ei imi pdrea mai normald, nu
md speria prea mult. $tiam bine ci intram itr lumea sexului pe upa nepotrivitd, foloseam calea femeilor Pe care
tata le primea la el, md aldturasem cohortei lor ruginoase. Mama le numea ,,pluict7le", iar amintirea vulgaritdlii
acestui cuvAnt in gura ei mX fdcea si tremur. Mi se intimplase sd le intrez5resc pe cAteva, cu multd vreme fir
urmd. Iegeau de cum intram eu. Tata se prefdcea cd le
conduce ca dupd o simplH vizltd'. Avea un zAmbet forlat
pi gesturi prea politicoase. $tia sd se controleze. CAt despie ele, li plecare, aveau un fel de a-pi legdna polduri-

54

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

privi, care spunea multe. De fiecare datd simleam o intimitate innebunitoare

intre ei, o complicitate inspdimAntdtoare, urmele unei
pldceri nebinuite. Povestea md tulbura. Amantele tatdlui ipi bdteau joc de mama ingenunchiati pe scdunelul
de rugiciune. Virtutea ei... viciul lor... viciul meu... un
ftrger, diavoli. Toate astea erau prezente in acea noapte,
impiedicAndu-mX sd adorm pi-apoi mai era ceva, nu
ptiam ce, care-mi strAngea inima, care o ficea sd bati.
Camera mea didea pe o strddufd unde se infiinlase o
firmd de inchiriat trdsuri cu cai. Era o camerd de vacanfi aproape deloc aerisitd, ce mirosea a mucegai gi a umbrd. hr zori de zi venea un om si ingire animalele de-a
lungul trotuarului, introducAndu-le cu spatele in hulubele desuetelor trisuri care in curdnd ii vor plimba pe
turigti pe sub palmieri de-a lungul bulevardului de lAngd mare. Imi amintesc zorile pi lumina zilei care, ivindu-se, impdrfea jaluzelele in dungi gri pi negre, apoi galbene pi negre. Copitele cailor izbeauh bitum, loviturile
fiindu-le tot mai dese pe mdsurd ce se ficea cald, iar
muptele igi reluau activitdfile diurne. Mirosul de bilegar
proasp5t ajungea pdnd la mine. Gata cu noaptea albi.
Mi-am aranjat din nou patul cu agternuturile curate.
N-am vdzut nimic, nu gtiu nimic. N-am cdutat si aflu de
ce le spdlasem. Am iepit gi m-am dus pe plaja cu nisipul
de-acum cald. Era totugi indeajuns sd-ft af:ur:'zi doar un
pic picioarele ca sd dai de rdcoarea pi de umezeala nopfii incd foarte aproape.
Tofi anii care au urmat (vreo zece) mi-au fost incetipor distrugi de lenta gestafie a nebuniei. Nu eram conptientd de asta, evident. Pur pi simplu md atrdgea tot mai
puFn sd md mipc, sd md exprim, si md proiectez fir vreo
acfiune ori vreun gand. Cu cAt md strdduiam sd-mi gd-

sesc propriul drum, cu atAt imi pierdeam speranla cd-l

voi gdsi in locul pe care mi{ hirdzise nagterea. Deve-

le, de a spune la revedere, de a-l

55

neam greoaie, trceatX, butucdnoasi, cu clipe de agitalie

ce erau numite.,,infldcirarea" mea. Treceam drept o persoand ingeleaptd pi echilibrat5. in acea perioadd am i,rs;inut examene, m-am cufundat in viala sexuald aFa curn
te cufunzi iritr-o apd despre care ai impresia ci e rece.
N-am gdsit-o rece, insH nu mi-am luat libertatea sd inot
in ea dupd propria-mi fantezie. M-am cdsdtorit, am predat in licee. Am avut trei copii. Voiam sd le ofer o fericire, o cXldurd, atenfie ata cum eu nu avusesem niciodatd,Io tatd gi o mamd mereu ldngn ei, indrdgostifi.
in loc de toate astea, cu fiecare zi ce treiea, ir mine
prindeau tot mai mult contur lentoarea, vAscozitatea pi
absurditatea faptului de a exista, pAnd ce au devenit ceva-ul acela lduntric.

r
I

I
I
I
I
I

Cuvinte care

elibereazd

57

IV

rima iarnd pariziand.. Soare fdrd strdlucire.

Copaci fdrd frunze. .Si, ca un refren, obsedantul drum care md duce in strddufa i:rfundatd. in neclarul cefei, in pustiul f,iguftri, in monotonia ploii,
in searbidul norilor, retrdiesc acolo incAntarea cdldurii,

colcdiala strdzilor albe, clocotul copildriei, explozia adolescenlei. Md insofegte o mulfime de fantome. hr stridufa desfundate, amintirile dau ndvald dupd mine, precise,
vii, emofionante, derizorii. Hurducdie pAnd la divan apoi
deftleazd. ca la o paradi cu acele care de carnaval.
N-a intervenit nici un bdrbat in tinerefea mea. Eram
pe mAna femeilor: mama/ bunica, ,,servitoarele", bunele
cdlugdrile-profesoare.
Despre tata, pe care l-am cunoscut foarte pufin deoarece nu locuia cu mine pi a murit pe cAnd eram adolescenti, pdstram amintirea unui bdrbat fercheg, purtAnd
ghetre, pildrie pi baston. Mustdfi scurte, mAini frumoase, zAmbet strilucitor. imi inspira teamd. Nu ptiam nimic
despre universul masculin. La el acasd, baia cu briciul gi
pdmdtuful de bdrbierit, camera cu sertarele unde-gi finea
cimdpile gi butonii de manpetd md atrdgeau gi mX neli-

*ptuau. irni refinea atenfia mai cu seamd patu-i incdpdto. de celibatar, acoperit cu piei de pantere.
Md numea,,lupugorul lui". Mi considera mai degrabA o micufd femeie decAt o fetifi, asta md stingherea.
ln copilirie md duceam la el insolitd de guvemantd.
Mai apoi m-am dus singurd pentru cAteva prAnzuri intre cursurile de dimineald gi cele de dupi-amiazi. Mi-era greu la aceste mese. Cand nu-mi inspira teamd, md
plictisea. Trebuia sd-mi supraveghez gesturile, cuvintele. Md dojenea adeseori gi, prin mustririle lui, infelegeam cd pe mama voia s-o atingd. Pe mama care mi
creptea, care md imbrica, md educa. Eu simfeam cd mX
iubegte pi cd nu voia si-mi facd riu.
Didea foarte mare atenfie studiilor mele. inni spunea
cd trebuie sd invdf tot: latina, greaca, matematicile, tot...
Nu-i ardtam niciodatd nici carnetele, care erau mai curdnd cu note bune, nici caietele. ProcedAnd astfel, gtiam
cd-mi ap5r mama/ care avea dreptul de paznic, md situam de partea ei. Ghiozdanul imi era inchis pentru el,
era casa mea de bani, comoara, valoarea mea. inni lineam
astfel tatdl la distanfd, ii interziceam accesul in propriu-mi univers. Eram congtienti de asta.
Nu i-am vdzut pe pnrinfi decdt de trei ori impreuni.
intaia oard a fost cu ocazia sdrbdtoririi primei mele impdrtdganii. Erau in aceeapi incdpere, la aceeapi masd, insd
nu aldturi. Irr acea zi tandrefea tatdlui md jena. Ag fi preferat sd nu se fi afintit asupra-mi decAt privirea severi a
mamei, pe cAnd tdiam uriagul tort cu nu mai gtiu cAte
rAnduri de nuga gi de chou A la crdme. Am impresia cd
ag fi fdcut treaba maibine.
A doua oard, aveam doisprezece ani, s-au intAlnit ca
si asiste la ceremonia Migcdrii cercetagilor Franfei. Evenimentul se petrecea in aer libet erau de fafi gi alfi p5-

59

Mhrie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

rinfi. Ai mei steteau aHturi 9i nu-pi vorbeau. Erau atenfi

la ceremonie. iml aduc aminte de cerul de toamnd strdlucitor din acea zi.
A treia oari, era spre sfArpitul viefii lui, aveam in jur
de cincisprezece ani. Avea o hemoptizie, se credea pe

Sunt nigte
peste tot. De fiecare datd cAnd taicd-tdu tupegte imprdg-

58

moarte gi o chemase Pe mama.

TUBERCULOZAI Monstrul infricogdtor al copildriei
mele. Bunicul mort de ftizie, unchiul in sanatoriu/ sord-mea moartd la unsprezece luni de meningitd tuberculoasd, frate-meu care ,,avea o reacfie cutanatd proastd",
care fdcea scoliozi.
B.C.G., bacilul lui Koch, toracoplastie, pneumotorax
frenisectomie, cavemd, pleur6, scuipifuri, Leysin, radiograhe, vaccin, Calmette pi Gu6rin.
Toate aceste cuvinte, toate aceste nenorociri, din cauza tatdlui, a bolii lui, a pldmAnilor sii putrezili de la

in rizboiul din'l-4.
S-ar fi putut totupi ingdji mai bine inainte de a md
lua de sofie. Nici mdcar nu m-a prevenit. E o rugine, o
gaze

necuviinld.
Rdzboiul, trangeele, tata sub o grf,madd de soldafi sufocafi, scdpat de la moarte grafie grosimii stratului de cadavre, dar cu plXmdnii distrugl
I-am vdzutradiografiile, e foarte simplu, are nigte
pldmAni ca nigte burefi.
Precaufia cu care trebuia sd procedez cdnd intram la
el gi cAnd iepeam de la el!
Nu{ ldsa s-o irnbrdfigeze Prea mult' Sd nu-i foloseascd niciodati batistele. Ia sticlula cu alcool de 90" 9i
vatd. S-o gtergi la iegire. Cu tot vaccinul B.C.G., aceasti
copild n-are o reaclie cutanati pozitivd', e de neinleles,
nu-i normal. Am pierdut deja una, mi-ajunge.
Microbii. Nelinigtitoarea Prezenfd a micobilor.

animale foarte mici, invizibile. Existd

tie in jur din aceptia foarte periculopi. Pofi sd m-asculfi

pi sd md crezi, gt:ri, sori-ta a murit din cauza 1or. Stai cAt
mai pufin fur preajma lui.
i-am vizut deci impreuni pi o a treia oard.
O chemase pe mama la telefon: ,,Vino, te rog. Vino, e
sfArpitul"
Mama a inchis, apoi a declarat cd juca teatru gi m-a
luat cu ea. De ce? Sd se apere?
Stdtea acolo, in patul lui mare, cu un lighean sub
bdrbie, peste tot prosoaPe, spumd roz in colpl buzelor.
Nu-l vHzusem niciodatd intr-un pat, nu-l vdzusem niciodati in pijama. Apternuturile gi pernele-i mototolite
de cum dormise noaptea, mdruntele detalii care ii trddau patimile mX jenau. A inceput sd-i vorbeasci mamei, sd-i spuni cH o iubea. Ea ii respingea frazele: ,,Epti
grotesc, nu te gdndegti la ce spui. Fii atent ce vorbepti
de fa16 cu aceastd copil5."
Eu mi retrdsesem pe coridor, apoi in vestibul pi in
cele din urmi pe palier. M-am agezat pe treptele scdrii,
cu mAinile la urechi sd nu-i aud. Ea era atAt de durd, el
era atAt de jalnic!
Stdteam acolo, pironind cu privirea liftul, incercAnd
sd alung tot ce auzisem pi vdzusem adineauri. Cunogteam pe dinafard aceastd mapindrie de rdzboi. Me intriga. in ea aveam impresia cd sunt in pericol 9i totupi nu
md speria. Era o cutie greoaie inchisi printr-un acordeon metalic recalcitrant. Cand o chemai, cablurile care se
tndlfau in partea exterioard a plafonului se intindeau biciuind aerul gi incepeau sd ridice cabina cu opinteli 9i
zvilcniti,fir vreme ce, in partea de jos, o coloand de ofel,
rotundd, unsi cu ulei negru, solidd, contribuia cu multd

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

la impingerea ei in sus. IJrcarea precisd, regulati, a

acestui superb trunchi lubrifiant pErea incomparabild cu
tam-tamul zgAlfAitor din cabind.
Aceastd magind pdzea casa tatdlui meu 9i o transfor-

pirea cd ar fi fost nevoie de un alt cadru pentru marea basculadd a copildriei in kecut. Ar fi fost nevoie de un cer albastru de primdvard ori de toamn6, de
o mare veseld cu vdlurele, de flori, de mirosuri. Crezusem prostepte ci dragostea dintai, cel dintai sXrut md va

60
forli

ma intr-un teritoriu greu accesibil, un pic periculos. O

cunogteam la perfecfie, excepfie fdcdnd dimensiunea acelei gduri, pe care mi-o inchipuiam vertiginoasd, in care
se afunda coloana de olel. Mi se intAmpla pi sd md gAndesc ci aeastd gaurd nu era Pesemne adAncd, acea coloand se infdpura ftrlduntru ca un arc.
Mi se intdmplase pAnd gi sd fac pipi in liftul acesta.
Cdci in casd la tata nu indrdzneam sd cer sd merg la toaletd. Aga cd, intr-o zi, nemairezistAnd, Ftiind cd imi lua
pre! de doud ore ca sd ajung la closetul turcesc de la
pcoal6, fdcusem pipi taman i:r betrena cutie. A9 fi simlit
pldcutd aceastd upurare dacd hurducdielile gi zdruncindturile mapinii nu m-ar fi impiedicat sd nimeresc unde trebuie, astfel cd-mi udasem din plin pantofii. Ca sd pot acfiona in linipte am oprit in cele din urmd liftul intre etajele doi pi trei. Dar, oroare, piroirea mea pitrunsese prin
prepul rdrit cu totul, trecuse de podea 9i se imprd;tia ftrtr-o cascadd de picuri care bdteau neincetat in placa metalicd ce prindea strAns Ia parter trunchiul de ofel. Auzind cea dintai ploaie, apdsasem iute butonul de la cinci,
insd nu mi mai puteam opri. De spaimd, rupinatd de necuviinfa mea, auzearn vuind un torent. Ajung6nd latata,
eram leoarcd.
Acea fetifd, acel lift... Ce departe erau toate astea! Discufia dintre acel bdrbat pi acea femeie schimbase totul.
Era prima oard cd-i vedeam realmente impreund. Thman
imi dddusem seama cd eram rodul lor, al sdrdcdcioasei
lor dorinfe, al sdrdcdcioasei lor dupmdnii. imbdtrAnisem
brusc. Dintr-o datd, totul se preschimbase itr odinioard.

Mi

61

se

transforma i:rtr-o adult5. Dar nu, a fost taman acea conversalie dintre acei doi strdini care-mi erau pdrinft.Au
fost sAngele hemoptiziei, acreala mamei pi casa scdrii
ce devenea tot mai infunecoasd pentru cd ziua se apropia de sfArgit, iar in Algeria soarele apune foarte repede.
In plind reverie, pi-a ficut aparifia mama, irepropabild, nilel tulburatd: ,,Aha! Aici erai. Te cdutam peste tot.
Dar ce si caufi tu pe scdri! Te-a vdzut cineva? Haide, plecim, se simte foarte bine. Erau fandoseli, ca de obicei.
N-o si md mai prindS. Ce spectacol ridicol!"
$tiam ci n-o si moard. fltiam cd ea o sd fie iritatd. infelegeam cd, in povestea 1or, eram totalmente dusi de
nas.

. $i mai apoi, dupd cAteva luni, i-am vdzut incd o datd

impreund, insi in aceasti a patra oar6, el era mort.
Ziuaincare am aflat cd a murit.era o zi fierbinte de
vard. Dupd-amiazd. Eram cu prietenii mei: un grup de
adolescenfi adunali la umbra unui patio. Apteptam sd
se mai rdcoreascd pentru a ne juca. Obfinusem de foarte pulind vreme permisiunea de a nu-mi mai face siesta, aVa ci vdzdnd-o pe mama Ia acea ord, fir acel loc, am
avut vechiul reflex de a md apdra. Intr-o clipitd intregu-mi arsenal de scuze, de explicafii, de minciuni imi
era, bine orAnduit, la dispozifie; nu ruginise mecanismul duplicitdfii infantile. Astfel cX in momentul ir care
s-a prof5pit fir fala mba, m-a privit, stAngace, stingheritd, cu o figurd ciudatd pi in hainele de orap, iar dupi
o clipd mi-a spus pe un ton jalnic ,,Taicd-tdu a murit,

62

Marie Cardinal

du-te gi te-mbraci, trebuie si te firtorci cu mine la Alger", m-am destins. Am vXzut cerul frumos, marea orbitoa.u, plantele mustind de sevi, cu florile lor roz 9i
galben dispuse radial, eram u9urati' Nu venea sd md
iipseascd de toate astea, de amici, de joc. Restul nu privea propria-mi viafi. De altminteri de ce acest ton comp6timitor fa!6 de tata despre care nu sPusese niciodatd
decAt rdutdfi? lntrucAt murise? Moartea il fdcea
"lt.u-tu
mic, nefericit, induiogdtor? Pentru mine rdmAnea acelapi: necunoscut, celibatar, plicticos, un pic infricopdtor
gi jenant cu gesturile-i stAngace de a md atrage spre el:
,Vino sd md sHrufi,lupuporul meu!" De obicei mama ii
zicea pe numele de familie: ,,Ii vei sPune lui Drapeau
cd tot nu mi-a trimis pensia." ,,Cere-i lui Drapeau sd-fi
cumpere incdlfiminte etc." Acum spunea ,,tatdl tdu" de
pur"e era soful ei, de parcd formau un cuplu. S-at h zis
ld moartea ii lega, fdcea din ei o familie. Pentru mine
era de neinchipuit. Mi se pdrea fals gi nesdndtos, fdrd
sd gtiu de ce. Nu indrdzneam s-o privesc, ardeam de
nerXbdare sd plece.
fi totupr, nu se migca din loc. M-am gAndit ,,Dacd',pe
deasupra, mai pi plAnge, o iau la fu3d". Nu, nu plAngea,
eru hrlbntuti, md agtepta. ,,Trebuie sd ne intoarcem la Alger, avem de fdcut toate pregXtirile'"
Arareori se circula cu ma;ina la acea ord a dup5-amiezii in plini vari. De altminteri pe cAmp nu era nici
bine
fipenie. Vedeam defilAnd rdndurile de vifd-de-vie
uliniate, aleile de eucalipli, pddurile de pini maritimi,
gardurile de trestie, acele aloe ce-9i firdlfau lungile tulpini ittflo.ite inspre cerul alb, smochinii din Barbariel
1

Nume dat regiunilor Africii de Nord, situate la vest de Egipt

(N.f.).

Cuvinte care elibereazd

63

iar pe coasta dealurilor, ca

ilrtinse la orizontald i:r fala mea, dreptunghiuri de chiparogi imprejmuind mici livezi de portocali. Prin geamul din spate puteam sd vdd prafuI roFu, pe care-l rdscoleam, involburAndu-se atAt de sus gi de departe incAt umbrea cu totul peisajul.
Ca sd nu ne sufoce aceastd pulverulenld inchisesem
impodobili cu fructele

1or,

geamurile. Era o zdpugeald ingrozitoare. Cine conducea?

Nu gtiu. Imposibil sd-mi aduc aminte. Oricum, cineva
care nu vorbea.
Noi eram ochiul ciclonului. Magina fdcea zgomot pi
mergea repede, praful ne escorta inh-un vArtej nebun, in
fafi cAmpul doborAt de cdldurd pdrea impietrit de tremurul aerului dogorAtor.
A-nceput sd vorbeascd:
telegrama, cu opt zile i:rtArzie- De-abia am primit
re din cauza grevei de la pogtd. Astfel cd trupul tatdlui
tiu sosepte chiar in aceastd dup5-amiazd. Nimic nu-i pregitit. $ar fi putut firchiria un catafalc cu lumAniri aprinse. E unul pe chei foarte bun. Am fost insd anunlafi prea
tdrziu. Trebuie aranjatd casa. Am putut s5 oblin de la
Pompe funebre sd se ducd si ia corpul lui Maurice pi s6-1
transporte pAnd la etajul cinci, cu toate cd e o ord tdrzie.
Pentru ci sicriele sunt descircate dupd pasageri, dupi
mirfuri, ultimele! O sd se f.acdtdrziu... Ce intAmplare!
Ce voiau sd insemne ,,corpul tatdlui tdu", ,,sicriul
lui Maurice", ,,catafalcul cu lumAniri aprinse", ,,Pompele funebre"? $i mai ales ce voia sd insemne ,,corpul
lui Maurice"? $i-apoi, ceea ce numea casa/ era casa lui,
nu a ei, nu a mea/ nu casa, Era casa aceea de bdrbat
unde el trdia cu trofeele din cildtorii, cu acea colecfie
de mdpti negre, cu armele lui, cu briciul pi cu acel pat
mare acoperit cu piei de pantere. Acel pat mare despre

64

Marie Cardinal

ttiam ci acolo trebuie cd se zbAnfuia cu ,,puicufele" lui, cum spunea mama.

La el era o harababuri de necrezut. Fuseserd scoase
mobilele din salon: ,,Ca sd. poatd fi pus sicriul." Apa de
mare era un sicriu?
Biserica Saint-Charles trebuie si ne trimitd scdunecare

le de rugdciune.
Scdunele de rugdciune aici!Aga de aproape de patul
mare, apa de aproape de brici, de arme?
O sd punem paturi de campanie in camerele din

fund.
de campanie? Pentru cine?
- Paturi
Ei bine, pentru familie, evident. O si priveghem
- noaptea.
toati
Familie? Dar el n-avea, era singur. Ceea ce mtuna numea familie era propria-i familie, aceea care-l coplepea pe
tata de atAta vreme. Aveau sd vind aici? Mi se p5rea necuviincios. Ei nu-i vedea niciodatX. N-ar fi vrut si punH vreodati piciorul in casa lui.lrni spusese de nenumirate ori
cd mai curAnd ei decAt marna ii distruseseri cdsnicia.
Culoarele pi celelalte camere fuseseri infesate cu mobilele din salon gi din sufragerie. Apartamentul se preschimbase intr-un Capharnarim, in culise unde fiecare
se pregdtea sX intAmpine orapul care avea sd defileze
pentru cd tata era o persoand de vazd. Pretutindeni domnea o forfotd de sdrbdtoare funebrd, cu delicate etaldri
de crep de doliu, cu sclipiri de ametist, reflexe de lacrimi,
vaiete de gaifd.
Apoi a fost deschisd upa batantd de la intrare. Lumea
a inceput si vorbeasci in poapt6, sd meargi in vArful picioarelor. Apartamenful era pAslos, matlasat, rece/ pregitit pentru macabra recepfie mondend. Mirosea a ceard, peste tot erau flori. Din oficiu pi din bucdtirie venea

gri se agitau, numeropi, gAfAind, vorbind despre mipcdiile cerute de coturile abrupte ale scdrii. ii incurcau elegantele grilaje, frunzele de acantd, volutele, oblanicurile de fier forjat ce protejau bihanul iift greoi, gi de ast6
datd inutil, incapabil sd ducd acea cutie a mortului, mai
cu seamd prea fragil: fundul, prin care pipiul meu trecea
aga de utor, ar fi cedat.
Urcau trtruna. Cinci etaje interminabile. fi tata inlduntru, ca un colet! L-au agezat ffr sfArpit Pe caPre drapate in
negru. Mama, foarte demnd, foarte ocupatd, dddea ordine i:r calitate de expertd. Mi-a indicat locul meu: un scdunel de rugiciune separat, in fala celorlal;i. Se aduceau
flori, coroane, jerbe. Cum era vatd, erau in special alcituite din cArciumirese, florile acelea uscate, nemirositoare,
in culori superbe: mov ocru, carmin auriu. Stdteam acolo, in genunchi, mi plictiseam ilr aceastd pozifie de reculegere. Fusesem i:rvXlatd sd nu-mi furtorc privirea dupi oameni pe stradd ori in bisericd gi nu indrdzneam sd md uit
la cine intra gi iegea din camerd ilrtr-un du-te-vino discret.
Covoarele pi perdelele trase absorbeau zgomotele, rdmAneau doar fdgAituri, bAjbdieti imperceptibile, upoare ciocniri de scdunele de rugdciune gi smiorcdieli de nefinfeles.
intrucAt trebuia sd stau acolo, sthteam acolo. Mi
gAndeam Ia altceva, la plaja de unde veneam, la prieteni. Ce mutrd ar face vdzAndu-mi imbrdcati ln negru,
culoarea adulgiior? Aproape ci afipeam, cu capul bine
proptit ir mAini coatele rezemAndu-mi-le de scdunelul
de rugdciune.

66

67

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazi

Mirosul frunzelor s-a rdspAndit, parcd adus de cildura noplii gi de fldcdrile lumAndrilor groase. O datd cu
parfumul verdefu, ftr care descopeream chiparopi, aspaiagus, soc, copacii pi plantele din ramurile cdrora se alc5fuiepte baza coroanelor, venea pi un alt miros, fad, cam
grefos. incercam sd-l definesc. Nu putea fi al cArciumireselor, aceste flori sunt uscate, ?n cel mai rdu caz miros
a praf. Mirosul acela era diferit, nu era vegetal. M-a cuprins o nelinipte, ceva ce nu ptiam defini. Un rniros de
api stdtdtoare, de mocirl6? Da, insd foarte PuFn.Nu atdt
de izbitor, nu atdt de precis. Un miros intim, jenant. Un
miros urnan necunoscut.
Mama a venit spre mine. Cu o mAnd apdsAndu-mi
um6ru1, s-a aplecat sd-mi vorbeascf, in goapti, cu fala lipiti de obrazul meu.

cuifi, din manpetele gi gulerul scrobite, din pantalonii cu

dungd impecabild iegeau la iveald sucurile morfii. Tata
pufea, tata colciia de viermi! Nu era suportabil. Am iegit, am alergat spre carnera cea mai lzolafl pi m-am aruncat pe un pat proaspit ficut, peste cearpafurile mirosind
a lepie, pe burti. Cu capul in pernd, plAngeam, hohoteam. Ca s-alung putreziciunea imi readuceam itr minte
imagini de viafd, rAsete, elanuri implinite, cer de var6,
vdlurele la ora prAnzului, tumbe irn iarbd gi apoi biiatul
de care eram indrdgostiti luAndu-md in brafe, sdrutAndu-md. ii sorbeam saliva plicutd ce pdstra un gust de figard pi de pasti de dinfi. Am adormit'
Va fi prima gi ultima oard cd dormeam la tata,lAngd el.
De atunci, singuritatea.
Nu-l cunogteam pe acest om, nu-l vdzusem decAt
foarte pulin. Imi era totugi unicul aliat, fdrd s-o vreau.
Nu trEisem niciodatX in funcfie de el, iar acum trebuia
sd triiesc fXrd el, era un imens gol inexplicabil. Ceva subtil dispdruse pentru totdeauna, ceva tulbure. Astdzi gtiu
in ce consta acea lipsd: nu mai aveam certitudinea ci
plac cuiva ir orice imprejurare pi eram privati de tandre1e. Chiar pi atunci cAnd imi ficea morald, cAnd igi lua
vocea aceea gtav6.,iar ochii ii erau in lacrimi, avea un sdrut ir privire. Sirut pe care-l tefuzam, dar care exista cu
siguranfd.
De atunci, cAnd gi cAnd, m-a cuprins (md cuprinde
mereu) o dorinli subiti de a alerga, dusd de bucurie, de
un avdnt fericit, de pldcerea de a fi iubitd pi ocrotiti, 9i
de a md refugia in bralele tatdlui. El m-ar legdna, m-ar
rostogoli binipor de la dreapta la st6nga. Am dansa impreund de pe un picior pe celdlalt, intr-un ritm lent 9i
tandru ,,La,la, fata mea, |i-e bine in brafele mele. Liniptepte-te, fata mea mare, odihnegte-te." De-abia de-ar fi o

bine?
- Ti-e
Mi-e bine. Nu fi se pare cH e un miros ciudat?
-MAna
i s-a l6sat gi mai mult pe umdrul meu, practic

mi-l strAngea pi-i imprima un fel de balansare, ca pentru

a md legdna.

bune de cAnd a murit. Pe cdl-

Sunt deja cAteva zile

pi-apoi, trebuie ci sicriul a fost lovit ftr timP.tl
asta!
dura

transportXrii, pesefirne cd e vreo ugoard crHpdturi. Le-am

spus deja domnilor de la Pompe funebre. Or sd rezolve,
nu te nelinipti.
Si md neliniptesc! Dar de ce? Pentru cd se simlea cd
tata putrezegte? Cdci ista era mirosul acela, tnsemna descompunerea cdmii!
Thta, ferchezuit cu ghetre, baston, apd de coloane, cu
unghiile perfecte, dinfii albi, cu pantofii lustruifi. Tata,
pe punctul de a se descompune aidoma acelor hoituri, a
doua zi dup5 furtund, pe care marea le arunc6 pe nisip,
atrigAnd muptele mari albastre, pufind' Din pantofii lH-

68

Marie Cardinal

idee mai firalt decAt mine, mi-aF |ine capul lipit de allui.
Ce miros ar avea? Ce forfd ar avea? Nu gtiu.
Pentru mine, Tata e un cuvAnt abstract, fdrd nici un
sens, pentru ci Tata se asociazd cu Mama, iar in viafa
mea aceste doud persoane sunt distincte, departe una de
cealalt5, precun doud planete ce-pi urmeazd cu Perseve-

renfi traiectoriile diferite pe orbitele imuabile aie celor

doud existenle personaie. Eu md aflam pe planeta-mamd pi, la intervale regulate, foarte rare insd, ne incruciFam cu planeta tatdiui care trecea, aureolatd cu un nimb
nesinXtos. Aga ci mi se ordona si fac naveta intre cele
doud planete pi de cum puneam iardpi piciorul fir regatul mamei, de cum md recupera, pdrea sd-gi accelereze
cursa ca sd md indepdrteze mai repede de nefasta planetd tatd.
Cand am devenit eu insdmi o planetd solitari pi supusd, ca toate planetele, gi am inceput sd-mi conduc traiectoria pe uriapul cer albastru-negru al existenfei, am cdutat multi vreme si mi apropii de Tata. Neptiind insd nimic despre el, am fost nevoiti si renun! la cdutiri, obositd, nici mdcar tristd. ptiu cd nu gtiu nimic despre dimensinnea paternd a bdrbafilor, incaz ci aceasta existd tofupi.
in cap[tul strddu]ei lnfundate, intinsd pe divan, cu
fafa spre tavan, ochii inchigi pentru a :rzbutt mai bine si
intru i:r comunicare cu uitarea, cu zdvordtul, cu interzisul, cu nenumitul, cu negAnditul, voiam si-l reinsuflelesc pe tata. Voiam sd-l gisesc in sfArgit, crezAnd cd absenfa lui, inexistenfa chiar, imi produsese inlduntru o
rand periculoasd., un soi de ulcer adAnc, ascuns, tr infecfiile cdruia aveam sd-mi gdsesc germenii bolii. Md strdduiam deci sd-mi adun toate amintirile Pe care le aveam
despre el, cele mai mdrunte frAnturi de imagini, cele mai
modeste fdrAmituri de memorie.

Cuvinte care

elibereazd

69

Am avut multd vreme doud cogmaruri ce-mi reveneau adesea in noplile din copilirie pi adolescenfi. in
primul retriiam o scend care se petrecuse aievea: era la
grddina zoologici din Vincerures.
Ca sd-i pot vedea mai bine pe lei gi tigri, tata md apeun parapet ce se inclina sPre groaPa adAncd, separAnd animalele sdlbatice de public. Md finea bine. In
realitate imi fusese tare fricd, dar nu ldsasem sd se vadd.
in cogmar ceea ce md speriase se realiza: cddeam in groapE gi mi trezeam sufocatd de groaza din momentul in
care fiarele se ndpusteau asuPra mea, dupd pradd.
Aveam gase-gapte ani.
in celdlalt copmar eram mai micd: doi-trei ani, poate
mai pugin. (Uneori eram un bebelug de cAteva luni.) Eram
cocolatd pe umerii tatilui gi amAndoi ne pierdusem ftrtr-o pddure debraziinzdpezltl. Zdpada, pentru rrtine,
care n-o vdzusem niciodatd, decdt in poze, fdcea ca locul
acela sd fie foarte frumos, extraordinar, imi inchipuiam
cX mi-era interzis, cd nu puteam rimAne acolo multd vreme. $i totugi nu mai gdseam drumul de intoarcere. Se
anunla furtuna iar noi ne invArteam in jurul brazilor negri fird a descoperi nicic6nd altceva decAt alli brazigizdpada deja betute de picioarele noastre. Thta md finea de
glezne cu mAinile,li simleam capui cald intre picioare.
Rddea, nu-gi ardta nici o umbrd de ingrijorare. CAt despre
mine, gtiam ci avea sd vini noaptea, cd ne pierdusem
definitiv... md trezeam atunci lac de transpirafie.
Apa am descoperit cd ceva-ul acela se afla in universul meu din fragedd copilirie pi ci tata nu putea face nimic pentru a md feri de el, nu putea face nimic pentru
mine. Thta avea dimensiunea pe care i-o acordase mama,
nu-gi avea o dimensiune proprie. Imi e cu totul un necunoscut care n-a ficut niciodatd parte din viafa mea'
zase pe

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazi

intAmpli cAteodatd sd md uit la cele cAteva fole am' Celor care-l aratd la sfArpitografii ale lui pe
"ute
tulviefii, aga cum l-am cunoscut, purtdnd cravati,lustruit, la patru ace, le prefer pe acelea din tinerefe, din

c6." Sj-i adevdrat cd la masd se apleca ugor peste farfurie de parcd voia s-o protejeze cu brafele gi ii aprecia confinutul cu multd seriozitate gi satisfacfie. MAncarea nu
trebuia risipitd. Asta nu-i pldcea.

70
Mi

se

vremea iAnd nu-gi comPusese personajul' Caracter rdu,

incdpdlAnat, orgolios, fugise, Ia cincisprezece ari, din imporut iu locuinfd a pdrinfilor din La Rochelle, se instalase la Paris ca muncitor necalificat pe un gantier de construcfii gi-pi jurase sH nu revini acasi fdrd o diplomd de
inginer ir buzunar. O diplomd Pe care 9i-o va fi oblinut
dJunul singur. O fotografie mi-l aratd tAnir muncitor,
cu pantofi giosolani, pantaloni prea lung, prea largr, pir6nd a fi finuli cu o sfoard, intr-o cHmagd cu mdnecile ridicate, descheiatX la piept, capul utor Pe spate, rAde in
soare, pe un fundat de grinzi pi bArne. In mAnd line un
buchef de gura leului de cAmp. Cui avea sd i-l ofere?
Urmase cursurile la seral, ddduse examene, concursuri. ContinuAndu-;i viala de muncitor, devenise in cele
din urmd inginer la Poduri pi posele. Ii pldcea mult sd
vorbeascd despre acea perioadi, de cAt de greu ii fusese
lui, fiu de burfhez, sX duci viafa istovitoare a ucenicilor'
igi zdrelea spatele cu incirciturile pe care le transporta,
iar seara, isprdvindu-se cu treaba, cAnd oamenii se adunau i:r jurul unui foc, itr mijlocul molozului pi al fiarelor
vechi, ittcelreau api in lighene mari pe care apoi le turnau peste el ca sX-i poatd scoate cHmapa Pe care sanqe]g,
uscAndu-se, i-o lipise de umeri. imi spunea cd ceilalfi il
numeau, rdzdnd,,,Mutrd de Prinf". Datoriti mAinilor
frumoase gi a pielii delicate. Rdmisese cu un fel de nostalgie a acelei iamaraderii 9i a acelei viefi dure. N-a mai
redevenit nicicAnd pe de-a intregul burghez. Se vedea
dupd cum lua in m6nd un instrument. Mama sPunea: /,
ruu-i ain mediul nostru, n-ai decAt sd vezi cum mdnAn-

71

Nu ptiu prin ce intAmplare am acasd, intr-un sertar,

diploma lui de inginer gi brevetul de ,,velocipedist", precum gi permisul de conducere pentru vehiculele st gaz
gi certificatele de la patronii lui recomandAnd, de-a lungul anilor, ucenicul, muncitorul, maistrul, apoi ingineruI. O fotografie din acea perioadX: Pe un teren de tenis,
in plin rever. Simfi cd mingea l-a surprins intr-o migcare
de recul, pe picior gregit. Corpul ii e intins, desfdpurAndu-se parcd din vArful picioarelorpAnd in creptet,9i totodatd sprijinit de racheta lungd, toatd forla ii std in trcheietura de la dreapta, braful stAng ridicAnd in aer o
frumoasX mAni de bdrbat, find gi puternicd.
Era in perioada cAnd nu avea tuberculozd, cAnd n-o
cunogtea pe mama. VdzAndu-i acele mdini frumoase,
zAmbetul strdlucitor, corpul subfire pi musculos, cred ci
mi-ar fi pldcut.
Nu m-a rdnit niciodatd, nu m-a blamat niciodatd, nu
m-a lezat niciodatd pi poate ci acesta e motivul pentru
care niciodatd n-am cdutat sd am alt tati.
Dupd cdteva luni, cAnd am indrdznit sd vorbesc despre halucinafie pi am descoperit ci ochiul care md teroriza era acela al tatilui, am firleles pi ci nu de el md temeam, ci mai degrabd de mapiniria prin care privea pi
de sifuafia ftr care md aflam eu. Despre aceste lucruri voi
vorbi mai tdrziu.

Cuvinte care elibereazd

narhia sAngelui se sfArgise de cAteva luni

bune. Eram ?ntr-atat de surprinsd, incAt mereu mi se pdrea cd-l simt curgAnd iardpi.
Treceam la verificdrile obipnuite. Nu, nu era acolo. Md
cuprindea un fel de upurare.
Aveam nevoie de bucuria pe care mi-o oferea absen!a sAngelui pentru a avea curaj sd-mi continui lupta impotriva fricii. in cele mai cumplite momente de rdtdcire
cAnd, epuizatd. de incdierarea cu ceva-ul lduntric, eram
tentatd si deschid sertarul in fundul cdruia se aflau vechile tablete ce-l indepdrtau, imi aminteam de picuririle calde gi stacojii prelingAndu-mi-se pe picioare, de ienjeria cu pete inchise la culoare, de cheagurile mari, negricioase pi moi, tampoanele de vatd fixate, cu miros infect, pe care trebuia sd le schimb irtr-una, iar asta imi
didea curajul si md rnaizbat. S6ngele dispdruse. De ce
n-ar dispdrea gi ceva-ul lduntric?
Socoteam ce Progrese ficusem. Mai intAi sAngele pi
apoi faptul cd-l vedeam pe doctor de trei ori pe siptdmAni, singuri. La dispozilia oragului, a exteriorului, a necunoscufilor. Nu era atAt de ugor, imi pregdteam cu me-

73

ticulozitate itinerariul. Ficeam popasuri pe anumite trasee: un magazinunde-i cunopteam pe patroni, o cafenea
cu un telefon, un coll ilrtunecos unde md ldsam in voie
fdr6. sd fiuvdzutd, casa unui prieten, a unei cuno9tinle,
ori pur pi simplu un copac pe care-l consideram frumos,
perspectiva ir:r formi de cot a unei strdduie linigtitoare,
orice. Dacd, dintr-un motiv sau altul, eram abdtutd din
drum, ipi fdceau aparifia panica, iircremenirea, transpiratia,iar inima in cugca eiizbea ca un surd pentru a iepi de
acolo. Orice-ar fi fost, ajungeam la timp la pedin,te pi Iucrul dsta nu l-ag fi putut face cu trei luni in urmi.
Acum moartea ii luase locul sAngelui. Mi se etala nestingheritd in minte.
Moartea, intr-un sens, era mai infricopdtoare decAt
sAngele. Purta mereu vdlurile-i brune ce se tArAiau prin
ungherele gAndurilor mele, fdcAndu-le sd fie vagi, imprecise, nesigure. Ipi avea mereu coasa lucitoare, bine
ascufitd, anume pentru a tdia dintr-odatd origice avea
chef, fdrd explicafii. igi avea mereu cu ea frumusefea,
suplelea, subtilitatea prin care mi atrdgea, astfel cd uneori imi venea si-i dau mAna ca sd md conducH pe tdrAmul cunoagterii, al luminii, al odihnei. Din cAte imi
aminteam, moartea ocuPase intotdeauna un loc important in mintea mea. Acum insi, instalAndu-se in fotoliul
sAngelui, devenea stdpAna corpului, a celor mai mdrunte manifestiri ale lui. Era tot timpul acolo. in orice clipd putea da naptere la abcese, cancer, gupd, ulcere, chisturi,la scurgeri, putrefacfii, infecfii' Md poseda intru toful, era in fiece zvAcnire a pleoapelor, in fiece suflu, in
fiece manevrd a sAngelui, in fiece moment al digestiei,
in fiece moment de indigestie, in fiece inghigire, fir fiece
faffait al ventriculelor, in fiece strop de salivd, in fiece
milimetru de unghie ori de fir de pdr' Chiar din cauza

75

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazi

viefii, mi-era frici de moarte. Eram in fafa ei precum un

pofer Ia volanul unui bolid,lansAndu-se cu toati viteza
intr-o curbd in unghi ascufit. Nu fusesem invdlati sd
conduc acea mapind, nu ptiam s-o domin, mergeam Prea
repede ca sd pot vira.
De ce moartea fiinlelor umane era a;a de absurdd?
De ce doliul, de ce drapelele in bernd, de ce muzica
apXsdtoare, lacrimile, ceremoniile, Pompele funebre, tobele acoperite cu vdluri, culoarea neagrd? De ce sd nu
se vorbeascd niciodatd despre viermi, de pielea fird
sAnge care se marmoreazd., despte picioarele ce se intind ca nipte spatule, despre miros? De ce sd li se inchidd cadavrelor gura pi ochii, de ce sd li se astupe anusul
cu vati? De ce sd nu fie ldsat corpul liber ln mutaliile
lui, in activitdfile-i misterioase? De altminteri, unde era
misterul? Exista vreunul? De ce md9tile, machiajele? fi
camerele mortuare unde cadavrele tricoteazi, citesc,
sau cel mai adesea se odihnesc in tihni, ca pi cum nu
s-ar fi intAmplat nimic, in vreme ce fiecare ptie cd inlhuntrul lor se pregdtepte i:r secret prefioasa schimbare
a materiei, alunecarea dinspre solid spre lichid, transformarea lichidului in gaz pi in fdrAnd, tot acel balans
armonios ce face ca pddurile sd creascd, vdntul sd sufle, pimAntul sH se zguduie, planeta si se invdrteascd,
soarele sd incilzeasci. De ce sd nu se vrea participarea
la echilibrul forfelor, al fluxurilor, al ritmurilor, al curenfilor, al puterilor? Nu pricepeam nimic, eram nebund. Tocmai pentru cd eram nebund nu pricepeam nimic
din ceea ce fdceau gi voiau ceilalfi.
Mi-era frici de ceila$i, fricd sd nu cad, pe cAnd md deplasam, pe vreun trotuar, pi sd md sfArgesc acolo, in praful oragului. Mi-era fricd sd nu-mi dau duhul cu fafa spre
cerul pe care l-ap vedea Pentru ultima oard pe deasupra

clddirilor, foarte departe, i:n vreme ce trecdtorii s-ar opri

la oarecare distanld ca sd vadd murind o femeie. intre ei
gi mine ar fi un cerc de bitum plin de scuipafi, de chigtoace pi de pipi de cAine. Mi-era fricd de privirile lor, de
moartea pe care mi-o propuneau/ pe care mi-o impunea
prezen;a ior, gi din care nu pricepeam nimic. irni vedeam
de-acum corpul indisponibil, inert, picioarele un pic indoite, brafele depdrtate de bust, ochii deschigi fintuind
frumoasa imensitate de dincolo de acoperipuri, de dincolo de pisdri, de dincolo de avioane. Nu mai eram fur
stare sd le strig: ,,Nu-mi firchidefi ochii, nu mf, atingefi,
plecafi, nu aparlin alor vogtri!". Eram la discrefia lor, a
morlii lor, iar asta mi ingrozea.
Mi-era fricd incontinuu. O fricd atAt de mare, de intensd, de torfurantd ci doar nebunia md mai ajuta s-o
pot suporta. Frica atingea cote paroxistice, astfel ci ar fi
trebuit sd explodez ori sd md dizolv. hr loc de aga ceva o
induram la nesfArgit. Voiam sd fiu doborAtd, ripusd de
un Foc electric, de o injecfie cu adrenalind, de un dup
.foarte rece. Il uram pe doctorul care mi priva de aceste
remedii gi Ia care alergam depi nu mai aveam nici pic de
aer in plimAni, nici strop de sAnge in vene, nici un
mugchi, nici brumd de forfd spirituald, nimic in afard de
un instinct ce-mi ducea oasele gi harnapamentul lor, iute,
iute, ir capdtul strddulei infundate.
Sd vorbesc, sd vorbesc, sd vorbesc.
,,Vorbifi, spunefi tot ce vi trece prin cap, strdduifi-vd
si nu facefi nici o selecfie, sd nu reflectafi, strdduifi-vd sd
nu vH ordonafi trazele. Tohrl e important, fiecare cuvAnt"
Era singurul remediu pe care mi-l oferea, iar eu mi
indopam cu el. Poate cd asta era arma impotriva
ceva-ului lduntric: acel guvoi de cuvinte, acel vdrtej de
cuvinte, acea masd de cuvinte, acel uragan de cuvinte!

Marie Cardinal

Cuvintele transportau neincrederea, frica, neinlelegerea,

severitatea, voinfa, ordinea, legea, disciplina, precum pi
tandref ea, bldndefea, iubirea, cildura, libertatea.
Vocabularul ca un joc de puzzle, grafie ciruia reconstituiam imaginea clard a unei fetile aVezale foarte corect
la o masd mare, cu m6inile de o parte pi de alta a farfuriei, cu spatele drept, neatingAnd spdtarul scaunului, singurd in fala unui domn cu mustald care-i intindea un
fruct zAmbind. Solnifele de cristal cu cdpdcele de argint,
serviciul de SEvres, clopolelul ce atAma de lustrd 9i unde,
pe o bild din marmur6.roz, o Colombind 9i un Pierrot a9leptau sd fie pupi sd se strAngd in brale pentru ca in oficiu sd se audi o sonerie.
Cuvintele reactivau scena' Eram iarHpi fetild. Mai
apoi, cAnd imaginea dispirea, redevenind o femeie de
treizeci de ani, md intrebam de ce acea atitudine rigid5,
acele mAini incleptate pe fafa de masd, acel spdtar interzis? De ce neplicerea aceea, acea jend in prezenfa tatilui? Cine imi impusese toate astea pi de ce? Eram acolo,
pe canapea, cu pleoapele strAnse, ca sd mai refin fetifa.
Eram realmente ea pi realmente eu. Atunci toful era simplu pi lesne de itrfeles. lncepeam sd vdd conturAndu-se
cu precizie dominafia mamei. Ca sd dau de mine trebuie
sX dau de ea, s-o demasc, sd mi afund in tainele familiei
pi ale clasei mele.

inchideam ochii, eram fetifa culcatd in patu-i cu aFternuturi de pAnzX bine netezite, un crucifix pe peretele
de deasupra capului, cu privirea indreptati spre o ugd
i:rchisd, cu pdpupile orAnduite dupd mirime. Un foc de
Iemne gata sd se stingd in pemineu aducea in camerd
sc6nteieri de vulcan, imprdptia umbrele.
O agteptam pe mama. Md luptam cu somnul care md
putea face s[ ratez momenful sosirii ei. Eram cuminte.

Cuvinte care elibereazl

,,DacE

77

nu egti cuminte nu voi veni si-!i spun noapte

M-am apucat si vorbesc despre mama gi n-am mai

contenit pAnd la sfArgitul analizei.
De-a lungul anilor, m-am afr:ndat in ea ca intr-un hdu
intunecos. Apa am fdcut cunogtinfd cu femeia ce voia sd
fiu. A trebuit, zi de zi, sd iau noti de i::rdArjirea cu care
fabrica o fiinp perfecti, potrivit propriei dorinfe. A trebuit si-i apreciez forfa voinfei cu care-mi deforma corpul gi gAndirea pentru a le face s-o ia pe drumul decis
de ea. Thman ftrtre acea femeie pe care voise s-o creeze
gi mine se instalase ceva-ul liuntric. Mama mi abdtuse
din drumul meu, iar acest travaliu fusese atAt de bine fdcut, atAt de profund incAt nu eram congtient5, nu-mi mai
dideam seama.
Despre mama, acum, imi aduc aminte cd am iubit-o
la nebunie ir vremea copiliriei pi a adolescenfei, apoi ci
am urAt-o pi finalmente cd am pdrdsit-o in mod voit, cu
foarte pufin timp inainte de moartea ei, care de altminteri a pus punct analizei mele.
Nopfi calde din tinerefe, cAnd nu dormeam. CAnd,
dupi ce mi tot suceam pi rdsuceam in pat, dupd ce citeam pAnd la sldbirea vederii, md sculam ir c6utare de
nimic. Rdticeam prin spafiosul apartament adormit, pe
culoarul in formd de U; una din ramificaliile acestui U
mergea de-a lungul camerelor, baza deservea saloanele
de primire, cealaltd ramificatie, traversAnd oficiul, ducea
pdnd Ia bucdtdrie. Cunopteam intr-atAt de bine locurile
ircAt n-aveam nevoie de lumind. De altminteri, totdeauna mi-a pldcut sd umblu pe intuneric pi,la acea vreme,
umbra pi misterul se potriveau cu iritarea, cu excitafia
anxioasd cdrora copiii le cad uneori pradd neputAnd sd
defineascd aceastd stare gi cu atAt rnai pufin s-o exprime.

78

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

Toatd viala imi era ilrainte, toatd acea viafi pe care o doream gi care md sPeria!
in aceste deplasdri orbe9ti, ce aduceau a plAnsete, mi

rele ce te fintuiegte, in aerul dens ca o dulceafd. Sdream

pe fereastrd, trdgeam obloanele duph mine gi o porneam prin vie. Agezatd, pe vine, rAcAiam pdmAntul. RAcAiam pdni ce treaba asta tmi provoca dureri, pAni ce
aveam impresia cd mi se dezlipesc unghiile. Cdutam
pietricele care nu semdnau cu celelalte. imi umpleam
buzunarele. Printre ele poate existau ?ntr-adevHr diamante, smaralde, rubine. Ce surprizd ar avea! Chipul i
s-ar destinde, m-ar imbrdfipa, m-ar iubi.
Md atrdgeau de asemenea cupele unor flori, in special cele de la belgild, cele de la rodul-pnmdnhrlui. Ce vedeam inl5untru, cercetAnd cu atenfie, mi amefea: catifele de aur pi de foc, picdturi de elixir, damasc, satin. Precis cH acolo erau sipete fabuloase confinAnd nestemate.
CiopArfeam florile pi nu gdseam nimic. Atunci, in fala
spectacolului pe care i-l ofereau plantele distruse, seara,
imi spunea cu duritate fir glas:
,fie nu-fi plac florile, mie-mi plac, nu trebuie sX le
strici."
VdzAnd grdmdjoara de pietricele pe care o scoteam
din buzunar, cu respirafia intretdiatd, cu mintea in delir,
cu sufletul jubilAnd la ideea minundfiei pe care fdrd doar
pi poate cd ea o confinea pi care avea sd-i lumineze viafa, spunea:
,,Nu fine porcdriile astea in casd,."
Mai erau de asemenea trestiile pi bambupii. Etuiurile
formate i:r spaliile inelelor de pe tulpinile lor imi pdreau
a fi cutiufe pentru obiecte rare. Tiebuie cd acolo se gdseau tocmai butoni de-ai mandariniloq, din care fdcea colecfie. Smulgeam tijele frunzoase pi tdioase ale acestor
plante, dupd care md apucam sE explorez fiecare fubulef. Dddeam peste capitondri cu bumbac alb, cAteodatd
peste minuscule pi fragile hostii ce ocupau intreg orifi-

nenumirate rdnduri, o datd ce'treceam

de primui col; al culoarului, sd fiu smulsd din singur6tate de o lumina in depdrtare ce lisa pe stida de la upiIe salonului dare ropii pi aurii. unul dintre aceste reflexe, deformat din cauza defectului unui gemulef, se rotunjea, sub forma unui ochi, alterAnd puritatea tt*t"P*
reniei sticlei. Acele licdriri ardtau cd mama era acolo. braintam mai repede 9i mai i:r lini9te. Ajungeam in holul de
la intrare din fa;a.ugii deschise ce dddea spre scara de
serviciu. Md opream la hotarul cu intunericul' In capdtul culoarului, scdlddndu-se intr-o lumind cu atAt mai
strilucitoare cu cat era mai adancx obscuritatea itr care
mi aflam eu, stiteh in picioare cu un pahar mare in
mAnd, plin cu vin. Era nemi;catd, tristd pi papnicd,privea in depdrtare, foarte departe. Uneori bea cu inghiltturi mariinchizAndu-gi ochii. Mi se pdrea cd-i priepte' O
datX golit paharul, se ducea in penumbra oficiului, deschidea frigiderul care o plasa atunci intr-o lumind veseld pi confoitabild, scotea o sticld, ipi umplea paharul, stingea lumina in bucdtdrie, apoi o Pornea pe bAjbAite spre
Iu-uru ei, cu intiritorul in mAnd' i9i tndridea upa cu cheia. $tiam cd nu se va mai clinti de acolo pAnd a doua zi'
Pe c6nd era inbucdtdrie, singurd fir lumini, o vedeam
bAndu-gi vinul alb, pi tare voiam sd fiu eu acel vin' Ap fi
dorit sd fac un lucru bun pentru ea, aF fi dorit s-o fac fericitd, ap fi dorit sd-i atragatenfia. imi fAgaauiam sd descopdr o comoard Pe care sd i-o ofer'
Md gAndeum itat de mult la acea comoari incAt, in
orele de siest6, incepeam sd transpir de excitafie'ltt pemAnt se gisesc pietrele prefioase. A9a cd iepeam in soa-

s-a intAmplat fir

79

80

Cuvinte care

Marie Cardinai

cum md situciul. insi nimic altceva, nimic, nimic' De

inima frunram de toate d-ecepliile acumulate' scoteam
-).lor,din
un fluier

vArful tuipinei, 9i-mi confeclionam

impreustrident. Ceilalli.opii *X imitau 9i o porneam
ascunv-afi
asurzitoare, sPre partide de-a
iap."fip
"a,
selea sau de-a urmdrirea'
nici buciNici butonii de mandarini, nici bijuteriile'
ie;eau vreodati cu totul din cap'
lile de aur nativ nu-mi
Mdcar aveam note bune la Pcoald'
mi
Cu trecerea anilor 9i pe mdsurd ce cunoptinlele
ia
de
cert cd terenul
se imbogdfeau, am ufiui itt mod
in general
eia nici aurifer, nici diamantifer, nici
conputeau
nu
^oi.,r,
cu pietre prefioase. Am aflat cd trestiile
cd erau confecii^i u",oi i de-ai mandarinilor pentru
n9a3t1,1i
meleagurile
ii"""fiai" fildeg, de negdsit-pe
in Chitrdiserd
aparlineau unor Persoalne oficiale care
,rl,lu mii de kilometri de aici' Am aflat cd frumuselea
o comoard in
florilor, pentru acei cdrora le pldceau' era
dife,i.r" gi nu prodrrcea vreo altX^comoari' de naturd
ritd.
b1ni:
Am descoperit in schimb valoarea pi existenla
se.yan{
1or, a trocutui pi a schimbului' M-am 1P1:ut
de lllustration 9i
.u+Uu vechi 9i sticlele vechi, colecliile
Comparam toMarie Claireingrim[d'ite prin debarale'
buton de
talul b6nu}iloi mei cu piepl celui mai mic
Scdderea dumandarin exPus in pravaUile anticarilor'
Imi dddeam seama
cea la .rr, r"rrrltut dlzniddjduitor'
nu-i pldl" grrrt"tife 9i de nevoile ei' Pentru ea' cdreia
pe pia!6
ceva
exista
ceau decAt ,,Iucrurile d'e ptel" , nu
Upa fericirii ei
care sd fie pe mHsura poitof"lttltli meu'
pot
imi era ugudu, inchisd deoarece credeam cd n-odupd
nefiind'
deschide decAt cu cadouri' Iubirea-mi
toate aparehfele, cheia potrivitd'

elibereazd

81

M-am refugiat atunci, inconptient, i:r lumea visului,

disprefuind erorile primei copildrii, inepfiile ciutirilor,
srupiditatea speranlelor mele. Toate eforturile acelea zadarnice md fdcuserd sd md resping, si-mi fie rupine de
mine. Am descoperit insi cd mX puteam inventa doar
pentru
mine singurd, i:r ascuns.
t
in afara orelor de gcoald unde inv5;am bine, imi petreceam tot timpul sd md preamdresc, sd-mi atribui valoare.

De-abia veneam acasd gi mi pi duceam pe terasi

unde organizam campionate mondiale, cosmice. Singurd impotriva universului, dar cu o asemenea voinld
de a ir:rvinge, cu o atAt de mare nevoie de a mi exprima, incAt nu md temeam de nimeni, chiar doream
aceastd infruntare.
Cu excepfia unei grdrnezi de butuci nu era_nimic pe
terasa cu pardoseald din cirdmidi ropie. Nu era decAt
cerul i:rtreg. Listunii se irrvArteau cu miile pe deasupra
capului scofAnd piuituri foarte ascufite. Tiebuie cd mai
erau pi zgomotele oragului, dar nu-mi aduc aminte.
Nu-mi amintesc decAt cerul, ldstunii 9i esplanada ro;ie
pe care desenam un gotron. Toate fetele din clasd, toate
fetele din pcoald, tofi oamenii pe care-i cunopteam erau
de fafd,, nu lipsea nici unul. Vom vedea cine va cAptiga.
Alegerea disculefului md preocupa mult. Cel maibun
disculef era o cutie de pastile Valda umplutd cu noroi.
insi, jucdnd aga, ca o apucatd, metalul avea sd se deterioreze pi curAnd fundul cutiei s-ar desface Precum acela al unei banale cutii de conserve. Ceea ce era dramatic, intrucAt nu aveam bani de buzunar. Trebuia deci sd
aptept urmdtoarea rHceald a unui membru al familiei 9i
din lipsd de ceva mai bun, sd joc cu oripice fel de cutie,
fapt ce compromitea campionatele.

82

83

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazE

infldcdrare
Jucam Pentru toatd lumea, pe rAnd, cu o
pe
persoand
pi o forli de intensitate egali pentru fiecare
care o reprezentam. CAnd imi venea mie rAndul, tremuram de fti"e. Aduteori jucam mai bine Pentru ceilalfi decdt pentru mine insdmi.

Cdci md impdrtdpisem pi fusesem foarte atentd la efectele sanctificatoare ale cuminecdfurii. Nu se produseserd. Pur gi simplu md inspdimAnta bonomul acela mic
zdrenlele lui pi cu bdrbufd care mi se plimba prin cavernele sufletului. In acelagi timp mi-era tare fricd pentru
el, de trecerea aceea de la gurd Ia inimd, de acel tobogan
extraordinar al laringelui meu. Invilasem la catehism ci
in cea mai infimd bucdficd de hostie Domnul existd in inftegime. Cum eram ir vreme de rizboi gi trebuia sd se

Hai, domnigoard!
-Domnipoara,
de data asta, eram eu! Glezna mi se incorda. Glezna a cdrei suplefe era garanliaizblnziil
Vegheam la aplicarea cu extremd rigurozitate a regulilor, mai cu seamd cAnd imi venea mie rAndul, nu fineam sd oblin o semivictorie. O cAt de ugoari atingere a
liniei cu talpa gi urma eliminarea. De nenumdrate ori incercasem sd tripez in favoarea mea, insd nu gustasem
gloria. CAnd ajungeam in ,,paradis", era realmente paiadisul. Acolo puteam sd stau pe ambele picioare pi si
mi destind. imi calculam pansele. Niciodatd nu md gAndeam cX eu eram cea care jucase in locul aceleia care' Pe
moment, se afla fir fruntea competifiei, voiam s-o irving'
O porneam din nou ftrtr-un Picior.
Cand md chemau la cind era adeseori intuneric, insd
vedeam perfect liniile de cretd albd ce-mi delimitau cAmpul de bataie. Ldstunii se duseserd o datd cu soarele'
Organizam gi competilii cu mingea la perete, comPgtilii cu arpice, competilii de sdrit coarda, competifii de
yo-yo. Totul depindea de jocul practicat cel mai frecvent
in curtea de recreafie de la pcoald.
CAnd mi se intAmpla sd fiu campioana lumii, md

simfeam atAt de mulfumiti, incAt atunci inlelegeam

perfect ce spunea mama ir:r legiturd cu binefacerile impertaganiei. Ea garanta cd, o datd intrat in suflet, Crisios oferi fericirea, bunitatea, infelepciunea, Paceai
exact ce simfeam eu dupd ce cAptigam un campionat
epuizant.

ir

i.

facd la orice economie, preotul impdrfea hostiile

Pucare
creatura
micd,
cu
atAt
mai
era
bucata
cAt
Cu
tru.
Pe
o confinea era, logic, mai micd pi cu atAt ii sporeau gansele ca sd se piardd ir complicaliile din organismul meu.
Eram foarte preocupatd de ce se petrecea inlduntrul
corpului. Copil fiind, mama imi spusese: ,,Dacd tnghili
un sAmbure de cireagd, ifi va crepte un cireg in burtd'"
Deduceam cd dacd ap inghili o simAnli de strugure
mi-ar cregte o vifd de vie, un sAmbure de caisd, un cais
etc. inni m6ncam fructele cu cea mai mare atenlie 9i dacd,

din nefericire, mi se intAmpla sd treaci un sdmbure, nu

mai izbuteam sd adorm. Simfeam copacul crescAndu-mi
inlduntru, mi apteptam dintr-o clipd fir alta sd-i vdd ramurile incdrcate de fructe iegindu-mi prin nHri, prin
urechi, gurd, imi simleam degetele preschirnbdndu-se in
rdddcini. Finalmente vomarn pi in sfArgit imi venea somnul. Apoi simfeam realmente cd ea md lua tn brafe, imi
aranja pdrul, md schimba, imi primenea cearpafurile pi
fala de pernd. Eram in al noudlea cer, de o fericire perfectd. O auzeiun spunAndu-i bonei.
,,Trebuie cd nu digerd fideaua din supd. Uite, e intreagA."

Adormeam in bralele ei, strAns lipitd de ea, eram cea

mai fericitd fetild din lume.

84

Ca sd revin la campionate, voi sPune ci au fost foarte importante. Pentru cd adeseori cAptigam, iar aceste vic-

torii imi confereau in secret o valoare Pe care n-o avusesem niciodati. Md simfeam demnd de ea, de austeritatea ei. imbrXfipdrile, emofiile, toate astea erau bune pentru cele pldpdnde! Nu mai aparlineam acestora' ptiam si
lupt, sd md ardt generoasd, onestd, itr fine, bund' Nu asta
eti.e voia sd fiu: bun6? $i voi fi inci pi mai buni practicAndu-mi cu adevdrat religia de care ea era atAt de legatd. Aga m-am hotdrAt s-o lesofesc la liturghiile de diminea!5.
Aveam acea vArsth cAnd adolescenla incepe si-mi
pdtrundd mintea, s5-mi brilzdeze 9i sd-mi imblAnzeasca truput. Mergeam aldturi de ea, dis-de-dimineafd' Ne
rdsunau pagii pe asfalt. Vorbeam pufin. Ghiozdanul
imi atArni greu. Cu atAt mai greu cu cAt acele campionate pi in primul rAnd mama nu-mi ldsaseri vreme
si-mi fac temele pentru acea zi. O sd mi le fac de cum
ies de la bisericd, in drumul spre gcoald, in autobuz

apoi in tramvai.
sigurd cd n-ai mdncat nimic, n-ai bdut nimic?
- Epti
Sigur6. Cand m-am spdlat pe dinli am fost atentd
sd nu inghit apH.
Bine. De cdtd vreme nu te-ai spovedit?
- De
zece zile.
- E mult.
N-o sd te spovedepti cu pcoala?
mdine.
-Da,
in acest caz, e preferabil sX nu te impdrtdpe1tt azi,
nici mAine dimineali. Suntem in intArziere, n-ai avea
timp sd te spovedegti inainte de iiturghie.
ia spovedanie sPuneam i:rtruna acelapi lucru: ,,Tatil
me,r, rm mintit, n-am fost ascultdtoare, arn fost lacomd,
am spus cuvinte urAte" AtAta tot. Degeaba imi frdmAn-

85

Cuvinte care elibereazd

Marie Cardinal

nu giseam nimic altceva. Nu era totupi posibil intrucAt ea imi spunea cd sfinfii pdcituiesc de cei
pufin papte ori pe zi. Asta era situafia, nu indrdzneam sd
md uit la preot prin grilajul de lemn pi debitam in pripd:
,,Am mintit, n-am fost ascultdtoare, am fost lacomd, am
spus cuvinte urate"

1am mintea,

Atata?
atAta.

-Da,
N-ai pdcituit impotriva puritifii,

- Nu, pdrinte.
- Niciodatd?
- Niciodati.
-Nu ptiam ce voia sd spund.

copila mea?

Bine. Spune-fi Actul

-Atunci
urma partea mea de glorie. il ptiam pe dinafade cdintd.

r6,pecel vechi pi pe cel nou. in perioada rdzboiului i se

,.hfurrbusere cuvintele pentru simplificare. imi plicea cd
Biserica se modemiza!
Doamne, regret foarte mult cd te-am ofensat pentru cd tu epti nesfArpit de bun, nesfArpit de binevoitor pi-!i
displace pdcatul. irni iau angajamentul ferm cu ajutorul
Sfintei Tale indurdri sd nu te mai ofensez gi sd fac penitenld.
Drept pocdinli, vei spune 3 Bucurd-te Marie SiSTatill nostru, Mergi in pace, fiica mea.
Pocdinla se reciti pe rozariu. Lrtdi cruciulifa, urmatd
de bobile ingirate pe partea liberd a linfigorului, ca sd-fi
faci semnul crucii, gi apoi pirul de Aae. Aveam acasd o
intreagd colecfie de mdtinii. Din aur, din argint, din cristal, ametist, imitafie, din Lourdes, Ierusalim, Roma, binecuvAntate de papd, de monseniorul X, de preotul din
Ars, cele ale bunicii, ale strdbunicii, ale mamei, de la cdsdtorie, de la prima impdrtipanie, de la logodni, de la

86

Marie Cardinal

Cuvinte care

doudzeci de ani. Trebuia o tehnicd speciald pentru ca sH

ajungi exact la ultima mdrgea la- sfArpitul rugdciunii'
Arareori ajungeam' Sau eram la ultima bobiF pi-mi mai
rdmAnea a" tp"t jumitate din rugdciune, atunci rdsuceam multd rriu*" bobiga intre doud degete, cel mare 9i
ardtdtorul, sau terminasem gi-mi mai rimAneau trei bobile, atunci trbuia sf, socotesc: o bobili: m, o bobil6: i'
o bobi;d: n.2

in timput liturghiei era foarte reculeasd'

Stdtea

ge-

nunchi uproup" pe toatd durata slujbei' Eu o imitam' iar

ta iegirea din bisericd genunchii imi, erau brizdafi cu
din
adAnci gdnfulefe oblice de la sciunelul df rugiciune
fruii
observam
pai. O priveam ca sd procedez apijderea'
mosut profil, nasul drept, buzele bine conturate' pleoapele inchise peste ochii-i verzi, mantila gri apezatH ca o
negure peste ondulafiile pnrdui pi apoi mAinile-i de regiria nt"*"ipate,lungi, albe, fermecitoare, cu unghii lucioase pi pilite.
Nu eri aproape nimeni in bisericH: vreo cAteva bHtrane vArdte in.tmbra naosului lateral pi noi doui in primul rAnd al naosului, pe scdunelele de rug6ciune ale familiei. La acea ori seivea drept sacristand, dHdea rdspunsurile gi suna din clopofel. Chiar 9i cAntam' AmAniouA aveam voci profunde. Prefacerea, impdrtdpania'
momente intense a cdror intensitate nu izbuteam s-o
simt, iar asta md fdcea sd-mi plec pi mai mult capul' de
rupine. Md fdcea s[ md rog incd 9i mai bine' GAndindu-md la toate cuvintele.
juuentu'
,,lntroibo ad altare Dei. Ad Deum qui laetificat
tem meam.

-l i. *"*l

francez: ,,un grain: si, un grain: soi, un grain:

la: ,,ainsi soit-il": amin (N. f.).

til"

(de

elibereazd

87

qui tollit peccata mundi.

Domine non sum dignus ut intres sub tectum meum. Sed
tantum dic aerbo et sannbitur anima nlel."
Ecce agnus dei, ecce

Studiam latina, traducerea era simplX: ,,Doamne, nu

sunt demni si Te primesc sub acoperipul meu. Dar spune-mi doar un cuvAnt gi sufletu-mi va fi vindecat."
Dar sd spund o datd cuvAntul! Sd fiu plind de har! Fie
sd mi iubeascd! Nimic. Nimic altceva decAt soareea
ca
le ce rdsdrea ca un miracol pi fdcea si strdluceascd vitraliul din spatele altarului. Cristos rdstignit cu picioarele
strdpunse, cu mAinile strdpunse, cu coasta strdpunsd stdtea in echilibru intr-o lumind acum de un rogu-aprins,
cu firavele-i coapse pi cu pAnza-i brodatd.
Venea apoi goana nebund prin grddinile din parcul
Galland, cu o carte deschisd in mAnd, cu ghiozdanul deschis, cu uniforma rdvipitd. Lecfia la istorie,lecfia la matematici. Dupd care, i:t tramvai, fir mare vltezd,, pe.genunchi, retroversiunea sau traducerea latind, disertafia.
Tramvaiul zgdlldia, zdruncina.
Domnigoard! Caietul dumitale e o otreapd!
-pi nu
fdrd motiv. Ca pi cum eu aF avea timp sd trag linii drepte, sd scriu titlurile pi subtitlurile cu cemeluri colorate, sd pun data!
pi-apoi, e prost scris!
-Era adevdrat,
iar tramvaiul nu rezolva nimic. Scrisul
era ca pi religia: degeaba md strdduiam, nu-mi iepea. Ap
fi dat orice sd fac ,,D-uri" ca Solange Dufresnes, sau
,,m-t7ri" ca mama. $i-apoi, fdceam pete pi gtersdfuri. Stilourile nu-mi funcfionau niciodatd.
Picat, tema e bund, insd ifi scad doud puncte pentru aspect.
Nu-mi pdsa intrucAt notele n-o interesau pe ea. Cel
pulin nu se uita decAt la cele proaste. Cu degetu-i fru-

88

Cuvinte care elibereaza

Marie Cardinal

mos urmdrea coloana cifrelor 9i se oprea la cele sub

zece.

avut un 6 (sau un 4 sau un 3)'

- 6!Ai
La croitorie.
- Dar e foarte importantd croitoria' Trebuie sd gtii
sd-fi faci tivurile gi sn-fi copi nasturii. Zdu, md-ntreb ce
ne vom face cu tine, O i:rgilati.
O ingdlati! O ingilatd era ca netoatd, ca negreald, ca
scotoceild, ca sperieturi, ruginiturd, ca pdduchios, monstruos. Era ceva flasc, fermentat, cleios. Nu semdna i:r
nici intr-un caz imaginii pe care o avealn despre ea pi cu
care voiam sd semdn. La iepirea de la liturghie mirosea
a lavandd. Colpu-i excesiv de robust, cu polduri late, dar
cu gambe subfiri pi distinse, era intr-un costum de gaUaraina gri-bleu avAnd o linie ciasicd, impecabil' Mocasinii ii eriu lustruili. Avea sd ia autobuzul care o va duce
pe colinele oragului, acolo unde ii primea pe copiiistrdLii.n uo stafie terminus. Toli o cunopteau: controlorii,
goferii, incasatorii. O sdrbitoreau in fiecare dimineafd' Ii
ofereau buchelele de anemone 9i de narcise galbene ori
de panselufe, dupd anotimp. ii aduceau pe cei nou-ndscufr, impopofonali ca de Paradi.
La despergire, imi ficuse pe frunte, cu degetul mare,
un mic se-t al crucii pentru a-mi spune la revedere'
,,Du-te gi sd invefi bine!"
O pomeam alergAnd spre 9coal[,ldsAnd-o cu sdrmanii ei care o inconjurau, fericili cd o vdd, ci o ating, o
aud.
Acel semn pe frunte era un stigmat. imi pdrea cd-i vizibil pentru toatd lumea. Mi-l inchipuiam aidoma unui
lichen stAns, bombat Pi moale sub degetul ardtdtor, ca o
cicatrice, care nipddepte literele gravate fir piatra vechilor morminte jilave.

89

in copildrie, religia ocupa un loc^foarte important

deoarece md ajuta sd ajung la mama. In sine n-avea nici

pentru mine cici n-am avut niciodatd nici

credinld, nici har. Totupi, nu pentru ci nu m-ap fi rugat,
nu l-ap fi implorat pe Dumnezeu.sd-gi Pogoare asupra-mi una din acele mane ceregti ce mi-ar fi domolit agitafia, vinovdfia. Cdci, firepte, nu posedam virtufile acelea creptine care-mi erau descrise. Pe parcursul meditagiilor la care erarn adeseori constrAnsi (furtrucAt frecventam o gcoald religioasd pi, irn plus, marna era o practicanti frecventX) md plictiseam ingrozitor. Nu izbuteam sd
reflectez. Dacd mi se sPunea sd meditez un sfert de ori
asupra caritdfii. creptine, sPre exemPlu,lncepeam sd fac
la fel ca tofi ceilalfi, imi propteam capul in palme gi-mi
spuneam: ,,Iubiti-ve, e intr-adevir bine. Da, trebuie sd
ne iubim unii pe ceilalli, asta-i adevdrat gi nu-i ugor pentru cd unii n-au chef sd iubeascd pi apoi existi alfii pe
care ai vrea sd-i iubegti gi nu se lasi iubifi." $i asta era
tot, nu mergeam mai departe, md aPucam sd mi gdndesc la altceva, fircercam si-mi fixez privirea pe materialul hainelor mele, pe urzeala fesdturii. De fiecare datd
insd md-ndepdrtam, md abdteam pe nesimlite pi md g6ndeam la ce nu trebuia sd md gAndesc: ce voi face in recreafie, sau Ia iegirea de la liturghie, sau joia viitoare. Nu
izbuteam sd-mi curm gAndul de la asemenea lucruri
gi-mi era rugine. Md luptam sd-i pun frAni escapadei pi
sufeream realmente ci nu aveam tiria si scap de aceasti lipsd de concentrare. Cum eram incredinlati cd paradisul pi iertarea Domnului nu se oblin decAt prin sacrificiu, suferinld, dificultdfi, mizerie, deduceam cd, Iogic,
md voi duce de-a dreptul in Infern gi ci in acel moment
insugi Dumnezeu increlea din sprAncene pi plAngea din
cartzasupirdrii pe care i-o pricinuiam. Iepeam intr-o diso semnificafie

90

Marie Cardinal

poztlieproaste din aceste examene de con9tiin|5: iI rdnisem pe Dumnezeu Pe care marna il iubea, cdruia ii sacrifica totul. Era ceva de nerezolvat.
De aceea, daci nu reugeam sd md conformez in interior trebuia s-o fac in exterior. CorectX, politicoasX, elevd buni, curati, virtuoasi, supusi, econoamd, serviabiId, pudicd, milostivd, onestfr, izbuteam cu chiu cu vai,
adeseori cu vai, pentru cd-mi plicea prea mult si md distrez gi sd rAd. imi murddream hainele pi mAinile, md juleam, caietele-mi erau pline de pete pi de gtersdturi. Eram
totupi o fati buni, nu foarte prezentabild, insd virtuoasd, onestd pi elevi bund gi fdceam un efort vizibil ca sd
am o reali viaf5 religioasd.
in fapt, singurele momente itr care reu9eam sE am o
atitudine religioas6 erau momente de extaz create de
obiecte ori de anecdote. Ceva foarte concret. De exemplu, istorioarele despre miracole, cdnd Isus mergea pe
api, cAnd irrmullea pAinigoarele pi peptigorii, cAnd ii vindeca pe bolnavi ori ii invia pe morfi etc. Md Puneau Pe
gAnduri pi realmente imi plicea Isus ca o persoani intr-adevdr capabili, Pe care efectiv ap fi vrut s-o cunosc/
cu care m-ag fi plimbatbucuroasd pe drumurile din Galileea sau din altd parte. Da, mi-ar fi pldcut sd md duc in
Paradis pi si-l firtAlnesc gi si asist la jongleriile pe care le
fdcea. Din acelagi motiv in timpul liturghiei imi pldcea
mombntul prefacerii cAnd pAinea 9i vinul se transforma
in trupul gi s6ngele lui Cristos. Remarcasem intr-o zi cd
aceastd hostie nu semdna cu pdinea, atunci mama imi
explicase cum pi de ce se fabricau hostiile gi cI de altuninteri numai protestanfii mAncau pAine pentru a se impdrtdgi. Dintr-o datd am crezut cd am fdcut un pdcat dorind
pAine gi am ilrceput sd privesc hostia exact ca 9i cum ar
fi o pAine mare rofundd apa cum vezi in unele tablouri

Cuvinte care elibereazd

91

reprezentAnd Cina cea de taind. Oricum, eram foarte fericita in ziua de Pa9ti gi-mi pdreau delicioase feliulele de
cozonac ce se impirleau atunci la liturghia mare' Imi
pldcea gi muzica religioasi. Unele cdntece md rdscoleau,
mai cu seamd Stabat Mater din Vinerea Mare' Aveam o
voce joase, iar corurile de fete erau intotdeauna foarte
frralte. Ca sd-mi urc vocea pAni la acele altitudini eram
obligatf, sX-mi increfesc fruntea pi si umblu dupX muzici pbnd i:r vArful degetelor de la picioare, fapt ce-mi dddea un fel de ameleald 9i o upoard migrend pe care le
apreciam mult. imi pdrea cd aceste indispozifii erau
semn al misticismului.
Singurele meditalii care mi-au fost realmente pline
de reflecgii erau acelea in care mi afundam seard de seari dupd rugiciune, ingenunchiatd in fafa crucifixului
atArndnd dJperetele de la capul patului. Crucea era din
abanos, Isus-era din fildep, la fel pi specia aceea de banderoli deasupra capului siu pe care sta scris Inri, cuiele erau din bionz' Acest obiect imi fusese fdcut cadou in
ziua primei impirtdpanii. intm edificare, mama-imi ddduse-amdnunte in legdturd cu prefioasele 9i nobilele materiale ce comPuneau ansamblul. ,,$tii, e un crucifix
foarte frumos, d" ttta." valoare, e o adevdratd operd de
art6." Nimic nu-i prea frumos cdnd este vorba de Dumnezeu. Astfel c5 seara admiram in acelapi timp abanosul, fildepul, bronzul pi pe Isus torturat' Stdteam multd
vreme si studiez cuiele. Pentru cele de la mAini imi inchipuiam cd treaba se petrecuse simplu, trecuserd ugor
printre oase, insd pentru cele de la picioare, trebuie cX
i rt"t" mai greu, cu siguranfi cd i le infipseserd oricum'
Povestea asta imi Provoca dureri la picioare' $i coroana
de spinil Imposibi sd-;i lase capul pe spate, s-ar tiizblt
de ciuce pi Jstfel spinii i-ar fi intrat furcd pi mai addnc in

93

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereaza

craniu. Stiuse sd-pi giseasci o pozifie cum nu se poate

mai potrivitd, capul in fafd, bdrbula in piept' Rana triunghiulard dintr-o parte nu-mi sPunea cine ptie ce, bustul ii era atAt de slab, coasteie-i iepite, ca scheletul unei
unei bdrci abandonate, ca acei bieli cAini care scotocesc
prin gunoaie. Sidbiciunea aceasta imi dddea mai mult
de gAndit decAt triunghiul rdnii de-abia marcat de fildeg. Picioarele, dimpotriv5, ii erau foarte musculoase,
cele ale unui atlet. pi-apoi, pilnza decentX din dreptul
sexului. Era altceva! Picioarele acestea frumoase, misterul acesta de dincolo de zdrenle... Nu zdboveam firdelung in acea zond pi totupi tocmai ea mi ficea sd-mi dea
lacrimile gAndindu-md cd murise pentru mine. Ca si
conchid, imi infigeam cuiele in vArful degetelor, trebuiau sd-mi producd un pic de durere. Cred cd mi-ar fi plXcut efectiv sd-mi dea sAngele, dar n-am ajuns niciodatd
pAni acolo. Apoi, semnul crucii la iuleald, un fel dezdpdceald magici gi hop, dintr-un salt eram in apternuturile cu miros pldcut de legie, in perna de puf Pe care o
iubeam tare mult gi pe care o strAngeam in brafe. Nu riscam, nici mdcar in plind vard, sd-mi las un picior ori o
mAnd dezvelite ca nu cumva scArbopii demoni de sub
pat si md prindd pi sd md ducd ln infern. Vdzusem in
vechiul catehism al strdbunicii doud mari ilustrafii:
moartea creptinului pi moartea pdcdtosului. Creptinul
murea stAnd pe jumdtate aSezat, susfinut in agonia lui
de ingeri cu aripi frumoase, privirea ii era atrasi fir sus,
inspre lumina strdlucitoare a Domnului, de dincolo de
baldachinul cu ciucuri. Creptinul avea o cimagi de
noapte impecabild, firchisd la gAt pi la mAneci, cearpafuri
frunroase nepifonate, mAinile-i impodobite cu un pirag
de mdtdnii stdteau impreunate ilrtru rugdciune. CAt despre pdcdtos, acesta era pe un pat mizerabil in dezordi-

Diavoli cu nigte cozi in

formd de sdgeati, inarmali cu furci (din cauza acestei
unelte totdeauna am crezut ci Neptun e un diavol), il
duceau pe pdcdtos de brafe gi de picioare sub pat spre
focul din infem din care se vedeau cAteva fldciri ce fircepeau sd atingd upor mobilele jalnice din sdrdcdcioasa
mansardd unde se petrecea aceastd agonie.
$tiam totupi cd nu asta era important, gtiam cd trebuie
sd alung aceste imagini, oricAt de sfinte ar fi, pentru a reflecta asupra unor lucruri Precum,,Dumnezeu e un simplu spirit" sau la sfAnta treime,,un singur Dumnezeu in
trei persoane: Tatdl, Fiul gi Sfantul Duh". Atunci insE povestea lua o trtorsiturd proastd. Tatdl cu sandale pi barbi, Fiul cu sdngele, crucea, in fine Sfantul Duh, pasdrea
aceasta! Mister. Pasdrea se preschimba in pescdru;, iar
pescdrugul ajungea pe plaja mea preferati cu valuri, cu
umbrele de soare, stAnci gi cu bdiatul care-mi pldcea! P5cituiam, pdcdtuiam, pdcdtuiam, fdri-ncetare. Origice pldcere imi era umbriti de acest fapt. N-aveam i:rcredere in
mine pi era greu de suportat aceastd neincredere. Ca si-i
plac mamei nu trebuia sd fiu o pdcdtoasi. Or, eu eram o

9?

ne, se contorsiona pi se strAmba.

picdtoasd gi incd una mare.

Singurele momente cAnd eram ?n perfectd armonie cu
marna, cAnd eram sigurd cd o inleleg bine gi cd nu fac nimic din ce i-ar displdcea, erau acelea ale plimbdrilor prin
grndini.
Ne petreceam toate vacanfele pi toatd vara la proprietatea familiei. Venise rdzboiul pi ne privase (eram inc6ntatd) de verile din Franfa. Apa ci locuiarn acolo pe durata celor trei luni 1*gr. fierbinfi, fdcAnd naveta intre ferma din mijlocul podgoriei pi vila de la malul mdrii, legate intre ele prin cAfiva kilometri de drumuri prifuite, ndpidite de zgomotul asurzitor al greierilor.

94

Marie Cardinal

Amintirile mele fericite, adevdratele-mi rdddcini fin

de fermi, cum ghirlandele atAmd de un pom de Criciun'
De ce? Pentru cd acolo imi petreceam vacanlele, iar timpul imi aparfinea mai mult decAt se intAmpla in perioada de gcoali? Datoritd spafiului nesfArpit? La fermd era
Algeria, in orag era Franfa' Eu preferam Algeria'
Tmi pldceau icele vAlcele 9i dealuri ropcate plantate
cu vili de vie, aleile de eucalipli, vegetalia sdlbaticd 9i
sdracl a pidurilor alcdtuitH din pini pipemicifi, din fistic, grozame gi arbatus, pdmAntul uscat in care crepteau
tufe de cirnbripor. in comparalie cu aceste vaste intinderi
austere, fertilitatea pi fantezia locurilor irigate imi erau
oferite ca o sirbitoare zilnic6.
Peste podgorii gi pAni departe in zare plutea un miros blAnd de pdmAnt afAnat. in grddini, din zori pAni-n
noapte, era o nebunie a nirilor: iasomia, portocalil smochinii, chiparogii pi, ca irncheiere, dupd stropitul de sear5, taman dupd ce pdmAntul gi-a deschis inima rdcorii,
parfumul subtil gi vesel de regina noPFl. Similar in priiin;a culorilor. Pe fundalul de argili ropie al sobrelor terenuri cultivate se inpirau verdele-negru al podgoriilor
gi verdele-gri al mdslinilor, bejul butucilor de vifd de vie
albastrul uniform 9i
pi al tulpinilor, cum se cuvine,
^sub aProaPe de bazine,
i.hsd,
gters al unui cer prea luminat.
dddeai peste rogu-stacojiu, galben, indigo, aIb, roz
aprins, portocaliu, violet, peste culoarea smaral{"l*, 1
furcoazei, a safirului, a ametistului, a diamanfului. Imi
venea sd dansez in mijlocul lor cu clopolei la picioare 9i
la mAini pentru ca toatd lumea sd-mi audd mulfumirea'
Casa era joasd gi solidd, construitd de cel dintAi strdbun din Bordeaux, care 9i-o dorise asemenea caselor de
pe meleagurile lui: simpld, practicd, rezistentd 9i i:rcipnlout". La inceput, era o fermi consolidati,lmprejmuitd

Cuvinte care

elibereazi

95

cu ziduri inalte de cinci-pase metri. Cand am vdzut-o pentru prima dati, nu mai avea decAt o bucat6 din acele zi-

duri irnalte, firspre curtea de la intrare, strdpunsd de un

portal uriap cu grfizigroase. ir'*auntmt locuinlei, camerele erau spafioase pi comunicau intre ele. Salonul mare,
ce se trtindea cAt cuprindea fa$ada, era amenajat pentru
persoanele adulte cdrora le-ar pldcea vinul de porto, havanele gi muzica clasic6. Prin geamurile de la ferestre,
dincolo de doi presupupi arbugti de piper romantici din
care curgeau fnrnzele dantelate pi ciorchinii de bilule rogi, zdreaifrumoasa podgorie, cdtvezi cu ochii.
Serviciul lent gi grijuliu era asigurat de slujitori
arabi care, pentru a servi la mesele de gald, ipi puneau
veste brodate, pantaloni iargi de pdnzd' eparfe in culori stridente pi fechini de aur pe fruntea tatuatd. Picioarele lor goale nu fdceau zgomot pe lespezile negie
gi albe ale pavajului. MAinile lor, vopsite in rogu cu
praf preparat din arbusful hene6, duceau cu respect argintiria familiei.
Sub frontonul triunghiular al locuinlei, irtre cer pi p6mAnt, era itrscrisd data construcfiei: L837.
Ferma avea gridini intinse. Mai intAi, gridina pentru
plimbare, cu partere, alei de rosmarin cu crengile scurtate, cu bolfi de verdeald, una in formi de chiopc acoPeritd de o iasomie cu flori mari, radiale. Din acea iasomie
rupea Youssef gridinarul in serile cAnd o Pornea haihui,
Dumnezeu ptie incotro, pe cAmpul pustiu. Ipi punea cAteva firicele bine strAnse deasupra urechii stAngi, peste
turbanul de mitase gi lXsa o urmd parfumatd pe oriunde trecea. Era zgArcit in aceastd privinli, nu dddea nimXnui din florile astea, doar mie, cAnd pi cAnd. Gridina
aceea md cam plictisea. O consideram frumoasd, insd
aranjamentul ei nu md impresiona. ii preferam grddina

96

ir

care crepteau

Marie Cardinal

flori

9i plante de tdiat Precum pi grddi-

na de zarzavafrati.
Dirnineafa devreme mama pregdtea cogurile cu fundul plat, foarfecele de grddinar pi o porneam.
inni pldceau la nebunie acele ilrceputuri de ziud petrecute irr verdeafa inci foarte ricoroasd a zonlor Descopeream noile flori pi noile frunze Pe care mi le pregdtise
noaptea. Ni se irtdmpia si agteptdm peste o sdptimAnd
inflorirea vreunui trandafir sau a vreunei datii. in fietare dimineaid fdceam un PoPas prelungit tr fafa bobocului de floare ca s[-i observdm evolufia. La-nceput micu],
creptea pufin cAtea pufin, se ilrtredeschidea in partea de
sus ldsAnd sd i se intrevadd petale incolore, incd strAnse
gi lipite unele de altele. Apoi, intr-o bund dimineal6',bobocul incepea si plesneascd ici pi colo, si tragi in toate
direcfiile, ia sutiemrl spdldtoresei spaniole care nu izbutea sd-pi ascundd sAnii mari.
se va deschide ii vom face un buchet de
- CAnd din crdife, galbenul lor i se va potrivi foarjur-imprejur
te bine, gi din algi trandafiri mai pali, cei din aleea cu
migdali care sunt sidefii. Cred cd va fi incd pi mai frumos decAt anul trecut.
Astfel, cu totul absorbite 9i satisficute, ne ocupam de
culesul florilor penhu improspdtarea ori inlocuirea buchetelor din casd. CAteodatd, in holul de la intrare/ confecfiona buchete ce atingeau pAnd la doi metri ind$ime,
cu ramuri de mogmon 9i tije de yucca, plantd cu flori
dese, albe, dispuse in formi de piramidd.
Aranjamentele florale fdceau parte din educafia unei
tinere fete de condilia mea. Mama excela in aceastd privinfd, iar mie imi pldceau florile, parfumurile, culorile,
formele gi misterele dinliuntrul inimii 1or, acolo unde
credeam sd descop5r, cAnd eram mici, butoni de-ai man-

Cuvinte care elibereazi

97

darinilor. Nu-mi dispirea niciodatd speranla ci intr-o

bun| zi o si gisesc ceea ce ar face-o fericitd, incd pi mai
fericitd gi mai frumoas5., ceea ce ar risipi neinfelegerea
aceea dintre noi, imposibilitatea in care md aflam, nu
gtiam de ce, de a-i pldcea intru totul.
Momentul lecfiilor pe care mi le dddea in legdturd cu
alcituirea buchetelor era acela in care md infelegeam cel
mai bine cu ea. Md invdla cum si aranjez florile intr-un
vas. irni spunea sd aleg mai intAi vasele, in funcfie de flexibilitatea tijelor ce aveau sd fie aranjate irduntru. imi
ardta cum unele combinafii erau imposibile sau foarte
greu de oblinut, datd fiind suplefea unor flori care nu
mergea cu rigiditatea altora.
in cursul diminelii ne petreceam negrepit o bund bucatd de vreme ftr grddina sJ zatzavaturi care mirosea a
;elind pi a ropii.
Legumele ca nigte obiecte prefioase! Vinetele, pepenii
galbeni, bostanii, ardeii iufi, rogiile, castravefii, bobii, dovleceii, fasolea, toate proaspete, crescute, strdlucind de
sdnhtate, trimilAnd reflexe aprinse sau intunecate in scobitura robustelor frunze. Pdtrunjelul, morcovii, napii, ridichile, salata, ceapa, hagmaua, arpagicul, hasmapchi,
toate aceste legume bine rAnduite in grdmezi verzi, netede sau cu zimfuri, rdspdndind mirosuri de mAncare
bund, de masd familiald, de tihnd, de cdldurd. Florile de
usturoi, in vArful tijelor lunguiefe, etalAndu-pi rozul delicat pe deasupra celor ropii, violet pi verzi.
Veneau apoi portocalii celor patru anotimpuri, mandarinii, ISmAii, grepfrutul, mo;monul, sub care ne
opream ca sd gustdm cAte un fruct plin de zeam5, unde
rdcoarea noptll mai era incd prizonierd.
[n sezon, ne terminam intotdeauna plimbarea trecAnd
pe la intinsa parceli umbroasi cu violete din care con-

98

Marie Cardinal

fecfionam buchete rotunde 9i parfumate' MAinile l"ng-r

ale mamei c5utau cu dibdcie pi descopereau florile pe
sub frunzele late, infrumusefate de rouS'

VI
lgeria francezd trdia in plini agonie. Era
vremea cAnd, dupX cum spun specialigtii,
Rizboiul din Algeria il cAptigaserX din
punct de vedere militar francezii. Cei mai buni soldafi ai
noptri, aceia care de-abia fuseserd betufi mdr in hrdochina', orgatizaserd inbolovdnipul din terenurile muntoase
marea hdrpiald: pugtimea contingentului, tineretul din
Saint-Malo, Douai, din Roanne pi de prin alte pdrfi (tofi
vor fi insemnafi cu fierul ro9u ca animalele unei cirezi
afurisite), cu c6gti, cizme, arme automate gi mapini blindate, primiserd ordin si se itrtreacd tr a-i omori Pe Partizanii algerieni sldbdnogi gi fanatici. Copiii Franfei cddeau in luptele corp la corp, vomitdndu-gi malele ti Patriotismul, ceilalfi insd cddeau trcd gi mai gi. in cele din
urmi, bHtdlia a incetat din lipsd de combatanlt'.Parnzanii algerieni care putuserd si scape teferi se refugiaserd
fir orape, unde deveniseri eroi pi unde, ca in basme/ cuvintele de pe buzele lor, ca nigte diamante gi trandafiri,
curgeau prin palate pi prin cartierele populare.
Bdtdtia tricolord incetase agadar. Pentru ministrul
Rdzboiului de la Paris, in Algeria nu mai era rizboi. Nu

101

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

mai trimiteau aici nici tunuri, nici gloanfe, nici mii.uliere, nici grenade, nici napalm' Pentru impundtorul
r"gito" de sJcoteli al economiei franceze domnea lini9tel totale, deoarece cdzlle, electrozii, perechile de palburti 9i
me, loviturile de pumn in mutrd, picioarele in
in iestic.rle, ;igdrile stinse pe sfArcul sAnilor 9i cozile'
nu se
astea se gdseau la fafa locului: fleacuri' Tortura
Tortura era
socotea, lrin urmare nu conta, nu exista'
numai oiimpld chestiune de imaginafie, nu era ceva

ze dupd, tobele arabe, in stare sd. rumeneascd cldtitele pi

sd toarne ceai de mentd.
in orap, ca Ia fermi, eram un copil solitar. Mama,
dupi liturghia de dimineafd, pleca s6-pi ingrijeasci sdracii in dispensarele din orag ori in rad'mas3 din sate.
Nu se irrtorcea decAt seara, epuizatd., sleitd de oboseald. Toati ziua fdcuse injecfii pi pansamente, ascultase
vaiete gi mulfumiri, ipi ddruise cu multd larghefe, intru
cea mai mare glorie a Domnului ei, rdbdarea, atenfia,
gtiinla gi dragostea. ii botezase in ascuns pe muribunzi:
,, ASa-i totdeauna recuperat. "
CAnd se itrtorcea acasd nu-i mai rdmAnea nimic altceva decAt dorinfa de a dormi, cu greu instinctul de a-9i
face datoria gi nici o brumd de rdbdare. Eu, privilegiata, care locuiam sub acoperipul ei, n-aveam nici o scuzd pentru sldbiciunile mele.
De-ai fi vdzut suferinlele Pe care le-am vdzut eu
astilzi, ai ingenunchia gi te-ai ruga lui Dumnezeu sd-i
mulfumepti pentru cd fi-a dat ceea ce fi-a dat.
Cand cineva are Fansa de a avea ce ai fu nu mai are
decAt un singur drum de urmat: sd-l preamireascd pe
Domnul, sd-i ajute pe ceilalli gi s[ nu se ocuPe de sine.
doar o zi dintr-acelea ale siracilor Pe ca- De-ai trdi
re-ivizitez in fiecare zi, ai infelege fericirea de a merge
la gcoala ta pi ai fi mereu prima.
De-ai gti ce inseamnd sd n-ai incdlliminte, ai avea
grijd de a ta. (La fel pentru rochii, mantouri, pulovdre

100
se

serios.
era trtr-o agonie rYtinga.
$i totugi, Algeria francezd
rdzboiului
se, irt totaia defradare, in abjecfie, in sAngele
civil ale cdrui bdlfi mari picurau de pe trotuare Pe Fosele urmAnd traseul geomeffic al joncfiunilor din ciment'
in josnicie' cu ripostele
f roprii civilizaliei.lra sfAr;itul
,"..rlur" ale arabilor, cu teribilele lor moduri de a pldti:
trupuri sfArtecate, organe sexuale tiiate, fetu9i spAnzu-

rafi, grumazuri desPicate'

'frii putu ci cevi-ul liuntric mi s-a inrdddcinat intr-un fei permanent cdnd am inleles cd o sd omorAm Algeria. Caci atgeria imi era adevdrata mamd' O purtam
ata cum un copil poartd fur vene sAngele pdrinir,

^itt"

lilor.

Ce caravand duceam prin tot Parisul pAnd i:r ?t1ddTinfundatd! Ce echipai absurd! in.vreme ce Algeria

fa
ciopArgita ipi ardta in pnna zi rdnile infecte' eu reinsuflegeam o lard a iubirii pi a tand^relei, un pdmAnt garfumat cu iasomie pi cu prdjeald' ii conduceam la doctor
pe muncitorii, pe funclionarii, pe-,,servitorii" care-mi
care ficuser[ din
ioprrlur"ra coiilaria! Pe tofi aceia
ir stare sd pteralerge,
irrstare sd rAdd 9i sd
-it " o fetild
bitrAnupeleascd nlut sau cAte o smochind de pe tava
iui Ahmed, in stare sx cante Laroulila, in stare s5 danse-

etc.).

n-au nimic de mAncat, termi-

Existd oameni care

nd-|i ce ai i:r farfurie, nu strica suPa, ia tot ficatul de vifel!
3

Corturi din pir de cdmild. (N. f.)

103

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazi

Atinsese un asemenea grad de devotament Fi de generozitate, incAt imi era cu neputinli sd fin pasul cu ea.
Bunitatea-i, sacrificarea zilrricd a propriei viefi o inilfau
htr-atdt deasuprf,-mi, irncAt era dezndddjduitor.
Atunci o pomealn spre bucdtdrie, spre grajduri, spre
gridind ori spre pivnild gi, acolo, izbuteam sa trdiesc.
Aveam sd-i intAlnesc pe aceia care-mi fHceau viala frumoasi, pe aceia pe care-i iubeam pi care mX iubeau la
rAndul lor.
Fdrd ei gtiu cd m-ap fi zidit inlduntrul meu, toate iepirile mi-ar fi fost astupate prin neputinla-mi de a-i pldcea mamei, de a mi face iubiti de ea, prin deplina-mi
incapacitate de a-i inlelege propria lume, prin certitudinea pe care o aveam cd sunt rea pi urAtd.
Din fericire, datoritd divorfului pdrinfilor gi indeletnicirilor mamei nu aveam cu adevdrat o viafd de familie. CAnd eram foarte micd, in timpul zilei n-o vedeam
decAt pe N*I a mea care, i:t realitate, era o spaniold tandrd gi urAtd. igi revdrsa asuprd-mi toatd iubirea Pe care
nu i-o putea oferi acelui caballero al visurilor ei. Mi acoperea cu sirutdri gi mS legdna cu ,,Madre mia" ori ,,Povrecita" gi ,,Aie, que guapa!" Avea trei surori, folosite 9i
ele ca slujnice, gi lenjereasd, la mama pi la bunica ce locuia la etajul de deasupra. Jearurette, cea mai tanerd dintre surori, totodatd pi cea mai drdgufd, se pregdtea neobositd pentru concursuri de tango. Astfel, zilnic, ipi organizau pedinle de dans .fandango cu pocnituri din
mAini gi cdlcAie, castaniete pi voci asPre, old! Pornea cu
ajutorul unei manivele un vechi fonograf ascuns intr-un
dulap cu lenjerie pi, impreund cu sora ei Elyse, ce-i ser-

du-se, brusc, pe o notd, intr-o nemipcare totald, cu un picior i:rcremenit irn spate, cu profilul impietrit intors spre
cavaler (el insupi pironindu-pi privirea cdtre infinit), bragul Jeannettei intins spre tavan de Elyse care-pi punea ftr
aceastd mipcare firtreaga-i forfd.
Fdrd sd mi se fi cerut, nu i-am vorbit niciodatd de
aceste pedinfe mamei, care revenea seara istovit5, frumoasd, tristi. ipi lisa la intrare, pe tava pentru scrisori,
cartea de rugdciuni pi mantia pe care le va relua a doua
zi dimineafd ca sd se ducd la prima liturghie. Nany o venera. Era deja in serviciul ei in acea vreme, pentru mine
de neinchipuit, cAnd mama locuia impreund cu tata.
Nuny gtia totul. De trdati ce marna se irtorcea acasd, atmosfera devenea pAsloasd, liniptiti, un pic dramaticd.
imi luam masa de seard tr oficiu, mAncam foarte cuviincios, atAt ca s5-i fac pldcere mamei, cAt pi ca si nu fie
mustratd Nuny care, in restul timpului, nu se sinchisea
daci am o finuti corectd sau nu. Mama venea sd vadd
efectiv cum decurgea masa. Apoi md duceam la culcare
gi-i apteptam sdrutul de noapte bund.
Mi se intAmpla adeseori s-o aud smiorcdindu-se i.r camerd la ea. Prin upi rHzbdteau zgomote slabe de hArtie
foarte fihd, mototolitd, amestecate cu upoare aspiriri pe
nas pi uneori cu un geamdt firav: ,,Ah, Doamne Dumnezeul meu, Doamne Dumnezeul meu." $tiam cd-pi intinde pe pat relicvele surorii mele moarte: pantofiori, puvife de pda imbrdcdminte de bebelug. Nany reacfiona
afunci de parci se afla intr-o bisericd, se inchina, mormdia rugiciuni, avea lacrimi in ochi. CAt despre mine,
sufletu-mi era indsprit, ca de piatrd. De obicei in acele
seri
la fel ca in serile in care inghilisem un sAmbure gi
mi temeam cd simt crescAnd inlduntrul meu un copac/
vomam tot ce mAncasem la cind, iar cAnd mama ve-

102

vea drept cavaler, repeta, Pe ritmul unu-doi,

unu-doi-trei, o coregrafie compusd dih risuciri savante,
din invArtituri periculoase pi inaintdri rapide, terminAn-

1O4

Marie Cardinal

lichidul supei pi in coioloapele budincii- O chema pe NalY ln aiu;

iot ,,Nn crezi cd aceastd copild vomitd des?" Trebuia sd
mX mai spele o dati, sd md schimbe 9i tr vreme cc Nany
irni refdcea patul, adormeam i:r brafele mamei' imi mai
aduc aminte ce delicios era sX md las furatd de somn lipitd de ea, in parfumul ei, in cdldura ei'
Dupi cAliva ani, md apropiam de adolescenfd, venise rdzboiul, iar noi pdrdsisem orapul pentru cAteva luni'
Nifel din prudenfd: ,,Italienii ne vor bombarda intr-o
bund z7",gi indeosebi din economie, intmcAt afacerile vinicole mergeau prost ,,Vinul nu se mai vinde", ceea ce
nu era ,rrpirrot, pentru cd pi ceilal|i proprietari erau in
aceeagi situafie. Retragerea noastri cipdta chiar un ugor
aer eroic, de genul: ,,Tiebuie sd te sacrifici pentru larata'
Se ftdim deci ca nigte firani".

nea sd-mi sPune bund seara, md scdldam in

Personalul d.e Ia orap fusese redus, Na y a mea devenise femeie de serviciu, iar surorile ii fuseserd plasate in
dreapta pi-n stAnga, pe la prieteni sau rude'
Ne mutasem apadar la fermd, cu cdlel gi purcel, pentru mine era o fericire.
Dimineafa mi ingrdmddeam aldturi de copiii lui Kader pi ai lui Barded intr-o caleapcd veche condusd de
Aoued. Mergeam la gcoala din cdtun unde, intr-o sin-

gurd sald, ssadunau puptii muncitorilor din imprejuiimi. invalam foarte bine in acea pcoald 9i totupi aveam
impresia cd nu fac nimic altceva decAt si md distrez' Invdidtorul ne lovea cu linia peste degete 9i, din cAnd in
cAnd, de cum dintr-un motiv sau altul il chema sofia,
decreta cd avem nevoie de odihnd intrucAt eram in plind cregtere. Atunci ne Punea sd ne intindem, unii pe
mese, alfii pe bdnci, poruncindu-ne sd nu scoatem nici
o vorbd in lipsa lui.

Cuvinte care elibereazi

105

Urma apoi reintoarcerea la ferma ale cdrei acoperipuri

printre eucalipfi, acolo, la cap5tul
vAlcelei, in mijlocul podgoriilor. Bijou, calul, era foarte
betran gi trigea vAnturi formidabile. De obicei, imediat
dupd aceea, coada i se ridica gi-pi ardta fundul care ii
creptea precum o dalie mare roz. Atunci dddea drumul
la un gir de baligi inmiresmate, iar asta ne fdcea sd rAdem cu lacrimi. Aoued nu agrea aFa ceva; fie deoarece
considera cd nu-i corect sd subliniem evenimenful, fie
deoarece nu voia sd ne batem joc de Bijou. Ne ameninfa
cu biciul pe care ni-l pocnea pe deasupra capetelor gi ne
spunea pui de canalii pi copii de tArfe.
Cum totul era proferat in arab5, se subinlelegea ci
nu-mi erau adresate mie.
a.
In primii ani de arralrzd. procedam intotdeauna irr acelapi fel: scoteam la iveald o pdrticicd din teamd gi, iute,
compensam prin rAs, pldcere, fericire, un pic de nostalFe:
Incepusem sd vorbesc despre mama, de cdt de greu
imi fusese, toatd copildria, si md fac iubite de ea. Revdrsam amintiri un pic triste, apoi numiram mdtdniile gAndindu-md de atAtea ori intens la atentiile,la privirile,la
gesturile pe care le avusese in privinfa mea, la momentele petrecute lmpreund intr-o relativd armonie: liturghia,
florile. Lrconptient, penhu a md mai proteja inci, pentru
a nu fi came sAngerAndd expusd pe tejghea, respingeam
esenfialul.
Ca pi cum teama, o datd exprimatd, avea si md nimiceascd? Sau ca pi cum teama, o datd exprimatd, avea sd
fie apreciati ca derizorie? Sau ca gi cum teama, o datd
exprimati, avea sd md deposedeze de orice valoare? Sau
ca pi cum teama, o datd exprimatd, s-ar dovedi a fi nu
teamd, ci o boald ruginoasd?
se zdreau numaidecdt

106

Marie Cardinal

la aceste
La acea vreme nu eram ilr stare si rdspund
mi le pun' Eram
intrebdri, nu erarn ilr stare nici mdcar sd
legat de oanimic
un animal heituit, nu mai pricepeam
meni.
ca sd-mi
Mi-au trebuit Pe Pu,m patru ani de analiz[
ori tidau seama cd atunci cbnd schimbam subiectul
era epuizat' ci
ceam, o fdceam nu pentru cd subiectul
pentru ci md aflam it fu;u unui obstacol gimi era teamd
le-i a"pagusc. Nu din cauza efortului pe care-l rePrezenlui'
ta, ci din cartza aceea ce se afla in spatele
nu riscam
drept'
Vorbisem despre tata pentru cd' ce-i
cu uFunimic vorbind despre el. Vorbisem despre mama,
compdtimirdtate itrsd, numai cAt trebuia ca sd fiu nilel
nu suflatd. Tot nu sPusesem nimic despre halucinafie'
dintre mama pi
sem o rro.Ua despre adevdrata porcirie
imi era
;i.". Am spus deia, in privinla halucinafiei'dincdcauza
ei'
teamd ca nu cumva sd mi reintorc la spital
strdduMai credeam 9i cd ar hcauzaalungirii mele din
pi
mama
dintre
cadavrul
ia infundatd. iteferitor insd la
nici
doctorului'
de dat vreo explicafie nici
ilitt"
de"-u""am
mie insdmi, n-o cdutam' Pur 9i simplu' nu vorbeam

-'

spre el.
bagatele' fleV"rruurrl., trchideam ochii pi reactivam
insd nu erau
cugtefe care-pi aveau importanfa 1or, firepte'
'esenfa acelui ceva lduntric'
upa
Omutepl nu sPunea nimic important' Deschidea

induntru' eu md intin,,Bund ziua, doamne'' Me invita

dat' md indeam Pe canaPea, vorbeam' La un moment
cu
;;;;d"t ,,Cred ci pedinla s-a terminat'" il vdzusem
mai
ori
doud-trei
de
coada ochiului uitAndu-se la ceas
la un meci'
inainte de a mi-o spune, de parcd era arbitru
altceva' ChiMd ridicam: ,,La rei'edere, dbamnd'" Nimic
compdtimifdrd
insd
it"P""etrabil, privirea atenti,

;;-i

Cuvinte care

elibereazd

1O7

rc,fdtd complicitate. Mai tdrziu, din cAnd in cAnd, va extrage cAte un cuvAnt din talmeg-balmegul monologurilor mele gi va spune: ,,Cutare cuvAnt,la ce vd face sd vd
gilndili?" . Eu voi lua acest cuvAnt pi voi depdna toate
gAndurile, toate imaginile care se legau de el. Cel mai
adesea, acest cuvAnt era cheia ce deschidea o upd pe care
n-o vdzusem. Asta-mi dddea incredere: igi cunoptea bine
meseria. il admiram: cum proceda sd prindd din zbor
tocmai cuvAntul care trebuia?
La incepuful analizei, trsH, n-a intervenit niciodatd.
Uneori iepeam de la el rdvdpitd, iuptAndu-md cu o crizd de nebunie: md oprise in plin discurs, iar eu nu spusesem nici un sfert din cAte voiam sd spun.
- Nu pot pleca acurn, m-afi intrerupt la mijlocul unei
ftaze, n-am spus ftrcd nimic.
Bund seara, doamnd, pe miercuri.
-Chipul
ii devenea rece, privirea sever5, odrii-i fdrd expresie se fixau pe ai mei pdrAnd a-mi spune: ,,n-are rost
sd insistafi". Md pomeneam, singurd, in strXdula infundat5, sufocAndu-mi din pricina angoasei, pradd ceva-ului lduntric. Md gAndeam cd e un om rdu, cd. md impinge la sinucidere,la crimd. Md tAram pe lAngi zid, bAntuitd de o pasiune demenfiald: ,,SE md omor, sd-l omor,
si omor pe careva. Sd md arunc sub o magin5, trupul sd
mi se improagte pe tot pavajul! Sd md intorc la el gi sd-i
crdp capul in doud, ca mArpavu-i creier si picure pe frumosu-i cosfumap grotesc!" incepeam sd plAng, iar cAnd
iepeam din fundeturd, fir stradd, mi-era bine. Nici mdcar
fricd nu-mi mai era.
Mult mai tArziu aveam sd aflu cd spiritul nu se prezintd aga, dintr-odati,la upa ascunsului. Nu e indeajuns
sd vrei sd pdtrunzi in inconptient, iar congtiinla sd se
duci intr-acolo. Spiritul temporizeaz6., se mipcd incolo

108

Cuvinte care elibereaz6

Marie Cardinal

la pAndd 9i' cAnd a sopi-ncoace, tdtdgdneazd, ezlld,std

ca un prepelicar' e
sit momentul, se postea zd'infalaupii
se ducd el insupi
impietrit. Atunci stupa"t't trebuie sd
vAnatul'
acolo
-;"*, gi sdcdridice
in reinmd debarasasem de acele tnflorituri
cd o
seama
dddeam
vierea cdrora md compldcusem' imi
direct in valurile
i;;p; ocolite. Maiiita cd nu plonjgz
ri lduntric ce transporta murddrie' oroare/ Putresd fac
""rru-rrt
;;;f;i"""Portabil' Cdcibdnuiam cd ceea ce trebuia
sd{
era: sd infrunt ceva-ul lduntric'
;J*;;d vindeca
vorii
cAnd
if,r" ,atu"dn 9i totu9i ce iepea la suprafafd'
cu mici amabilitdli'
beam doctorului, erau lucruri tristufe'
ini;A;i;;", induiopitoare, cu care sd stAmepti lacrimile

milor sensibile'
si-n9ir amintiriPAnd in ziua in care, tot continuAnd
imperceptibild
le ofilite, am luat-ope o cale ldturalrricd'
insd imPortant[.
ale mele ca si
Mai vorbeam inc6 despre acele cflutiri
Totdeauna tamanin
auu p"rt" cadouri demne de mama'
irn aceastd primomentul siestei mi se insuflefea gandul
vinfd.
infundatd' M-am
Fetila a venit cu mine in strddula
de soare' Peryl b]ond
dus iardpi sd-i caut pielea bronzatd
Ea s-a intins o
pldcea'
zbdrlrt,curiozitatea, dorinla de a
datd cu mine, inlAuntrul meu'
Am yt"^o
Biro,rt doctorului e propria-mi cameri'
1:t"
* *i. geco bei ce ste acolo il tim.

- ,4-^l

n!**1" *ru "Sluii :i::,Y:::l, :11inra'iinsectele. 1Tl

"'r"i.
ffi;il;;;;'h""it.' Eu lehdituiepte
p*1111*
ile de lumind Pe care sta'ele proiectea:"

p"i

spatulT:

iiir" "ur.""elor. Picioarele-i

cd doarine'
e'"

i'd#;.

""*r
tr-odatd, se ndpustepte cu

l,
*i

:11"^i::"i*:

T'u 1Y 1"::1":3,3;
toatd viteza sd inhale musca

109

pe care gi-a ales-o pi o savureazd.rnai apoi cu mipcdri din

gdtLej, ca un curcan care gAlgAie. Cu cAtva timp in urmd
gi-a pierdut coada intr-o incdierare nocturni, cdci iese
noaptea. Coada i-a crescut din nou, inceh-rl cu trcehrl, iar
acum e aproape normald. Mi-ar pldcea realmente si-mi
creascd pi mie o coadd de biiat.
Totdeauna imi vin idei dintr-astea exact ftr acele momente afurisite de siestd. Cand ne scdlddm in bazinul de
tigalie, unde apa e aga de caldi incAt pare densi, fiul lui
Kader se distreazd pipnindu-pi robinetul pAnd ce i se infepenepte ca un deget. Apoi se preumbld, cu poldurile
inainte, precedat cu trufie de propriu-i periscop. Ceilalfi
rAd de el. Eu il invidiez. Mi-ar fi pldcut intr-adevdr si am
ceva asemeni lui sub pAntec, tr loc de fructul meu plat.
De-ag avea o coadi m-ag plimba goald-gotuld pi ap vA.
rA-o in frumoasa floare de trandafir galben ori in fesele
durdulii ale bucdtiresei Henriette pe cAnd se apleacd fir
fala cuptorului. Zbang! GAndul imi producea o cdldurd

fir pale!
Mi-e cald in pat, ceargafurile pi pema sunt prea moi.
Md frec de ele, e ceva mai puternic decAt mine, incerc6nd
sd-mi gflsesc somnul care nu vine. Deundzil-amvdzut
pe Aoued iepind de la el din casd cu un prosop de jur-imprejurul abdomenului. Mai inainte il auzeam rAzAnd cu
sofia, in spatele ugii. Se ducea spre bazin pentru cX era
ora deschiderii vanelor, prosopul ii era umflat in fafd, de
parci il trdgea un fdrug de cort. Am in;eles cd era robinehrl care i se mdrise pi se ridica in sus. La intoarcere gi-a
inchis uFa cu cheia pi n-am mai auzit nimic. CAnd voi fi
mare m5. voi mirita pi mX voi distra goald cu sopl meu.
Doamne, iarti-md, nu izbutesc si md apropii de tine,
capul imi e doldora de pdcate. Nu-mi place sd-mi pun
mdnupi, md fac sd transpir. Nu-mi place sd-mi pun chi-

110

Marie Cardinal

lofi, imi taie fesele. Nu-mi place si-mi Put pantofi, md

jeneazi (de-abia dau colful pivnilei cd mi 9i descalt irni
ascund sandalele in vie pi o pterg in picioarele goale cu
prretenr, Pana rn padure). MX plictisesc la liturghie' Asia-i cel mii ruginos lucru, da, Doamne, md acuz pentru
cd md plictisesc la liturghie , md acuz ci m-am uitat des
h un beiat blond de la gcoala Saint-Charles cu ocazia retragerii intru reculegere pentru prima impdrtdpanie' Md
aculz cd-mi pierd nasturii, imi stric fermoarele, imi rdtdcesc panglicile pi baretele de pe cap, cd am mAinile murdare. Doimne, md acuz cE nu pot citi cdrfile contesei de
S6gur cu istorii despre castelani, despre fetile model gi
deipre sirmanul Bllise, cd nu md intereseazi pove9tile
lui Andersen, nici istorioarele cu zAne, cu spiridupi pi cu
copii pierdufi prin zdpad6. Prefer sd md duc in casi la
Vousslf unde md aleg cu purici insd unde befiana Daiba
face prdjituri gi pAine din fiina de grAu amiut pi ne spune pbvegti. Vin tofi copiii de la fermd. Ne apezdm in itrul focului pi-o ascultdm.'.
BdtrAna Daiba (supraveghindu-;i totodatd fiertura
pusd la foc mic), Pe un ton ugor plAngdref pi monoton,
ugu ..t* mormXi o rugdciune, povestea despre plegirf
in grabd pe cai inaripagi, ce sdreau pdnd in paradisul-lui
Allah. padea la o parte capacul de pe oala de pdmAnt,
rdspAndind de fiecare datd un miros gtozav de mentd
gi de mirodenii, pi-pi relua povestirea cu pedepsele administrate unui nefericit de un tarPe venit din mormintele cimitirului invecinat. Afdfa focul cu un evantai rotund din rafie impletitd pi continua cu aventurile unor
uriagi negri ce clinteau din loc munfii, ale unor rzvoare ce ;Apneau in plind secetd pi ale unor demoni irchigi
in sticle. Cu o migcare lentd, ne didea apoi fiecdruia
cAte'o bucdlici din cldtitele piroind de miere pe care le

Cuvinte care elibereazd

111

pescuia dintr-un lighean smdlluit ornat cu semilune

galbene gi cu flori mari, rogii pi negre. Nici mdcar perspectiva frecliei cu Marie Rose pi a examindrii in amdnunFme a pirului meu buclat, ceea ce era un supliciu,
nu md puteau opri sd nu md duc acolo.
Nu gtii si te stdpAnegti. Ai face orice ca sh te indopi
cu porcdriile acelei bdtrdne.
Nu md atrdgeau atAt prdjiturile bitrAnei Daba, ci mai
curAnd calul alb al lui Allah ce galopa pe cer cu ale lui
copite fi aripi aurii. Asta ftrsd n-o mdrturiseam.
Md enervam cd nu pot adormi gi cd-mi fin socoteala
pdcatelor. Atunci, dusd de un puvoi rdu, ajungeam in general la ce-i mai rdu.
Confecfionam un comet, un soi de fub mai evazat intr-o parte, pe care-l obfineam infipurAnd ln jurul unui
deqet o foaie de hArtie sau, pi mai bine, un carton subfire.Il ascundeam sub imbrdcdminte. Apoi mi duceam, in
liniptea din casa alipit6., nefdcAnd nici un zgomot cu picioarele goale pe lespezi, pAnd la toaleti, unde md zdvorarn.
Era mult mai spafioasd decdt e de obicei acest gen de

ci in familie (cu exceplia mamei)

mare
exista o
pldcere sd citegti aici, e ca gi cum ai spune
ci toaleta era o anexd a bibliotecii. Gdseai, rAnduite pe
etajere, vechi coleclii din lllustration Vi din Marie-Claire,
dicfionare Larousse gi Littrt in nu mai ptiu cAte volume,
cirfi de telefoane, ziare gi romane polifiste. Tronul era alcdtuit dintr-un recipient din porfelan alb, imaculat, fircastrat intr-un confortabil capac din lemn de stejar lustruit de atAta folosire pi ceruit zitric. Dupd-amiaza, soarele pdtrundea aici direct printr-o fereastr6 ingusti strdpunsd in grosimea peretelui solid ce dddea inspre curte.
Imi pldcea mult sE md ghemuiesc fir alcovul pe care-l reincipere. $i pentru

112

Marie Cardinal

prezenta lucarna. Centrul fermei era acolo' la picioarele

de
inele, de jur-imprejurul curfii, pavate cu bucdfi mari
locuinfele
galet, ."r"grrtut" pi lucitoare,ie orAndulau
de
iruncitorilor, grajdurile dincolo de care se ind$au sus
tot, inspre .u.].ui pase eucalipfi de la intrare' iar peste
u.op"rig.rrile din ligl6roz ale silozurilor de grAne putuum rruaua urcAnd lin dealul plantat cu vifd-de-vie 9i
imprejmuit de pidurea cu pini maritimi'
Pddurea aceasta era un paradis' Nu numai ci miroinsd' fir
sea in orice anotimp a cimbiigor, fistic Ai a rhpind
locuincamerele
funcfie de lunile anului, emana pAn^6 in
de cAmp, al margarefei suflul grozamei, al zambilelor
din pdmAntul
alc6tuit
ei,
ielor ori a'i imortelelor. Solul
ropu al finutului amestecat cu nisip sidefiu, era pldcut
,rrt tatpi. Era tdrAmul copiilor fermei' Aici construiam
ascuncabane gi organizam partide palpitante de-a v-ali
nu
cAnd
selea sau calvalcade'pe megiri pi catAri atunci
spterau luafi la muncile cAmptrlui' Ca 9a, le puneam P-e
Preferam
goi'
cartofi
de
ndrile asPre greutatea sacilor
aceasti pddure oricdrui alt loc din lume'
Cu toate recomanddrile mamei: ,,Stai la lizierd sd te
pot vedea din casd", md afundam cu ceilal" pate h !oBdienele gi subarboreturile Pe care numai noi le ptiam'
ielii se jucau de-a Tarzai, se balansau intr-o parte gi-n
alia cr, lxtremitdlile bralelor 9i se aruncau cu forfd dintr-un copac intr-altul scolAnd fipete ingrozitoare' sau iti
dddeau'drumul din vArful t nei crengi drept pe, spatele
unui mdgar care, de reguld, nu suporta lovitura pi care'
cu
dupd o iatntota din copitd, nu mai voia sd firainteze
curin
lupte
nici un chip. Biiefii se pi bdteau, organizau
sul cdrora se tdvdleau pe jos incAlcindu-9i picioarele.gi
bralele in nisip, strdduindu-se sd se aPuce de porturile
go|iat
1o. ie-u.rrm ferfenifn. in cele din urmd, ajungeau

Cuvinte care

elibereazd

113

cAnd incdierarea lua sfArgit igi ascundeau, rAnjind pi

aruncAnd spre fete priviri ciudate, vArfuleful de tub roz
ce le atArna itrtre picioare.
il invidiam. Md simleam in stare sd fac tot ce fdceau
ei. Dar nu puteam, nu erau jocuri de fete, a1a c6, impreund cu celelalte ,,pigdcioase" (dupd cum sPunea Kader),
adunam flori gi fdceam ordine prin cabane, in apteptarea
organizirii de la sine a unui joc mixt.
Mi infliciram gAndindu-md la toate astea pe cAnd
stdteam ghemuitd la fereastra din toaletd. Soarele care
bdtea drept pe mine md fdcea sd transpir. Dupd un timp,
coboram din addpost, imi cdutam tubul de hArtie ascuns
sub bluzd gi md duceam sd-ncerc a urina in picioare ca
bdielii, orientAndu-mi jetul prin comet. Nu era upor.
Retrdind acele momente in capdtul strddufei infundate, resimfindu-le intocmai cum fuseserd cu doudzeci de
ani in urmd, imi dddeam seama cd gesturile pe care le
fdceam ca si potrivesc tubul la propriu-mi corp, taton6rile-mi pentru gdsirea precisd a sursei, erau aidoma acelora pe care le fdceam Pentm a controla curgerea sAngelui: migcdri pe furig, atingeri uFoare, imperceptibile
du-te-vino, indemAnatice trageri incolo 9i-ncoace, totul
sdvArgit cu un aer absent, cu indiferenfd a restului corpului, o parte din minte fiindu-mi ocupatd cu altceva, de
parcd ceea ce fdceam n-avea nici o importanfd, degi strdfundul gAndului imi era acolo, in vArful degetelor.
Dar, in loc de a da de pedeapsa sAngelui, simleam la
baza pulpei piciorului o senzafie puternicd, un fel de
pipcare, o fu*i.atrrd la limita dintre pldcere pi diurere,
ie-mi urca treptat inspre coaPse apoi imi cuprindea tot
pAntecul pi, finalmente, pentru cd nu mai puteam controla nimic o datd ce mi se scurgea pe degete urind caldd, corpul imi era furat de o balansare aidoma tanga-

114

Cuvinte care elibereazd

Marie Cardinal

jului, un soi de mipcare ca de tArAre, ce-mi arcuia vioient palele gi-mi producea o fericire formidabild, o fericire totald care md sPeria.
De cum trecea pldcerea mi-era rupine' ZvArleam cornetul de hdrtie fle9cdit 9i udat pi trigeam apa ca sd se
ducH departe. Iegeam. Md simleam vinovatd 9i nedemnd de *u*u, de acea casd, de familie, de Isus, de SfAnta
Fecioari, de oripice. Trebuia sd fac ceva sd md rdscumpir, sd gdsesc o comoard. li fagaauiam lui Isus sd n-o mai
iau de Ia capdt gi cum nu izbuteam sd-mi fin promi,siur1ea, de fiecare datd md simleam incd pi mai culpabild'
Am deschis oehii. Toate erau la locul lor: doctorul la
cdpdtAiul meu, un pic mai in spate, garguiul deasupra
grinzii false (ce idee sd instalezi un drdcupor furtr-o cair.erd unde nu vin decAt bolnavi mintali! Era oare dinadins?), pAnzade iutd pe perefi, tabloul abstract, tavanul'
Nirnic nu se schimbase 9i totupi eu md uitam la toate
astea altfel, mai cu indrdzneald. Deoarece mH ilrtAhnisem
pentru prima oard.,cu mine. PAnX atunci imi organizasem mereu scenanile trecutului de aga manieri cd ceilal;i, pi indeosebi mama, aveau rolul principal' Eu nu
eram decAt o executanti supusd, o fetili amabild Pe care
o manipulai gi care asculta.
lmi aa.tc foarte bine aminte de povestea cu robinetul,
nu se ingropase itr uitare, ilrsd nu-mi pldcea sd md gAn-

desc la ea. $i aupa doudzeci de ani amintirea lui imi retrezea o rupine ingrozitoare Pe care nu incercam s-o ex-

ptic. Dupi doudieci de ani, depi fficusem dragoste 9i

lrrrrsur"rn ,,aventuri", cum se sPune, imi era rupine ci
am vrut si fac pipi in picioare! Nu-mi era rugine cd mH
masturbasem pentru cd pAnd acum nu admisesem cd
asta era ce f6ceam. Fetila care se masturba printre dicexista' De-abia
fionare, in soarele ce-i mAngAia fesele, nu

115

pe canaPeaua doctorului, in capdtul strddu;ii ftrfundate.

La vremea robinehrlui de hdrtie nu cunopteam cuv6ntttl ,,a se masturba" gi n-aveam nici o idee despre masturbare. CAnd bhiefii se pipdiau pAnd ce robinetul li se
intdrea, ne spuneam intre noi cd ei ,,se atingeau". ln cot versafiile noastre, nu era niciodatd vorba despre fete care
se ating. De altrninteri, ce-ar fi putut sd ating[? N-aveau
NIMIC de atins. Mai tArziu, cAnd am aflat ce hseamnd
masturbarea pi cum sunt alcdtuite femeile, nu mi-a trecut niciodatd prin minte sd fac o legiturd irtre masturbare gi robinetul de hArtie. Era totugi clar, dar era gi motivul pentru care pAnd atunci simfisem un profund dezgust fafd de masturbare, un fel de scArbi care md stingherea ingrozitor.
Descopeream cd md preferasem mai degrabd anormali pi bolnavd decAt normald pi in buni stare de sdndtate'
Simultan descopeream cX am un rol irr boala mea, cd in
parte sunt rdspunzdtoare. DE CE?
Acest dintai adevdrat ,de ce" a fost instrumenful care
avea si-mi fie de folos ca sd sap, sd scobesc adAnc, si-mi
ar cAmpul pAnd a md duce pe de-a intregul la lumina zilei.
Oricum, ce plicere am avut retrospectiv cu frumupica-mi masturbare de altXdati!Cu ce emolie amintAlnit-o
pe acea copild plind de forld ce voia sd se masturbeze, se
masturba pi simlea pldcere. (Mama nu gretea intru totul
cdnd imi zicea ,,incdpdlAnati ca un catAr".) Aceastd copild md securiza: existam deci, nu fusesem mereu la discrefia totald a celorlalli, puteam sd-i pdcdlesc, sd-i trag
pe sfoarS, sX le scap, sd-mi construiesc propria apdrare.
Ce bucurie! Tiebuia sd-mi regdsesc acel drum. De-acum
incolo aveam certitudinea cd el existd, ci eram prizonie-

se ndscuse

116

Marie Cardinal

eliberez'
rd pi cd defineam modalitatea prin care sd md
deoarece eu eram copilul care se masturba'
RidicAndu-m5., i-am spus doctorului:
dumN-ar trebui sd pHstia9i acest gargui in biroul
spaineavoastri , u grouriir' Existi deja destule orori 9i
de altele in
me in capul .Jlo. .ur" vin aici, nu-i nevoie
plus.
' Eru pentru prima oard cAnd ii vorbeam in alt fel decAt ca o bolnavd.
N-a zis nimic.
in acea zi amdescoperit ci haosul acela' acea nebucdlnie care md-mpinguu ,e pottt"sc in fuga mare prin
ceva-ul
durd in cdutarea unei coriori inexistente era deja
liuntric. Dacd inima-mi bdtea atAt de tare nu se datora
nunumai alergdturii, dacd transpiram aga nu se datora
ceva
mai cdldurii, erau deja spaima 9i nddugeala acelui
cedeja
erau
sufocante
lduntric. Rupinea pi vinovdgia-mi
fetifa
pe
va-ul lduntric. El era deja acolo, s-o tortureze
uscate
care alerga pi-pi rdsucea gleznele prin moviiifele
de pdmAnt arat al vifei-de-vie'

VII
hiar de la urmdtoarea gedinld am vorbit despre
porcdria mamei.
Povestea se petrecea cu foarte mult timp fir urmd, ftr
pragul adolescenfei mele.
Se cuib5rise ir:r fotoliul din piele apa curn o gdind s-ar
a1eza ca sd cloceascd. Cercetase indelung cea mai confortabild pozifie, ingrdmddindu-pi pernele sub ea, apoi
ipi ldsase capul, cu trdsdturi bine conturate, nifel cam
prea tdioase, pe catifeaua spdtarului. Avea ochi verzi ca
valurile gi o frunte luminoasd ca o plajd.
Corpu-i prea gras gi apetisant nu semina cu fala. Era
incorsetat intr-o impecabild ,,pijarna" din pantung alb
foarte largd in jos astfel cd materialul ii cddea in godeuri
de-a lungul picioarelor pe care tocmai;i le agezase unul
peste celdlalt. ii vedeam gleznele fine in care ii persistase intreaga tinerele pi in care i se articuia piciorul, suplu,
lung, bine prins hr sandale albe.
Eram in1943. Era frumoasd, era mama. O iubeam din
tot sufletul, cu toatd forla.
Nu aveam obiceiul sd beau ceaiul cu ea. De reguld, revenind de la gcoald, md duceam in oficiu si-mi iau gus-

118

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazS

tarea pi iepeam s-o menenc afatd,impreund cu ceilalli copii de la fermd. Trebuia sd se fi ftrtAmplat ceva cu totul
excepgional pentru ca eu sX md aflu acolo, ca intr-o vizitd, imbrdcatd de orap, in acel salon care Pentru mine era
o incipere ceremonioasd unde nu veneam decAt pertru

adulfilor, imi dddea de ilrfeles cd o si-mi vorbeascd de la

egalla egal, ca uneia mari, ca unei femei.
CAteva cuvinte pi referiri la vizita pe care i-o fdcusem
deundzi unui medic, ftr orag, mi-au dat de ilrfeles ci vom
avea o disculie medicald. Nu era ceva care sd-mi displaci, aveam curiozitdfi in aceastd privinld.
CAnd eram mici imi plicea mult sd-mi operez pepugile. La-nceput Ie desfdcusem, dar vacuitatea corpului
lor pi simplul Y terminat cu cele doud bile ale ochilor, pe
care-l gdseam in cap, md dezamdgiserd. Fdri sd mai pun
la socoteald tonul scandalizatal mamei c6nd Nany ii aritase rezultatul operafiilor mele.
De ce-ai fdcut asta?

a spune bund seara pi pentru a-i saluta pe oaspefii fami-

liei'

Stdteam pe un scaun exact ca al ei. lintre noi se afla

o masd joasd pe care erau imprdptiate, intr-o neglijenld
cHutatd, obiecte de arginfi cutiule de farduri, de pastile ori de sdruri, scrumiere, pdhdrele pline cu anemone.
Erau de iur-imprejurul piciorului unei ldmpi inalte,
vechi, al cdrei abajur din hArtie pergament didea luminii electrice o nuanfd de miere, veseli 9i in acelapi timp
intimX.
De-abia ni se servise ceaiul. Rdspdndea un miros pl[cut. Mirosu-i, amestecat cu cel al figirilor Craven A pe
care le fuma mama pi cu cel al feliilor de pAine prdjitd
calde formeazd un tot bine precizat in amintirile mele,
astfel cd, de atunci, unul din aceste parfumuri, intAlnit
oriunde, le cheamd pe celelalte pi retrdiesc incd o datd
scena: ea pi cu mine in fala focului,luAndu-ne ceaiul, cu
foarte mult timp in urmd. Peste treizeci de ani.
Nu se gribea sd vorbeascd. Altemativ trdge^a un fum
adAnc din figard gi bea o ?nghifiturd de ceai. I9i punea
ceaFca jos gi, cu o migcare creold a brafului, i;i plimba
mAna Largd,aidoma unei comete, peste obiectele rdsp6ndite pe masa joasd dinhe noi. Lua unul, il netezea cu platul degetului mare, binigor, ca 9i cum il mAngAia, 9i apoi
il reageza la locul lui.
Avea aerul ei serios, expresia de inifiat Pe care gi-o lua
ca sfr-gi intAmpine unii vizitatori, preofi, cilugdrife, medici. Comportamentul ei md ridica intr-un fel la nivelul

lrl

119

Nu gtiam de ce.
- Dacd te mai prind, ifi iau toate juciriile. Sunt copii
care n-au cu ce sd se distreze, e o rupine s5-fi strici pepugile fir acest fel.
Mai apoi imi fdceam operafiile cu creioane colorate
reprezentAnd instrumente chirurgicale. imi dezbrdcam
,popi7i", spunAhdu-le vorbe liniptitoare degi gtiam cd o
sd le fac rdu. Ca sd operez, trebuia sd fiu singurd, absolut singuri. Md apucasem sd trasez linii pe corpul bebelupilor mei, mari tdieturi colorate ce porneau de la gAt,
treceau printre picioare gi se terminau in spate, deasupra feselor. Ficeam mai multe, de diferite culori. imi inchipuiam cd trupurile erau desfdcute,larg deschise, palpitAnde, sacrificate. Dupd aceea, cu creionul negru atacam un loc,mdzgdleam printr-o migcare foarte rapidi gi
apdsAnd foarte puternic. imi spunearn cd ratasem operafia gi cd acum trebuia sd-mi omor copiii. Treaba mi excita enorm, transpiram. Cand trecea excitafia, imi irnbrdcam repede pdpugile pi procedam fir apa fel ca nimeni sd

12a

Cuvinte care

Marie Cardinal

de rupine,
nu vadd ce fdcusem cu ele, sim}eam un fel

jen5.

mine, ri;
Din cauza acestor amintiri medicina' Pentru
insi
manea legati de mister, de o pldcere indoielnicd
ziua cu trusa
utragatouL. pi-apoi, ce fdcea mama toati
rAnduistdteau
care
in
,,"ufa de care eia nedespirfitd 9i
te sJringi, un mic bisturiu, Pense, fo-arfeci?
imi pldcea
Da, iltr-adevir, medicina mn atrigea' Dar

tomai mult sd fiu cel care opercazd,decAt cel operat' 'Si

intint"fi, m acea dupd- u^ru,ieu fusesem cea care md
o
,"ru* goali pehasd, eu fusesem cea Pe care doctorul
care
despre
cea
asculta-se pe toate pdrfile 9i eu fusesem
m-au trimis in
ce
dupd
pi
el,
malna
vorbiserd Pe ascuns,
le aud conversasalonul de apteptare. Mi-ar fi plficut si
doamne care era acolo apteptAnd
fia insd, din cauza unei
md duc sd ascult
1,, Uaiu*t ei suferind, nu putusem sd
cuminte
Pe scaun'
la ugd ce sPuneau. A trebuit si stau
cele gase nercu mAinile pe genunchi, contemplAndu-mi
inlduntrul
'rrrrri ut" ,rtit,ipito. albe, nemipcatd' Totu9i'
ce-9i spugtiam
nu
m".r, ,rrperarea pi contrarietatea cd
neaucreaserioasemeneatensiune,ilrcAtmXtemeamde
va iepi din gAt dacd situa;ia mai dura
F.p6tul ascufit ce-mi
ni'iricd mult ti*p, ptiind totodatd ci nu voi putea face

mic sd-l oPresc.

ilrcAt docCand tgu r-u deschis am tresdrit atdt de tare
,,Adormise;i?"' Am zdmbit aprobAnd
torul m-a irrt
a-l face sd creadd cd intuise corect' N-am
Jin;"p pentru"butt
mama'
,prr, ,3u" tntrucat nu puteam minfi de fafd cu
-'
scos
e.rr" iepit. Kader ne aptepta jos cu mapina' $i-a
deschisd in vreme ce noi urcam'
tapca, a finut portiera
lfi "* *u., parre la fermd, nescoldnd nici un cuv6nt'
Mi-a vorbit tocmai cAnd am ajuns in curte:
Vino sd iei ceaiul cu mine, arn ceva si-fi spun'

elibereazd

121

Aga cd eram acolo, bAndu-ne ceaiul fierbinte cu trghigituri mici, uitAndu-ne la foc.
Mereu epti obositi ca fir vara asta?
Nu, mamd, nu sunt obositi decAt uneori.
De cAteva luni aveam amefeli, impresia cd propriu-mi
corp devenea foarte slab, foarte ugor gi cddea, cddea, cddea, fdrd sd pot face ceva ca sd-l refin.
Ftii cd doctorul crede cd o si devii o domnipoarH pi
cd asta e ce te tracaseaz6.. E-adevdrat cd nu egti avansatd in aceastd privinfd, ar fi trebuit de-acum sd fi se intam-

pie. Altminteri, ai o sdnitate excelentd. Nimic, absolut

nimic la pldmAni, de asta mi temeam cel mai mult.
O domnipoard! Cum puteam sd md transform dintr-odatd intr-o domnipoard? Pentru mine domnipoare erau
cele mari din penultima clasd de liceu, care-gi puneau
ciorapigi se machiau de cum diduserd co$ul strdzii Michelet. Igi fixau intalniri cu bdielii tr fala patiseriei ,,La
Princidre" pi se fandoseau acolo cu ei. Cum puteam dintr-o datd sd devin ca ele? Nici mdcar nu eram in penultima clasd. lnvdlam bine dar, totugi, nu erzun incd in penultima clasd, trebuie cd doctorul s-a inqelat.
- $tii ce inseamnd sd devii o domnigoard? fi-au spus
prietenele? Trebuie cd unora din clasa ta li s-a pi intAmplat. Sunt chiar sigurd cd epti singura cdreia nu i s-a intAmplat, deoarece chiar dacd ai fdcut progrese la invilat
n-ai fdcut gi in celelalte privinle.
Nu inlelegeam nimic din ce-mi spunea. O simleam
stingheritd, confuzia punea stdp6nire pe mine: ce voia sd
spund?
varzd. Vi
- Presupun cd gtii cd bniefii nu se nasc din
nici fetifele din trandafiri. '|
Dupi tonul vocii gtiam cd ldsdnd sd-i scape aceastd
frazd,isibdtea joc de mine.

123

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

Nany sPune uneori cd berzele sunt acelea care

Mi-ai
aduc copiiiinie gtiu, bineinfeles, ci nrf i adevdrat'
un
agtepta
Barded
lui
explicaitu insifi odati, cAnd sofia
care
aceia
sunt
.opif, ci ea-l Purta ira pAntece 9i cd pdrinfii
Nu itiu irsd cum procedeazd:
cornandd
"opiii.
E un fet ae a vorbi. Trebuie cd ai totupi o idee de-

cu bucurie deoarece ele ne fac demne de a ne apropia de

El. Tu te afli tr fafa primei incercdri Pentru cd i:r curAnd

1??

spre asta.
in gcoald la mine era un grup de eleve' ilr frunte cu
Huguette Meunier, care se indopau cu-istorioare dezmdsd md alitur lor' Meunier
late"in recreafii. Nu-mi pldcea
;0"""" cn bdiefii fac copii cu propriul robinet' Sabine de
li gorde susfinea cd e irdeaiuns ca un bdrbat sd-9i puni
Jeg"trt pe fesele unei fete pentru ca ea sa aibi un copil'
Aliele ,f*"ut, ci asta pro,,ine din sdrutarea pe gurd'
n-ai,n r"ulitutu, de vreun an sau doi mi izolasem'
caz
veam multe relafii cu fetele din gcoald, in nici intr-un
foaridei
aveam
nu
cd
pentru acest gen de lucruri, astfel
ie precise deJpre sexualitate' Era un subiect spinos care
mt atrdgea enorm 9i mi speria, nu-l discutasem cu nimeni.
De altfel, toate aceste lucruri erau rupinoase pi nu,se
depunea desigur problema sd le abordez cu mama' Cdt
vhrde
lpr" u fi oria n.-u fi o domnigoarl era o chestiune
std, iar eu n-aveam vArsta.
Hai, zhu, t:ruface pe proasta' Chiar tu mi-ai spus
adineauri cH ptii ci femeile igi poartd copiii in pAntece
si
mai trainte de a-i aduce pe lume' |i-e desigur teamd
inTe
mai
multe'
nu md gochezi destdinuindu-mi ci ptii
n-o
peli, consider ci e foarte natural' ptiu foarte bine ci
ta.a*ai toatd viala o copild, cd o sd devii femeie'
sd aduci pe lume
$tii cd rolul femeilor e nu numai
ci pi s6-i creasci intru iubirea Domnului' Dumne"opii,
,"L ,," pune la incercdri pe tare trebuie si Ie acceptXm

si ai menstruafie.
gtii

ce
tntr-adevir nu
- Menstruafie?
Nu, mamd, nu gtiu ce-nseamni.
-E-adevdrat cd nu gtiam. Fetele din clasi nu-mi vorbi-

tnseamnX asta?

seri niciodatd despre apa ceva, iar altundeva singurii mei

prieteni erau bdiefi.
Ei bine, intr-o zi o sd gdsegti un pic de s6nge pe chilofi. $i-apoi o sd se repete in fiecare lun[. Nu doare, e
murdar gi nu trebuie ca cineva sX-gi dea seama, dar asta-i tot. Nu va trebui si-fi fie teamd cAnd o si fi se-ntAmple. Doar sd md previi gi-o sd-fi ardt ce trebuie si faci
pentru a nu murddri nimic.
o sd mi se-ntAmple? li-a zis doctorul?
- CAnd
gtie
Nu
exact, crede ins6 ci probabil curdnd... in
urmdtoarele gase luni. $tii ce-nseamnd si ai menstruaIte?

Nu, mamd.
- Ag
putea sd nu-fi vorbesc despre toate astea. Infejenant gi pentru mine, ca gi pentru tine. Sunt
ci
e
legi
insd pentru anumite principii modeme de educafie. Prea
multd ignoranfi stric6. Eu am regretat totdeauna cd n-am

gtiut mai multe in legdturH cu anumite lucruri. Cred cd

ag fi putut evita sfrvArgirea unor grepeli grave. Iatd de ce
am luat hotdrArea sd-fi vorbesc. De altminteri, doctorul
m-a indemnat insistent s-o fac. E ca 9i mine de acord cd
vechea educafie are uneori pdrfi rele.
Ei bine, fetila me4 s[ ai menstruafie ilrseamnd sd fii
in stare sd ai copii.
Mi uitam la covor fdri sd-l vdd. Eram paralizatd de
aceasti situagie, de aceastd conversafie, de aceast5 reve-

124

Marie Cardinal

lafie. Cum poli avea un copil in p6ntece c6nd ai toatd copiiaria in cbrp? Cum pofi fi promovati la rangul venerabil pi esengial de repioducdtoare c6nd vrei si te joci in
pXdure pi si alergi prin api,la liziera valurilor, acolo
unde ele fac o sPumd ajuratd?
Nu md simleam ftr stare de apa ceva, respingeam, teroruatd.gi dezgustatd, prima incercare a Domnului' Nu
voiam t* urn copii imediat. Nu firdrdzneam si-mi ridic
privirea pentru ca marna sX nu vadX sacrileglul'
Butucii de vifd-de-vie care ardeau in pemineu trosneau tare de tot in tficerea pogorAtd.
Ceaiul, focul, mobilele lustruite, covoarele groase de
lAnX, afard inserarea peste vie, cAinii care litrau, mama:
toatd viala mea! O lume frumoasd, generoasd, exemplard, cilduroasd, fur care exista un loc pentru mine' Iar eu
imi refuzam dificultdfile rolului! Nu-mi acceptam con-

difia, md speria.

La fermd, vacile gi iepele care urmau sd aibd pui erau

obiectul unor ingrijiri foarte speciale. Copiii lor sporeau
geptelul pi imbogdfeau familia. Nu mi se ingiduise totupi
niiiodate si asist la o na;tere, iar cAnd cAinii se imperecheau fdceau totul ca si md indepdrteze de acest spectacol. VHzusem totupi destule dintr-astea ca sd am ce sd-mi
imaginez. pi aceste imagini ce-mi apdreau ilr cap ml feceari sd-mi fie rugine. Totdeauna mi se sPusese, vorbindu-mi-se despre cineva grosolan ori de un criminal: ,,S-a
purtat ca un animal, ca o vitd, ca un cAine!"' Dar acele isiorii, istoriile acelea despre sAnge, des'pre copii, erau istorii ale cilelelor! $i tocmai propria-mi mamd voia sd md
vAre in aceastd viafd, imi vorbea'despre apa ceva?
N.t-ft ldsa capul in jos, nu-fi fie teamd' Toate femeile trec prin asta, gtii, nu mor. Recunosc, bdrbagii sunt totupi mai favonzaft'de soartd decAt noi. Nu cunosc aceste

['i

llt

Cuvinte care elibereazd

125

nepldceri. E-adevdrat cd ei fac rdzboiul. Md-ntreb dacd_i

mai rdu...
pi tu povestea asta?
- Ai
Bineingeles, fi-am spus: toate ferneile. Te obip_
nuiegti, nu-i penibil, cu excepfia murddriei, nu dureazd
decAt doud-trei zile, patru cel mult.
fiecare lund!
- in
La fiecare doudzeci pi opt de zile, in principiu.
-A avea menstrualie e una. A avea copii
e altceva, degi
este legat de menstruafie. Prima go.ut te la inceput, dar
te obignuiepti pi se poate ascunde" upor. Seamind cu res_
plrafia, cu foamea, cu orice funcfie naturald. ingetegi ce
vreau sd spun?... E inevitabil, apa suntem fdcute, trebuie
sd respectim legile Domnului, ale cirui cdi sunt de ne_
pitruns. Celdlalt lucru este mai complicat pentru ci nu
depinde numai de tine. Stii cd acest al doilei lucru se in_
tAmpld cAnd trdiegti cu sopl tdu?
mamd.
-Da,
Cine fi-a spus?
- Muguette Meunier.
clasi cu tine?
- E in mamd.
-Da,
Cu ce se ocupd taicd-sdu?
- Nu
- O voiptiu.
pe directoare. Ce fi-a spus?
- brne,intreba
cd ai copii cu soful tdu. Cd_i porfi ln pAn_
-.Er
tece... Cd dureazE noud luni.
_ - Ei bine, gtie nipte lucruri micufa asta! $i vrei si md
faci si cred cd atunci nu f-a vorbit gi despre menstruafie?
- Te asigu4 mam6, cd nu mi-a vorbitniciodatd. Nu
prea vorbesc cu ea.
- in fond, e normal sd nu-gi fi spus nimic, nu ne prea
place sd vorbim despre asta.

Cuvinte care

Marie Cardinal

1?-6

de ea'
Acest,,noi" care le lega, pe Huguette Meunier
era de neirchiPuit!
fie cdsXtospus cd unele femei au copii fir5 si

Ti-a

rite?

mami, nu mi-a sPus'

-Nu,
nu vorbea
De fapt, Huguette Meunilr vorbea de bdieli'
pentru aii
de sofi. bum slmana cu o nevdstuicd 9i cum'

aduna fetele intr-un colg din curte unde

ndscocepte niteram ferite de supraveghetoare, credeam ci
ca si ne distreze'
te- basme ca sH faci pe interesanta sau
incAt
S" poate int6mpla' E un pdcat atAt de mare'
acest
Domnul nu-l iart6 niiiodata' Femeia care a comis
penpa*a gi copilul care se napte astfel sunt blestemafi
iru toatd viala lor. Md auzi?
mamd.
-Da, cd, din momentul in care o sd-!i vini menstrua-Aga
rimAi niciodatd singuri cu unbdfia va trebui sd nu mai
plac mult
iat gi cu atdt mai Pulm cu unbirbat' !ie' care-fi
jo.*it" bdiegilor, va trebui sd te controlezi' Gata cu acele
'cavalcade inpddure cu fiii lui Barded! S-a infeles?

;;#ipoveptile,

trebui niciodatd sd te lapi atinsd ori sisi gtim mereu unde egti 9i cu

*u va mai
rutatf, pe obraji. Trebuie
cine. S-a infeles?

- n*a aflu ci iepind de Ia gcoald procedezi

ca dez-

care eu
mdfatele astea mici care se-ntAlnesc cu bdieli Pe
la cdfi
nu-i cunosc, te previn cd nu vei mai sta aici' Vei

ore'
lugXrile in urm-etoarele doudzeci 9i patru de
ce?
N-u
- De
Pentru ci apa e... N-am ce explicalii 1# dau",
vorbegti cu origicine, trebuie sd ptii sd te faci respectatd'
Asta-i tot'

elibereazd

1?7

Ce hrlburare! Eram totugi congtienti de importanla momentului gi, finalmente, mAndrd de a pdtrunde irn sfArgit
in tainele celor din mediul meu. Cdci, in fond, inlelegeam
ce voia sX-mi spund. Fdceam pe proasta ca sd aflu mai multe, voiam sd-mi mai vorbeascd, insd gtiam foarte bine cd
existi o diferenld intre copiii celor de rAnd pi mine, ci in
anumite privinfe nu era o punte de legdturd, o comunicare posibild intre noi. Ei nu gtiau nimic. Vedeam dupd felul
in care m6ncau, vorbeau gi chiar dupd cum se distau. N-a-

veau nici o relinere gi, uneori, miroseau un pic urAt. imi

pldceau copiii de la fermX, insd gtiam cd nu eram ca ei.
Era o gedinli de iniliere cdreia ne consacrasem, mama
gi cu mine. Unei gedinfe importante, poate cea mai importantd. Ea imi oferea cele mai prelioase piese ale uniformei invizibile ce-mi va desemna casta oricui md va
iilahi. tebuia sd fiu in aga fel dresatd incat fi:t orice moment, fur orice circumstanf6 sd mi se poatd recunoapte
originea. Murind, jucAndu-mi, aducAnd un copil pe
lume, ficAnd rdzboiul, dansAnd cu logodnicu-mi intr-o
cArciumd de mahala ori la balul Guvernatorului, va trebui s6-mi port uniforma invizibild. Ea md va proteja, mi
va ajuta sd-mi recunosc semenii gi sd md fac recunoscuti de ei, va insufla respect inferiorilor.
Mamd, te rog, de ce fetele Henriettei ies singure pe
plajd cu biiefii?
Henriette e o bucdtdreasd excelenti. N-am decAt laude la adresa serviciilor ei. Dar ipi cregte copiii curn crede de cuviin;H. Nu md privegte, nici pe tine. Cei care lucteazdn-au timp si se ocupe de educafia copfilor lor. De
altfel, nu le-ar servi la nimic. Ar putea chiar sd-i jeneze
mai tArziu.
Apropo, nu-mi prea place sd-i invifi pe tinerii dgtia in
cas5. ptiu cd intenfia ifi este generoasd dar,vezi, intr-o

1?8

Cuvinte care elibereazl

Marie Cardinal

vor avea niciodabund zi vor vrea tot ceea ce ai tu 9i nu

ai petreceri de
ia gi ,ro, fi nefericifi. intr-o buni zi o sd
ta' iar fetele
Jokrtigourd, voi invita prieteni de vArsta
fi la locul poHenriettei nu vor putea veni' inlete$'n-at
vind aici'
trivit 1or, le-ar jena. Dar dacd le obignuiepti sd
mea, s6 p6sle-ar rani treaba asta. Apa ci, firvafd, draga
trezi d istanfa, pdstrAndu-fi totodatd generozitatea'
ceptile {e 1e1i'
Chemase servitoarea ca sd ia tava cu
focul' flicdrile
Eram iardgi singure cu focul' imi pidcea
gemineului
de.perefii
il;;" pi stantei-te ce se prindeau
aiioma unor stele 9i se stingeau subit'
al cdrei
Atunci am Pus ttopiau frtt"butu' O intrebare
ofeniciodati
fost
rXspuns il gtiam totuii, depi nu mi-a
rit.tredeam finsi cd aceaziera antilne pentru explicafii'
pentru a limPezi totul'
ca 9i penMamd, Pentm musulmani e acelapi lucru
tru noi?
Evident, toli suntem egali in fafa lui Dumnezeu 9i
acelea9i legi naturale'
suportim
- 'fiii peicului
I sd invifi beie"li arabi bine educafi' Pe pension
in
la
Ben Toukouk, spre exemplu, care sunt
Franfa?

oadarul sd pui intrebdri stupide' Ce sd caute

Ai
la locul lor'
menii 6ptia aici? Slar Plictisi! Nu s-ar simfi

-- -O

eram

ugurusem. Nu gilu* s6-i vorbesc' totdeauna

tine n-o
stdngace cu ea, o Focam' Ungolsu,spina: "Cu
strdini'
alfii'
cu
,roi ioate la cap6i niciodatd!" CAnd era
9i rnd vedea apirAnd

ii prevenea 'ft1fi'e la !iicd-m91

nelinigtitX' in,:n copit sXlbatic, e argint-viu"' O simleam

cuvAnt atAt de frumos
lelegeam cd incerca"printr-un
te--i scuze eventualele gafe'
-Argint-vii.r- Md fdcea si md gAndesc la sclipirea Pe
cdnd ipi schimbau
o- aruncau bancurile d'e pepti

"u."

129

brusc direcfia, la strilucirea subitd a burlilor lor argintii.

Si stolurile de porumbei aruncau fir virajele lor sclipiri
de argint.
Gata, se terminase, credeam ci o s5-mi ceard sd plec.
in loc de asta, gi-a luat o altX figard,, pi-a aprins-o p1 r-u
afundat in fotoliu. Sufla fumul incet. Buzele ii erau perfecte, bine conturate, cu doud creste ascufite in partea de
sus gi o linie cLat6., ugor curbatd, jos.
Ochii-i verzi o porniserd intr-un vis trist. Nu suportam sd fie tristd. Dacd m-ar fi ldsat mdcar sd md apropii
de ea, dacd ap fi putut s-o consolez, s-o imbrdlipez, s-o
mAngAi. Dar nu voia. Numai sdrutdri din vArful buzelor,
salutdri de bun gdsit gi de bun rdmas, nimic altceva. Mi
ducea cu gAndul la acei fazani regali care erau in cugcd
in gr5dinn. Se plimbau, hieratici, cu gravitate pi fepeni,
cu gluga lor castaniu-auriu, penajul cu reflexe verzi gi
lunga trend din aur pi bronz. Mi-ar fi plScut sd-i ating
dar, atenfie, ciupeau atunci cAnd te apropiai prea mult
de ei. N-ar fi trebuit sd fie tnchigi, de aceea poate erau
rdi. Iar merna, era pi ea inchise? Nici vorbi, fdcea ce.i pl5cea, mergea unde voia, cunogtea toate regulile, nu risca
sd se piardd. $i dacd aceste reguli imi pdreau uneori a fi
nipte gratii, ele nu erau aga in realitate, dimpotriva. imi
repeta adeseori: ,,Dacd nu mi asculli n-o s-o scoli la capdt".Ya sd. zicd. ea o scotea la capdt.
- Ap vrea sd-fi vorbesc despre taicd-tiu. Mi-ar pldcea si-fi spun cum te-ai ndscut. Cred cd te va ajuta sd ilrlelegi mai bine disculia noastrd gi sd evifi grepelile pe
care le-am sdvArpit eu.
Nu-i un om din mediul nostru in ciuda aparenfelor pi
i:r ciuda originii. Cdci provine dintr-o familie bund franfneascd., fdri pretenfii pi absolut corectd. A rupt-o cu ea
de foarte tAndr, ca si trdiascd pe picioarele sale. $tii cd e

130

Marie Cardinal

gtie pe unde
din Franfa, din La Rochelle' Dar Dumnezeu
gtiu' Este
nu
sd
mai bine
a ritdcit pAnd sd a;unga aicil E
mult mai in virsti decAt mine' gtii" '
cum se spuE unbdrbat foarte frumos, are mult tarm/
oraiului' Ileinel
ne. De cum a ajuns aici a fost vedeta
calitdfile ca si placd 9i'
francez,bun vorbitor, avea toate
cerut ir cdsdtorie'
*a*ir"tc, am fost hatatd cAnd m-a
de vdrstX' bunicii tdi
De altminteri, in ciuda diferenlei
frumoasd' uzina
;;ilserd cisdtoria' El avea o situalie
ce este
Cezarului
,i"rguu bine in acea vreme' S[-i ddm
obfile
cXci diplomele
al CezaruIui: era un om curajos,
cursurile serale'
nuse cu sudoarea frunfii, frecventAnd
a uitat tot ce fuseDar tr acei ani ilr care a fost muncitor
obiceiurile bune pe
se invdfat la el acasd, 9i-a schimbat
dat
r"p', e unaventurier' insd nu mi-am
eram!'-'
pti ce gAsculild
seama decAt prea iarziu' De-ai
vreau sd !i-l vorbesc de
nu
La urma urmelor, e tatdl tdu'
in aceasti
;t"..- gi totupi dac[-fi vorbesc apa cum o fac vreau
si-fi
,""ta J p.r,t u c[ vreau si-fi fac un serviciu' unei cate expui
intre bine in minte c6, decias6ndu-te,
tastrofe. Nu te pofi cisdtori cu oricine'
o frunte inaltd'
O mustald neagrd peste din;ii Lbi'
rAd' mAini suple 9i ino5.r nesm netezit,"ochi negri care
pti.a' tata'"Are unbaston' ghetre 9i o pd;t#:;;;a
gest amplu'
lirie pe care 9i-o scoate adeseori' printr-un cAte ori il
de
ori
pe strade'
;;;iil" saluta doamnele
Prea fericit' Md privea
vede'
md
intah"um era fericit cX
atent la migcdrile
tdzAnd,md strdngea in brafe' era
trds[turil: f:t-"]'
*"i",la cuvinteleLele' imi enumera
ca ale mele! Imi se,N"t"f tdu, ochii, mAinile, aceleagi
pi mai
?i'c1"i
rneJ;1"p"por,rt"!';' esta-lfdcea sd ridn
Md
exista'
mai
nu
mine
de
afari
in
eram acolo nimic
jena treaba asta'

ilil;l;;:n

Cuvinte care elibereazd

131

Mi-era tare groazd de dupd-amiezele de duminici

pe care trebuia sd le petrec impreund cu el o datd pe
lund. Consideram cd prAnzurile in cursul sdptimAnii
erau indeajuns. Dar, in ziua in care am indrdznit sd-i
mirturisesc mamei cd nu-mi pliceau intAlnirile acestea
duminicale, mi-a atras atenfia: ,,Aga e legea, daci nu te
duci, nu-mi va pldti pensia care gi aga e derizorie." pi
de altfel, la capdtul acestor zile, aveam sarcina sd reclam,,plicul mamei".
N*y era aceea care se ocupa d'e transmiterea puterii.
Mai inainte de a md ldsa la upa tatdlui, imi repeta furtruna recomandirile mamei: ,, Nu te pterge cu batistele lui.
Atinge-l cAt se poate de rar. Boala lui a ucis-o pe sorX-ta.
fli lu uita s5-i ceri plicul".
In acele duminici md ducea invariabil la dubul sdu de
tenis unde incepea prin a face o pafiidn (,,Thic5-tiu este un
excelent jucdtor"), apoi intra in club-house unde juca bridge cu domni sportivi, imbrdcafi in pantaloni din flanel5
albH, cdmdgi Lacoste, pulovere de shetland gi erau pi femei
pe care le consideram prea indrdznefe, care-i Puneau o
m6nd pe umd1, il strigau pe numele mic pi i se aplecau la
ureche pentru a-i pupoti lucruri ce-l fdceau si rAd6.
Detestam locul acela. Nu numai cd mi plictiseam trgrozitor, i:rsd acolo mai mult decdt oriunde altundeva
*i-eru rugine cd sunt o fatd a unor divorfafi. in compania mamei, divorful pdrinfilor era o nenorocire, o incercare, oarecum un fel-de eroism sd trdiegti. in compania
tatdlui, din cauza rAsului sdu, a obiceiurilor de celibatar,
a inclinaliei pe care o avea fald de femei, treaba asta devenea ceva scandalos.
CAnd eram in acel club de tenis nu vorbeam cu nimeni pi mi ascundeam itr pddurea mdruntd din spatele
cabinei unde se dezbrdcau femeile. Cand se innopta nu

133

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

md mipcam de acolo. DacX ploua md adiposteam sub

verand.a de la club-house. Tata, nefiind obipnuit cu copiii, nu md c5uta niciodati. Credea cd m-am distrat in
parc ori i:r casX pi considera intru totul firesc si mi vadi
iartga magini inmomentul plecdrii. Pe cAnd ne instalam
in i.agini, declara invariabil: ,,Am petrecut ziua bine'
Nu-i aga, lupuPorul meu?"
Cand ajungeam aProaPe de cas6, sPuneam (pi md pregdtisem de fiecare datd pe toatd durata traseului sd spun
aceastd frazd):,,Mama ar vrea plicul."
noroc ci
Se prefdcea cd ii iepise cu totul din minte
butoate
prin
caute
pi incepea sd se
md gAndeam eu
ztsnirele, depi de fiecare datd gisea plicul in acelapi loc'
Mi-l intindea rAzAnd: ,,Md costd scumP copiii!"'
Nu-mi pldcea cd spune aceastd fuazd,, deoarece gtiam
cd pensia pe care i-o dddea mamei lunar, 9i care nu se
de ia napterea mea, n-ar fi
-erir" de la divorf, adici
ajuns sd-mi cumpdr o pereche de pantofi.
Acum, cdnd crescusem, cAnd izbucnise rdzboiul, iar
familia avea probleme cu banii, aceastd pensie revenea
continuu pe taPet.
Dacl tu crezi cd din ce-mi dd taice-teu pot sd-!i ofer
cdnd una, cAnd alta, cAnd altceva...
Mi-era atAt de teamd sd aud fraza aceasta, incdt nu ceream niciodatd nimic. in perioada rdzboiului am purtat
incdllnminte cu doui-trei numere mai mici astfel cd picioarele mi-au rdmas deformate. Crice era greu de gdsit'
iar imbricdmintea, in special, ajungea la prepri exorbitante. Mama, exasperati de crepterea mea/ constata cu
fiecare schimbare de anotimp, cu fiecare inceput de an
pcolar ci hainele din anui precedent nu-mi mai veneau'
Atunci ridica receptorul pi, ir:r prezenfa mea, il suna pe
tata. lmi spunea cu vehemenld:

martora. imi trebuie martori ca sd-i cer

- Vreau siofiicreptere
judecdtoruIui
a pensiei. Tiebuia sd-i spuni cice
calvar
trdiesc
eu. O sd depui mdrturie cd dau tot
neva
ce pot, de una singur5!
Mi plasa l6ngd telefon, forma numdrul gi imediat auzeamvocea tatilui deformatd de aparat.
Acum sunt sigurd cd mi a1eza intr-un asemenea loc
incAt sd le pot auzi toatd discufia, deoarece atunci cAnd
md prefdceam a md indepdrta, md readucea acolo printr-un gest brusc.
deci, fiicd-ta a mai crescut. Nu cu ce-mi dai tu
-Ata
pot eu s-o imbrac. ii trebuie un mantou, o fustd, doui
pulovere...
Parlamentau indelung pe un ton acru. Ranchiuna iegea la suprafafd. Ea-i azvArlea in obraz cd mi intrefinea.
El ii rdspundea cd era incdntat sd mi ia la el, definitiv. Ea
riposta ci numai asta mai lipsea, ci nu era o persoand pe
care s-o frecventeze o fatd de vArsta mea. ii rdspundea cd
ea fusese aceea care ceruse divorful pi care-l determinase astfel sd ducd o viald de celibatar. Ea izbucnea in lacrimi, cd nu gtia cd era bolnav cAnd se cdsdtorise cu el,
dacd ar fi gtiut n-ar fi fdcut-o. EI se revolta spunAndu-i cd
era vindecat in acea perioadd, cd era o rand delardzboi,
ci n-avea nici o vind dac6 boala ii revenise fdrd ca el s-o
ptie. Ea gemea cd ii murise fiic5-sa. El ii vorbea pe un ton
mai scdzut zicAndu-i cd o iubea, cd tocmai pentru cd o iubea nu indriznise s6-i spund cd e bolnav. Avea remupciri,
pierduse totul, fata mai mare, sofia, pe mine, totul.
Era i:rgrozitor!Aceste telefoane erau o torturd! Mama
inchidea hohotind de pldns; se ducea in cameri la ea
unde o auzeam pldngAnd la nesfArpit
in vremea adolescenlei, tocmai in momente dintr.astea am i:rceput sd mi g6ndesc la sinucidere.

132

134

in restul timpului
Vorbea numai din cAnd in cAnd'
intr-o contemplare tristd'
s-ar
" -- fi zis cd'focul o fixa din diverse
vr.1!:::11:
i" tf*lit, pe scurt,
lotive
suroru
moartea
la
De
ci-tdu imi devenise de netolerat'
de-abia
tindrd'
foarte
tale, taicd-tflu md ,ta'U"u' Eram
un cadavru'
niciodati
dou[zeci de ani, nu vdzusem
fir starea aceea' fetifa
CAnd m1-am vdzut bebelupul apa'
atAt de mAndri' a
mea atdt de frumoasd, de care eram
petrecea la Luchon'
;;;;;"""ic. Mai cu seamd ci setatdlui
tdu mi trimiseirrC-8.u*erd de hotel' Doctorul
md trimise;; ;;1" pentru a ingriji copilul' in realitate'
ctpil sn nu moard in Alger' La
se in exil, pentru .uiclst
micula era
;i;;. 9ti'au amAndoi, taici-tfiu 9i cu el' cide care sufeM;Ji."i""-*' spusele-lxboala
Nu-mi sPusese ci tairea era de origine tubercuioas['
nu mi-a spus
;hera tubErculos' Nu gtiam' Taicd-tdu
sd fac ceva' s-o proniciodatd. Daci ap fi ptiut ap fi putut
Prin cdsdtorie voia
r;i;,ar fi incd i" "iuga' El'a ucis-o' era
inginer,.:ri rybani,
sd intre fir mediul r,*i*. Avea
(drdgu;e cum eram!) de famos. AvAna o femei" tAndrd
milie bund, nu-i mai liPsea nimic'
fetila care
Aga cd mi-am pierdlt minfile vdzAndu-mi
in acel finut denu mai triia, in acel hotel necunoscut,
fdri soare! Am innetestabil. Fdrd famili e, fdtdprieteni'
cdci de-ar fi
bunit. Avusese dreptute se ma firdepdrteze'
fi omorAt!
fost acolo, de l-ap fi avut in preajmd'-l-a9
feroce' incAt ai fi
Privea focul atat Je intens' uiat du
ochiputut trage doud linii care ar fi mers de la pupilele
pentru
i";-;i A;t ; fldcarl Doud sdbii fine ucigfltoare
a-l strdPunge Pe tata'
ca o Pasanrima_mi bitea,mintea-mi sdrea incetiFor,
pentru
ea era tn
re, de ici-colo, innebunitd' Dragostea-mi
sd fac?
Ce
ei'
d"'erii
pericol pentm.e;;;;i; t"ar[*"u

;ffi;;i.

Cuvinte care elibereazd

Marie Cardinal

135

Cum sd o upurez de aceastd greutate? Cum sd-i schimb

privirea? M-am migcat pAni la marginea fotoliului,
rn-am aplecat spre ea.
Mami, nu trebuie si te necdjepti.
-Privirea
nu i s-a schimbat, nu i s-a clintit, nici cAnd a
murmurat:
Ah! nu gtii, n-ai cunoscut-o, era o copil5 excepfio-

nald.

Rdmdsese multd vreme incremenitd, fascinatd de

amintiri: viafa cuplului ei, moartea copilului ei, cimitirul.
PlAnsese. CAteva lacrlmi ii alunecaserd pe obraji, pe
ascuns; ele nu erau decAt prea-plinul lacului de amdriciune care o pitrundea gi in care plAnsul interior i se
scurgea fdri-ncetare. Acum pe fald ii rdmdneau doui
urme fine satinate, ca pi cum doi melci ipi croiserd drum
printre delicatelele pudrei parfumate.
Era intuneric de-a binelea, iar becurile din salon luminau ici gi colo ramurile cele mai apropiate ale pretingilor arbupti de piper ai fafadei, al cdror frunzig plAngea
pi el cu picuri verzi.
Rdmisesem amAndoud aga, nemigcate, pAn[ ce focul
ne-a intrerupt tdcerea prin pocnituri scAnteietoare. Se ridicase gi alAlase focul dAnd naptere altor jerbe de scAntei gi adunAnd jarul cu sclipiri rogiatice mai inainte de a
adduga un nou butuc.
cd divorpl e interzis de Bisericd, excepfie fd-"9tii
cAnd acele cazuri de forfd major5. $tii cd pentru nimic in
lume nu trebuie sd ne indepdrtim de Dornnul care a murit pentru noi pe c^ruce. $tii cX este meteu aldturi de noi
degi nu-L vedem. impreund cu ingerul nostru pizitor El
i:rcearcd si ne protejeze... Mi-a trebuit curaj si cer divorfut. M-am dus sd-l vdd pe arhiepiscopul din Alger 9i

Cuvinte care elibereazd

m-a asigurat cd' sub

n-am luat hotdrArea decAt dupd ce
voi putea direzervade a nu md mai cdsdtori niciodatd'
in acela9i timp sd-mipractic religia pi
lrorgu
"orltittand
p$Itt poate^fi
sd primesc sacramentete' Opinia.
in iubirea
u1",orul lui Dumnezeu pi cu itrcredere
i",'a

"t
Lui!
-_-L

fi trebuit sX-l pirisesc pe taici-tdu dupd moartei

de mare
.ofif,rf"i meu, trsi n-am indreznit" ' Era un apa
,.urd"l. N-am avut curajul, eram prea tAndri' tremuAm
Fratele tiu s-a ndscut doi ani mai tdtziu'
te-1md ci-l vdd 9i pe
rat pentru noul meu bebelup' Mi-e1a
sdnitiMereu am fost nelinigtitd din pricina
el murindtii iui, e atAt de slab'

'

137

Marie Cardinal

136

Mai apoi au fost probleme la uzin[' La cisdtoria

ce-mi aparfinea
mea, tata'plasase un capitat pi zestrea
Au fost
in afacerea tatilui tdu care fitergea foarte bine' discuzilnic
lucruri complicate, nu le-ai in;e1ege' Frau
bdrbafi' Fiedoi
tii. Eu ,"rrruu- drept legdturd intre cei
lur" fototua, vorbind despre celdlalt' cuvinte nu Prea
o parte' so*ag.ltiroure. Nu mai suportam: tata pe de
cunogti' fdO
de alta. S-a amestecat bunicd-ta"'
taici-tdu s-a irnbolcea scandal. Sufeream mult' Atunci
'"i;"
doi
iardpi, a plecat in Elvefia' a stat in sanatoriu
mai
"a"ia
grost'11
ani. CAnd s-a trtors,lucrurile mergeau 9i
sd-i
implorat
L-am
rdpd'
de
iipsa lui afacerea i se dusese
doudzeci
erau
piateascd lui tata, mdcar asta"' Li uzind
iar taicd-tiu imi zicea al
ii .it "i de ferXstraie mecanice,ii mai
ardea de glumel Nu
horrar".i pi gaselea ferdstrlu'
el era tuberavea totupi motive. Ne pierdusemcopilul'
avea nici
;"1* pAnd in mdduva'oaselor' uzina nu mai
zestrea mea era acoo valoare. La urma urmelor, toatd
voi avea firtr-o
lo, aveam pi eu un cuvAnt de spus' Nu
va aparfine
bund zi decit o pdrticicd din pdmAnt, elle

unchilor tii; trebuia s5-mi asigur viitorul gi pe cel aI fratelui tiu... $i pe al tiu binei:rfeles, dar tu nu te ndscu-

i:rci.
Nu avem o avere imensd, dar e striveche. Bunicul
dintai care a venit aici era un poet. A pierdut mai mul;i
bani decAt a cAptigat in acest finut. Trebuie sd pdstrim
ceea ce ne rdmAne. Aga mai putem face un bine, si ne
ajutdm muncitorii.
Mama vorbea despre muncitori cu acelapi respect pi
cu aceeagi teami cu care vorbea despre sfinfl. Simgeam
ci gi unii pi ceilalfi ii erau necesari bunei practicdri a religiei. DAnd de pomand unora gi rugAndu-te la ceilalgi
sepi

ajungeai pAnd ta urmd i:r paradis.

CAfiva muncitori locuiau tot anul la fermi cu familia
lor. Aveau locuinfe cu apd curentfl pi electricitate care d5deau spre curtea principald. Acepti oameni, in majoritate, se nigteau gi mureau acolo, lds6ndu-pi in loc progenitura. Md jucam cu copiii iui Barded, el insupi se jucase cu
marna pi taici-siu se jucase cu bunicd-mea, iar bunici-sdu
cu strdbunicul pi aga mai departe de peste o sutd de ani.
Cunogteam mai bine napterile, morfile pi cisdtoriile din
famfia lor decAt pe acelea din propria-mi familie, care in
parte triia in Franfa, prea departe, in frig, h yug. Acepti
muncitori erau complet sub ocrotirea noastri. impirfeam
totul cu ei. in afard de sAnge, bani pi pdmAnt.
Primii coloni igi ddduserd osteneald sd facd acest pimAnt cultivabil. Asanaserd bdlliie care colcdiau de vipere pi de fAnlari purtdtori de malarie. Drenaserd apa sirati care imbiba cAmpiile de-a lungul coastei. Apoi desecaserd aceste cAmpii pentru a le face fertile. Crdpaserd
de muncd in soare. Frigurile pi oboseala ii fdcuserd s[
moard ata cum mor desfelindtorii din legend5, tr casa
pe care o construiserd cu propriile mAini, i:r prefiosul pat

139

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

din fostul loc de baptin6' un crucifix pe

pi de servitori' Unora le ldsau
f,iep; inconiurali de copii
pe mai
l-t.ii*." pamantuf roiu 9i plicerea de a-llucra
de vie'
J"fura" (cici devenea frumos cu girurile de vifd
cercu'livezile de portocali, cu grddinil" 1T)'celorlalli'
foame' nu
titudinea zilei de mdine (nu-le va fi niciodatd
vor fi vevor fi niciodatX dezbrdcali,cAnd vor fi bdtrini

face frumos. in orap priveai zlLnic pe fereastrd ploaia,

grindina, vAntul pi soarele. Se ptia c[, dincolo de aceste
manifestdri naturale, exista, acolo, nesfArgita suprafafd cu rAnduri de vifd-de-vie care sufereau ori crepteau.
Pe de altd parte, unchiu-meu Ie comanda muncitorilor,
le indruma eforturile pentru ca toate culturile sd fie
bine arate, bine tdiate, bine sulfatate.
De indatd ce strugurii aveau sX fie indeajuns de coPfi,
prin zond cd se fdceau angajdri pentru recolanunfa
se
tare. Sute gi sute de oameni ar avea astfel de lucru pentru vreo zece ziIe.
Culegdtorii veneau in grupuri mici. Adesea mersese16, zile in pir ca sd ajungd aici. Dimineala, cAnd se deschidea poarta cea mare, ii gdseai agezali sub eucalipfi. ipi
tntAhreau veri, prieteni. Mereu erau aceleapi familii care
fumizau sezonierii.
in perioada cAnd se culegeau viile, in curte domnea vAnzoleala incd de la patru dimineafd. Se scoteau
caii gi catArii care trigeau cdrufele. Pivnifa era luminatd, ca o catedrald in noapte. Marile tocitoare, fevdriile, robinetele din aramd erau lustruite gi strdluceau.
Echipele care aveau sd lucreze in porliunile de vie cele
mai indepdrtate se ingrdm6deau in tomberoane pi dispdreau in ftrtuneric. De cum vor sosi acolo se va lumina de ziu6' cd.ci zorile se iveau repede cu un soare
rogu. Ele luminau chipurile de sub pdldriile de pai gi
furbane, de-abia precedau ziua care apdrea cu mupte
gi greieri. Atunci ii puteai vedea pe oameni, cAt cuprind cdmpiile gi vAlcelele, rupfi in douX, spetindu-se
si ugureze via ale cirei mamele umflate atArnau pAnd
la pdmAnt.
in fiecare dimineafd, cdtre ora zece, bunica se instala sub un mislin din apropierea pivnifei. Depi ipi pu-

138

care Provenea

ar fi bol:ravi
nerafi aga cum sunt venerali strdmopii' c6nd
serviabili
rimAne
fi ittgtilili) 9i mutte altele, dacd vor
poate in5a
"r
.qi
pi fiaAi i";ii lumea plAngea, iar servjtorii
acestui piimpdrfirea
deoarece
copiii,
decAt
mult
mai
A9a se intdmpla
mAnt smuls sterilitdlii era greu de fdcut'
din generafie ?n generafie"
momentul culeCAnd bunicd-mea sosea Ia fermd in
rdzboi' Kader' la
sului viei aveau loc mari pregdtiri de
gapca de F9volanul limuzindi, imbrdcat i"t huittu 9i cu
ducea de Ia
care
fer, claxona de-a lungul aleii de mdslini
Dintr-o ceagot"u spre casd pi stArnea tot praful posibil'
fun curtea spXlatd
ia.t*",i.a igi fdcea intrarea iti"^fde
cu peria' strdcu multd api, curdlatd, mdturatd', fu.ecat6'
care apteptau'
lucitoare. iluncitorii, soliile 9i copiii lor
Bunima9ina'
entuziasmafi, de multd vreme, escortau
atingd' sd-i sdrute
cd-mea cobora pi tofi se rePezeau s-o
cei
*air,it" gi hainele. iru chibania,Ma4' chiar pentru ddle
nout6file,
mai in virstd decAt ea. RAdea, le asculta
fiii ei' Se uita
dintre
dea la rAndu-i ve9ti despre fiecare
solid' securide jur-imprejur, vedea ce totul era curat'
irn.-bii. Se ndscuse aici, i:rtocmai ca aceia care o
"ur,t,
inconjurau, se cuno9teau dintotdeauna''
jurul cdruia se inCulesul viilor era evenimentul in
pentru a-l
vartea tot anul. Oamenii munciserx din greu
4

Behana respectatd, mama' (N' f')

Marie Cardinal

140

nea pe caP o pdl5rie cu boruri mari, i9i deschidea 9i

carurnbrela * ,e t" protejeze de soare intrucAt avea
imo
Purta
nalia de ropcatd specifici familiei noastre'
mov
brdcdminte ,rgouta din pAnzi atb1, din muselind
dezbralele-i
pe
sau albastri care ii fAlfAia pe umerii 9i
palde
golite. I se apeza in fala tltotiutui din ramuri
ili", o masd pi un cAntar mare' Stdtea acolo sd-i intAmdin
pine, cu ceai de mentd, pe micii prop. rietari arabi
imprejurimi care aveau preapulind vild-de-vie ca sd-9i
vin' Apa cd ii
uiU'e p.optia pivnild pi s5-pi facd propriul
vindearbunicd-mii strugurii' Unii erau tot aga de b5pusetrAni ca pi ea. Se gdtiser5 ca sd vind s-o vad6' i9i
cdmapa
serd pantalonii albi bufanli, turbanul alb 9i
pi
negru
sau
mov
sau
albd, cu o vestd din satin galben
mijLa
curat'
larga tunicd din lAnn ecruiate mirosea a
locli,rtr-rrn mic etui din piele ropie, le atArna acel mocit pi penuss, culitap folosit atAt pentru a tiia pAinea'
tru a i-o pldti cuiva. Veneau cu vreo cAteva copuri cu
ciorchini d"e struguri, uneori cu o cirufd plind' Atinapoi
geau cu vArful dJgetelor mAna intinsd a bunicii'
ea la fel' Dupd
i"pi duceau la piepi ardtdtorul' FHcea pi
S.9
care se bXteau."iipro" pe umdr 9i pe spate 1a1ana
bricunotteau bine. Cdnd eia micd i9i didea inelele 9i
ei..le
cale
pe
secari
de
ldrile pe mokroutess pe pdine
Astfef ipi pxscarouri'
in
mare
batistd
udrr."ur-, intr-o
igi
traserd obiceiul de a face schimb de comori' Acum
schimvindeau strugurii, ad'icd anul lor de muncd' in
bul cAtorva bancnote 9i a cAtorva monede' Urmdreau
jos' furcette' Igi
cu atenlie cdntdrirea, apoi se a1ezau pe
uiconfecllonau o figard, nu scoteau nici o vorbi' Se
canla
pivnild
din
9i
tau ca experli la aiele du-te-vino
5

Prejituri cu miere 9i curmale (N' f')'

Cuvinte care

elibereazd

141

titatea de struguri a celorlalfi vAnzdtori. tn acest fel se

ptia ce se petrece in toatd regiunea, pe o distanfi de
sute pi sute de kilometri.
Ferma era centrul iumii.
ZlIeIe treceau, fierbinfi, istovitoare pentru bdrbafi.
finutul era pradd febrei cAgtigului: culesul viilor insemna milioane pentru unii, cAteva sute de parale pentm allii. Marile tocitoare se umpleau una cAte una, primele umplute incepeau deja sd fermenteze: se forma
la suprafali o spumi groasd rozaLie. CurAnd va fi vin
nou. Un vin natural ce fAsAie, tare, ce servea sd indoiascd vinurile franfuzegti. Muncitorii nu beau din el,le
interzicea religia, insi gtiau cd de calitatea vinului pe
care-l fabricau depindeau viafa lor pi cea a familiei. Cei
care lucrau in pivnild aveau o figurd gravd gi atentd in
timp ce munceau. Trebuiau sd se curefe bine de tot gi
dacd afarX domneau praful, mugtele, mirosul de bilegar, de must pi de transpirafie, induntru domneau
prospefimea pi curifenia dintr-un laborator. Totul era
continuu spdlat cu jetul, aleile dintre tocitoare erau frecate cu peria din rdddcini de pia rolile groase care imprejmuiau upile de la tocitoare striluceau din loc fir loc,
in penumbfi.. Zgomotul maginilor care luau strugurii,
ii zvArleau in aparatul de stors, ii zdrobeau, ii tescuiau, era infernal.
Se incheiase o dimineafd. Nici un zgomot, nici un
du-te-vino. insd ocupafii ascunse, murmure, palpitiri
surde, chiar din zori. O ambianfd fremdtitoare, ca nipte aripi de libeluld. Se pregdtea in surdini sXrbdtoarea
culesului. Mai intAi, cuFcug pi berbec la profap. Gropile erau deja s[pate pi lemnul pregitit pentru jeratic.
Berbecii tdiali in bucdli, gata frigdrui, infipfi pe vergele rAnduite lAngi zidul de la intrare, agteptau sd fie ru-

Cuvinte care elibereazd

Marie Cardinal

142

menili; era cogemite girul! Femeile trdncdneau in furul cugcupuluipe care-l PreParau in curte' Erau sures.ii"t". in'principiu, b#baiii nu trebuiau sd le vadd
todeoarece erau fala hadk5, fdrd hadjarT, dat fdceau
tul ca sd le atragi atenfia. Cele mai tinere se duceau
ori
se-i spioneru pJlai$i printre trestiile din grddind
erau
pur tl simplu prin deschizdturile portalului 9i
bca.Ate de femeite in vArstd insdrcinate sd le pdzeascd
virginitatea.
fn acele zile se vorbea mult despre generozitatea
familiei mele. in provincie se gtia cd la noi sdrbdtoarea culesului era deosebit de fastuoasi' Md simleam
upoard, stdteam cu femeile s[ ronfdi stafide 9i migdale prdjite.
Oupa masi va fi o siestd prelungiti la umbra eucalipgilor, Pentru digestie. Apoi va fi petrecerea pregdtita
cu iAntece, dansuri, focuri mari' de cum
aL
^lrt.itori,
t" 'rru it'ttu.u. irrtr"ugu familie le va arunca pe ferestrele
din salonul mare pichete de figdri, pasti de dinli' s6p,r"".i cu parfum'de paciulie, oglinjoare din celuloid'
fdrd valoare' Un lux
iiepteni, plriule de dinli, bijuterii

nemaipomenit!
fn cele din urmi am cerut divorlul' Fratele tiu
avea patru ani. A fost dramatic' Dupd ce md indem,'rur"rl, acum pdrinfii tremurau vdzAndu-mi cd-mi pdnu mai
rdsesc soful. Nrl t" face in familia noastrd' Dar
frate-tdu
pe
cd-lvid
puteam. ttaiu* mereu cu spaima
imbolndvindu-se, dar pi c6-mi pierd toatd averea'
de hotdrArea nea' Am plecat de Ia taiM-am

|inut

cd-tdu.

-f, *p-u"t

lung, dreptunghiular, djn mitase purtat de femeile

musulmane pe deisupra altor haine (N' f')'
7 Mic veice acopeie o Parte a felei (N' f')'

143

Doar cAnd a fost pomitd procedura de divorf mi-am

dat seama cd eram din nou insdrcinati.
in realitate, lucrurile nu s-au petrecut astfel. Nu
eram la fermd, in salon, in fala unui foc de lemne. intregu-i monolog, toate precizdrile, revelafiile gi instrucliunile pe care mi le dddea cu privire la condi;ia femei
1or, cu privire la familie, cu privire la morald, cu privire la bani, mi le debita tocmai pe stradH.
O stradd lungd in panti al cdrei nume, ca din intAmplare,l-am uitat. O stradd care ducea de la pogta mare
la hotelul Aletti. De o parte a strdzii clddiri, iar de cealalti parte o balustradd care incepea prin a fi un iegind
deasupra strdzii Omano apoi, spre sfArgit, cobora la ni-

velul ei.
Cred cd prefera sd-mi spund ce avea sd-mi spund, ce
trebuia sd-mi spund, ceea ce (dupi propria-i pdrere) trebuia sd ptiu altundeva decAt intr-un loc destinat vielii
noastre.
Kader nu era acolo sd ne aptepte cu chipu-i pldcut, nasu-i fin gi ndrile dilatate pe care le fdcea sd freamdte pentru a md distra, in uniforma albd cu guler gi revere albastre, cu gapca pe care mi-o punea pe cap atunci cAnd eram
doar noi cu Nany gi md ageza pe genunchii lui ca sd conduc eu. Acolo nu era nici magina, bineinleles, cu strapontinele ce-mi plicea sd le indoi pi sX le intind, cu micufele nipe din acaju fir care se aflau flacoane cu cipicele de
argint pe care dintotdeauna le-am gtiut goale.Era rdzboi, nu mai exista benzind.
Eram pe stradd, o stradd din centru cu mul1i trecdtori, cu zgomot. Ceea ce vedeam, cdci imi ldsam capul
in jos in vreme ce-mi vorbea, erau lespezile de ciment
ale trotuarului pi, pe aceste lespezi, reziduuri ale orapului: praf, scuipafi, mucuri de ligdri vechi, pipi pi ra-

144

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

hali de cAine. Acelapi trotuar pe care mai tArziu va curge sAngele urii. Acelati trotuar pe care, dupd doudzeci
de ani, imi va fi teami sd nu cad, impinsd la moarte de
ceva-ul liuntric.
Ori de cAte ori md gdndeam la aceastd sceni, alungam strada. imi cream un cadru securizant ca sd pdstrez amintirea acestei unice disculii cu mama. Imi reaminteam adeseori discursul ei pi, de-a lungul anilor,
fabricam un decor in care aveam de ce sd md agdf gi
posibilitdli de evadare. tmi aminteam cele mai mdrunte cuvinte ale ei, cele mai mdrunte intonalii ale vocii,
cele mai mdrunte expresii ale chipului zdrite ori de
cAte ori o tdcere prea indelungatE md fdcea si-mi inall capul spre ea, ca sd vdd unde se afla. Nu voiam
insd cu nici un pref s5-mi aduc aminte cd eram pe stradd. Pentru mine, situafia devenea atunci de nesuportat.
Pe stradd vedeam prea multe lucruri, auzeam prea
multe lucruri, simleam prea multe lucruri.
Pdnd la rdzboi nu vS.zusem strada decAt prin geamurile de la magind. Apoi mH dusesem la pcoald absolut singurd., eram intr-a Fasea.
Mi se dddea prea mult dintr-o datd! Acea libertate necunoscutd! Tofi acei oameni care md depigeau, cu care
md incrucigam, md atingeau upor, md impingeau!
Pe stradX treceam din uluire in uluire, din emofie ftr
emofie, din excitare in excitare.
Strada mediteraneand! Cu bdiefii care fluierau fetele,
cu fetele ce-pi legdnau trupurile trecAnd pe lAngd bdiefi,
cu ondulaliile lor de la permanent, cu parfumurtle tzbitoare, machiaje, cu fesele migc6ndu-1i-se ritmic. Cergetorii ipi debitau viicdrelile zgAnddrindu-pi rAia: ,,Ya Ma! Ya
ratra moulana!Ya, ana meskine besef!Ya chaba, yazina,

att6ni sourdi!"8. igi arXtau cioturile, igi scoteau la iveald

rdnile, resturile de mdsele stricate, crustele pldgilor, ochii
morfi pi ldcrimopi, varicele: ,,Ya chaba, ya zina, att6ni sourdi!" Femeile ipi expuneau bebelupii mAncafi de mupte,le legdnau colpurile deformate psalmodiind: ,,Ya chaba,ya zina, att6ni sourdi!" Prin deschizdtura zdrenfelor
scoteau o altd zdreanld., aceasta i:rsd brdzdatd cu vene albasfue, sAnul lor, pe care-l irtindeau micuplui ce se gi
pornea sd-l sugi lacom. Pozifiile sexy ale manechinelor
din magazinele de confecfii. Unii bdrbafi scuipau din
mers, iar flegma groasd se strivea pe trofuar. Terasele cafenelelor de unde venea un miros pldcut de cafea matinald. indrigostifii care se sirutau pe la colluri, vArAli
bine unul intr-altul, departe de oripice. V6nzdtorii de flori
de cAmp, vAnzdtorii de smochine din Barbarie, prezentatorii de maimufe dresate ,,sare, danseazd, tum-tum,
fum-tum!". Reparatorii de scaune, figani. $i-apoi, cAnd
gi cAnd, in geamurile vitrinelor, propria-mi imagine: spatele arcuit, fundul ridicat, sfArcurile fAfelor, pdrul blond
cu bucle, brafele lungi pi picioarele lungi de fetipcand ce
in curAnd n-o sd mai fie o fetipcani.
Circulafia, claxoanele, clopotele tramvaielor, goferii
care se injurau: ,,Du-te-n pizda md-tii, cretinule", ,,Futu-te-n cur!" Strada de traversat in aceasti devdlmigie.
De cealaltd parte, pe celilalt trotuar, era la fel.
Posibilitatea de a o lua pe prima stradd la st6nga ori la
dreapta, de a-mi schimba traseul gi totul va fi altcumva.
Eram atentd la tot, doar la drumul meu nu pi mS loveam
mereu de ficupii plantali drept in mijlocul strdzii Michelet. CAnd ajungeam la pcoald eram amefitd, groggy, imi

145

8 Mamaie! Domnul o si te rispldteasci! Ei, sunt foarte sirac! Ei,

domnigoard, ei, frumoaso, dd-mi un ban! (N. t.).

146

Cuvinte care elibereazd

Marie Cardinal

pierdeam echilibrul, contrastul era Prea mare! Ceea ce

eram invdlatd nu se potrivea cu ceea ce vedeam' Milostenia, bunele obiceiuri, igiena, finuta! lnplegeam cd existau
doud moduri de a trii: al nostru 9i cel al oamenilor de pe
stradd. in traiut nostru nu ob;inem nici un rezultat bun'
ugor'
ins5 pe stradd, care mi atrigea, totul imi pdrea mai
mamei'-voplac
s6-i
voiam
Ruginee! i:ni era fricd deoarece
iam sd trdiesc a;a cum o dorea ea 9i-mi simleam totu9i inlduntru o forld inspiimAntdtoare ce md-mpingea si mi
abat de la drumul Pe care trebuia sd-l urmez'
Se oprise gi, cu mAinile-i ilrmdnupate spriiinindu-se
de
de balustraaa ain granit, privea in depdrtare, dincolo
rectilitranpee
strada care,la nivJl inferior, deschidea o
nie in orag, dincolo de portul care, incd 9i mai jos, in plind activitate asurzitoaie, i:rdlfa capul macaralelor' dincolo de golfuleful albit de cdldurd, plat ca o oglindd' dincolo de iolinele din zate, privea intr-acolo unde amintirile i-au rdmas intacte, conservate in gheala trecutului'
Dacd ap fi putut cunoapte rdul pe care avea sd mi-l facX'
dacd, in loc de a-l presimfi doar, mi-ap fi putut imagina
urdta rani nevindecabild pe care avea sd mi-o Provoace'
ag fi scos un urlet. Bine proptitd in picioarele-mi depdrtacare-l simte, ag h.cdutat inlduntrul-meu pl6nsetul vital pe
pAnd
Sura at1
parnndscAndu-se,l-ag fi dus pana U gAt
!
.ur" u, fi iegit in surdind la-nceput ca un avertizor' apoi
s-ar fi asculit ca un zgomot de sirend pi s-ar fi umflat in
cele din urmd ca un uragan. A9 fi urlat de moarte pi n-ap
hauzitniciodatd cuvintele Pe care le va lisa sd se ndpusteascd asuprd-mi ca nipte tdipuri schiloditoare'
Acolo, pe stradd, fir cAteva fraze,mi-a scos ochii, mi-a
strdpuns t'impanele, mi-a smuls scalpul, mi-a tiiat mAinile, mi-a fracturat genunchii, mi-a schingiuit pAntecul'
mi-a slufit sexul'

147

Acum gtiu cd nu era congtientd de rdul pe care mi-l

ficea pi n-o mai urdsc. lgi alunga nebunia dAndu-mi-o
mie, eu ii serveam drept holocaust.
Sd md trezesc insdrcinatd it plin divorll i;i dai sea-

ma ce-nseamnd?... Voiam sd md despart de un bdrbat de

la care agteptam un copil!.. . Nu pofi inlelege... Ca si di-

vorfezi trebuie si nu-l mai vrei pe bdrbat intr-atAt incAt

sd nu-i mai suporfi nici micar prezenfa... Ah! epti prea
tAndrd, nu-nfelegi ce vreau sd spun!...
Dar trebuie sd-!i vorbesc, trebuie sd gtii cAte pofi suferi pentru o prostie, pentru cAteva secunde!...
Existd femei rele pi medici rdi ce pot suprima un copil in pAntecele unei femei. E un pdcat monstruos Pe care
Biserica il pedepsepte cu Infernuf iar Franla cu inchi5oarea. Este unul din cele mai rele acte Pe care le poate sdvArgi o fiinld umand.
Totugi, se poate ca in mod natural, adicd fdrd sX fi recurs la vreunul din acei medici rdi ori la vreuna din acele femei rele, sd pierui un copil pe care-l aptepfi. Anumite pocuri pot provoca pierderea, sau anumite boli, anumite medicamente, anumite alimente, uneori pur gi simplu o spaim6. Atunci nu mai e un pdcat, nu e nimic, un
accident, asta-i tot.
Dar nu se intAmplX aga de utor curn se crede! CAnd
md gAndesc la precauliile cu care sunt inconjurate femeile insircinate! Sd nu se oboseascd prea mult, sd nu
coboare scdrile fdrd sd se sprijine de balustradX, sX
stea cAt mai multi vreme lungite... Cum de nu!...
Glume!
Ce violenfd, ce vulgaritate, ce urd mai avea fir privire
gi in vorbe; dupd atAfia ani!
Eu, fata mea, m-am dus si-mi iau bicicleta ce ruginea in remizi de nu mai ptiu cAnd pi am pedalat pe

Cuvinte care elibereazd

cAmp, prin pXmAntul arat, peste tot' Nimic' Am cdldrit oie in pii: obstacole, trap - 9i fdrd nici o ridicare,
te rog sd mH crezi. Nimic. De cum imi ldsam bicicleta
,"rl Jul,rl, md duceam sd joc tenis in bdtaia soarelui'
Nimic. Am inghifit tuburi intregi de chinind pi de as-

tdu driguf, cu mAinile incrucigate pe piept, dormeai. A

spus: ,,Doamnd, uitafi-vd, parcd-i o candidatd la cdlugdrie", gi am rAs amAndoud.
Aceastd amintire incAntdtoare o fXcea pi acum sd rAdd:
fetifa-bebelup complet machiatX, cu mAiniie incrucigate,
cu ochii inchipi, ca o micufd cilugdrifd. S-a aplecat asuprd-mi pi, dintr-un elan tandru Pe care arareori il avea,
a vrut sd md irnbrdligeze.Dar, printr-o migcare de recul
inconptientd., ca gi cum pierdeam pdmAntul de sub picioare, i-am evitat sdrutul, i-am evitat in special apropierea pAntecului.
Ah! Numai de-ag fi fost in salon, cum voiam sd-mi inchipui rnai tArziu, de i-ag fi simfit prin preajmd pe Nany
sau pe Kader, poate n-ag fi cdzut ftr acea cripdturd a pdmAntului care taman se cdscase. De-ag fi putut auzi cAinii Hhand pe inserate. De i-ap fi putut auzipe pacali rdspunzAndu-le din pidure. De-ar fi avut frumoasa imbrdcdminte, plicutu-i parfum, Pe care le folosea acasd...
Dar, nu, eram in vacarmul strdzi, in hainele mele de orap
cu rigorile lor. Singure, fald'in fa!1', ne trXiam unica intAlnire. PAnd atunci viafa nu-mi fusese alcdtuitd decAt
dintr-o acumulare de eforturi ca sd-mi deviez drumul inspre ea. Credeam cd de indatd ce o voi intAlni imi voi
continua calea impreuni cu ea, potrivindu-mi papii intr-ai ei. in loc de apa ceva, de-abia am intahit-o pi m-am
gi grdbit pentru ca propria-mi cale sd se despartd repede de ea. Nu fdcusem decAt sd ne incrucipdm. Vielile
noastre formau una dintr-acele cruci oblice de care te servepti ca sdbarezi, s5 anulezi, sd suprimi
Ura nu s-a dezvoltat imediat. La-nceput, in fald mi
s-a firtins un nesfArgit depert arid, plat, obositor, deznddXjduitoa neted. Toatd adolescenla am bdtut acest degert in lung pi-n lat ca un bou care ard, trdgAnd de im-

pirind. Nimic.

Bagd de seamd la ce-!i sPun: cAnd un copil s-a prins,

,,r, toui pofi face nimic s6-l desprinzi. Fi ut copil se capdtd in iatunu secunde. Md-nlelegi? Lrlelegi de ce vreau
re t" fu" sd profifi de experienfa mea? Inlelegi cd noi cddem in .*iaZ in;elegi de ce vreau sd gtii 9i sd nu te in-

i
l

I
irl

ili,

149

Marie Cardinal

148

crezi in bdrball?
...Dupd mai bine de pase luni cu acest tratament am
fost nevoiti sd admit cd eram insdrcinati gi cd o sd am
un copil. De altminteri, se 9i vedea' M-am resemnat'
AJum ipi intorsese capul spre mine 9i, cu o migcare
frumoasi, dintr-acelea ale albilor din colonii, mipcdri in
care se amestecd refinerea Europei 9i voluptatea fdrilor
calde, se strdduia sd-mi strecoare pe sub panglica de satin buclele din fald care iepeau intruna'
in cele din urmi te-ai ndscut, deoarece pe tine te
apteptam. Domnul m-a pedepsit, firepte, vrAnd sd ajut
.rt pi. natura, pentru cd te-ai nHscut in pozilie occipito-slcrala, cu toatd fafa inainte, in loc de a nu-!i ardta decAt dosul capului. Am indurat supliciul, mult mai mult
decAt pentru sor5-ta sau frate-tdu. Pedeapsa insd n-a fost
iea, intrucAt erai un bebelup frumos, sdnitos tun'
prea
-Ca
sd treci, ifi frecasegi Pesemne de mine bdrbia Fi Pomefii cdci ili erau foarte ropii. S-ar h' zis cE erai machiati. boamne, cAt de drdgilap6 mai erai! Cdlugdrila C6sarien care se afla acolo, bine?nleles, ca la toate na9terile
din familie, te-a curifat lund, te-a ?nfipat,fi-a 9i periat
periporul auriu de pe cap, apoi te-a aVezat in leagdnul

150

Cuvinte care

Marie Cardinal

povdrdtorul plug derizoriu al iubirii mele pentru Tl*u'

iere rost ae-icumincolo. SAngele a a;teptat si implinesc
pi cu
doudzeci de ani ca sd md vizileze, foarte neregulat
a9suferinle atroce. Apoi am devenit femeie 9i mi-am
ai
in
sd
ieptat primul copit. Cand am ptiut ce-nseamni
pase
pdt te"e un micul de patru luni, de cinci luni' de
iuni etc., am inceput s-o urdsc Pe mama' ticiloasa asta
nenorocitd!
Nu gtiu ce eram pe punctul de a- face c6nd mi s-a intAmplat pentru prima bard' De altfel, am foarte puline
u*i.,titi ait perioada dintre mdrturisirea mamei pri"ii
vind avortu-i ratat pi propria-mi analizd' in afard' viaga
mi se scdlda in cenugiu, iu.n, corect, conform' mut' iar
tninduntru in apisdtor, secret, rupinos 9i, tot mai des' irr
o
dreaptd'
partea
irn
spdimAntdtot A* simlit in pAntece,
care
fir
in
felul
uiirrg"ru aProaPe imperceptibili, cumva
insimfr prirrtea unei persoane Pe care n-o vezi' Eram
zile'
cAteva
Dupd
luni'
sdrcinati de un pic peste patiu
din nou acea atingere ugoard, acea micufi mAngAiere: un
deget delicat de catifea.
Era copilul meu care se mipca! Larv6, mormoloc' pepnesigute din *uiilu adAncimi. Cea dintAi viali oarbd 9i
rd. Cap enorm de hidrocefal, gira spinirii de pas[re'
membie de meduzd. Exista, sdligluia acolo, in apa-i caldd, fixat de cablul gros al cordonului' Infirm' neputinmarea docios, oribil. BebelupJl meu! Cel care venea din
rinfd pe care o resimlisem fafd de un bdrbat, din frumoa,u *ii.ut" ce ne fdcuse sd lunecdm unul intr-altul' din
ritmuiperfect pe care-l gdsisem dintr-o datd, cu simplinagtate, impreund. Din aceastd perfecfiune nu se putea
te decAfo minune, o fiinfd pregioasd'
atunci
Se migca! Fdceam.n.,ogtin;e cu eI' Se migca
cAnd ii venea lui, nu puteam si-i prevdd manifestdrile'

elibereazd

51

^.
Ipi avea propriu-i ritm care nu era al meu. Eram atentH,
il agteptam. Iati{! MAngAiam cu mAna locul. Ce-pi migUna din fdrAmele-i de degete diafane? Unul din genunchii umflafi? Unul din picioarele-i diforme? Sau capul de monstru? De-abia de se migca, a?a cum o buld
urci la suprafafa unei mocirle neavAnd nici m5car forfa
sd explodeze acolo. Se migca aga cum se mipcd umbra
unui copac intr-o zi fdrd. vAnt. Se migca ata cum se migcd lumina cAnd trece un nor prin fafa soarelui.
$tiam unde era, cum se a?eza pe mdsurd ce sdptdmAnile treceau iar mipcdrile ii deveneau tot mai puternice.
Acum izbea, pedala, se sucea gi se rdsucea.
pi mama ptia unde eram gi cum eram. ftia pentru cd
ficuse studii medicale. Dar oricare migcare a mea ii ardta doar un singur lucru: nu izbutise incd sd mi omoare.
Ah! Acel fetus care o deranja! E lungi sarcina, dureazd
luni, sdptdmAni, z7le, ore, minute! Ai tot timpul sd-l cunogti pe micuful ce triiegte in tine gi care nu este ca tine.
Existi oare vreo intimitate mai mare? Sau vreo promiscuitate mai mare? Orice mipcare de-a mea ii aducea
aminte de odioasa imperechere din care am rezultat? De
pasiunea dupmdnoasd? De sild?
Atunci se suia pe bicicleta ruginitd pi tot inainte prin
locurile virane, prin gunoaie! Sper cE fiicd-mea danseazd acolo irnlduntru, pegtigorul meu, o sd vezi cum o sd-fi
zdrobesc oasele! Card-te, du-te pi te plimbd!
igi cdldrea mdrloaga pi hop! Simli impunsdturile de
berbec in hidosu-fi trup? Dr6gufa mea! Apa se stArnegte
o furtund stragnicd ce sfdrAmd micufele submarine! Nu?
Apa se stArnesc vArtejuri de apd ca sd fie asfixiali micufii scafandri! Ai? Pleacd, secituri, dar pleacd o dati!
Te mai migti? Iatd, uite ceva sd te linigtepti. Chinini, aspirini! Dezmierddtoare, dezmierddtor-dezmierca?

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

duli, nani puiufule na, lase-te legdnatd, bea frumoa-

inconptient c6nd md ghemuiam iretre bideu pi cadd, fi:r intunericul din baie.
Acum nu mai consider,,porcdria mamei,, drept o porcdrie. E o intAmplare importantd din viafa mea.
$tiu de
ce a ficut ata ceva aceastd femeie. O infeleg.

152

sa mea, bea pldcutul elixir otrdvit. O sd vezi cum o sd

te mai distrezi pe toboganul fundului meu cAnd vei
putrezi bine de tot din cauza drogurilor, cAnd vei crdpu .u un pobolan din canalul de scurgere' Moarte!
Moarte!
in cele din urmd, neputincioasd, resemnatd, invinsi,
descurajatd, m-a ldsat sd lunec vie in viald', cum lagi sd
lunece o materie fecali. $i ce avea sd i se-ntAmple fetispre lumina
fei-fecale ce venea binigor, cu fafa inainte,
pe care o vedea acolo, la capdtul irrgustei levi umede, la
capdtul tunelului, in exteriorul dsta care o brutalizase
atata? Spune, mamd, ptiai cd o impingeai la nebunie? Bi-

nuiai?
Ceea ce am numit porciria mamei nu era faptul cd a
vrut sd avorteze (existd momente in care o femeie nu e

un copil, nu e fir stare sd-l iubeascd indeajuns), porcdria consta, dimpotrivd, in faptul ci n-a mers
pAnd la capdtul dorinlei sale profunde, cd n-a avortat
lAnd trebuia; apoi ci a perseverat in a-9i proiecta ura
asuprd-mi ir vreme ce migcam ?nlduntrul ei, in fine, cd
mi-i povestit despre jalnica-i crimi, despre acele biete
tentative de omor. Ca 9i cum, dupd ce a grepit lovitura,
o reia, paisprezece ani mai tdrziu,fur siguranld, fdrd sd-9i
mai rigte propria viafd.
Totupi, datoritd porcdriei mamei am putut mult mai
tdrziu, pe canaPeaua din strddula infundatd, sd-mi anaIizez rrrai upor tulburarea din intreaga viald de pAni
atunci, acea permanenti nelinipte, acea teami perpetud,
acea scArbd de mine, care dezvoltaserd in cele din urmi
nebunia. Fdr[ mirturisirea mamei n-ap fi izbutit poate
niciodatd sd md intorc i:r timp pAnd la pAntecele ei, sd revin la acei fetus urAt, hdituit, pe care-l regdseam totupi

in stare

sd aibd

153

Cuvinte care elibereazi

VTII

,,<Teavd>,la ce vd duce cu gAndul?"

mi inchipuiam psihanaliza de multi vreme'

De multd vreme, de trei ori pe sdptimAnd, veneam sX-mi las sacii grei ai viefii mele la micuful doctor. Biroul ii era inlesat cu ei. Mi intindeam Pe
canapea, printre acegtia, gi vorbeam. Verificasem in mai
multe rAnduri cd doctorul era atent, cd nu vorbeam in
go1. Cum proceda? Lua notife? imi inregstra monologurile pe magnetofon? Am cercetat cu de-amdnuntul linigtea, strdduindu-mi sd detectez un cAt de mic zgomot de
magini: un declic, o puierdturd de bandd magneticd. Nimic. Mi se intdmplase adeseori si md intorc brusc spre
el, in plinX divagalie, crezAnd cd-l surprind pe punctul
de a scrie. Stitea acolo, impasibil, neclintit, cu brafele
sprijinite de rezemdtorile fotoliului, picior peste picior.
Nu scria, asculta. N-ap fi putut suferi si existe vreun instrument, hArtie, creion, iritre el9i mine. lmi ptia la fel de
bine ca pirnine stocul de amintiri, de fantasme acumulat acolo. intre noi nu era decAt vocea mea, nimic altceva. Nu-l minfeam, iar cAnd ilrcercam sd maschez o situa-

\-/ /
\./

155

fie, sd o infrumuselez, sd o indulcesc (precum, spre

exemplu, in momenful in care incepusem prin a sPune
cd eram tr salonul de la fermd atunci c6nd mama imi povestea verzi pi uscate, in loc si spun cd eram pe stradX),
p6nd la urmd dideam totdeauna masca la o parte pi spunea* adevdrul adevirat. inlelegeam foarte bine, nefiind
nevoie si mi-o spund, ci ascundeam anumite imagini
pentru ci inconptient mi-era teamd sd nu-mi facd gi mai
rdu daci le-ag aduce la lumina zilei, depi, dimpotrivd,
tocmai ddnd acelor rdni frAu liber, cur6fAndu-1e temeinic, ar dispdrea durerea.
Pane in acea zi, ziua in care mi-am luat inima in dinfi
ca sd vorbesc in sfArgit despre halucinalie iar el sd-mi
spund cAnd mi-am terminat descrierea: ,,<Teavd>r, la ce
vd duce cu gAndul?", pAr:rl. in acea zi nu fdcusem o reald expedifie in incongtient. Ajunsesem acolo din intAmplare, fdri sd ptiu cd am fost. Vorbisem numai despre
evenimente de care imi aminteam, pe care le gtiam pe
dinafard, unele sufocAndu-md, intrucAt nu le destiinuisem nimdnui: robinetul de hArtie, operalia de pdpupi,
porciria mamei. ReconsiderAndu-le tr scopul unei analize complete, brutale, crude, ajunsesem in cele din urmd
sd detectez legdturile dintre ele. Constatam cd, in fiecare din aceste ocazii, pe de o parte, transpiram, iar pe de
alti parte, daci pdream mutd pi incremenitd, inlduntrul
meu, dimpotrivd, se producea o agitafie extrem de mare,
ndscutX dintr-o abundenfd de elanuri gi de retractdri in
toate direcfiile simultan, pe care n-o infelegeam/ pe care
n-o stdpAneam gi care md teroriza. Ceva-ul era acolo.
Ceva-ul era acolo ince din frageda-mi pruncie, eram
convinsd. Survenea ori de cAte ori nu-i pldceam sau credeam cd nu-i plac mamei. De aici pi pAnd la a deduce,
acum, in stridula infundatd, cd pldcerile interzise de

156

Cuvinte care elibereaz6

Marie Cardinal

me[na erau generatoare de ceva-ul liuntric, nu mai era

decAt rrrt puJp" care l-am fdcut upor' Imi dddeam seama
ci si la peste treizeci de ani imi mai era fricd sd nu-i disptu. -u*ui. in acelapi timp realizam 9i cd lovitura ne^maipomenitd
pe care mi-o deduse povestindu-mi despre
l5sase o scArbd profundd de mine inurrorto-i
"gnuiittti
sdmi: eu nu puteam sd fiu iubitd, nuputeam sd plac, nu
puteam decdt sd fiu aruncati. Apadar, toate plecdrile, toaie nepotrivirile, toate despirlirile Ie tr6iam ca abandonuri. Un metrou pur 9i simplu pierdut agita ceva-ul
IXuntric. Eram o ratatd 9i prin urmare ratam orice'
Era simplu pi limpede. De ce nu ajunsesem eu singuri Ia aceste concluzii? De ce nu le aplicam de fie-ca;
ie datd cAnd md aPuca o nelinipte? E pentru cd pAni
atunci nu vorbisem cu nimeni' Origice groaz6' fusese
trditi izolatgi refulatd numaidecAt, fdrd comentarii, cAt
mai departe cu putinfd. CAnd am ajuns la vArsta de a
reflecta in legdturd cu principiile mamei (care erau acelea ale clasei din cure ptorreneam) pi de a le considera
rele, stupide pi ipocrite fur cea mai mare parte, era de-a.t* pt"u tdtziu, spdlarea creierului se infdptuise in totalitaie, seminfele erau ingropate foarte adAnc, fdri putinfd de a ajunge la suprafald. Nu vedeam niciodati
semnalele ,,it"iri"" sau,,abandon" pe care ar fi trebuit
si le dobor printr-o simpld indlfare din umeri' Cand intram in linutut lor dddeam dimpotrivi de o haitd inspdimAntitoare care md urmdrea urlAnd ,,vinovatd",
,)"u",,,nebun6"; ceva-ul de demult, pitulat irr cel mai
intunecos ungher al minfii, profita de haosul in care md
aflam, de goina mea nebuneascd, sd md aPuce de gAt
pi gata criia. CAnd md strdduiam sd inleleg, nu ajung"I- h nici un rezultat intrucdt ptersesem ,,interzis de
irama", ,,abandonatd de mama",9i itr loc scrisesem,,vi-

157

rtovatd" ,,,nebund". Eram nebuni, era singura explicafie pe care o puteam da.
Era atAt de simplu, incAt era de necrezut. $i totugi, asta
era realitatea: imi dispdruserd tulburdrile psihosomatice:
sAngele, impresia ci devin oarbd gi surdd. Se rdriserd gi
angoasele, nu mai avearn decAt doud-trei pe siptdmAnH.

Cu toate acestea, nu eram ircd normat5. tmi stabilisem cAteva trasee prin orag pe care le puteam parcurge
fdri prea multe temeri, insi celelalte deplasdri incd imi
erau interzise. Continuam sd trdiesc intr-o permanentd
spaimd de oameni gi de iucruri, transpiram incd mult,
eram incX heituite, pumnii mi-erau incleptafi, capul intre umeri pi mai cu seamd imi persista halucinafia. Mereu aceeapi, simpli, precisd, nu se adduga niciodatd o cAt
de micd variafie. Tocmai aceastd perfecfiune a ei md irgtozea incd pi mai gi.
In primele luni ale terapiei fdcusem o datd aluzie la
aceasta:

$tifi, doctore, cAnd pi cAnd md apucd ceva ciudat:

vid- un ochi care se uitd la mine.

ce vi duce cu gAndul acest ochi?

-La
asta, cdci n-am nici o
- La tata... Nu gtiu de ce zic
amintire despre ochii tatei.
cd erau negri ca gi ai mei,

$tiu
tot ce ptiu despre ei.
$i-apoi vorbisem de altceva. Fird sd bag de seamd
mdca4 evitasem pericolul printr-o piruetd. $tiam insi cd
obstacolul halucinafiei era acolo pi cd intr-o buni zi va
trebui sX trec de el ca sd merg mai departe.
Angoasele apdrute din ,,pldcere intetzisd", ,,abarrdor(
erau de-acum incolo ugor de combdtut, devenisem in
stare sd le alung mai inainte de a avea vreme sd prindd
rdddcini. Celelalte insd, acelea care md mai chinuiau, care
mX fdceau sd continui a-mi fi imposibil sd triiesc impree

159

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

gdsesc sursa?
und cu ceilalfi, de unde veneau, unde s5le
ger"u* puri pe loc. Venise momentul si vorbesc despre

Ochiul care md privegte nu e lipit de feavd cum este

al meu, altminteri in feavd ar fi intuneric, ea ar fi astupatd la ambele capete. in leavd nu e deci complet intuneric, iar ochiul se afld in plind lumini, foarte aProaPe
de orificiu, foarte precis, foarte atent. Acest ochi md face
sd transpir, intrucAt privirea pe care pi-o lasd asuprd-mi
cu greutate este sever6. Nu-i mAnios, e de o severitate
rece, cu nuanle de dispref gi indiferenfH. Nu md sldbegte o clipd, mi scruteazd intens, fdri complezenf6. Expresia nu i se schimbd niciodati. Dac6-mi inchid pleoapa,
nu se rezolvd nimic, ochiul rdmdne crud, de gheali. Dispare afla cum a venit, dintr-o dat6, Dupd, incep sd tremur; arn o crizd. Am gi o senzafie foarte puternicd de rupine. Mi-e mai rugine de acest ochi decAt de toate celelalte manifestdri ale bolii mele.
Iatd, povestisem tot, md dezvHluisem in intregime.
ptiam cd am ajuns intr-un moment important al analizei.
Dacd nu-i voi gdsi halucinafiei o explicafie, nu voi mai
izbutr sd progresez, nu voi izbuttnicicAnd sd am o via|6
normald.
Atunci doctorul a zis:
ce vi duce cu gAndul?
-leava,la
M-am iritat auzindu-l pronunfflnd aceste cuvinte.
Vedeam clar unde voia sd ajung6: feavi = robinet din
hArtie, iegire din pAntecele mamei. Nu era asta. De-ar
fi fost aga de simplu, ap fi descoperit singurd. imi venea si md ridic ai s-o pterg. Mi exaspera paiala asta
micd gi mut6, cu nepisarea-i pi calmul de cunoscitor.
de preofi. Nu facefi mai multe
- imi aduceli aminte
parale. Suntefi marele preot al religiei fundului! Deoarece cu dumneavoastri mereu trebuie sd ne-ntoarcem la
asta. Md dezgusti, md dezgustafi. Suntefi un tiP scArbos
care asculti cAt e ziua de lungd scfubopeniile unora gi ale

158

halucinalie.

intr-o'zi m-am simfit indeajuns de putemicd pentru

tn doctor era
credeam cd o sX md trimitX

aveam
a putea s-o fac, frrcrederea Pe care o

inbeajuns de mare. Nu mii

irnapoi la clinica de Psihiatr
iga ca m-am insialat' LungitX, cu bralele 9i picioareI" irriir,r", am verificat dacdhaterialul imi era acolo:
*u*u, pemAntul ropu, ferma, toate-umbrele' toate siluzgomotele'
etele, toate mirosurile, toate luminile' toate
povestit'
de
$i
in special fetifa care avea atAtea lucruri
vorbit.
am
-----Ca.,a
gi cAnd mi se-ntAmpld ceva ciudat' Nu-mi
provoaci de
apare ,,i"ioduta de cum sunt irrcrizil' dar
o foarte
fiecare dati o crizd, pentru cd imi stArnepte
sunt singurd
mare teamX. Mi se pout" intAmpla 9i dacd
De altmingi dacd sunt cu una sau mai multe Persoane'
Cu
teri, cel mai adesea apa vine: dacd sunt cu cineva'
in cele
stAng vid persoana d'in fafa mea' decorul
atatot
cu
vdd,
".ni"f
marunle detilii, iar cu ochiul drept
mai
orbitd' incetu pr""i"i", o feavi care mi se potrivepte in
capdt al Ieceldlalt
tigir. Cand e plasatd acolo, vdd, prin
o-chi
vii, un ochi ce se uitd la mine' Aieastd leavd',acest
stAng' Nu
sunt la fel de vii ca 9i ceea ce vdd cu ochiul
planul-a
in
se situeazd altund.eva decit in real, exact
aceeapi lumind' in
ceea ce sunt Pe punctul de a trii, in
stAng are
ucuuupi amUiania. Ceea ce vdd prin ochiul
vdd prin
ce
exact aceeagi vaioare de existenld ca pi ceea
oferd un
ochiul drept. Doar cd o perceplie vizuald imi
Nu
terorizeazd'
rp*t""of ior*ul pe cAnd-=cealaltd.md
imi
irbutesc niciodatd sd echilibrez cele doufl reahteti'
pierd busola, transpir, vreau si fug, e de nesuportat'

160

Marie Cardinal

altora. Suntefi infect. De ce-afi ales cuvAntul feavd?

Vd-nchipuifi foarte bine cd leavd nu-i un cuvAnt care sd
md facd sd md gAndesc la ghirlande de trandafiri'
...Spun"gi*i firi sd reflectafi, la ce vi duce cu

gAndul feavd.
- ...1"uva md face si mi gAndesc la feavd' O leavX
e o geavi... Jeava md face sd md gAndesc la tub"' la tu-

nei. Tunel mi face sd mi gAndesc la tren"' Micd fiind,

cildtoream adeseori. Ne petreceam toate verile in Frantrenul' in tren mi-eia pi in Elvefia. Luam vaporul, apoi
de igiend foarprincipii
avea
tu fti.a si fac pipi. Mama
te stricte pi peste tot vedea microbi.
Divagam, divagam. Fetila mi se aliturase' Eu eram
fetila, u,tuuttt trei-patru ani. Tocmai debarcasem in Fransd te porfi cuviin!a, un loc dificil unde intr-una trebuia
ziua domdoamnd,bund
ziua
cios, sd spui mereu: ,,BunX
revedomnule,la
nule, mulgumesc doamnd, mulfumesc
dere doamni, la revedere domnule." IJn loc fir care n-aveam dreptul sd-mi scot pantofii Pi si merg in picioarele goale, un loc fir care era interzis sd scofi un cuvAnt la
misd pi ir care trebuia sd cer voie ca si ies, un loc in care
era musai sd-mi spf,I mAinile de doudzeci de otipe zi'
Era vari. Ne aflam ir:r tren, era cald, md plictiseam/ era
o cdldtorie lungd. Am cerut sd fac pipi. (Pentru asta trebuia si-i spunlui Nany: ,,Nany, number one, please")
Naoy i-a transmis mamei nevoia mea de a face ,,numbeutreouane" (cfrnd era mai consistentd zicea,,numbeurretout") S-au vizut atunci silite sd caute o anumitd Pungd
printre bagaje: Punga cu farmacia. Farmacie nu-mi spunea nimic bun, doar lucruri care fac rdu, cate ilrfeapS" precum tinctura de iod sau eterul, care smulg din pir precum plasturele. De ce trebuia Punga cu farmacia ca si md
duc sa fac pipi in tren? Devenea alarmantd treaba'

Cuvinte care

elibereazi

161

in cele din urmd au gdsit ce cdutau printre cutiile cu

pdlirii, valize, trusele de toaleti etc. pi am iepit impreunI pe culoar. inaintam, marna in fagi,Nany in spite gi
nAnd punga cu farmacia, iar eu la mUloc. puteam sd-mi
dezmorfesc picioarele, era mai bine decAt in compartiment. Cand am ajuns la capdtul vagonului, acolo unde
se afla toaleta, ne zgilIldia ca pe un sac de cartofi pi, colac peste pupdzd,, ce mai zgomot! Ne era greu sd ne
finem pe picioare. Mana pi Nany se agdfau de ce le venea
la firdemAnd, cAt despre mine, eu mi agdfam de fustele
lor. Era hazliu. Mai pufin hazliuera mirosul din acel loc:
un miros puternic de urind, ceva grosolan, de proasti
creptere, rupinos.
Mama i-a spus lui Nany: ,,De-mi spirtuI de 90.. Vei
pterge capacul gi scaunul de la closet, iar eu voi gterge
chiuveta. O sd profitim ca s-o spdldm pe fafi pi pe m6ini,
e deja neagri de fum de la cirbuni. lrcredibil ce repede
se murd5repte copila asta"
S-au apucat sd curefe cu indArjire acel loc impufit folosindu-se de tampoane mari de vatd imbibate in spirt
de 90o. Mama spunea: ,,E plin de microbi pe-aici.,, bespre microbi md informase deja, erau acele animale mici
care rodeau pldm6nii tatdlui gi o omorAserd pe sori-mea.
Nu mai voiam si fac pipi insd nu-ndrdzneam sd spun.
imi pdrea cd toaleta coliaia de scorpioni invizibili, de
perpi minusculi, de viespi ascunse. h:rterminabilele zgAlfAieli gi zawa ingrozitoare.
Dupd ce au terminat curdlenia au intins gaz aLb pe
scaun. Acum puteam sd fac pipl Nany mi-a deschis pantalonii. Aveam pantaloni Petit-Bateau care se incheiau cu
nasturi pe o cdmipufd cu bretele. Un nasture pe burtd gi
cAte un nasture in pnrfi. Porliunea din fafn a pantalonilor rimAnea fuxd, iar spatele se putea trage, un gnur din

15?

Marie Cardinal

bumbac iI increfea mai mult sau mai Pufin ftr funcfie de

cAt te ingrdpai, la fel cum nasturii se coseau tot mai jos
pe cdmdpufd in funcfie de cAt te indl|ai. ,,E foarte practic", spunea mama. Nany nu era de aceeapi p6rere.
Aveam deci fesele la aer. Nany m-a luat pe sub brafe
pi m-a ridicat pentru a md apeza Pe scaunul uriap unde-mi lineam picioarele desfdcute. Imi trdgea de pantaloni in afard ca si nu fac pe partea care se indoia. Incerca de bine de riu sd-gi pdstreze echilibrul, in timp ce mi
linea de spate. Mama privea scena cu un aer critic: ,,Gtdbegte-te, vezi bine ci nu-i upor"
in acel moment, vacarmul a devenit asurzitor (trebuie
ci treceam pe la un macaz). Totul se migca atAt de tare
cd nu mai gtiam dacH am capul in sus sau ir jos. M-am
uitat printre picioare gi am vdzut, in fundul closetului,
la capdtul unei fevi rotunde pi cleioase, plind de materii
abjecte, pnmAnhrl cu pietrig ce defila intr-o vitezd amefitoare. Mi-era fuicd,, fuicd,, fricd, fricd. O sd fiu aspirati de
acel orificiu, o sd fiu inghilitn pe-acolo, prinsd de pipiul
meu gi zdrobitd, pe pietrigul luminos dupd ce am trecut
prin leava dezgustdtoare, plind de excremente.
Nu mai am chef si fac number one.
- Ba
Acum cAnd totul e pregdtit, numai
- da, o sd faci.
asta ar mai lipsi. Grdbegte-te.
Nu imi mai vine, nu pot.
- Ah!
capriciile astea ale tale' O sd mi-o pl6te9ti!
-Nany care
md cunogtea bine a sPus:
Doamnd, cred cd n-o sd facd.
-in acea
harababurd, ftt acea nebunie, am auzit ur.zgomot slab, constant, rapid, regulat: tap tap tap tap tap

taP."
TaptaptaptaptaptaptaptaptaptaptaP... Aveam patru
ani, aveam treizeci gi patru de ani' Tot mai stiteam cu

Cuvinte care

elibereazd

163

picioarele desficute pe veceul din tren, eram lungiti pe

canapeaua din strddula infundatH. Tap tap tap tap tap
taP.

Nu mai aveam vArsti, nu mai eram o persoand, nu

mai eram decAt acel zgomot: tap tap tap tap tap tap tap
tap... alert ca alabala din jocurile de copii, ritmat ca un
cdntec de leagin... Taptaptaptaptaptap... De unde venea? Era esenfial si ptiu de unde Provenea.
md doare capul.
-UnDoctore,
rdu ingrozitor, o durere intensd labaza craniului,
mai puternicd decAt tot ce simlisem pAnd atunci. Mi se
smulgea creierul cu smucifuri brutale.
Strifulgerare a durerii. Tulburare din prea-plinul suferinfei. Rddflcini monstruos contorsionate prinzAnd
strAns in convulsiile lor cu pustule schelete de dragoni,
stArvuri de caracatife, rispAndind, pe mdsurd ce erau extirpate la lumina zilei, un miros insuportabil de putreziciune.
Doctore, imi pierd minfile! E ingrozitor, innebu-

nesc!

ptiam cd dacd md ating de halucinalie imi voi gdsi

sfArgitul. Nu trebuia sd urmez acel impuls care md chema spre ea. N-ar fi trebuit sd mi duc in acel finut. Ap fi
putut trdi pe mai departe ca o infirmd inofensivd, fdrd sd
fiu inchisd intr-un azil. Acum era Prea tdrziu, md cufundam in neagra demenfi, in agitafia devastatoare'
ajutafi-md!
-lmiDoctore,
explod eazd capul! Se clatind, se clatind...
Tap tap tap tap tap tap ta-p ta-ptaptaptaptap...
Tap tap tap tap. Zgomotul e acolo, foarte aproape!
Este singurul lucru ce nu-i aparline nebuniei, care se
afli in afari isteriei. Trebuie si dau de el. TREBUIE SA
MA DUC SPRE EL.

164

Marie Cardinal

Sunt un bebelup, o fetifd foarte micd ce de-abia ptie sd

meargd. Md plimb printr-o pddure mare cu Nany gi cu
tata. Sunt pe punctul sd fac ,,number one please". Nany
m-a ascuns dupd un tufig. A cdutat indelung pentru a
gisi unul care sd se potriveascd perfect. Tiebuie sd te ascunzi ca sd faci ,,number one please"' Pe vine, fin strAns
de partea din spate a pantalonilot Petit-Bateau gi md uit
la jetut de lichid care iese din mine 9i se infundd in pXmAntul dintre picioare, firtre frumotii-mi pantofi de lac
nou-noufi. E interesant... Tap tap tap tap -tap tap tap tap
tap... Un zgomot in spatele meu. Imi intorc capul pi-l
vid pe tata in picioare. Are ilr drephrl unui ochi ceva ciudat, negru, un fel de animal din fier cu un ochi la capdtul unei fevi. Asta face zgomotul! Nu vreau sd md vadd
cAnd fac pipi. Tata nu trebuie sd-mi vadd fundul. Md ridic. Pantalonii md stingheresc la mers. Md duc totupi
spre tata gi-l lovesc din rdsputeri. il bat cAt pot de tare.
Vreau si-i fac riu. Vreau s6-l omor!
Naoy se strdduiepte si md smulgd de la picioarele tatdlui pe care-l zgdri| pe care-I muFc, pe care-l izbesc pi
care continud sd md sfideze cu lunguiep-i ochi rotund.
Taptaptap taptap... Urisc ochiul acela, leava aceea. Am
in mine o mAnie, o furie nemaipomenite.
in cele din urmd, tata gi Nany imi vorbesc. imi spun
unele cuvinte pe care nu le-nleleg pi altele Pe care le-nfeleg. ,,Nebund, foarte necuviincioasd, foarte rea, nebund,
prost crescuti! E rdu, e rupinos! Nu trebuie si dai in
mama, nu trebuie sd dai fir tata! E foarte rdu; e rupinos!
Pedepsitd, nebund! Foarte urAtd, foarte necuviincioasd,
nebund!.Rupine, rupine, rugine. Rdu, rdu, rdu. Nebund,
nebuni, nebund" PAnd la urmi am inleles cd ei considerd cd ce-am fdcut e oribil, groazric gi, brusc, m-a fost rugine de mine insdmi.

Cuvinte care elibereazd

165

Zgomotul a incetat.
Tdcere. Calm. Calm

profund.

Am demascat halucina!ia, am exorcizat-o. Aveam

convingerea absolutd, totald, completd cd halucinagia n-o
sd mai revind niciodatd.

Totul plutea tr jur. Reveneam de foarte departe.

am gdsif s-a terminat. Asta era halucina;ia.
- Doctore,
Bineinfeles. Acum pedinga s-a incheiat.
Cand m-am ridicat, mi-am simfit pentru prima oard
perfecfiunea corpului. Mugchii imi puneau in migcare
articulafiile cu o ugurinfi extraordinard. pielea aluneca
lesne peste ei. Eram in picioare, eram inaltd, mai inaltd
decAt doctorul. Respiram incetipor pi regulat taman cantitatea de aer de care aveau nevoie pldmAnii mei. Coastele imi protejau inima care-mi legdna fdrd-ncetare sAngele. Bazinul imi era o cupd de ornament albd il.r care viscerele aveau exact spafiul ce le trebuia. Ce armonie! Nu
durea, era simplu. Picioarele-mi robuste md duceau spre
ugi. Braful lmi intindea mAna spre cea a doctorului. Toate astea imi aparfineau, toate funcfionau bine. Nu md
speriau!
La revedere, doctore.
- La
revedere, doamnd.
-Privirea-mi
a intAlnit-o pe a lui pi sunt siguri cd i-a
vdzut bucuria. Ce treabd bund am fdcut noi impreund!
Nu-i apa?
Mi ajutase sd md aduc pe lume. De-abia md ndscusem. Eram noud!
Am iepit in sfrddufa infundatd. Totul era la fel gi totul
era diferit. Burnila imi picura, pldcutd precum pudra pe
obrajii proaspefi gi trandafirii. Bdtdtoritele pavaje imi
mAngAiau tilpile picioarelor pe sub pantofi. Cerul rogcat alnopfii pariziene se inilla deasuprd-mi aidoma cor-

Cuvinte care elibereazl

Marie Cardinal

166

zgotului unui circ gigantic' Md indreptam spre strada

motoasd, sPre o sXrbitoare'

strdDintr-o datX, Pe cAnd md apropiam de capdtul
mai vesel'
dulei infundate, totui a devenit pi mai ugor'
cd umerii
Pentru
mai simplu' Eram supld, sprintend'
care
mi se ldsaserd brusc, elibetand"-mi gdtul pi ceafa
incAt uitasem cdt
se vArAserd in ei de ani 9i ani de zile'
a" ffa."ta era suflarea lind de vAnt prin p6r' in-partea
spatele meu
;; il"p"i a capului' Ceea ce se afla inceea
ce era in
era la fet ae pulin inspdimAntitor ca 9i

fald!
sa-l
Mai aveam un singur scoP: s-o gdsesc Pe mama Fl
pun
t*^-intrebdri.
iii amintepti de-o intdmplare de-a mea de pe cAnd
md filma in timp
eram nrici, l-am bitut pe tata pentru cd
ce
--

mi pregdteam

l,ipl

zut filmul.
tit?

te?

sd fac PiPi?

vdfost, intr-adevir' Nu eram acolo' insd am

Mi l-a pus atunci taicd-tdu' Cine fi-a Poves-

Nimeni. Mi-am ad'us eu aminte' Am fost pedepsiFXrd

indoiali. Trebuie

cd n-ai mai

primit sdrutul

bdtailn h
dinainte de culcare sau ceva de genul Hsta, o
Erai
ce
frrrJpout". O pedeapsd pentru un bebelup' mai'
sXlbatici atunci cAnd erai micd'
ani aveam?
- ECafl
care
simplu sd-mi amintesc' A fost prima vari pe
voia
sanatoriu'
o petreceaiin Franla. Taicd-tdu iegea din
Aveai
urmelor"'
urma
,e t".r.rrrouscd. Era taicd-tdu,la
cincisprezece-optsprezece luni'
in
Mja privit.r-, ,rn aer ciudat' Am crezut cd ii vdd
de flori ofiliochi un fel de mirare, de regret, un buchet
si md
inceput
ie gi incd parfumate. Pe-atunci pesemne a

167

iubeascd apa cum eram, atAt de pufin in conformitate cu

ceea ce ar

fi vrut

sd

fiu.

Era prea tdrziu, nu mai aveam ce face cu dragostea ei.

Cuvinte care elibereazd

Nu goviigi! Haidefi, vd rog, haidefi, n-o sd mai gdsifi nimic, nimic!

Si acum observafi, doamnelor pi domnilor! Acea femeie pe care afi vdzut-o trecAnd iardpi gi iardgi de ani de
zile prin fala caselor dumneavoastrd, strAnsi ?n ea insdpi
ca un fetus, acea umbrd care vd atingea in treacit zidurile, acea cerpetoare care se oprea si dArddie de fricd pe
la colgurile porfilor dumneavoastrd, acea nefericitd care
fugea, urmiritd de groazd., gi-gi rupea picioarele pe trotuarele dumneavoastrd desfundate. Ei bine, privifi ce a
devenit nebuna aceea!
in acel moment, eu, printr-o sdriturd mare de antilopd, mi-ag fi fdcut o intrare strXlucitoare in capdtul fundeturii, dinspre stradd. FrumoasX! Frumoasi de sd-fi taie
risuflarea! Indeajuns de frumoasd pentru Playboy orl
pentru publicitatea ciorapilor Dim.Despovdratd. Un gAt
lung, brafe lungi, picioare lungi, o talie inaltX. Eu, sindtoasd tun, totupi cu induiopdtoare fragilit5li la articulafIi,la glezne, la gemmchi, la golduri, la umeri, la coate,
la incheietura mAinilor. Eu, putemicd, totupi cu sensibilitdli la comisura bttzelor, in colgul ochilor,labaza nasului, ir:r punctul de unde pornepte ceafa. Eu, strdlucind de
tinerefe, prinsd in plin avAnt de flash-urile mulfimii ce
se minuna. Cu brafele indepirtate de corp pi ugor in sus,
cu frumosu-mi pir blond risfirat inspre ir:raltul cerului
ca un evantai brodat. Veseld, veseld! gi ?mbrdcatd in rochia-mi de mireasd ficutd de Marinette croitoreasa familiei, care md vdzuse la nagtere, care md imbrica dintot-

IX

prom fieduta infundati devenise calea cdtre

canalul
mele'
\ "ti"-t"i parad'is, aleea izbdnzii
mele' Nu m-ar
L) inergiei rnele, fluviul bucuriei
al oragului s-ar fi pre-

daci afest braf atrofiat

paradi' Micupi
s.nimUat intr-un loc pentru o fantasticd
crengi'
lo.to, ar fi iepit prin gardul de care se incoldceau
fi avut pe
e, n rort in hainele-i|bipnuite insd, in plus, ar un bici
manx
in
;;;;l;en strdlucind de paiete' iar
muselind aurie'
lung
'-^ demanej din
Xpt"pr";iva, doamnelor pi domnilor! Apropiali-vd!
fie fricd de niNu vd temefi, spectacolul e gratuit!Nu,vd
porlile 9i ferestrele' doamnelor 9i
-i., dur.hia"lirra
io-rriforf Venili sd vedegi ce n-a!i mai vXzut niciodatd!
pou*r,"to, 9i domnilor, deschidefi-vd ochii 9i urechile'
uitafi-vd ia un spectacoi unic iir lume!
Pl"or. plici tioscl Tacataca! Bumtroncbum!
nddupitei
Ascultali oameni buni! Ascultafi povestea
mai trenu
care
care nu mai ndduge9te, a tremurAndei
a
nu mai sAngereazd' palpita-"te, a sAngerdnd"itu'u
Des;;i;";" nu,iai palpitd' Apropiafi-v1' uq':Pi1ti-vd!
crererut'
fdcefi-i picioarele, pipafi-i pulsul' deschidefi-i

fi

169

mir-mt

deauna, care avea mAini de aur, care pretinsese doudzeci

de probe indelungi.
Apoi ag fi inaintat cu pagi mari de felind, apa, binigor,

incet. Strddula infundatd ar fi fost acoperiti cu gazon

scurt parfumAnd iarba proaspdt cositd. Acolo ar fi exis-

17o

Cuvinte care elibereazd

Marie Cardinal

lauri'

tat tofi pomii Pe care-i tndrigeam: palmieri' rodii'

aniportocali. Toaie florile Pe care le indrigeam' toate
zgoinalele Pe care le furdrXfeam' Toate parfumurile' $i
motul rrrerii din zilele fr.t*ousu, marea care-pi impinge
vdlurelele in mod regulat, Precum suveicile papnice 9i
muncitoare care ar lese Plaia.
Doctorul pi-ar fi ridicitbiciul de manej a cdrui hql:
titurd lAnoasd mi-ar fi atins ugor palele, pi pornirea! Salt
periculos, dublu salt periculos, triplu salt periculos' sfoaia, lumAnarea, toat{, tumba, porcul, porcul spAnzurat'
iardpi
roaba. Hop! Hop! Ici o piruetd, colo o tumbd! $i
hop! Hop! seriturd dubl5' pas depisic5, pas de cadril' Pi..r"ta. 9i nait Fundul puJt" cap! Fdceam ce voiam din
.o.p, se suPunea, mi ducea unde-mi venea mie' Nu
"i
mine, acea grimadi mare de cdrnuri
-ui".u, aHturi de tremurAnde,
addpost inevitabil VidezasudAnd peste tot,
gustdtor il spiritului meu innebunit'
rdspl5Ce victorie! Toati lumea aplauda' Publicul ne
tea cu flori!
Dar lucrurile nu se petreceau apa' Micul doctor continua sd stea in fotoliu, incremenit, corect, mut' aproape crud, uneori ironic prin comportament' Iar eu' ca
un cAine bine dresat, veneam si-i aduc propriile-mi
descoperiri, cu recunoptinfd. Cum odinioard ii duceam
pietricele sperdnd cd in mAinile ei se vor Pre-

-u*"i

schimba in bijuteiii. Mama imi respingea comorile

imaginare in timp ce doctorul imi asculta povestirile
firi-sd clinteasci, insi cu mare'atenlie, ajutAndu-md
astfel sd-mi dau singurd seama de valoarea exactS a relatdrilor mele.
lmi descopeream sindtatea, corpul, forla de a-lcoo
manda, avanlajul de a mh migca ilr libertate' Simleam
bucurie imensd.

171

Descopeream noaptea. Nu md sdturam de a mi

l5sa dusd de ea ln fiecare zi. Luminile locurilor publice. Era de Crdciun. Confortul pi luxul magazinelor
fird clienfi, iluminate din interior, oferindu-gi comorile celor curiopi: rochiile de seard, hainele de bland,
pampania, pateurile de ficat, bijuteriile, jucdriile, or_
hideele. Trotuarele lucitoare ale iernii. Aiternanga zo_
nelor de lumind pi de intuneric pe strdzi. Oamenii din
noapte. Cildura prietenilor in acel frig. Alcoolul. Bdr_
bafii. Acea exaltare de a intra intr-un 6loc, de a nu md
uita decAt foarte pufin la mullimea de acolo pi de a_mi
pi pune deja ochii pe cAte unul. Cucerirea. Jocul cuce_
ritoarei cucerite.
Descopeream camerele de hotel, garsonierele, micile
apartamente. Birbafii aceia ptiau oare cu cine impdrfeau
patul pentru cAteva clipe? Nici unul n-a ghicit vieodatd
cd pentru mine conta sd fac tot ce-mi fusese interzis pAni
atunci. Numai asta cdutam, dar o cdutam cu o ne-iipo_
menitd ldcomie. Deci asta insemna sd-!i,,cldde gtr viaia" ?
Ce upor era! O ptergeam apoi de una singuri gi era mo_
mentul cel mai pldcut. Descopeream singurdtatea
Si zorile de zi. Nu-mi era fricd. O stradd necunoscutL, ,,p6catul" in trup, cAt cuprinde, peste tot intuneric, iai mie
nu-mi era frici. Era ora patru sau cinci dimineafa. De-a_
bia de-mi rdmAneau o ord-doud de somn pAnd la trezi
rea copiiloq, gtiam totupi cd nu voi fi obositd, cd mAine va

fi

aceeapi pldcere.

Descopeream machiajul, parfumt'r.ile, rochiile, lenjeria de corp neagrd, colierele, cerceii. in restaurante md
indopam cu de toate gi totupi slibeam, slibeam. Toate
kilogramele, ce mi se prinseserd de corp, precum greutetile de la picioarele ocnapilor, se topiserd fdri se fu.
ceva in acest scop.

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

Sdptdm6ni h po, luni poate, nu mai gtiu, eram intr-una amefitd de bucurie, de sdndtate,de alcool, noapte, de
noi mAngAieri, de mAncare bund' imi petrecmm zilele
distrAndu-md cu aceastd extraordinard jucdrie: corpul
meu. Totul mi uimea pi-mi pldcea: cum mi se mipcau degetele, cum md duceau picioarele, cum mi se zbiteau
pleoapele, cum imi iepea din gAt vocea, curn o modulam,
bum toate imi funclionau bine. Eram eu. tdiam.
Md distram pe ascuns chemAndu-mi sAngele, teama,
leava cu ochi, nddupeala. Le aduceam pe rAnd ir fala
mea: rimAneau in afard. Le expuneam in amdnunfime,
le manipulam la-nceput cu fricd, apoi cu ilrdrdzneald; nu
intrau.
Ag fi vmt ca toate astea si dureze multd weme cdci nu
mi amuzasem niciodatd cu mine ilrsdmi. Nu gtiam ce-i
aceea nepisare. intreaga-mi via,ti fusesem greoaie gizbuciumatd, pAnH pi in jocurile-mi de copil. Nu md jucasem
realmente de-a v-afi ascunselea, leappa pe cocofate, ar;ice, potron sau de-a prinselea (ortografiam ,,omoar-o"9).
Ochiul mamei, pe care'l confundam cu acela al lui Dumnezeu (pi, incongtient, cu ochiul de la camera de luat vederi), era acolo pi md privea, evalu6ndu-mi gesturile, gendurile, neldsAnd nimic si-i scape. ,,Tatdl meu/ am picdtuit cu gAndul, cu vorba, prin acte pi prin... omisiune"
Cel mai rdu era cd puteam pdcdtui pi fdrn s-o 9tiu. Pdcatele semdnau cu microbii, erau peste tot, nu se vedeau,
md puteau prinde i:r orice clipd, pi fdrd voia mea.
Dupi picat a venit grepeala, apoi ceva-ul lduntric.
Trdisem i:r permanenld obsedati, hdituitd, spionatd, vinovatd, pAnd in ziua in care am aflat semnificafia halucinaliei.

Atunci m-am lisat dusd de mirajul sdndtdfii gi al libertifii, cu desfdtare, cu o fantasticX foame bruscd pi vioienti.
Dar ceva-ul lduntric a revenit pe ascuns, prin bufeuri
de teamd. P6ni ce, intr-o noapte, se repede fdfig la mine,
scuturAndu-mi cu putere, zdruncin6ndu-mi capul ce mi
se izbea de apternuturile furdoielnice, de negreala bdrbii
ce creptea singurd pe fala acelui bdrbat adormit lAngd

17?

in textul francez,joc de cuvinte: ,,tu l'as... tue la" (N.

f.).

173

mine, cu gura deschis5, de corpui nebunei, acea femeie

de treizeci pi patru de ani care avusese trei copii, de vanitatea acelei mediocre camere de celibatar. Am alergat
in stradd pi am vdzut copurile de gunoi pline, vagabonzii adormili cu biutura in nas pe trotuare, pisicile sl5bdnoage pe care goana mea le fdcea si spele putina, muncitorii pi tArfele de dis-de-dimineald., mizeria bdrbafilor!
Descompunerea era prefutindeni! Totul putrezea! Trupu-mi complet nou era pe punctul de a putrezi!
Gata cu viafa! S-a dus nepdsarea!
Nu eram decAt o paiafd, o marioneti, un robot, o pepugd!
Ce sens

imi avea sdnitatea? La ce-mi

servea corpul?

La Nimic!
Era o furtund tare puternicd. Smulgea totul. Noua
armd a ceva-ului l5untric era mai teribili decAt cele
precedente. Mai teribild decAt sAngele, mai teribilX decAt moartea, mai teribild decAt inima ce pornegte la
atac. Noua armd a ceva-ului era angoasa purd, directd, rece, simpli, fdrd paravan, fdrd pavdz6,, goald. O angoasi fdrd transpirafie, fdrd tremurdturi, fdri tahicardie, fird energia care mi-mpingea s-o iau la fugi ori
sd md ghemuiesc. Nu mai eram o bolnavi. Nu eram
decAt o femeie stupidX, care imbdtrAnepte, fdrd importanld, a cdrei viald n-avea nici un sens. Eram un nimic.

175

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazi

AtAt de nimic de sd amefesc, atAt de nimic de sd urlu

navul mintal in gAngurelile dumitale de salon, de la televiziune, din revistele de mare tiraj, rdspopihrle? $tiu foarte bine ci dumneata ai fdcut o psihanalizd didacticd precum toli clormii de soiul dumitale. La ce vd servepte? Ca
sd cunoaptefi gesturile de la liturghie? $tifi cum se culcd
lumea, cum vorbepte, cum celdlalt e in spate pi vd ascultd, cum totul se petrece intr-o ambianfd pAsloasi pi secretd, pe ascuns! Despre ce afi putut vorbi in timpul analizei didactice? Ei? Despre neplXcerile pe care vi le-a cauzat pesemne codila de pobolan? Despre dificultatea pe
care o aveli in a vd alege hiinufele de prim impdrtdgit?
Asta nu furseamnd cd ptili ce va sd zicd,baalamintald.
E o boal6 ingrozitoare! inseamnd sd trdiepti intr-o melasd densd alcdtuiti din exterior pi din interior, din ce-i viu
pi din ce-i mort, din ce-i strident pi din ce-i surd, din ce-i
upor pi din ce-i greu, din aici gi din acolo, din indbugitor
pi impalpabil. inseamnd sd fii in voia ceva-ului scArbos,
intruna schimbdtor,lipit de bolnav fascinant, care trage
incolo pi-ncoace, care taie, care adaugd, care apasd, care
atArnd, care nu te lasd niciodatd ftr pace, care ocupd tot
spafiul pi tot timpul, care provoacd teamd, care provoacd nddugealX, care paralizeazd/ care te-mpinge s-o iei la
fugi, care reprezintd incomprehensibilul pi vidul! insd
un vid plin, un vid compact! Mdcar inlelegi ce vreau sd
spun, tdntdldule?
Nu mai puteam. De cum iegeam de la aceste gedinle
md duceam si trag la mdsea, sd md fac crifd. CAnd o femeie folosepte expresia ,,atrage la mdsea", pare vulgar
pi josnic, pentru un birbat e mai puFn vulgar gi sufld ca
ceva puternic pi trist. O femeie se grizeazd, se amefepte,
in cel mai riu cazbea. Refuz si folosesc aceste dulcegdrii ipocrite. Tirrnam in mine: md distrugeam, md pierdeam, md disprefuiam, md uram.

'17 4

pAnd mor.
Sd mor. Si mor 9i si termin cu toate' Mi atrigea moartea, md atrdgea misterul ei. MH atrdgea pentru ci era altceva, ceva de nei:rfeles Pentru bdtbalt', ceva de neimagi-

nat. Tocmai asta imi doream: inimaginabilul, inumanul'

Doream si mX dizolv intr-o particuld electrici, si mi dezintegrez intr-un impuls circular, sx fiu nimicitd. Neanh-rl
De ce nu m-am omorAt atunci? Din cauza copiilor?
Nu le puteam ldsa moptenire cadavrul unei licnite care
iar fi impovdrat viala tot apa de mult cum mi-o impovdrase mama pe a mea. Nu voiam sd-i aduc in acel circ
al ceva-ului lduntric. E oare adevdrat ch din cauza lor nu

m-am sinucis? Nu 9tiu.

Mi duceam in strddula infundatd ;i-l insultam Pe micupl doctor. ii aruncam in faln tot ce auzisem spundndu-se despre psihanalizX: cd-i face pe oameni pi mai nebuni, cd-i preface in obsedafi sexuali, cd le distruge personalitatea.
Chemam in ajutor vocabularul psihanalizei, acele cuioti ceruse, cAnd incepusem gedinlele, sd le
vinte pe
"u."
las deoparte. Jonglam cu iibidoul gi cu eul9i cu schizofrenia pi cu complexele 9i cu Oedip pi cu refularea pi cu
psihoticul gi cu nevroticul gi cu fantasma pi pdstram totd"urrrru pentru final transferul. Pentru ci md durea cd
md ldsasem firtr-atAt in voia lui, cd-i acordasem atAta incredere, cd-l iubisem aPa de mult!
Era pdpupa lui Freud! Solidele sfori ale lui Freud erau
acelea.uru-l fa"uuu sd se mipte! Era preotul psihanalizei,
acea religie cu care se gargarisea o arurne eliti intelectuald, pompoasd, vanitoasd 9i vdtdmitoare'
pocitanie mici! O religie care-l
-bu,rretd-etoure,
alieneazd ilrci pi mai 9i pu UoLur.,,t mintal' Ce faci cu bol-

176

Marie Cardinal

Pentru ce nu mai aveam nici o putere asuPre-mi'

Eram nimeni. N-aveam dorinfe, nici voinfd, nici un gust,
nici un dezgust. Fusesem totalmente cliditd ca si semdn
cAt se poate de mult cu un model uman Pe care nu-l alesesern-gi care nu-mi convenea. Zi de zi, de la nagtere, mi
se fabricaserd: gesturile, atitudinile, vocabularul' Mi se
reprimaserd nevoile, pldcerile, elanurile, imi fuseseri indiguite, macJriate, deghizate, irrtemnifate. Dupd cerni-au
srn=uls creierii, dupd ce mi-au golit capul de ce-i al meu,
mi l-au umplut cu o gAndire coresPulrzdtoare care mi se
potrivea .u ,rrr.u-t perete. Iar cAnd s-a vdzut cd grefa
prinsese foarte bine, cd nu mai aveam nevoie de nimeni
ca sd-mi refulez valurile ce-mi veneau din strdfundurile
fiin;ei, am fost tdsatd sd trdiesc, liber.
Acum cAnd, i:r stridufa infundatd, fdcusem inventarul harababurii, c6nd imi aminteam, cu precizie, detaliile minulioasei spdliri a creierului la care fusesem supusi gi grafie cdreia devenisem aProaPe demni de mama,
de'fairilie, de clasa mea, acum, cAnd cuno9team, cAnd
descopeream viclegugul prin care aceste suplicii fuseserd practicate pi indurate pAnd la capdt, intru dragoste,
orriuru, frumusefe, bine, ce-mi mai rdm6nea? Vidul' Cine
eram? Nimeni. Unde sd md duc? Nicdieri' Nu mai exista
frumusele, nici onoare, nici bine, nici dragoste, cum nu
existau, din aceleagi motive, rdu, urd, ru;ine pi urAfenie'
DescifrAnd halucinafia crezusem ci md aduc pe
lume, crezusem cd md nasc' Acum mi se pdrea ci scopropriu-mi
!6nd ochiul din capdhrl levii imi Provocasem
avort. Acel ochi nu era doar al mamei, al lui Dumnezeu,
al societdfii, era gi al meu. Se distrusese ceea ce eram/
iar in locul meu se afla un.zero, inceputul 9i sfArpitul'
acel punct din care totul basculeazd'inspre cAt se poate
de mult ori cAt se poate de pufin, zona vielii moarte pi

Cuvinte care elibereazi

177

morfii vii. Era cu putinfi sX ai in acelapi timp zero zile

pi treizeci gi patru de ani? Eram un adevirat monstru.
Cel mai inspdimAntdtor lucru nu era cd md aflam acolo,
ci cd gtiam cd mi aflam acolo gi ci o gtiam cu acea limpezime rece gi cu acea certitudine pe care le oferd psihanaliza. Eram o uriagi paralizatd de o simpl5 hArtie de
mupte, sau o muscd prinsi ftrtr-o capcand pentru o uriap5. Grotescd, ridicold, stupide.
Vai!Ah, nebuna! Yai, ah, nebuna!
Cel mai rdu era gAndul cd tofi cei din mediul meu suferiserd aceeagi soartX ca mine. Atunci, de ce doar eu reacfionasem atAt de bine gi totodatd atAt de prost la dresaj? Pentru ci realmente mintea imi era bolnavd pi pentru cE eram deosebit de slabd pi de inconsistentd? Nu
concepearn decAt aceastd altemativd care era un hdu, un
infem.
Md duceam in stridula infundatd, md lungeam, iar
acurn nu mai spuneam nimic. Nimic. Nu mai aveam nimic de spus. Nu mai giseam nimic de spus. Doctorul gi
a

cu mine ne cunogteam intr-atdt, tncAt mi-erau destule cAteva cuvinte ca si-i explic ce se mai petrecuse de la ultima gedinld. Apoi venea tdcerea. O tdcere apdsdtoare, mohorAtd. Mi se intAmplase pAnn pi sd adorm acolo, pe canapea, scipAnd astfel cu totul de realitatea absurdd, de-

rizorie.
Vag. Vag. Acelapi peisaj ca acela din adolescenfd: un
degert cenugiu, cefos, sub un cer bej, calm. La ce folosea
si tot merg pe acolo? Mereu era la fel.

De ce persistam tn a md duce in strddufa infundatd?

Canapeaua. Ochii-mi deschigi spre pdnza de iutd care
tapeta perefii, platitudinea aceea cenupie gi bej, simultan uni pi imprecisd. Ochii-mi deschigi spre degertul
meu angoasant, simultan cefos gi neted.

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazi

de
intr-un loc plat 9i neted, lipsit de vegetalie'.lipsit
tata'
pe
intah:dt
l-am
."li"f, intr-o zi inctisd din copilirie
un cub din
Aveam gase-9apte ani. imi adlsese un cadou:
Magrogie tpodobit cu panglici din satin auriu'
un
decAt
confine
""tif""
nific! Un asemenea ambaiaj nu putea
de
foarte frumos cadou. Eram.u de obicei stingheritd
de iubirea
pr"r"rr1u ambigud a tatdlui, de tandrelea 9i
str[ochii-i
avea fafd de mine' Rddea'
iroio"ra p"

nu ptiam si fac altceva decAt sd md rdsucesc in juru-i, a

principiilor ei, a fantasmelor ei, a pasiunii ei, a tristefii
ei. Chiar dacd unele pdrli din fiin;a mea se desficeau in
lungi puvife lAnoase, ondulate, ce pluteau in depdrtare,
libere in aparenfd, de fapt erau puternic legate de centrul vdrtejului pe care-l reprezenta ochiul, de-acum scos,

"t7 8

"ur"1u
luceau.
o sd vezi ce-i induntru'
-Ag Deschide,
fi preferat sd deschid cutia cdnd nu mai era el de
falH, dar insista.
' AVa cd,incetipor, am tras de o parte.din nodul auriu
la iveald un
gi *hu, brutal, s-a deschis de la sine' d6nd
scolAnd lime;;t;. ce se balansa la capitul unui atc'
din orbite'
iasd
sd-i
;;;;rtdp""gAnd cu nigte ochi gata
md speriast'a*Udoa.t]se. Era foarte urAt, foarte tAmpit'
r".-i" deceplie! M-am Pus Pe plAns' rupinati la culme'
Trddatd!
micuful
Drdcugorul meu din stadiul de adultd era
ori
trei
de
vdd
sd
Pe gePaoJot i* ofur"um luxul sd vin
pi
mdridiculiza'
tdmAnd un drdcupor ce md decepfiona
aProaCheltuiala era enormd.. Prepl gedinlelor inghilea
intrqlinelea
9i gaze-.
pe tot ce cdptigam. Dupd ce pldteam
i",lrr*ir,u pi Jantinele copiilor, imi mai rimdneau cinci
Aceastd mifranci pe zi pentru toate celelalte' Era greu'
moment ce
Din
insa se potrivea cu de;ertul m9u'
tre"erie
nu le lipseau lucrurile esenfiale' la ce sd-mi
"opiifot mai mulfi bani? Md pierdusem in incoerenfi'
buiascd
Eramonebuneascdnebul'oasd.rdsucindu-md?njurul
vielii imi fuunui centru indefinibil. PAni atunci centrul
arsd de ana,"ru, *"9tient ori incon9tient, mama' Fusese
ea' Eu irnsi
din
U"a'"ud.e un acid. Nu mai rdmAnea nimic

179

al mamei.
in Sertao, o regiune deosebit de uscatd gi de aridd din
Brazllia, cresc ici pi colo vreo cAteva tufiguri de vegetafie. CAnd fircerci si le smulgi descoperi cd au rHddcini
puternice gi ci se ingroapd afundAndu-se in pdmAnt.
Dacd te indArjepti sd le dezgropi observi cd sunt in legdturd cu rdddcinile tufipurilor vecine gi cd toate converg
spre o tulpine sohdd ce se adAncepte incd pi mai mult firgrogAndu-se pi in cele din urmd ajunge la un unic trunchi
uriap ce sfredelepte pdmAntul ca un trepan. ln fapt, ifi dai
seama cd e vorba de un copac uriag ce s-a ingropat singur la doudzeci-treizeci de metri sub nivelul solului pentru a gdsi apd. Prin urmare, tufipurile pe care le vezi fir
degertul din finut nu sunt decAt vArfurile crengilor acestui copac gigantic.
Eram aceste tufipuri. insd, privati de trunchiul ce scotea apa din addncuri, aveam si mor.

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazi

de
intr-un loc plat 9i neted, lipsit de vegetalie'.lipsit
tata'
pe
intah:dt
l-am
."li"f, intr-o zi inctisd din copilirie
un cub din
Aveam gase-9apte ani. imi adlsese un cadou:
Magrogie tpodobit cu panglici din satin auriu'
un
decAt
confine
""tif""
nific! Un asemenea ambaiaj nu putea
de
foarte frumos cadou. Eram.u de obicei stingheritd
de iubirea
pr"r"rr1u ambigud a tatdlui, de tandrelea 9i
str[ochii-i
avea fafd de mine' Rddea'
iroio"ra p"

nu ptiam si fac altceva decAt sd md rdsucesc in juru-i, a

principiilor ei, a fantasmelor ei, a pasiunii ei, a tristefii
ei. Chiar dacd unele pdrli din fiin;a mea se desficeau in
lungi puvife lAnoase, ondulate, ce pluteau in depdrtare,
libere in aparenfd, de fapt erau puternic legate de centrul vdrtejului pe care-l reprezenta ochiul, de-acum scos,

"t7 8

"ur"1u
luceau.
o sd vezi ce-i induntru'
-Ag Deschide,
fi preferat sd deschid cutia cdnd nu mai era el de
falH, dar insista.
' AVa cd,incetipor, am tras de o parte.din nodul auriu
la iveald un
gi *hu, brutal, s-a deschis de la sine' d6nd
scolAnd lime;;t;. ce se balansa la capitul unui atc'
din orbite'
iasd
sd-i
;;;;rtdp""gAnd cu nigte ochi gata
md speriast'a*Udoa.t]se. Era foarte urAt, foarte tAmpit'
r".-i" deceplie! M-am Pus Pe plAns' rupinati la culme'
Trddatd!
micuful
Drdcugorul meu din stadiul de adultd era
ori
trei
de
vdd
sd
Pe gePaoJot i* ofur"um luxul sd vin
pi
mdridiculiza'
tdmAnd un drdcupor ce md decepfiona
aProaCheltuiala era enormd.. Prepl gedinlelor inghilea
intrqlinelea
9i gaze-.
pe tot ce cdptigam. Dupd ce pldteam
i",lrr*ir,u pi Jantinele copiilor, imi mai rimdneau cinci
Aceastd mifranci pe zi pentru toate celelalte' Era greu'
moment ce
Din
insa se potrivea cu de;ertul m9u'
tre"erie
nu le lipseau lucrurile esenfiale' la ce sd-mi
"opiifot mai mulfi bani? Md pierdusem in incoerenfi'
buiascd
Eramonebuneascdnebul'oasd.rdsucindu-md?njurul
vielii imi fuunui centru indefinibil. PAni atunci centrul
arsd de ana,"ru, *"9tient ori incon9tient, mama' Fusese
ea' Eu irnsi
din
U"a'"ud.e un acid. Nu mai rdmAnea nimic

179

al mamei.
in Sertao, o regiune deosebit de uscatd gi de aridd din
Brazllia, cresc ici pi colo vreo cAteva tufiguri de vegetafie. CAnd fircerci si le smulgi descoperi cd au rHddcini
puternice gi ci se ingroapd afundAndu-se in pdmAnt.
Dacd te indArjepti sd le dezgropi observi cd sunt in legdturd cu rdddcinile tufipurilor vecine gi cd toate converg
spre o tulpine sohdd ce se adAncepte incd pi mai mult firgrogAndu-se pi in cele din urmd ajunge la un unic trunchi
uriap ce sfredelepte pdmAntul ca un trepan. ln fapt, ifi dai
seama cd e vorba de un copac uriag ce s-a ingropat singur la doudzeci-treizeci de metri sub nivelul solului pentru a gdsi apd. Prin urmare, tufipurile pe care le vezi fir
degertul din finut nu sunt decAt vArfurile crengilor acestui copac gigantic.
Eram aceste tufipuri. insd, privati de trunchiul ce scotea apa din addncuri, aveam si mor.

Cuvinte care

elibereazi

81

imediat deschizAndu-se uga de la birou, cei trei pagi

mari ai doctorului traversAnd holul pi il vedeam apdrAnd la upa de la intrare intredeschisd. Ochii-i ptergi,
reci, limpezi, mHrili printr-o uimire simulati, corpu-i
mic foarte drept, vocea un pic tremurdtoare pi totugi

x
u ttiam de ce mai veneam in strddula infundatd. De altfel,lipseam de la multe gedinfe. Uitam cu totul de ele ori gregeam
ziua sau ora. Ajungeam in fala intrdrii; era un fel de ceremonial pentru sunat: trebuia deschisd o primd ugi cu
geam ce didea direct spre grddini pi, in interior, pe tocul ugii, se afla un buton pe care era indeajuns sd apegi
pentru ca in biroul doctorului sd se audd o sonerie. Numai inifiafii gtiau. ln acest mod nu-l vedeai niciodatd decdt pe el. Daci ajungeam la fix md introducea direct in
birou gimi puteam imagina cd stdtuse acolo, sd m-agtepte, de la ultima gedinfd. Era insd indeajuns si ajung cu
cinci minute mai devreme ori mai tArziu ca si dau peste
siluete, mai degrabi umbre. Fie peste,,bolnavul dinainte", c1J capul intre umeri, infdfigare jenatd, privire cilnuflatd pi furtivi. Fie peste cei de-ai casei pe care ii identificasem de-a lungul anilor ca fiind: tata, mama, sora. Nu
ptiu dacd erau realmente aceptia.
Pe atunci, agadar, mi se intAmpld adeseori sd urc
treptele peronului ingust, sd deschid prima ugd cu
geam/ si apis pe butonul interior gi sd agtept. Auzeam

autoritarS.
- Afi gregit, nu vi aptept astdzi (Sau: ,,Nu e ora, vd
agteptam mai devreme.")
PAnd si md scuz gi dispdruse, ldsdndu-md ftr fala ugii
tnchise, adicd in fala mea insdmi. Frustratd pi vinovatd.
Vinovati, pentru ci gtiam ce Foc era sd auzi acea sonerie
in plind gedinld, chiar de nu spuneai nimic, sd-l vezi pe
doctor ridicAndu-se, iepind, era insuportabil.
in toatd aceastd interminabili perioadd, fdcuse, cAnd
pi cf,nd, unele scurte remarci care, fircetipor, incolfeau ftrlduntrul meu.
Cd gedinfele de la care lipseam trebuiau pl6tite.
Eu, care n-aveam un ban, gAndindu-md cd trei sferturi de ori de mutism ori de absenld md costau o avere: patruzeci de franci.
Cd tdcerea avea un sens. De tdceam nu insemna cH
n-am nimic de zis. insemna fie cd ascundeam ceva, fie
ci mE aflam in fafa unui obstacol pe care mi-era fricd sd-l
trec. Daci voiam si progresez, trebuia deci fie sd vorbesc
despre ce voiam sa iscund, fie sd fac eforturi ca sd definesc obstacolul invizibil ce mi linea in loc, singurul mijloc de a izbuti era sd spun absolut tot ce-mi trecea prin
cap, gi nu-mi trecea nimic.
Ci cele mai mirunte manifestiri ale mele aveau un
sens. Spre exemplu, in acea perioadd de t6cere totali,
dacd scoteam un susprn, chiar foarte slab, doctorul spunea: ,,Da?. . . Da?" , ca pentru a-mi da de infeles cd poate
era o deschidere atunci, exact fir momentul in care sco-

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazS

se pesesem susPinul. Trebuia sd incerc sd gdsesc ce ml

schimbam
imi
trecea i:r minte in acea c1ipd. La fel gi cAnd

licirire de lumind, o bucdficd de senzafie, o apchie de cuvAnt. $i chiar pi mai pufin: un fApAit, un ecou. pi chiar gi
mai pufin: un nimic ce-ar exista.
E indeajuns sd fii atent la aceste semnale. Fiecare pdzegte un drum Ia capdtul cdruia se afld o ugd zivorAtd in
spatele cdreia se gdsepte amintirea intactd. Nu incremenite h moarte ci, dimpotriv6,,vie, realmente vie, nu doar
cu lumina ce-i este proprie, cu mirosurile, cu mipcdrile,
vorbele, zgomotele, culorile ei, ci pi cu senzafiile, cu emofiile, cu sentimentele, cu gAndirea ei, pi cu doud antene,
doud mijloace posibile de a prinde ce-i firainte pi dupd.
AfundAndu-md, cum am fdcut-o vreme de papte ani,
ca sd md vindec, in cercetarea inconptientului, am inleles mai intAi sistemul de semnale, apoi am gdsit secretul
deschiderii majoritdlii ugilor, in fine, am descoperit ci
existau ugi pe care le credeam imposibil de deschis pi in
fafa cdrora tropdiam in disperare. Angoasa provenea
atunci din faptul cd aveam certitudinea cd nu mai existd mijloc de a face cale intoarsd. Situafia era ireversibild:
imposibil de a pirdsi ori de a uita vreo ugd greu de deschis gi in spatele cdreia se gdsea vreun remediu pentru
a-mi linigti pi ingriji mintea bolnavd.
$i dacd n-ap izbuti? $i daci toate astea nu erau decAt
o vulgard sugestie? $i daci md aflam pe mAinile unui
garlatan? $i daci ap lua iardpi medicamentele mele bune
care md adormeau? $i dacd ag ldsa totul balte?
E formidabild rezistenla pe care o opune mintea la
deschiderea acestor upi. A mea se manifesta cu o forfX
fantasticd. Stdtea acolo de pazdinddrihrl a cAte ceva care
md rdnise, care-mi ficuse mult rdu, care-mi fdcuse fiinfa findEri. Nu voia si revin firtr-acolo, nu voia sd sufdr
din nou de acel rdu uitat. Punea moartea de gardd ca sd
pdzeascd mai bine upa. Moartea cu putrefacfiile ei, cu

182

pozilia (cici puteam rdmAne abitutd, culcatd ghemuit,

intoarsX spre perete, f.6t1 sd md migc pentru nimic-in
lume, pe toate durata gedinfei) ii auzeam acel "Da?"'
Da?".

viala de zi cu zi nu-mi era Prea diferitd de aceea Pe care o aveam la doctor' DacX md controlam iIr fala Copiilor (cAnd eram impreund toli patru vorbeam, ne jucam, pregdteam temele 9i lecfiile pentru ziua
urmdtoare), daci izbuteam sd lucrez (redactam acasd texte de publicitate) put6nd astfel sd-mi plStesc Aedinfele 9i
s6-mi hrdnesc pioprii copii, in restul timpului eram
mutd. Nu puteim comunica cu nimeni, mi ghemuiam
in pat pi stlteam acolo ore-n Frx, fdrd sd mi gAndesc la ni- *il ur,.r*", inecati intr-un fel de supi cdlduld 9i fadfl
dincaremdscoteauneorifrica,ficAndu-mdsHmiridic
in fund, sX md agit, accelerAndu-mi respirafia' imi era
imposibil sX spun de ce imi fusese fricd' Mi se intAmpla
se adormimbiicatd. Deschideam ochii, era dis-de-diminea!6, era acela;i lucru' N-avea nici o importanld faptul
cd existd zile Pi noPfi.
Uitarea e incuietoarea cea mai complicatd, ins6 numai
ucio incuietoare, nu e o gumd ori o sabie, nu pterge, n1l
de, inchide. Acum ptiu cd mintea capteazd totul, clasificd totul, ordoneazd totul pi intrefine totul' Totul inseamn6: pAnd pi ceea ce cred cd n-am vdzut, auzit sau simftt'
pane gi ceea ce cred cd n-am imleles, pAnd 9i mintea altoia. Fiecare eveniment, oricAt de minuscul ar fi, oricAt de
cotidian ar fi (ca de exemplu ci mi intind dimineafa cdscand), e catalogat, eticheiat, strAns ilr uitare insd indicat
Ia nivelul .ot ptiit l"i printr-un semnal adeseori microscopic: o rXmuricd de miros, o scAnteie de culoare' o
Atitudinea

irn

183

Cuvinte care

Marie Cardinal

184

ftr descompunere'
lichidele-i impufite, cu ale ei cdrnuri
o bucat[ de
moale
cu scheletu-i albicios de care atArna
in fali orori; tot
carne colciind de viermi' Punea acolo
a fi orori! spectacole
ceea ce eu, Pe-atunci, consideram
care md ficeau sd
ce md fdceal s-o iau la fugi, imagini
adesea inse' in
vomit, ceva extrem de pertdos' Cel mai
lucruri
i# "i" era vidul. un via colcdind de un invizibile'
vid ttsoun vid. fascinant care-mi Provoca amefeli,
ztior.
-primu upd s-a deschis aProaPe ffrr6 si-mi dau seama'
avuAm avut, intr-o noapte, un vis Pe care nu-lmai
aProaPe
totupi
,ur"* de multd vreme gi cut" se repetase
in toate noPlile din tinerele
de zile' era
Md aflam intr-un loc plicut care' in funcfie
gol, fie plantatcu pini.maritimi' PdmAntul
fi"
"o*pf"t
firirnigat, uneori chiar nisipos' totugi tare'
!.u,rgoi
-irr'tirrig,"u 9i in blAndefea acestui decor pdtrundea
un cdldref, el insu;i in toiald armonie cu ansamblul'
lentd' il auCalu-i mergea fu t.":p i"tt-o caden;a foarte
pe care-l delimita cu
cea intr-un-manej dreptunghiular
animapt"Jrf" fdcAnd mai multe ocoluri exact la fel'ldsase
in
iul punAndu-gi copitele in urmele pe care le
cdlaref din
trecerile anterioare. Bdrbatul putea fi un
un splenEvul Mediu in armuri (in aceJt caz flutura
din plin.cl
aia ,t"grrtu! de luptd, iar calul era acoPerit
tweed 9i
in
valtrap"), ori un citarel modern imbrdcat
delif""i".i."'fi"6 (o micd egarfd din *.ul:t"'parfum
piele
de
9i
cios dintr-un amestec subtil de v6rtive{10'
il consideram
de bdlegar).Nu md privea niciodati'
de prezencunoptinli
foarte seducitor pi gtiim cd avea
fa mea.
lot-l"rrte indiani

cirei

ridicini e folositi in parfumerie

(N' f')'

elibereazi

185

La un moment dat, accelera ritmul trapului: foarte

exact, migcirile calului deveneau mai profunde, mai
marcate, nilel cam in felul practicilor de la Haute-Ecolle; efectul consta in balansarea cil5refului din fald spre
spate i:r mod regulat. Pe misurd ce cadenfa se accenfua,
cdldreful igi scurta traseul, astfel cd in cele din urmi ajungea sd se itrvArte in cerc in mijlocul dreptunghiului. Nu-i
vedeam ochii, nu-i intAlneam privirea gi cu toate astea
bdnuiam cd mi-ar fi upor si sar tr crupd la spatele lui pi
cd acest lucru nu i-ar fi displdcut. Totugi, cu cAt se invArtea mai mult, cu atAt terenul devenea pentru mine mai
pdstos, un fel de sos alb sau de maionezi ln care md impotmoleam, md afundam, imi paraliza mipcdrile, mi le
ingreuna. Nu mai izbuteam sd scap de acel lipici gros,
moale, care md sufoca.
Md trezeam tresdrind brusc, plind de transpirafie,
fird suflu. Detestam acel vis care tindea si devind un
coFmar pi-mi fdcea inima sd batd de si-mi sard din
piept. Eram incapabild s5-l identific pe cavalerul care
pentru mine n-avea chip pentru cd n-avea privire. De
altminteri, nu pricepeam nimic din acea imagine
care-mi l5sa o impresie de groazd gi a cdrei amintire incercam s-o refulez.
Retrdind acel vis pe canapeaua din strddufa infundatd, precizind cAt mai mult cu putinld fiecare element care-l alcdtuia, mi-am dat seama cd eram pe punctul de a
descrie doud universuri. Unul pe care-l cunogteam bine,
cel al medicului meu, universul mamei: nepericulos, pldcut, un pic plictisitor, un pic trist, ponderat, cuviincios,
armonios, plat. Celdlalt pe care nu-l cunopteam, dar il
doream inconptient fir acea vreme in care am avut visul,
al aventurii, al bdrbatului, al sexului (intrucAt acel cdldref imi pldcea enorm), universul strdzii. A rdmAne gi a

186

Marie Cardinal

pleca. MX impotmoleam in rezolvarea problemei' insoiubili pentru o fetiliMama insemna armonia tristd a peisajului' N-aveam
nevoie de ochiul ei ca sd-mi impun propria-i reguli'
Ochiul era deja inliuntrul meu' Vedeam prin ea'Eu nu
mai aveam pii tlt" sau cel Pulilr eram in stare de la papte-opt ani (cana am inceput sd visez cdldreful) sd lupt 9i
se-mi resping incongtieni privirea personald cu riscul de
a hparalizatd ori asfixiatd.
in privinla cdldrefului, acesta nu mi privea' tti lit:
pliliberd. Vorbind d.espre el, am inceput sd pricep ce-mi
cocea cu adevdrat, ce doream cu adev5rat pe c6nd erarn
pil. Am infeles pi de ce, mai tdrziu, nu-mi pldcea si fiu
privitd cdnd fdceam dragoste 9i d9 ce, de cum mi s-a
'agravat boala, nu mai pnieum simfi pldcere decAt dacd
#i imaginam cd md imperechez cu un animal' in special un.airru. Fantasmd ie md dezgusta 9i mai mult de
mine gi de care nici nu i:rdrizneam si-i vorbesc docto-

rului.

Am inceput si vorbesc, iar fantasma s-a imdepdrtat de

mine, nu rni putea judeca, md lisa liberd, privirea unui
cAine nu md putea nici umili, nici rdni'
De fiecare datd cAnd am deschis cdte una din ugile temute am observat, pe de o parte, cd mecanismul incuietorii nu era aFa de cbmplical pe cAt credeam pi, pe de altd
parte, cd acolo unde md temeam ci descopdr gtoaza'to-rioru, orour"a, descopeream fetila in toate stirile ei: nefericitd, innebunite, inspdimAntatd' Mi-era fricd sd nu dau
peste ceea ce putea si sperie o femeil de treizeci Fi Pairu de ani caie vizuse Ua.Uuli omorAndu-se Pe stradd'
care-pisimlisecopiiindscAndu-se,sfApiindu-iviscerele'
care ptia ce-nsearnnd napalmul, tortura,lagdrele de concentrare. Descopeream insd frica unei copile' In spatele

Cuvinte care

elibereazi

182

upii se afla fetila terorizatd pentru cd un gAndac mare

tocmai intrase in crdp5fura unui perete, chiar deasupra
capului ei, pentru cd un domn o filma pe cAnd ficea pipr,
parallz;atl de un cdldref ce o vizita noaptea, ingrozitl de
un robinet de hArtie. Retr5iam momentul impreund cu
ea, deveneam ea, aveam frica ei. Apoi dispirea. Eu md
trezeam pi md apucam sd curdf de buruieni terenul recent cucerit. Spafiu-mi devenea tot mai intins. imi era
mai bine.
in prima parte a analizei imi dobAndisem sHndtatea
pi libertatea corpului. Acum aveam sH-ncep, incetipor,
sd-mi descopdr fiinfa.
Inilial treaba a fost penibild pentru cd nu aveam incredere fir mine. Md temeam sd nu dau peste cineva cuue
n-ar fi ptiut sd-gi inibupe defectele pi viciile. A trebuit sd
fac nenumdrate incursiuni in incongtient pentru a md
convinge cd era sdlbatic pi libea ftrsd ihcapabil de riutate. Binele pi riul aparfineau congtiinlei mele, mie-mi revenea s5le elaborez dupd cum imi convenea.
Tratamentul s-a terminat atunci cAnd m-am simfit fir
stare si-mi iau rispunderea propriilor gAnduri gi a propriilor acte, oricare ar fi ele. Asta mi-a mai cerut incd patru ani.

Cuvinte care elibereazd

XI

i-au trebuit primii patru ani de arralizd,

acel marenumdr de gedinfe, ca sd-mi dau
seama cd eram pe cale sd urmez o psih-

analizd.Pdniatuncimildsaseminvoiaacestuitratament de parcd era o vrijitorie, un fel de-elergifiu agilde

magle care me proteja de clinica de psihiatrie. ln zadar
p.o"g.uru*, r,r.. ul,rt g"am si me-cgnylng cd-simplu-mi
'fupt"d" a vorbi imi va elimina definitiv acel haos' acel
rdl atAt de ad6nc, acea dezordine devastatoare, acea Permanentdfricd.Mdapteptamca,dintr-oclipdtntr-alta'toiangele, angoasa, nidu9eala' tretul s-o ia de la
"upett
muriturile. Md minunam intr-atAt vizAnd cd se prelungeau momentele de rdgaz, trcAt nu rgalizam cd md
Ichimbasem profund. Eiam tot mai Pulm tr mod arbitrar la discre;ia celorlalli 9i a hazardului'
Strddula infundatd se preschimba trtr-un laborator
imi
ca gi intr-un castel cu porgile inchise' Micul doctor
Druinconptient'
in
erapavfuzdpi martor il celXtoriilor
cu puncte de reper Pe care
-,t-l-i era de-acumdejalonat
bine ca 9i mine' Nu md mai pule cunoptea la fel
team pierde.

189

IntAi am retrdit momente ce mi-au servit drept scut

impotriva ceva-ului lduntric, de parcd voiam sd-i dovedesc ai sd-mi dovedesc mie lnsimi cd n-am fost mereu o
bolnav5, cd exista i:r mine un embrion ascuns pe care-l
puteam regdsi pi pe baza cdruia m-ag dezvolta. Cdutam
sdprecizez cum gi de ce devenisem o bolnavd mintali.
ProcedAnd astfel am scos la lumine personalitatea nesdndtoasi a mamei. Revedeam scenele pe care le voi descrie acum intru gloria viefii.
Vacanfele de vard ni le petreceam in parte intr-o casi
pe malul mdrii care se numea Salamandre. Albd cu
obloane albastre. Un culoar central deservind opt dormitoare pi, in capit, un Jiving-room spafios dAnd inspre
Mediterana. La cealaltd extremitate a culoarului, o curte ftr care erau plantate cArciumirese, zorele, pi, jur-imprejur, bucit5ria, camerele de serviciu, spilitoria, lavoarul, garajul. Un mic univers inchis, rezervat familiei reunite ir totalitate acolo, insd deschis spre cer gi mare.
Viala in acel loc era veseld pi fdr6 constrAngeri. imi petreceam zilele alergand h costum de baie pe stf,nci gi pe
nisip, jucAndu-md tr ap5. N*y md supraveghea de pe
plaji, unde ore ir pir stEtea la taclale gi tricota impreuni
cu bonele din vilele vecine ocupate de prieteni ori de cunoptinfe.
Mesele la Salamandre erau delicioase, alcituite din
supe gaspachos, salate, bdufuri ricoritoare din suc de
fructe pi lidrioa prdjeli, crustacee, insd eu nu aveam voie.
P6nd la zece ani copiii nu bebuiau sd mdn6nce la masi cu
adulfii. In plus, aveau un regim special, in stilul britanico-american, pebazi de cereale, hamburge4 fructe pi legume fierte sau cmde. Foarte sdndtos. inni luam deci masa
inaintea adulfilor. N*y stitea lAngd mine gi-mi observa
finuta pi masticafia. Cdci marna spunea cu multi gtiinfi:

190

Marie Cardinal

mai ugor'" APa cd

,,Alimentele bine mestecate se digerx
fu*y repeta: ,,Mestecd. Por l'amor de dios' mestecX!"
ititt-.i r"*4, h Salamandre, md a9ezasem in fala tacdcemului meu,la capul mesei deja aranjate Pentru cina
lor mari.
BenaoudatriseseobloanelefdcAndu-micAteogrimaseari' Partea
sd la fiecare fereastrd. Era iocul nostru de
o lustrd
au t"ftugurie din living-room era luminatd cu
cu
arabl p"".u." o gdseam splendidi Pfntm ci semdna
suPraPunere
,rt po- de Criciun. Era compusd dintr-o
brale
de stele din arami ale cdror nenumdrate 9i lungi
roalbastre'
coloratd:
suslineau nipte crerrzete din sticld
ulei)
cu
(foste l6mpi
;it; ;db""-, v erzi. in aceste creuzete
al spalioasei incico$
acel
in
ardfau becuri ce proiectau
peri nigte tumini multicolore'
' Pariea de salon rdmAnea in penumbrd' Cel mai tAndr
mult
unchi al meu, care avea doar cu vreo zece ani mai
plictis^e
ani'
ca mine, adici avea aProaPe cincisprezece
palmier' Igi
sea intr-un fotoliu mare din ramuri de
--uu
pi.it."f drept in fafd, intins trtr-o gutierd: suferea de un
ipurrgu*uti de sinovie. Mama imi explicase ci lichidul
ungea
sinovial era asemeni uleiului cu care Kader imi
in
i""pf gi pedalele bicicletei' Astfel, tAndru-mi unchi' lua-i
in
urrna unei cederi, pierduse lichidul care folosea
nemigUtitiu genunchiul.-Ca sn-l recapete trebuia sd stea
complifdcea
imi
."i.. !i""" mult Ia mine 9i toideauna
mentein legdturi cu buclele, cu pistruii' cu genunchii
mult la el' Nu era nici
ilir", "r, .oihiil". $i eu lineam
'ua"ti,
nici copil, pi totu;i poseda acea extraordinari sumamei' Mi se intAmfutiotitutu de a-mi fi unchi, fratele
cinei' irtr-atAt
mijlocul
ta adorm la masi tocmai la
irf"
'md obosiserd zilele-mi de mare, de soare pi nisip' UnpAnd
.ni,rt, cAnd era valid, md lua in brale pi md ducea

Cuvinte care

elibereazd

191

in camerd la mine. ii simleam tandrefea chiar inainte de

a md cufunda pe de-a intregul in somn.
Apadar, eram bine apdratd ftr acea seard: Nany aldturi
de mine, unchiul im fafd, de cealalti parte a mesei, lustra in form5 de stea deasupra capului gi marea ce se
odihnea afari gopotind din adAncuri. Tocmai atunci
Messaouda mi-a pus ln fafd o farfurie plind cu supE de
legume. Detestam m6ncarea asta. hr special firele de praz
fafd de care simleam o repulsie totali. Nu le puteam inghifi. Era un refuz visceral imposibil de trecut. imi incleptam maxilarele, nu voiam si duc lingura la gur6. inghifeam fiertura care-mi aluneca singuri pe gAt insd nu
ldsam sd intre nici o fdrAmd din legurne, mai cu seamd
prazul.
Atunci a venitmama, frumoasd, parfumatd, cu ondulafiile pdrului bine lipite de cap. Dintr-o singurd privire
infelesese situafia.
Trebuie sd-gi mdnAnce supa.
- Doamnd,
dar n-o poli face cu nici un ctrip sH inghiti legumele.
pe mine.
-I-a Lasi-mX
luat locul lui N*y,lingura.
Nu fi-e rugine, trebuie sd fii hrdnitd ca un bebelup!
-Nimic
de fdcut, dezgustu-rni era prea putemic, imposibil sd-mi desclegtez dintii. Mama, enervatd, s-a ridicat
de pe scaun.
Continuafi. Nu se va culca pAnd ce nu-gi va fi terminat ce are in farfurie gi nu va mai primi nimic altceva.
Apoi a iegit, iar eu am rdmas in fafa supei, incredinfatd cd n-o si mdnAnc nimic/ cu toatd supdrarea pe care
i-o puteam pricinui mamei acfionAnd astfel.
Dupi cAteva clipe a scArfAit pietrigul din fala casei.
Cineva mergea pe sub ferestre. Apoi o pietricicd a lovit

Marie Cardinal

192

in oblonul cel mai aProPiat de mine' Am deschis gura pi

am iirshitlt leeumeie. Unchiul gi Nany nu spuneau nimic. iicd'vreo"cAteva clipe 9i o a doua pietricicd' o alti
Iingurn inghilite ca un purgativ. O a.leia pietricicd' o a
treia a puitu,'ucincea inghifiture, agdlAndu-mi de masd
nu pica sd-nri tnving scArba. Atunci unchiu-meu, care
rea nicidecum ingrozit, a zis:
Ai face rnai bine sd-!i minAnci toatd supa pentru
pi
cd am impresia cd vAnzXtorul de haine e prin preajmd
de nu egti drdgufi te ia cu el.
VAnzitorul de haine era un om care cumpdra hainele vAnle vechi de prin cartierele frumoase 9i se ducea si
intervadd altundeia. Mergea incet pe strdziscofdnd,la
I'e"'u
Ie regulate, un striget ascuf.t ,,Ftrai"'Ne!FIai"'Ne"'
i^i i.ono.a o adevdratd spaimd Bult* cd purta' at6rnand de capdtul curelei, piei de pobolani uscafi formAndu-i pe polduri un fel de basc5' Md ascundeam cAnd ii
auzeam strigitul, iar mama mi ameninla ci md di vAnzitorului de haine, daci nu eram cuminte'
Dar vAnzdtorul de haine nu trecea pe la Salamandre'
nu putea fi eL lnghileam totu;i tot ce era in lingura pe
care mi-o intindea NanY.
Deodatd, in linigtea totali din spalioasa incipere' iIr
noapte, in timpul zuspendat de surprizi, am auzit foarte aproape de mine:

Hai. -.ne.'.1e!

-EraHai...ne!
aici! Nu-mi terminasem farfuria!

O si md ia cu
el!M-a cuprins Sroaza'un fel de fior puternic m-azgoduit, mi-a strAni abdomenul gi, ca 9i cum imi dddeam
sufletul, supa inghilitd mi-a iepit din nou Pe gurX ca
un gheizer. M-au cuprins spasmele, vomam apd'' aer'
niniic. Nany md finea de frunte 9i, surprinzdtor' unchiul rAdea.

Cuvinte care

elibereazi

193

Mama revenise. intr-o fracfiune de secundi a vdzut

frumoasa fa!6 de masd impropcatd cu ce vomasem. I s-a
crispat fala: o decepfionasem incd o dati. ii ingelegeam
stratagema: ficuse pe vAnzdtorul de haine ca sd md forleze sd-mi minAnc supa. N-a mers dupX cum credea.ln
privire pi in voce avea o exasperare isterici.
Ipi va mAnca toatd supa, totugi! Va trebui intr-o
bund zi sd inceteze, copila asta, o datd pentru totdeauna, cu capriciile. Nu md voi clinti de aici. Nu vom cina
pAnd ce ea nu va fi terminat.
Atunci am mAncat singurd supa vomat6 pi am fdcut-o
nu pentru a-i plXcea, ci pentru cd simfeam fir ea ceva periculos, bolnav, ceva ce o depdgea gi md depdgea, ceva
mai furgrozitor decAt vAnzdtorul de haine.
Aceastd intAmplare a stAmit mai apoi rAsul intregii familii, alertate de tonul ridicat al vocii. $i-o povesteau unii
altora in cele mai mdrunte detalii. Pentru a conchide, s-a
zis despre mruna: ,,E severi, insd e dreaptd." Ftaza aceasta nu izbutea sa-mi intre in cap. Nu infelegeam ce-nsemna, o refuzam.
Nu reugeam sd atrag pentru multd vreme asuprd-mi
afecfiunea gi atenfia mamei decAt atunci cAnd eram bolnavd. Md-ntorceam de la gcoali arzdnd, cu ochii h fleciri, dArdAiam. Pe drumul spre cas6, Nany decretase
deja: ,,Nu e-n reguld." De cum am sosit, muuna a fost prevenitd gi camera mi se preschimba intr-o camerd de bolnavd. Mama intindea pe comodd un gen de pAnzi de altar scrobitd pi brodati pe care rAnduia medicamentele,
termometrul, lingurile de argint pe farfurioare, pi, tronAnd in mijlociul acestui calabalAc, un mic ceainic de
porfelan cu flori a cdrui bazd forma o grotd unde ardea
o flhcdruie ce pdstra in permanenfd caldd tnfuzia de verbind pe care o adoram.

194

Marie Cardinal

Trebuie sd bei mult cAnd ai febrd.

-Mama venea spre paful meu, se a1eza, se apleca spre

mine gi mai degriba imi pipaia decAt imi sXruta fruntea

pi tAmplele. Oldcea din collul buzelor gi cu obrazul,
atent, o parte a felei apoi cealaltd parte, prin atingeri repetate, finAndu-mi bine bdrbia intre palme' Aceste aldLriri u9oare, rapide gi precise md umpleau de fericire
gi de tandrefe.
Ai o febrX serioasd. Sd vdd, deschide gura'
-Totdeauna
in acest loc se descoperea secreful' Se folosea de una din lingurilele de pe comodi ca sd-mi apese limba in jos, mAnuia o tdmpifd ca sd-mi vadd gAtul'
O frumoasd anghind cu puncte albe' O s-o ai opt
zile.
Se strdduia sd-mi explice cX eram bolnavi pentru cd
eram neglijentd, neascultdtoare, imprudentd etc', dar asta
nu md iiopi"ai"u si fiu cea mai mulfumitd fetild din
lume. $tiam cd, opt nhe,md'va ingriji cu tot zelul' Cu gAtul in suferinld, iu acele curbaturi resimlite deja in tot
corpul, md ldsam dusd in patul meu unde fuseserd puse
agternuturi proaspete, atAt de proaspete i:ncAt, atunci
.Attd *-u* ghemuit induntru, contachrl cu ele mi-a provocat un frison. Eram moale pi fragild ca un fruct foarte
copt.
Nu numai ci md ingrijea, dar stdtea acolo, lAngd
mine, tdcutd, indeletnicindu-se cu ceva de citit sau cu
vreun lucru de mAnd. Cu ea zilele treceau repede 9i, de
cum se ldsa intunericul, toatd camera incepea s[ se clatine din cavzafldcirii pAlpAitoare a l[mpifei ce-i dddea
verbinei unparfum delicat, delicios. Umbrele disproporo cavemd
fionate ale mobilelor gi ale obiectelor formau
mamei ca
vocea
iermecati pi cdlduroasi unde se indlfa
si md adoarmd, sX md legene, blAndi, Ptne, un pic foa-

Cuvinte care
sd: ,,Mama

omulefului i-a

zis

elibereazd

195

intr-o dimineafd: cincispre-

zece ariegti la fel de inalt precum covata noastrd de pAine. in orag pofi sd fii un bun ucenic, dar ca sd ari p[m6ntul egti mult prea mic, amice, epti mult prea mic, pdi, dal"

Urma povestea lui Gr6goire, micul Chouanll, pAnd la

moartea-i i. pli. puierat de gloanfe: ,,inse unul dintre ele
il lovegte firtre ochi, prin gaurd iese sufletul, Grdgoire e
il ceruri." Atrocitatea acestui final gi cupletul urmdtor
in care Isus igi intredeschide ,,mantia-iroz", ca sd-l apere pe copil gi si-l ascundi, md tulburau. Ea cAnta dAnd
mai cu seamd atenfie pasajelor poetice gi dramatice. Mai
erau gi Batistulele din Cholet gi multe alte cAntece triste pi
drHgule care mi-au rdmas in cap pi nu-mi vor iepi niciodatd. Vor fi totdeauna importante pentru mine deoarece
sunt incdicate de nopfl plXcut mirositoare gi de iubire.
MAinile ii erau r6coroase, utoare, exbem de indemAnatice gi fdcute penfru a ingriji. Nimeni altcineva nu ptia si
facd mai bine o injeclie sau sd schimbe un pansament.
Maini ca de pdsdri, ca de pisici. Maini care se firmulfeau,
erau iufi, experte. MX invelea bine, imi mai piphia fruntea:
o sd dormi, micula mea drag6.
-imiAcum
vorbea curn o auzisem vorbindu-i copilului ei pe
mormdntul de la cimitir. Vocea pi mAinile-i md mAngAiau.

Ah, aveam iubirea ei! CAt era de frumos, cAt era de

simplu. Adormeam fericitE, arzAnd de febrd.
Cel mai bine era dimineafa. Lafiezire, gAhrl md durea mai puFn, saliva trecea mai ugor, termometrul indica o scddere a temperaturii. Simfeam o iritafie in pulpa
piciorului gi dorinfa sd md mipc.
11 De la jean Chouan, porecl4 unuia dintre gefii insurgenfilor din
vest; Les Chouans, roman de Balzac. (N. t.)

Marie Cardinal

196

trebuie sd iepi din pat. Nu egti cAtupi de pufin

Nu
vindecati.

Penhu a md face si stau linigtitH md aVeza in fund,

imi punea Perne Ia spate pi-mi citea' imi citea mai ales
fabule de ia Fontaine 9i poeme, cu intonafie' Pentru
aceste gedinfe lua mereu aceleapi cdrfi. Le gtiam cu Precizie locul in bibliotecd. Era una Pe care o apteptam cu
un amestec de neribdare gi de gtoazd, o culegere de poeme de Jehan Rictus, autor parizian 9i mizerabilistlz'
Dintre aceste texte, aprecia in chip special unul intitulat: ,,Boceful bdtrAnei;'13. CAnd mi-l anunla, mi se ficea
pielea de gdini. Era povestea unui pu9ti din cartierul
M6nilmontant care o luu pe o cale gre;itd pi ajungea la
epafod. Mama canaliei, ingenunchiati pe pdmAntul
anonim al pitratului condamnalilor dintr-un cimitir
din Paris, dad"u drumul la o jelanie ce se intindea pe
numeroase pagini. Mama ii imprumuta vocea' Acea
transformare a mamei, ca 9i cum pi-ar fi pus pe fald o
mascd de tArfd, gi-ar fi deghizat corpul in sdrdntoacd,
imi stArnea o curiozitate nemaipomenitd' La drept vorbind, in acea clipd, mama md fascina, dar md 9i dezgusta. De unde-i venea asemenea zeflemea grosoland,
Xpa de surprinzdtoare pentru o femeie ca ea, atAt de
demnd, atdt de mAndra, atdt de bine crescutd, atAt de
strict6? Motivul e cd textul era scris in argou patizian,
iar mama ipi ldsa buzele sd-i atArne intr-o abandonare
fdri vlagd pentru a pronunla ,,Menilmuche'14 Fi
12

(N,f.)

'

rd

Care insisti pe aspectele cele mai mizerabile ale viefii sociale'

i.,

hancezd,,,La jasante de la vieille", care face parte din

culegerea de poeme Caitihnes ilu malheur (Cantilenele nefericirii)

(1e02).
' 14 (N. f.).
Deformare a numelui unui cartier din estul Parisului'

M6nilmontant. (N' f').

Cuvinte care elibereazi

197

,,Montmertre"15 gi ,,lovituri de pip" gi ,pmlt" , din care

nu pricepeam mare lucru, doar cd era vorba de un limbaj popular. imi dddea insd explicafii gi atunci infelegeam ci sdrmana femeie plAngea pentru cd i se firmorm6ntase fiul acolo, in acel pdmAnt, fird sd ptie exact
unde, cdci nu se indica prin nici o cruce/ nici un semn,
mormAntul decapitafilor... PlAngea, plAngea gi plAngAnd ipi revedea biiatul tr vremea cAnd era doar un bebelug trandafiriu pi dolofan pe burta cdruia se distra fdcilnd ,,pr{' ca s5-i stArneascd rAsul, ii revedea gura cu
buze tandre ce-i sugea la sAn pi capul cu bucle blonde.
Capul acela care-i fusese retezat gi care era ingropat
acolo, despdrfit de corp.
Acest text era momentul de glorie al mamei gi nu arareori, cAnd il citea, vedeai apirAnd lumea din casd care
venea s-o asculte. De altrninteri, in familie, se spunea despre mama: ,,8 o adevdratd artisti."
Uneori imi punea pe genunchi, ca sE md uit la desene,lnfernul lui Dante, cu ilustrafii de Gustave Dor6 pe
care-l legase in piele de parpe, ori catehismul strdbunicii, infesat cu ingeri grapi pi extatici pi cu demoni care fac
grimase...
Venea apoi vindecarea pi viafa reincepea ca mai inainte. De cum nu mai eram slabd fizic, se ridica pi se firdepdrta, se intorcea la sdracii ei,la bolnavii ei. ftni rdmAnea amintirea prefioasd a propriei atenfii pi prezenfa gi
impresia cd eram prea micd pentru a-i infelege cAntecele, imaginile pi lecturile. Aveam vaga senzafie cd se i:rgeIa, cd nu era normal6.
in Elvegia locuiam intr-o vild mare, Edelweiss: o construcfie din lemn, cu doud etaje, imprejmuitd de un cu15

De la Montmartre. (N. f.)

199

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

loar in aer liber spre care dideau toate camerele de la

parter. Jur-imprejurul casei se intindea peisajul elvefian
la care rArmesc tofi atbii din colonii: o pajigte cu iarbd verde pi proaspXtd, presiratd cu floricele inc6ntdtoare, o pidure de braziindepirtare pi, cAt vezi cu ochii,lanfurile

Comuniptii? Ce-nseamnd asta? Sunt oare nemli care

vin sd ne fintuiascd de ugile hambarelor ca in perioada
Marelui Rdzboi? De ce ii era atAt de fricd mamei?
Panica pusese stipAnire pe tofi ai casei. in doudzeci
pi patru de ore bagajele erau ficute, vila ftrcuiatX, ne irtorceam in Algeria, in galop!
Vom lua expresul de noapte, in felul acesta vom
stribate Franfa fdrd sd vedem nimic.
fii-i adevdrat ci dimineafd erau de-acum la Marsilia,
Mediterana, portul gi impozantul pachebot la chei. Uf!
Eram primii imbarcafi. Aveam impresia cd scdpasem ieftin. Aparent, comuniptii nu se aflau la malul mdrii intmcAt tohrl pdrea calm. incd o gansi cd locuiam in Algeria
gi nu in Franfa. Nu puneam intrebdri gi aveam grijd sd
fiu cuminte pentru cd, tr acele momente extrem de tensionate, mama era iute de mAnd gi, pentru un da sau un
nu, se pricepea sd tragd nigte palme care pfichiuiau ldsAnd urma celor cinci degete pe fafd ori pe fund. Nany

198

munfilorAlpi.
pldmAnii, suntefi aici
- Respirafi adAnc, aerisili-vd
pentru a vi insdndtopi.
Locuiam acolo impreunf, cu cea mai bund prieten5
a mamei gi cu cei doi fii ai ei care erau de aceeagi vArsti cu mine. Trei copii de pase gi gapte ani, incredin|afi, in privinfa studiilor, unui preceptor ecleziastic,
abatele Grandmont, pe care impetuozitatea noastrd de
tineri mediteraneeni 11 depdpea pi care, pentru a ne
face sd stdm liniptili, ne povestea viala sfAntului Guy
de Fontgalant, tAnEr recent beatificat, avAnd particularitatea de a ajuta la regdsirea obiectelor pierdute
cAnd era rugafi ,,Sfinte Guy de Fontgalant, fd sd-mi regisesc batista." $i-fi gdseai batista.
Eram in 1936.
Sala de cursuri se afla la etajul doi al vilei, ca susPendatd intre cer gi piscurile inzipezite ale munlilor.
intr-o dimineali, un strigdt, mai curAnd un urlet, o
voce puternicd ce didea alarma. intr-o clipitd am fost pe
palier, aplecali peste balustrada din stejar lustruit. Tofi
locatarii procedaserd la fel, astfel ci vedeam, mai jos,
umeri gi cefe aplecate, precum ale noastre, trspre biroul
de la intrare. In mijlocul spalioasei case a scdrii, mama
igi indlfa fafa-i rivdgitd, cu trdsdturile alungite in spate
ca de gheare, cu ochii bulbucafi de groaz[, mai verzi decAt de obicei:
Tocmai s-a anunlat la
- Comuniptii au luat puterea!
radio!

insdgi o gtergea incetigor, pi toatd lumea o datd cu ea.

Totugi, o datd ce am urcat la bord, atmosfera s-a destins. in cabina mamei erau flori. Cine le trimisese?
Mama vorbea cu Nany:
-Am putut expedia o telegramd acasd pentru a-i inptiinfa. Dupd spusele comandantului, se pare cd acolo totul e bine... Nu-i agitafie.
Apoi am iegit. Acum era multd lume pe ambarcader. Un domn, imbrdcat ftrtr-un cosfum alb (un costum
dintr-acelea pe care le poarti fuancezii care se duc in
colonii), umbla cu pagi mari incolo gi-ncoace pe puntea noastrd, in mijlocul unui grup de oameni ce-l ascultau cu seriozitate. Avea de asemenea pantofi albi,
pdl5rie de panama, cravatd rogie pi o garoafd ropie la
butonierd.

200

Cuvinte care elibereaz5

Marie Cardinal

201

rirea imi era atAt de mare incAt, riscAnd si fiu repezitd, arn mai intrebat:

Undifuzoraanun|atcdvizitatoriigiinsofitoriitrebuiau sd pdrdseasci vasul' Aveam sd plecdm'

Bdrbatul rimXsese singur 9i 9i-a rezemat coatele de
bastingaj, foarte aproape de noi' Lumea se adunase in
numdi gi mai mare pe chei 9i pe terasa de Ia Transat'
exact in fafa noastrd.-Bdrbatul fdcea semne unor oameni
din partea ceaialtd. Se auzeau, ici 9i coio, itr vacarm' strigete de neinfeles' O simleam pe mama nervoasd' Atmosfera era incircatd.
Si, dintr-o datX, acel bdrbat, care pdrea totupi foarte
bine crescu t, Vi-a ridicat brapl drept in vArful cdruia i9i
incorda pumnul strAns pi toati mulfimea, din fafd' dupi
un puteini c ,,Ahl" , a fdcut la fel' O pddure de pumni
deaiupra capetelor. Mama ;i-a arborat un ton asPru Pentru a-i vorbi lui NanY.
Bdnuiam eu decAteva clipe' Cu siguranli cd-i unul
din conducitorii lor de partid"' Dupd toate aparenfele'
nu sunt aga de sdraci din moment ce cdldtoresc la clasa
intAi pi pe deasupra in costum de alpaca!
Am indriznit sd intreb:
e?
- Cine
comunist!
- Unoamenii?
- $i
tomunigti, muncitori. Nu md mai enerva cu intre-

trd.

Ce vor?

Banii nogtri, casele noastre, imbricimintea noasDe ce?

- Pentru cd nu ne iubesc.
- Pentru cd n-am fost destul de politicopi cu ei?
-Mama a inilfat din umeri, o exasperam. Era mai
bine sd tac pi sd-i cer mai tdrziu explicatii lui Nany.
Apoi sirena a dat semnalul de plecare. Marinarii se
agitau pe uscat gi la bord ca sd desfaci parAmele. Iar
atunci cAnd vaporul a inceput in mod vizlbll sd se indepdrteze de chei, mulfimea, intr-un singur glas foarte puternic, a fdcut sd rdsune un cAntec necunoscut,
mdre!, formidabil, foarte frumos: ,,Hai la lupta cea
mare/ rob cu rob sd ne unim". Mama era palid5, vorbea sacadat.
Trebuie sd stdm aici in mod demn. Si nu-i facem
sd creadd cd ne temem de ei. Trebuie sd te comporti
mai bine ca niciodatd. Nu-fi fie fricd, e doar o mascaradd.
M-a impins in fald. Stdteam dreaptd, aproape in pozIlie de drepfi, ca paralizatS., in vreme ce asuprd-mi se
spdrgea rostogolindu-se cAntecul comuniptilor. Nu ptiu
de ce m-am gAndit cd redingota mea din flaneld gri
provenea de la Enfant Roi, cd bereta-mi ecosez prevenea de la Old England, cd pantofii-mi proveneau de nu
gtiu unde, iar posetele din afd, de la Grande Maison de
Blanc. Eram foarte corectd, extrem de curati, pentru
a-mi reprezenta cu demnitate familia. O datd se nimerea bine, eu care mereu erarn ,,gleampdtd" , cum zicea
mama.

- tale.
birile
Muncitori! Comunigti! Dupd tonul vocii, avusese
aerul sd spund cd era totuna' Nu-nfelegeam nimic'
Comuniptii pdreau sd fie oameni periculopi 9i totu9i
mama spunea mereu: ,,Trebuie sd fii foarte politicoasi cu muncitorii, sunt nefericifi, oameni sdrmani'"
Sau: ,,Existi copii de muncitori care n-au ce si-pi
pund in farfurie, nici vreo jucirie sd se distreze' Ar
irebui sd te gAndegti la ei cAnd faci risipd"' NedumeI

203

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazi

Bdrbatul tr alb de lAngd noi auzise vorbele mamei

gi-i vdzuse gestul, apa cd s-a aPucat sd cAnte pi el, indlvoi, oroplanau-gi ince pi mai mult pumnul: ,,Sculali,
sifi ai viefii, voi, osAndifi la foame, sus'"
Ai sfArgitului? Care sfArpit? Sfirpitul nostru? Moartea noastrd? Mama era cu totul lividd acum/ feapini,
cu fala incremeniti' Nu asistasem niciodatd la un eveniment atdt de grandios 9i atdt de dramatic' Mul|imea
nu-l sldbea din ochi pe birbatul cu garoafi rogie' Nu
vdzusem niciodatd priviri ca acestea: hotdrdte, gata de
orice, periculoase.
Mie, care-mi pldcea atAt de mult sd alerg pe vaPor
in timpul traversdrii, de acea datd n-am pus piciorul

cAntec extraordinar, inspdimAntdtor. Nu! Nu md simleam

fir s^tare de apa ceva.
In loc de asta, ca gi in Elvefia, dezordinea, agitafia de
1upt5, casa cu susul i:r jos. Mama preluase comanda. Ne

?o2

afard.

Dupi cAtva timp eram la Salamandre' Nu mi mai

gdndeam la comunipti, cu toate cd reprezental tgma

cAnd md
lrincipald a discufiilor familiei care, i:t salon,
de
irr."u* sd spun bund seara, jongla cu nume politicieni, citea zlare gi reviste, stdtea agilatd de radio'
Pentru mine, subiectul comunigtilor era un subiect
dubios, pe care nu Prea incercam sd-l ldmuresc' Fusesem
totdeauna invdfati cd trebuie sd ne iubim unii pe alfii,
sd impdrlim cu sdracii etc. Or, cAnd sdracii cereau altfel
decAtiergind pe stradd, nu trebuia sd li se dea nimic' De
ce? Mister.
Eram pe punctul de a cina, cAnd unul dintre unchi
gi-a fdcuf intrarea la Slamandre, tt curte, pe pantd' A
tat tit portiera apoi a ndvXlit, alergAnd tr casd pdni la
.u*"tu brrt icii unde, gAfAind, a anunfat: ,,Ro9ii pregdtesc o descindere la vilele de pe plajd! Avertizafi vecinii!"'
Rogii? Garoafa ropie, cravata ropie! Ropii erau comuniptii, iardgi ei! Md vor Pune iar in haine de sdrbdtoare 9i
*i rro, impinge in'fala 1or, i:r timp ce ei ipi vor c6nta acel

organiza liniile de apdrare: bare de fier la ferestre gi la

ugi, toate zdvoarele trase, toate lacdtele irncuiate gi, pentru mai multd siguranfd, dupd ce servitorii, tnfesafi cu
coguri de provizii, s-au trchis impreund cu noi, punea sd
se impingd mobilele masive in fafa celor mai fragile deschizdturi.
Eram mai mult decdt speriatd, eram itrgrozitd. Tremuram din toate incheieturile. Ca si nu st-injenesc acele
du-te-vino pi mutdrile, fusesem himisd in pat, unde-mi
imaginam pe comunigti gata s6-mi taie mAinile, sd-mi
scoatd mdruntaiele.
Orele treceau. Stiteam ghemuitd in pat, strdduindu-md sH ghicesc apropierea comunigtilor i:r noaptea care
acurn se ldsase. tnlelesesem cd familia se hotdrAie sd joace bridge in mod calm, iar bunica chiar ii spusese Lolei
pe culoar: ,,Servifi-ne pampanie, poate va fi ultima, ala
cd si profitdm gi deschidefi din ea pentru tofi de la bucitirie, copiii mei!", ceea ce mi-a intelit tremurdturile. ii
consideram mult mai curajopi ca mine. N*y trecuse rapid prin carnera mea, lisAndu-mi tn spatele upii o oald de
noapte mare, ceea ce insemna cd nu trebuia sub nici un
motiv sd md migc de acolo.
Un cdrdbup foarte mare, pi el tnnebunit, incapabil si
iasd, se rotea cu un zgomot de ventilator primprejurul
luminii de la lustr6. Uneori se mai izbea de tavan, iar
ciocnirea era atAt de violentd, incAt se trezea proiectat
pe jos, unde rdmAnea o clipd agitAndu-se tare cu toate
piciorugele-i slabe, ca sd-gi revind apoi in pozilie de
zbor. Mai inainte de a da din nou de lumina din mijlo-

204

Marie Cardinal

cul incdperii, se Pornea in zboruri joase gi uneori se

a?eza, incetAndu-gi atunci bAzAitul 9i procedAnd la
avansdri stAngace de blindat. Deasupra capului meu,
ia vreo cincizeci de centimetri, exista in zid un adAnc
orificiu rotund a cirui utilitate nu i-o cunopteam' Brusc
m-am gAndit cd n-ap suporta ca acel cdrdbup sd se bage
acolo. e totupi ceea ce a fdcut la un moment dat' Eram
incremenitd de fricd, fintuiti la pat, incapabild de cea
mai micd migcare. Cdrdbupul se agdla cu chiu cu vai
de marginea orificiului. Avea sd cadd peste mine gi sd
mi zgArAie pe fal6,, sd-mi scoati ochii poate. Atunci am
fnceiut sd urlu.'TAndru-mi unchi a sosit primul' imi
aduc aminte cd m-a luat in brale Pi o impiedica pe
mama sa md cArpeascd. Deoarece ii bigasem in tofi
cu lipetele mele.
sperielii
Tocmai icum! !i-ai ales ziualLavArsta ta, si-fi fie
frici de un cXrdbup. HotdrAt lucru, copila asta nu-i normald.
Insecta a fost alungati, iar eu am adormit. Nu i-am
auzit pe comunigti. A doua ziinsd, iepind din casd pentru a md duce Ia plai6', am gtiut cd trecuserd: pe poartd
la noi ca pi pe porfile vecinilor era un desen mare, un fel
de cruce avAnd brafele rupte pictati in straturi groase de
pensuld muiatd in gudron ce picurase ici 9i colo tn nigte
da." t egre dense acurn uscate de soare. Nimeni nl mi-a
dar o ptiam. Am aflat cd
.spus cd-era oPera comunigtilot
aiele semne se mrneau cruci incArligate pi am inleles,
dupd tdcerea pdrinlilor, cd erau dezonorante. Nu gtiu de
.",iaterru ztLe, amsimlit o ru9ine profundd de a locqi intr-o casd desemnatd in acest fel. Mai cu seamd cd, ilr ciuda rdzuirii operate PromPt, urmele reapdreau, din cauza grosimii 1or, ca nigte cicatrice. Am avut impresia cd pi
familiei ii era rugine, cd nu era perfectd.

Cuvinte care elibereazd

205

in fiecare an, de sdrbdtoarea sfinlilor, o insofeam pe

mama la cimitir.
inainte de rdzboi veneam aici in mapind, iar Kader finea florile pi pachetele. Mai tdrziu, aveam nevoie de
peste o ord pi schimbam mai multe tramvaie ca sd ajungem in acei loc rApos aplecAndu-se spre Mediterana care
acolo, departe de plajele golfulefului gi din carzacoborArii abrupte a solului fir mare, era deja adAncd, intunecatd, misterioasi. O vedeai de peste tot prin trunchiurile pi frunzigul negru al chiparopilor ce mdrgineau aleile.
Miros tare al copacilor. Miros fad al crizantemelor. Miros marin. Miros de morfi. Miros mineral al futuror acelor dale de la nivelul soiului asediind muntele pdnd pe
creastd unde era ridicatd o bazilicd inchinatd Sfintei Fecioare a Africii: Fecioari cu fala fin6, rndzgiiliti cu un
strat negru, aidoma negreselor de carnaval, imbrdcatd
intr-o mantie preoleascd aurie, feapdn6, hieraticd pi finAndu-pi bebelugul pe brafu-i indoit. Degi se indllau cmci
pe deasupra mormintelor gi ornamente piramidale pe
deasupra capetelor, totul era strivit fittre cerul imens gi
mqea nesfArpitd ce se intdlneau ir depdrtare.
In acest loc, ce forfa pe oricine la a se gdndi la disparifie, la necunoapterea destinului nostru, bdtea un vAnticel marin fericit, vesel, viu, care mirosea pldcut, care st6rnea dorinla de a dansa pi de a iubi. Un aer de sdrbitoare. indeosebi in acele zile ale sdrbitoririi sfinfilor, datoritd abundenfei de flori, toaletelor vizitatoarelor pi luminii magice a toamnei insorite, acest anotimp de inviere
dupi torida vard.
Ne cildram pAnd la mormAntul ,,nostru", jumdtate
pantd, jumdtate falezd, impovdrate cu brale de flori pi cu
ustensile de curdlat ce se izbeau cu regularitate intr-o gileatd metalici, ritmdndu-ne ascensiunea.

206-

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazi

Pe drum, m.una imi dddea amdnunte despre morminte gi mi le ardta pe cele care erau frumoase gi pe cele care

ipi punea florile pe mormintele celor sdraci avea un gest

drdguf; ca atunci cAnd imi dddea o bomboand ori imi ridica o guvild de pdr ce-mi cddea pe fafd.
Ajunse la morm6ntul nostru, care era cel mai simplu
din tot cimitirul: o lespede mare din marmurd rard,
transparentd, ffud, cruce, fdrd nimic, doar cu un nume tr
stdnga, cel al fetilei ei pi doui date: nagterea pi moartea
(tntre cele doud erau unsprezece luni de viafd), ingenunchia, igi punea mAna pe piatrd ca pentru o mAngAiere,
plAngea. Ii vorbea: ,,Draga mea, o sd-fi fac un mormAnt
frumos, va fi cel mai frumos. fi-am adus cele mai frumoase flori de la doamna Philippars, cele mai frumoase
din Alger. Micula mea dragd, fetifa mea micd, dragostea
mea, biata mea copild."
Tieaba mea consta in a merge sd caut apd. Ciram de
mai multe ori cu gdleata. Drumul mergea de-a lungul
osuarului: zid lung pi inalt, impirfit in sute de cdsufe,
fiecare avAndu-gi propria etajerd pentru a permite sd se
a1eze un ghiveci de flori ori un ex-voto in faga despdrfiturii. ftiam cd acolo se depuneau osemintele celor care
nu aveau loc de veci pe duratd nelimitatd. lnlelesesem
foarte bine cd sdracii, aceia cu movililele de buruieni,
erau cei care treceau, dupi cAfiva ani, tr aceste sertare.
in timpul viefii, viermuiiu prin cartiere de maghemile,
o datd morfi, viermuiau prin osuar. Ca pi ceilalfi: in viate fiind, aveau vile, morfi, aveau morminte doar pentru
ei, fiecare familie bine separatd de vecini. Era logic.
Oamenii stdteau la coadd cu vasele lor. Robinetul
curgea incet, cu intreruperi pi porniri brupte, stropind.
Dacd-l deschideai mai mult, ili juca feste. Mai intAi,
apa forma un frumos bulb transparent care incepea sd
se bombeze, sd se mdreascd, sd se umfle. Apoi, prin
eructalii violente Sirepezi, izbucnea sub formd de um-

nu erau apa. Se op."u adeseori gi-mi evidenlia vulgaritatea ori distincfia ce dusese la construirea diferitelor monumente funerare Pe care le intAlneam. Am aflat astfel
repede cd ingerapii de porlelan cu fundul mare, florile
uttifi"iul", cdrfile din marmurd, cu pagini false intre care
se incrustau fotografii in culori ale defuncgilor pomXdali
gi ale defunctelor machiate, toate astear p c?r, in ceea
ce md privegte, le giseam splendide, erau bune pentru
,,becanii irnbogdfili". Simplitatea in opulenfd, dimpotrivd, lespedea de marmurd prefioasd cu o cruce fdrd omamente, astea da, erau frumoase pi discrete. O atrdgeau
mult vechile morminte pXrdsite ale morfilor din vremea
cuceririi, precum pi mormintele sdracilor' Movilild de buruieni cu un pahar de mu;tar, conlinAnd una sau doud
flori din celuloid, infiPt in pdmAnt, ca in buricul descompus al cadavrului. Merita sd te opre9ti 9i sd te rogi' Lua
din proviziile noastre cAteva flori frumoase Pe care le
uVuiuici gi colo fir necropola mizeriei. In fala locului pe
care se aflau aceste sdrace monumente funerare, sPunea
,,Stau mai bine aici decAt in altd patte." Ceea ce eu traduceam prin: e preferabil sd fii mort decAt sirac' De
unde gi tbmerile-addnci care mi rdvdgeau atunci cdnd
auzeam pe vreunul din familie zicAnd, in legdturd cu o
cheltuiald substanfialil: ,,Dacd se mai continud aFa vom
merge sd cergim Pe stradd."
Dacd despre cei vii era ir stare de reflecfii dulci-acriii erau totdeautoare, uneori chiar pfichiuitoare, morfii
o complicitaExista
afectuoase.
na obiectul unei atenfii
morlii
te intre ea gi descomPunere, un gust al
Pe care nu
cduta si-l ascundd: camera ii era tapetatd cu poze de
morfi, uneori fotografiafi chiar pe pahrl de moarte' Cand

207

208

Marie Cardinal

breld,dupi aceea sub formi de soare 9i atunci improg.u gr.rpi de oameni care scoteau fipete pi se dddeau
it-ru"poi cu frenezie. Alertat, paznicul sosea gAfAind'
,prrr,"u cd nu trebuie sd atingi robinetul, cd-l regla
pentru ultima oari. Dupd care,la fel ca un toreador
ie-pi pu.te banderile, cu mAinile in extremitatea brafeto., ..t brafele in extremitatea umerilor, cu trupul curbat pentru a-gi proteja burta, cu vArful picioarelor
zvarhnd totul cAt *ui d"putte posibil, micpora debi
tul robinetului ce reincepea si stropeasci' Oamenii ipi
ocupau iardpi locul din rAnd. Era lung' Pe mdsuri ce
dimineala trecea, chiparopii, incdlzili de soare' miroseau mai PuternicLa intoarcere, cu gileata trdgAndu-mi de braf, o ve-

deam glefuind piatra, lustruind-o, curifAnd-o, spilAnd-o'

Frumoasele-i mAini ii erau inrogite de muncd' Fruntea ii
era transpiratd'
Ce mult ai stat!
E coadd la robinet.

in fiecare an e la fel.
Vrei si torn aPa acum?
apoi mai aduci.

-Da,
Apucam gdleata cu o m6nd de margine, cu cealaltd de

fund, pi-i cdtinam conlinutul deasupra mormAntului'

Treaba asta producea la-nceput in aer pi in soare un
evantai lichid pi irizat care, itrtr-o secundi, se strivea pe
marmuri pi se rostogolea antrenAnd rdmigifele, praful'
rdzuielile, cu suplelei pi forla valurilor uriape care depdpeau digul porhrlui in zilele cu mare furtunoasd' In fine'
apa se scurgea cuminte prin jgheaburile sdpate in acest
scop in josu--l tespe zIi. Piatra deja bine gtefuitd in anumite locuri era strdlucitoare.
Ea ipi relua treaba, iat eu o Porneam iardpi dupd apd'

Cuvinte care

elibereazd

ZO9

CAt lipseam, ptiam cd pldngea gi ci-i vorbea mai departe copilei. La inceput de tot, cu multd vreme in urmd,
se pare cd venea aici zilrric. Tiecuserd de-acum gaisprezece-paptesprezece ani de la moartea fetifei. Nu mai era
aceeapi sifuafie. Nu mai avea nevoie sd vind tot atAt de
des deoarece, treptat, bebelupul mort se nd.scuse din nou
in ea pi trdia acolo pentru totdeauna. Va fi pAni la moarte insdrcinatd cu el. Atunci, imi inchipuiam ci se vor narte la nesfArgit, impreund, lJna legdnAnd-o pe cealaltd;
plutitoare, fericite, zburdilnicind in Armonie, in parfumul cAmpurilor aeriene de frezii unde s-ar zbengui mdgari trandafirii, fluturi aurii gi girafe de plup. Ele ar rAde,
ar dormi, satisfdcute de iubirea reciprocd pi constantd pe
care gi-ar oferi-o.
La cimitir, copilu-i nu mai era deci decAt impozanta
placi de marmur6 albd. in timpul discursuriloipu .uru
i le finea pietrei, i se firtAmpla s-o strAngd ftr brafe cu o
tandrefe profundd. In acele clipe-, ag fi vrut sd fiu piatra
Fl, prin extindere, sd fiu moarti. in felul acesta m-ar iubi
poate tot apa de mult ca pe fetila asta pe care n-o cunoscusem deloc Ai cdreia ii semdnam, pare-se, atdt de puFn.
Md vedeam intinsd printre flori, fermecitoare, inertE,
moartd, ea sirutAndu-md in neptire.
CAnd, din cauza soarelui ajuns la zerit, piatra era de
un alb pi de o curdlenie orbitoare, se apuca sd ageze florile deasupra cu un gust desdvArpit. $tia totul despre culorile, formele, suplelea ori rigiditatea, despre esenla florilor. Alcdfuia o cruce mare, nebuneascd, frumoase, imbArligatd sau cinstitd, care o lua razna. O cruce e ceva
simplu gi, pe cAt se pare, e mereu la fel, reprezintd intersecfia a doui drepte care se trtretaie cel mai des in unghi
drept, dar pi catedrala din Chartres. Mama inilla catedrale vegetale pe mormAntul propriei fetile.

210

Marie Cardinal

Md uitam la ce ficea 9i ptiam cd se va strddui pAnd va

obfine un aranjament delicat 9i putemic care ar fi ir acelapi timp expresia exactd a iubirii ei, a suferinlei ei, a tandrelei ei, a sufletului ei umplut de lipsi'
Familia sPunea despre ea: ,,8 o martird'"
Toate aceite istorii Ltcau la suprafafd, se orAnduiau
unele i-r raport cu celelalte, atrdgeau 9i alte istorii, mai
vechi'ori mai recente, mai scurte ori mai lungi, fle;uri
sau pdrfi din viali in migcare desfdpurdndu-se pe mai
mulfi ani.
Fetila care se reinsuflelea incet pe divanul doctorului
era diferitd de fetila pe care rni-o reaminteam din vremea bolii (adic5, aproximativ, incepAnd cu povestirea
avortului ratat al mamei pAnd la psihanalizd), una era
supusd, plind de iubire pentru mama ei, pAndindu-pi in
peimanJnld propriile defecte 9i gregeli pentru a le corecia, a le respinge, fird vreo privire care sd-i aparfind, ldsAndu-se gniaate in orice ocazie. Cealaltd fetifd avea,
dimpotrivd, un ochi, pi ce ochi! Un ochi care-pi vedea cu
limpezime, chiar cu duritate, mama 9i tot ce o inconjura. igi vedea mama punAnd-o sd mdnAnce supa vomatd,
mama ldsAndu-se in voia vulgaritdfii acelei biete bdtrAne a lui Jehan Rictus, mama urlAnd pe scdrile din vila elvefiand, malna impingAnd mobilele tn fafa upilor cu o i:rdArjire gi o forfd neb6nuite, mama sbAng6nd in brafe piatra de la cimitir, mama exhibAndu-se in fala ei, o fetild
foarte mici, Precnm in fala unui public inevitabil subjugat. Un o.lti." era, mai cu seamH, sensibil la ceva-ul
Iirrt tri", un ochi Pe care acesta il tulbura, un ochi care-l
vdzuse fir interiorul mamei.
Nu oricine e sensibil la ceva-ul lduntric' Acesta nu se
recunoapte decAt dacd e nebunie ori geniu. intre acepti doi
poli insi, cdnd este el imaginalie ori fantasm5, crizd de

Cuvinte care

elibereazi

211

nervi ori aranjamente florale, timiduitor ori medic, vrd-

jitor ori preot, actor ori posedat? Greu de ptiut. Eu ptiam

(chit cd eram incongtientd de aceastd cunoaptere), nu md
i:rcredeam in mama. Avrut si md omoare, a dat greg, nu
trebuia s-o ia de la cap6t. Eram o persoani autoritard gi
loviti, ce nu accepta sH meargd pe orice drum. Ce poate
face o copild, chiar autoritard. fir fala unei adulte i*p"rioase, seducdtoare, ftr ascuns nebund gi care, pe deasupra, ii e mamd? Sd-gi disimuleze cAt mai mult cu putinfi
penele de poim, sd se preschimbe i:r porumbifd, pentru
a-gi pdstra adevdrata naturd. Jucasem jocul atAt de devreme pi un timp atAt de indelungat incAt ajunsesem sd uit
de propria-rni pl5cere a vAnirii, a cuceririi, a libertdfii.
Credeam cd sunt o supusi pi eram o revoltatd. Eram apa
din nagtere. Existam!
Incd nu inlelegeam pe de-a intregul sensul descoperirii mele. $tiam numai ci aveam un caracter personal pi
cd nu era ata de comod. inlelegeam pi de ce dresajul fusese trtr-atAt de crud pi de intens. Aveam in mine o independenf5, un orgoliu, o curiozitate, un simf al dreptifii gi al pldcerii, care nu cadrau cu rolul ce-mi fusese rezewat in societatea familiei mele. Pentru a indbupi toate
astea sau a nu ldsa sd apard decAt mdsura acceptabil5,
trebuia sd se loveascd tare pi vreme indelungatd. teaba
fusese bine fdcutd. Singura parte rdmasd intactd era simful pentru ceva-ul lduntric. in strdfunduri, am ptiut mereu cd mama era o bolnavi gi, in centrul voluminoasei
sfere a iubirii mele pentru ea, se afla o inimd nesimfitoare, umplutd cu fricd de ea gi cu dispref combinat cu orgoliu.
Acum, cAnd aveam cunoptinfd de unele defecte ale
mele eram fir stare si md apropii de ea cum n-o fdcusem
niciodatd pAnd atunci. Defectele md apdrau mai bine de-

21?

virtutea. Nu-mi mai era teamd cd sunt rdnitd' imi serveau drept armurd. O vedeam zbdt6ndu-se in propriile-i
acea insuferinfe, o ved.eam cu umflata-i burtd odioasi'
circdturd suplimentard., acea rupine tArAndu-pi-o azi 9i
mAine, lntreaga-i viafd. O vedeam cnm era la doudzeci
cu pdpi opt de ani,'cAnd m-am niscut, cu tinerefea ei'
i r-iUtot A-rogcat, ochii verzi, mAinile-i fnxnoase' pasiunea pe care o avea in suflet, cu nevoia de o dragoste
*ur", imensi, splendidd ca cerul, cu harul ei' cu talence
tul ei, parmul, inteligenla 9i cu acel blestemat embrion
acea fecreptea, ce o aduceitu o realitate detestat5; ea'
Cici
comorile'
meie tAndrd care-;i ratase viala,ipi irosise
religia ii era intransigentd; in caz de divor!' niciodatd
dra[ostea unui bdrbat, niciodat[ brafe puternice peltru
a altuia
u oTegena, a o mAngAia, niciodatd pielea caldd
lipitdie pielea ei, ni-ciodat|'buzerdcoroase pentru a domoli focut ce o ard.ea. Niciod.at6! in pius, simful Pe care-l avea despre clasa din care fdcea parte ii interzicea
de
,a-gi.aptige existenla, si-9i dezvolte spiritul dincolo
gechirurg
un
fi
fi
putut
limitele aJordate femeilor. Ar
si
nial, un arhitect inspirat... Interzis!Apa cd' cel pufin
aceastd
facfl din aceastd fati pe care o adusese pe lume'
cea
minunata'
fatd atAt de diferitd de cealaltd, prima,
canceva extraordinar. Tlebuia ca aceastd copild'
^oattE
didata cu obrajii trandafuii, intrucAt nu gtiuse te-*9u11
sd devin6:
ca sd-i placd, sl devind ceea ce ea nu izbutise
ca zdo sfAnti, o eroini, cineva diferit de ceilalgi' La fel
princiari'
nou-ndscufilor
nele ce pun daruri in leagdnele
De cAte
la naptel, mama imi ddduse moartea pi nebunia'
6e-i
ori nu-mi irtinsese o mAnd de ajutor, tr copilirie' ca
inmAna
datd
fiecare
implinesc voinla! ii refuzasem de
s-o
ti*a.u m-ar fidus totupi pe malul iubirii ei' Voiam
iubesc, dar in felul meu. Refuzarnsd intm in meandrele

cAt

Cuvinte care elibereazi

Marie Cardinal

213

macabre sau demente pe care mi Ie propunea. O vizusem de fiecare dati ficAnd gestul, iar eu md refugiasem
in spatele imbecilitdgii, al docilitdfii ori al smiorcdielilor,
atitudini care o exasperau gi-i stArneau sarcasmele la
adresa mea: ,,Epti o martird obscurd." sau ,,Egti martira
dela24t" (cdci locuiam la numirul24 de pe stradi), o
martird rizibIId, ce mai! Cand o decepfionam realmente
prea mult, md striga pe numele de familie, cel al tatdlui,
semnal6ndu-mi astfel cd nu aveam acelapi s6nge ca al ei,
cd eram un nimic. Pentru a-i pldcea, nu voiam sd mi las
prinse intr-o situafie eroicd, un fel de sinucidere religioasd, o sacrificare a mea care ar fi spdlat-o de toate pdcatele, i-ar fi satisfdcut insuportabila lipsi. Nu voiam pentru
nimic in lume sd fiu o Ioana d'Arc sau o Blanche de
Casti11e15. Nu-mi mai rdmAnea atunci decAt sd md turtesc precum o plognifd. E ceea ce arn fdcut p6ni la a deveni plognild.
Si-apoi, ln evocarea acestor sfApieri (eu vrAnd ca ea sd
se lase iubite in felul meu, ea vrAnd ca eu s-o iubesc intr-al ei), fur memoria vie a haosului care mi-a zdrobit copildria, a revenit, strdlucitoare ca un cristal de stdncd, pi
amintirea Armoniei. S-au reinsuflefit unele nopfl pe divanul din fundeturd. Nopfi calde pe plajele Mediteranei,
nopfr reci in zdpada din Djurdjura. Nopfi de Crdciun cu
siguranfi, sau de L4 iulie. De ce, cu excepfia acestora, ap
fi fost afarX la ore atAt de tdrzfi? in repetate rdnduri eram
numai noi doud in intuneric, sub un cer plin de stele,
15

Regine a Franlei (Palencia 1188 - Paris L252), soJtalui tudovic

al Vl[-lea. A fost regenti dupd moartea so]ului (1226-1234) giin
timpul celei de-a VII-a cruciade. A reprimat revolta marii nobilimi gi
a incheiat rizboiul contra albigenzilor prin tratatul din 1229. in
perioada celei de-a VII-a cruciade, pune capdt rdscoalei Ciobdnagilor
(Pastoureaux). (N. f.)

?14

Marie Cardinal

tn leg[tugi-mi spunea care sunt constelaliile, md punea

rd cu universul.
aceea?"' Cea mai strdlucitoare' acolo'
-Yezisteaua
el ii ghideazd
E Luceafdrul. Rdsare primul' Se spune cd
bine' Jine-te
pe regii magi. Le vezi pe acelea'.Uitl-te
pi apoi trei
i.rpa?ug"tu"lmeu. Sunipatru in dreptunghi
vezi?
O
?n spate ia o coadd. E Ursa-Mare" '
Carul-Mare gi
S^e asigura cd am vdzut ftr intunecime
continua s6-mi dea amdnunte despre noaPte' Iati Ursa-Mic6. -Si acel W acolo' il vezi?" ' Il vezri" '
Lactee"' Un
E Vega. pi ceala u"""u pe-acolo, e.Calea
g-p?e stele, exist6 milioane 9i milioane dintr-astea"'
" Er* in picioare lAngn ea' Md linea de mAnd' Imi polrur*u despre distanlile uriape care ne separau de
stinse' insi ie
aceste lumirri, unele dlntre ele fiind deja
lung era
mai percepeam razele reflectate intr-atAt de
luni'
a.r.trirrt dintr-acolo spre noi' imi vorbea despre
pafantastici
acea
;;tpt" soare, despre pe*attt, d:.tp.tu
ei'
cu
u".lep" care o dansau tofi agtrii 9i noi impreuni
ea' in parAsta md speria un pic pi md strAng-eam lAngd
se
cd
exaltarea-i
Si*;eam insd
fumul ei, in cdldu.u
"i.
poiii"""'." mdrelia subiectului' Era o teamd benefici'
t team6 exaltantd in mod normal' Gdseam cd e frumos
acesta mare cdruia aveam Fansa sa-i aparlin.

universul
N. inlelegeambine in acele momente' De ce le uitasem?
viefii'
Oare din cauzaacelor clipe, pe tot parcursul
condilia
la
parra utta"i, reflecfiile m-au-condus mereu
armodin
cauza
Oare
*"u, o particulf, a universului?
existenaccept
,ri"i u""iot nopli de odinioard nu-mi mai
care o simt cosmici? Oare din cafa decAt in misura in
mine nu
uza inlelegerii care exista pe-atunci firtre ea 9i
un inla
sunt fericiti decAt dacd md simt participAnd
treg?

XII
A
ntAlrrirea cu cele dintai defecte reale ale mele
mi-a dat o siguranli pe care n-am avut-o vre_
odatd. Imi puneau in valoare caltefile pe care
le descopeream deopotrivd, dar care mi interesau mai
pulm. Calitdfile nu md ajutau sd progresez decAtatunci
cAnd le activau defectele. Acestea suprimau picah:I, acea
pecete infamantd ce desemneazd persoana rea, blamabild, damnatd. Defectele-i erau dinamice. Aveam profundul sentiment cd o datd cunoscute imi deveneau-mijloace utile in propria-mi construcfie. Nu se mai punea problema sd le resping sau sd le suprim, cu atAf mai pugin
si-mi fie rupine de ele, ci sd le stdpdnesc pi, eventual, se
le folosesc. Defectele imi erau, intr-un fel, calitdgi.
Acum veneam in strddufa infundatd apa cum, odinioar5, md duceam la universitate: ca sH invdf. Voiam sd
gtiu tohrl.
invinsesem rezistenle atAt de puternice, incAt nu md
mai temeam de a md ilrtahi nas in nas cu mine. Angoasele dispdruserd complet. Puteam (gi mai pot) sd,eiimt
simptomele fizice ale angoasei (transpiraf,ie, accelerarea
ritmului cardiac, rdcirea extremitdfilor), tnsi teama nu

f/
t
,
V ^/

216

Marie Cardinal

aculn sd desmai revenea. Aceste simptome imi serveau

c6nd? Ce s-a incopdr noi chei: inima-mi bate! De ce? De
m-afrapat'l:i:]:itarlrpUt in acel moment? Ce cuvAnt
tmr rega.u, ." -itos, ce ambianfd, ce idee, ce zgomot'
ruu- fittigrea gi-i aduceam doctorului spre analizi acea
clipd cdnd nu eram in stare s-o fac de una singurd'
beseori mi se intAmpla sd md impotmolesc' sd nu-mi
fapt"gAtut. sursa tulburdiii, sd nu md calmeze decdt
inchipi'
ochii
cu
tui de a pti cd avea o sursi' Pe divan'
Nu md mai exma streduiam sd descurc firele incAlcite'
mutismului
citam ca inainte, nu md mai ldsam in voia
gi deoria injuriilor al cdror sens il cunogteam de-acum
cd erau la fel de elocvente ca 9i nip;t" "# gtiam deci
^nsd tlai obositoare' Ciutam destindete cuvintecalme,
infundat5 ca
.uu, pu.uu, libertatea. MX aflam in strddufa
vind imaginile'
sa me vindec in intregime' L6sam sd-mi
sd le exincercam
pi
iJuit", ce se stimulau irnele pe altele
mai
cele
fdrd sd le aleg pe
fti*'fata sX fac vreo triere,
pe cele mai inteligente' sau pe cele mai
-eg.rlitou.e, sau
decAt p-e
Jra"g"p, sau Pe clle mai nostime, mai degrabd
greu' intrucAt
cele"mediocre, josnice, urdte, proaste'- Era
de perteribil
public
un
doctorul pi cu mine alcdtuiam
umteatrul
spicace piexigent, un soi de tribunal Pentru
ded.ulo. mele. T}nele alunecau Precum nisipul printre
aProaPe'-gata
foarte
gete. AmAndoi le simleam acolo,
credeam
la-pi fu"e aparilia pi totu;i, tr-secunda fir care
inconptientul
in
disp[reau
cd ie prindl*, ,u ulrupo'u",
Trebupe care-l frecventau. Cuvintele-mi ne tridaserd'
ia luatd de Ia capit epuizanta muncd in care eram 9i
doctorul era pi spectator pi
spectatoare gi actrile, itt'
"utu
g6nrigizort .rr, ,irrg,.t ,,pi asta'-' asta la- ce vd duce cu
sd fi
dil?" de-al lui putea transforma totul' cu condifia
spus ,,asta".

Cuvinte care elibereazd

217

Aga mi-am descoperit cel mai mare defect, defectul

care-mi animd cele mai mari calitdfi, care-mi di, cAnd pi
cAnd, o reald forf[, ce face din mine persoana care sunt
cu adevdrat.
Mi se-ntAmpla, de cAtva timp, sd plAng pentru un da
sau pentru un nu, fdri si ptiu efectiv de ce, adeseori
chiar considerAnd cd aceste lacrimi erau deplasate, cd
uneori erau excesive. Avusesem o mare pl5cere, e-adevdrat, sd-mi regdsesc lacrimile de care fusesem privat6
atAta amar de vreme. Cdldura lor o simfeam ca pe o binefacere. Erau necesare, ca pi toate lichidele calde de care
corpul are nevoie ca sd-pi aline suferinla sau dorinla. imi
aminteam de pldcerea pe care o aveam ori de cAte ori, tr
perioada cAnd ndpteam, imi rupseseri punga cu apd,l5sAnd astfel si mi se scurgd lichidul amniotic pe fese, pe
coapse, pebazin: o destindere, o blAndefe, o siestd, furainte de putemicele spasme ale nagterii.
Dar o datd cu lacrimile nu |Agnea numai simpla plicere de a pl6nge. Simleam cd mai era gi altceva. Ce? Obiceiul pur pi simplu pe care-l cdpitasem, copil fiind, de a
mi refugia in smiorcdieli? Consolarea de a fi luati drept
victimd? Nu mai erarn o copili, nici o victimd. Atunci ce?
MAngAierea de a-mi pune toate epecurile pe seama ingratitudinii celorlalli: nimeni nu md iubepte, astea md
apasi numai pe mine? Nu era adevdrat. Nu ptiam sd gdsesc solulia acestei probleme. Nu gtiam de ce lacrimile
imi curgeau intr-atAt de mult. PlAngeam pAnd gi la doctor, pentru cd suna telefonul irr timpul pedinlei, sau pentru cd-mi spunea cd s-a terminat pe cAnd divagaliile imi
erau in toi. Aveam un nod mare tr gAt pi-mi lSsam picdturile calde sd-mi acopere fala ca un delicios balsam dulce-amdrui. CAteodati, chiat hohote imi zgdllAiau umerii, cupca toracicd, intreaga-mi carcas5..

Marie Cardinal

?18

sX md consider
Cand incepusem sd md aduc pe
nevoia
simiisem
o persoand independenti, un individ'
repe.;
mai
,e u* o mapind pentru a merge mai departe'
pierdut' si
de. Eram ner[bditoare sd recuperez timpul
la un Pret
deci'
vid totul, sd cunosc totul. Cumpdrasem
cai pudoi
de cAteva sute de franci, o mapini veche de
totodatX protere. MX simfeam bine la volan, capabild 9i
Pldngeam'
tujuta. imi devenise cea mai bund prieteni'
imi facAntam cu ea, ii vorbeam pe cAnd o conduceam'
obositoare'-Locucea viala mai confortabile pi mai pufin
nu
iam intr-un cartier mirginap pi gralie automobilului
nici
mai trebuia si agtept p" perouttele de gard inghefale'
vorIi
etc'
metrou
nefiniptesc in piivinga ultimului
,a
^a
beam adeseori doclorului despre inlelegerea Pea :u
In
magind, despre afeqiunea care md lega de ea'
".""tta
condusd'
condusesern-irr loc sd md las
-ir,tt-o
-sfArgit,
zi, inainte de a md duce in strddula infundati'
imi oprisem hodoroaga de cdrufd Tflryte 9i deformatd
s[
intr-un loc unde staliJnarea era vizibil interzisd' Doar
Tremurg undeva, sd iau un pachet, dura doui minute'
suportabuie"spus ci magina nu constituia o cheltuiald
in
biH plntru bugetul meu decAt in mdsura care nu
ut""* sd-i fac reparagii 9i nu md alegeam cu vreo ameneram atende. O tntrelineam deci cAt se poate de bine 9i
td si nu comit vreo infracliune'
Alerg, iau pachetul tr mare grabd,revin pi vdd un Poun Proces
ligist foirte linigtit pe punctul de a-mi intocmi
gAtuitd:
verbal de contrav""1il. Mi indrept spre el' deja
cinci
nici
stat
N-am
mea'
Era in legdturi cu munca

minute.
Actele, vi rog.
-I-am
intins actJle pi in acelapi timp am inceput sd
ph.g ca un copil. Q crizdde plAns, hohote' sughiguri'

Cuvinte care

elibereazd

219

imposibil sd md opresc. Polifistul imi restituie actele cu

aerul celui la care nu fine figura. Zbier ftrci pi mai pi.
PHtifi amenda acum sau mai tdrziu?
- Mai
tArziu.
- Atunci,
dafi-i drumul. O si vd invefe minte sH nu
vd mai puneF mapina oriunde.
Sosesc la doctor intr-o stare lamentabil6. Md-ntind pe
divan cu fafa opdritd de plAns, sugAndu-mi mucii htruc|t, ca din intAmplare, nu am batistd, trdgdnd fircetigor
pe nas, cu gAtul crispat de md durea, rece ca piatra.
Incep sd-mi relatez istorioara: stalionarea interzisd,
strada de traversat, pacheful de luat, doar cAteva secunde gi totupi poli;istul se gi afla acolo cu carnetul lui. Md
plAng cd n-am un ban... Cd mereu sunt luatd drept fap
ispdpitor... Cd nu gtiu sd md fac iubitd, cd nu sunt atrdgdtoare, cd am un fizic nepldcut. Mama imi spunea mereu: ,,Epti urAtd foc." ,,Ai ochii ca nipte gduri de molie."
,,Epti prea cambratd, ai picioare prea mari, noroc cd ai
urechi drdgufe".
GAtu-mi complet strAns md face sd sufdr. Impresie
de a nu mai putea si-mi inghit saliva, de a respira
greu. Md-ndbup... Am doi-trei ani, sunt in copildrie,
ln camera de jocuri, impreund cu frate-meu. E iarnd,
arde un foc de lemne in gemineu. Pipugile sunt inpiruite la rAnd pe rafturi de jur-imprejurul incdperii.
Toati lumea imi oferd pdpupi de Crdciun sau de ziua
mea. Este cel mai frumos cadou pentru o fetifd. Am
toate mdrimile gi toate culorile, blonde, brune, rotcate, cu irisuri albastre sau cu irisuri cafeniu-inchis. Nu
md joc niciodati cu ele. Nu-mi plac privirea lor tAmpd, pdrul fals, mAinile care nu li se inchid niciodatd,
picioarele fdrd degete, corpul durduliu. Prefer jocurile gi jucdriile bdielilor.

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

LAngi temineu, intr-un leagin acoperit cu organdi'

fapt'
doarme pdpuga pe care o detJst cel mai mult' in
pdr lung
este un p't-., uai.d e ca pi fetele doar cd n-are
M*1
Philippe'
pi n-are rochie' il cheame
buclat p"
"up gdse;te mereu nume pentru pipupi cAnd
u
"lr"-mi
""usunt
oferite. Nu pricep de ce trebuie sd dai nume de
imi
copii acestor obiecte de Ce trebuie sd spui: "Se va numi

mAnie ucigagd. Sunt neputincioasd in fafa indllimii gi a

forfei fratelui, aga cd mi ndpustesc asupra ppncului, il
trag din leagXn pi md apuc sd-l calc in picioare cAt pot de
tare. Vreau mai cu seamd s5-i sfirAm capul, sH-i zdrobesc
fafa, sdnu mai rdmAni nimic. Md inddrjesc in a-l distruge, a-l suprima, a-l ucide.
Vine mama pi-mi cArpepte o pereche de pakne, zdravene. Incep si urlu, sd dau din picioare. Mama md mai
pdlmuiepte o datd. Asta md alAfd gi mai mult, sunt turbatd, vreau si mupc, sd sfApii, si sparg. O aud pe mama
spundndu-i lui Nany:
Trebuie s-o punem sub dup, doar apa o sd se calmeze.
Nu cred cd mE vor pune sub dup. Chiar atunci cAnd
md apucd strAns de mAini pi md duc spre baie, tot nu
cred cd-pi vor pune proiechrl i:r aplicare. Ullu gi mai gi,
md zbucium,md,zbat, imi vreau maimufa. inni simt ca o
adevdrati torturd neputinfa de a le bate. Nu-i drept,
n-am fdcut nirnic, nu merit tratamentul ista. E grepeala
fratelui meu, vreau sd-i fac rd.u, sd md rdzbun.
Jetul de apd rece md izbepte drept fir fafd, imi taie respirafia. Mama imi ,Lne capul, N*y md impinge inainte
trdgdndu-mi bralele la spate, fratele privegte, Ia marginea cdzii. Simt aceastd situafie ca fiind intolerabild, inadmisibil5. Tiebuie sd trceteze. Pricep cd tofi trei sunt prea
puternici ir comparafie cu mine pi cd n-am altceva de f6cut pentru a opri apa care-mi cade in gurd, in nas, pe gAt,
decAt si incetez pi sd md potolesc.
Pentru a pune capdt mAniei ce-mi fApnegte prin toli
porii pielii, prin pdr, prin degete, prin intreaga-mi fiinfd, fac un efort enorm. Din strdfunduri imi urcd o forfi
nemaipomenitd ce-mi refine furia: voinla; pi o altd putere imi vine in ajutor: disimularea. Toatd energia imi e

?20

Oetpnine, sau Catherine, sau Pierre, sau Jaques'"

tu cateva zile in urmd i l_am dat pe philippe fratelui
meu, in mod oficial, d-e fafd cu Nany' De-acum incolo
pruncul ii aparfine. in rolul acesta am scipat de el9i' in
'acelagi
fup, am intrat ir graliile fratelui care e cu cinci
Md
ani mai *ir" .u mine pi md tachineazd incontinuu'
mn he]eF;
sperie, md ciupe;te, rAde de mine, iar noaptea
sd facX
ducd
se
sd
il .u ta-f msoiesc la toaletd: ii e frici
pipi pe intuneric. Md ameninfd insd cd-mi smulge tot pdmi pdlmuiepte pi c6-l cheamd"pevAnzdtorul de

it-i,

"edacd spun ce-i e frice de trtuneric' $i-apoi' eiubit

haine
de mama. Sub pretextul cd este foarte slab, il corcole9te'
in
se preocuPd intruna de sinitatea lui, de dispozilia
care se afld.
Dintre toate jucdriile, preferata mea e o maimuld de
plug cu rotile' Are capul iaraghios, ochi de sticli de cuio*uu alunei, o coadA lunge, in sus, care i se migcd afunci
cAnd o trag dupd mine. E pldcut s-o mdngAi
wea sd-mi ia din
Ointr-o?atd" frate-meu iu
"t'u*eu"6,
m6ni o racheti de ping-pong ce-i aparfine dar cu care momaimentan md joc un. N,t **u,tia io dau' Atunci' apuci
o
braplui'
a
rnufa de coadd pi, printr-o migcare rapidd
zvdfledrept in ioc. aproape simultan, dinspre gemineu
vine unmiros de lAnd ars5. Maimula mea arde!
un
O reald rafald de furie md scuturi de parcd aP fi
o
copac, un seism pune stipAnire pe mine, md cuprinde

221

22?

inmobilizatd ca si-mi inhaf violenfa, s-o ilrtemnifez' s-o

sd izbutesc trebuie
trop cAt mai departe cu putinfd'.Ca
Totul md
Ja -a concentr6z intr-atAt cd mi se face rdu'
sd
trebuie
doare, dar mai ales gdtul, pe unde nimic nu
iasd.

Cuvinte care elibereazd

Marie Cardinal

nu
Sunt acum in mijlocul cdzii, udd leoarcd' dupul
voi
ptiu
nu
cd
mai curge. Toli trei md privesc in tdcere'
strAns ca
e
imi
gAtul
mai fi i,rtr-o usum"n"u situafie,
sd resfac
md
intr-o menghind, urme de hohote refulate
pir sacadatl Lacrimile se revarsi incetipor ;i-mi calmeazd f.ala arsi de furie.
Imi rePe d.ivanul din funddtur5, plAnsul mi s-a oprit'
gdseam, stuPefiatd, violenla'
e
d5Eu care propovnduiam nonviolenfa, eu care nu le
mei nici o pdlmufd, eu care nu-i rdspundusem
"opiitoi
sesem niciodata nedreptalii ori autoritdlii arbitrare,deviolencAt prin t[cere sau priniacrimi! Eu eram plini-de
ilnsdgi, violenfa incamatd!
1d, eram violenla
Adineauri, Polilisiului, in fala maginii mele' i-a9 fi
rupt bucuroute *nttu pi, cAnd am inleles cd oricum imi
ca
,ru du o amendd, gAful mi s-a strAns, apoi s-a int[rit
pencurg6lacrimile
un nod dureros. Au inceput si-mi
tru ca durerea si-mi fie suportabile, imi refulasem furia
neptiind cel Pufin cd era in mine'
Aceasti descoperire bruscd a proprie-mi violente este'
mele'
cred, momentul cel mai important al psihanalizei
Am
coerent'
mai
Din aceastd nou[ lumind tohrl devenea
la
t6avut certitudinea cd aceastd forfi indbupitd' redusi
o furtun5'
cere, inl5nfuitd, ce vuia permanent in mine ca
l5untric'
era cea mai br:nd hran6 a ceva-ului
Md minunam ircd o datd de frumoasa 9i complicata
cu vio'
organizare a minfii fiinlelor tt**"',Ittt-Alnirea-mi
inamai
fi
suportat-o
ter,:1a s-a produs.atta ttuU.tia. N-ap

?23

inte, n-ag fi fost in stare sd mi-o asum. Cum de nu mi

oprisem, ftr momentul cAnd deslugisem halucinafia, la
faph:l cd fetifa, pe care o mai vedeam ca un ingerag, reacfionase la o agresiune prin altd agresiune? lpi lovise
insX tatil cu toatd puterea ei pAnd ce a fost ficutd de rugine. Lecfia nu-i fusese ftrdeajuns, cdteva luni mai tdrziu
trebuise sd se recurgd la dup. Atunci pedeapsa se ardtase
suficient de tare pentru ca violenla sd fie sechestratd vreme de treizeci pi cinci de ani!
ln timpul adolescenfei, violenla imi fAgnise iardgi de
cAteva ori. Nu ptiam insd cX despre ea era vorba, mi credeam pradd unei crize de nervi pe care o simfeam urcAndu-mi in gAt. hr acel moment md incuiam intr-un loc
gi, singurd, in mod rupinos, imi rupeam hainele de pe
mine ori spirgeam un obiect. Numai o datd mE surprinsese miuna pe cAnd zvArlearh de perete un vas de argint.
RAsese, apoi imi spusese: ,,CAnd te vei mirita, o sd-i dau
viitorului tdu sof acest vas ca sd vadd ce frumos caracter
are sofia lui!"... Altd datd, apucasem o brdfard grea gi am
trAntit-o de peretele camerei cu o loviturd atAt de puternicd fircAt ochiurile i se imprim4seri in ipsos apo, ca un
bumerang, bfilNase trtorsese lovindu-mi peste mAnd,
rupAndu-mi probabil un os. Luni de zile imi tArdsem
mAna suferindi ff,rd sd povestesc nimdnui, ascunzAndu-i
umfldfura ca pe un sefiln rupinos.
Dupd aceea/ nimic in afard de calm, de o bldndefe trista-

Inconptientul meu igi netezise deci bine drumul cdci,

de la explicarea halucinafiei pdnd la dezviluirea violenfei, fdcusem cunogtinld cu o persoani care eram eu insdmi pi care nu era un inger. A,n-tsesem vreme si mH deprind cu orgoliul, cu dorinla-mi de independenld pi de
autoritate, cu egocentrismul meu. inlelesesem cd aceste

224

Marie Cardinal

trdseturi de caracter puteau fi atAt defecte cAt 9i calitdgi,

dupd cum le manevram intr-un fel sau altul. Erau ca nigte cai sdlbatici trdgAndu-pi atelajul. De mine depindea
sd-i mAn corect. Nu md speriau, ii simfeam in m6nd.
Acum violenfa imi venea ca un dar grozav pi periculos, o armi redutabiid, cu incrustafii de aur gi sidef, pe
care va trebui s-o manipulez cucea mai mare pruden!fl.
Ardeam de neribdare sd mi pun la ftrcercare. Stiam cd
voiam s-o folosesc numai pentru a construi, nu pentru a
distruge.
O datd ce luam cunoptinfd de propria-mi violenfd,
luam cunogtinfd pi de propria-mi vitalitate, veseli, 8nerozitate.
Eram aproape construitX.

XIII
mdsuri ce, in strddufa infundatd,.mi se
construia echilibrul, in exterior viata mea
cdpdta deopotrivd un sens gi o forme. De_
veneam tot mai capabild si stau de vorbd
cu ceilalfi, sd_i
ascult, sd^ particip la reuniuni, sd md duc
singura ai"_
tr-un loc intr-aItul...
e

. Deoarece copiii nq-mi mai erau unicul punct de legd_

turd cu realitatea, ii copiegeam mai pufin, ii
crepteam #ai
bine, ii infelegeam mai bine. La acea vreme
construisem
tofi pafru nipte pun,ti care duceau de la fiecare
,p.u
pi de larnine spre fiecare. presupuneam
^irl"
cd boala mea,
cu
toate eforturile de a_ i
fine depirte, ii atinsese pesemne,
ii rdnise poate. Cu cAt fratamenfu_mi avansa, cu at6t
imi
scddea increderea in rolul tradifional al mamei.
Apadar,
am acceptat o pozifie de observatoare, am
incercat sd_i
privesc-pe cAt se putea de mult fdrd sd intervin,
mai cu
seamd fird sd mi irrconjur de interdicfii. pentru
ei, sin_
gurul punct fix, singurul indiciu de siguranfd
era pre_
zenla mea constantd in preajma loa disponibilituteu_mi,
in orice imprejurare. Mi simfeam (pi me simt incd)
res_
ponsabil5 de a-i fi adus pe lume, insd eram
pe cale sd
L

Cuvinte care elibereazi

Marie Cardinal

??6

md simt responsabiaflu cd mai cu seami nu trebuia sd

eu' iar eu nu eram
ia a" it ai"idualitatea lor' Ei nu erau
si fac cunogtinfa cu ei, dupd cum era neJ. Eru
pe mine'.Aceastd preocu;;;.; ""."sar
9i ei sd md cunoasca
in privinfa asta
oare md acapata,aveam impresia cd 9i
zecearu'
aProaPe
'.ri.rarttu* ti*p, cel mare avea acum
foarJ" J*"t'a treabd' noaptea 9i dimineala
"^ il;;
gi-scriam ut:19'
te devreme, scriam' Aveam un cimelel
luat alful' In cursul 21Cand acest camet s-a umplut' am
seara' inchideam upa
lei le ascundeam sub saltea' Cand'
bucurie de parc6 ar fi fost
camerei mele, le ,ugd'u* cu o
un amant frumos, foarte nou'
nu md gAndeam
Totul se Petrecea simplu, upor' Nici
9i md t1t1*j"
;;ti".-t* luam creionul' carnefelul din
stridula in"e ai""gdrii. Nu la fel ca pe divanul
as-".i"
ffi;te. fiivagafile din carnelele erau compusedin
md
plac'
dupi
oecte ale vielii mele pe care le ordonam
ttdiam clipe Pe care nu le trdisem'

5;.;-;!rroiu*,

mi le imaginam,,nu *1T-fTL11t*:
"u."
Md simfeam mal rua".iat, ctrn se intdmpla la doctor'
berd
- - ca niciodati.
am inceput
epoi, intr-o zi, o datdcu mapina de scris'
ptiam de ce
transcriu cametele de foi pe hartie. Nu

t:

J", p"

sd-mi

o
- fac.

lufi-u* gdsit stujba (care consta in

uriiili"l #uf'"

a scrie texte de

diplometor' E-adevdrat te

struiesc fraze corecte 9i cd stdp6neamUine

arimai inainte
tru cd o predasem

ffii}."ul.

fft*

Ftt-1it^1:::-

gramafl-f,11d"

lnlTllt;
iYemnl,T:::::*'i:

"aF;se scliu
mine,
dupd regulile risuroase ale

ffi:il; ;;.', i";"hte,

i"i;"'*1t']::::::T
[*-",i"ii,
ffi; ;;;"

limuririle Fi
in acest domeniu':'.*";'

;;

;;'icAti"iEu*

pu-

:lii ffi:-

-?;i-T3: de mult vocabularul pi a invdla Grevis-

227

aproape pe dinafard. indregeam aceastd carte, al

cdrei titlu desuet, le Bon llsage, inni pdrea o garanfie a la_
turii serioase gi decente din iubirea mea pentru el. Aga
cua, in copilirie, imi plicea sd spun cd citesc Fetilele mo_
del.InGrevisse existd multe ugi deschise spre libertate pi
fantezie, multe aruncdfuri de ochi complice, serlne de in_
felegere secretd, spre cei care nu se inchid fir ortodoxia
unei limbi moarte pi unei gramatici strict incorsetate.
Consideram totugi ci acestei cii de evadare nu erau pentru mine, cd le erau rezervate scriitorilor. Aveam fala ae
cdrfi un prea mare respect, o excesivd venerafie chiar,
pentru a-mi imagina cd pot si scriu vreuna. C6rfi precum
Dgar,nna Boaary, Dialogurile lui platory romanele gi ur"rr_
rile lui Sartoe, cele ale luiJulien Gracq, unele cirgi de americani pi de rugi, toate arseserd aidoma focurilor aprinse
de sdrbdtori ca semn de bucurie, in noaptea adolescenfei
mele gi a anilor de studii. Dupd ce le citisem transpir6nd,
lacom,le inchisesem cu un sentiment de sfAgiere. Ap mai
sE rdmAn printre paginile loq, protejati de propria
Ilor"y,
forfd,libertate, frumusefe, de curajul lor.
insugi faptul de a scrie imi pdrea un act important de
care nu eram demnd. Nu-mi venise niciodatd in minte
pretenfia de a scrie. Absolut niciodatd. Niciodati nu ie_
pise din mAna-mi dreapti, inarmatd cu un toc, vreun
poem, vreo not5, vreo schi;d de jumal ori de povestire.
Foile pe care le acopeream cu semnele tipografice ale
mapinii de scris, ce erau ele? Nu gtiam gi nu cdutam sd
ptiu. Simfeam, fdcdnd-o, o satisfacfie importantd, asta-i
tot.
se-u117

17 Maurice
Grevisse; gramatician belgian (1g95-19g0), a cirui
lusare Bon Usage (7936) se fundamenteui-apeobservarea francezei
-Ie

scrise. (N. f.)

Marie Cardinal

?28

care dein acel an, Criciunul a venit cu Jean-Pierre

o sdrbdtoa-

era
b^;;;America de wora. penrm copii,
parte
tatdl lor, cu toate cd lipsea' sd facf,
intAmpla
prezent se
din viala lor cotidiand' Dacd nu era

;. it"";ca

chema altundeva' Precum marinaportul lui de ataq

rii, comis-vola1oru, exploratorii;-insd
fie anormal in faptul cd
eram noi. Nimic nu tribuia sd
zi de el' despre cum
nu se afla aici. Le vorbeam in fiecare
viafa noastri' Le
;;;;.*ft"nat la fiecare eveniment din
apa t"*-ulry
Po'
;;;ti";* intAmpldri de-ale tatilui lor'desple
indieni' Imi
cow-boy-9i
Ltptu
;;t** o.'t*Jtti
din copil5ria pi tinerealcdtuiam un repertoriu inspirat
dL asll3nea din finuhrl unde
l""lJ i"*-Pierr'e, inspirat minerii'
bumila 9i funinginea'
,u r,ar.rrru, Nordul, 'Iri"u,
tata azis cd"" Cand tata s-a
,,Mamd, povestepte-ne cAnd
in mine" ' Cand tata ipi
dus 1a... Cand bunicJ a coborAt
cel mai impor,"p*" motocicleta." etc'" Devenise astfel
mai important cu cAt
;;;;"*"ttaj din tu*u"' Cu atAttotdeauna
doar pentru
atunci c6nd trecea pe aici o ficea
cointregime
in
cAteva zile,in ,,,,'''1 cirora se consacra

ilil#eseria.il

**:t.*1i:":,tot numai curiozi:i",:t

fanieziet-C11t{,i]
tate, tot numal rndulgenfd' tot numat
rurmc
.rru.r"rur., gi era bine si fie apa' N:u? fi.:*t pentru

plmt err..t

fdr[ tatd'
in lume ,a uiba, ca mine, o copildrie
stdteau altfel' Trecerile
despre
CAt

"oiJoi,lucrurile
Boala mea cdscalui Jean-Pierre erau rnomente jenante'
ne-o fi spus' imsd
fdrd
se o prflpastie pe care o credeam'
cu atAt mai proposibil de acoperit. Neinleieg"l"u:1u
fundi cu cdt se considera in parte responsabil ii*3b",
totodatd' didea o
rdrile mele, ."uu tu-l culpabiliza 9i'
de faptul cd' fiind eu
impresie ae epec' tmpresie intdritd
9i ce md fdcea
i";il incapabild sd"p"''' de-ce sufeream
face sd duc o
md
ci
sd sufir, aveam *"ai"p sd-l acuz

Cuvinte care elibereazi

??9

viali neplicuti. in fapt, de cAnd md cdsdtorisem ceva-ul

lduntric se umflase intr-atAt, incAt finalmente ndpidise
totul. Se hrdnise cu nagterile mele, cu lunile de aliptare,
cu oboseala cotidiand in care trdiepte o femeie tAndrd ce
are trei copii, o meserie, o casd, un sof. in starea de inconptienld fir care md aflam, nu puteam vedea mai departe de vArful nasului pi, cAnd imi urcam o privire asupra trecutului, ajungeam la concluzia cd eram boh:ravi
din momentul in care incepusem sd triiesc impreund cu
Jean-Pierre, ci el era acela care md fdcuse sd mH irnbolndvesc. Dar aceste reflecfii erau trdite separat, nu comunicam, evoluam departe unul de celdlalt. Viafa noastri
tr doi era o ftrfrAngere. Avusesem de dus amAndoi o luptd pi o pierdusem depi, in aparenfd, nu se vedea. Copiii
ne erau un motiv de interes pi de dragoste suficient de
mare pentru ca, pe durata celor cAteva zile de reunire, sd
avem aerul unui cuplu fericit.
Mi-era foarte fricd de divor|, foarte fricd si nu iau
drumul mamei, sd nu cumva sd-mi indrept copiii spre
ce mi indreptase ea pe mine. inni pdrea ci divorgri nJ-ar
fi separat in mod dramatic, pe cAnd miile de kilometri
dintre noi nu erau resimfifi dramatic nici de copii, nici
de mine. Apa, n-am avut niciodatd impresia cd-mi cresc
singurd copiii, cu toate ci materialmente mi ingrijeam
singurd de ei, cu toate cd nu existam decAt eu in preajma 1or.
Jean-Pierre vorbise numai o datd despre divorf. Cu
mult timp in urmd, fir vremea in care incepeam sd sAngercz ancirmal. Dupd cAteva luni, eram cu toful ftr voia
ceva-ului lduntric.
Asta se intAmpla in Porfugalia, unde eram amAndoi
profesori la liceul francez. Tocmai mi se niscuse al treia
copil. N-am nici o amintire despre fizionomia oamenilor,

230

Marie Cardinal

Eram
nici despre configuralia locurilor fir care am stat'
auun
ca
Trdiam
de-acum in universul ceva-ului lduntric'
critomat intr-un fel de cogmar vag din care md scoteau
spaimd de
zele de groaz|'inexplicabile' Spaimd de nimic'
Lupceafd'
in
tot. O pXstilA md fdcea sd recad in letargie,
tam ca sd par normald' Mi duceam la liceu' imi fineam
de casd' Nu
orele, mi fntorceam, md tngrijeam de copii'
upor'
vorbeam. Asta nu era nici pldcut, nici nepldcut' nici
pe
nici greu. Timpul nu mai exista' Nu-mi triiam viala
coneram
meu
.ur""urr""* a&ul c-o trdiesc' inleuntrul
lruntatd cu incomprehensibilul, cu absurdul' in realitate'
ci mi
apirea numai, sfAgietoare, impresia cd md alienam'

rairidepdrtam de cei1a19i. Md duceam cu gAndul la acele

amefitoare
chete care sunt trimise sPre luni cu o vitezd
a7roaPe.ezitand'
gi care decoleazi totupi incet, stdngaL
sunt in
de purce plecarea le-ar fi o suferinfX' Simleam cd
pfi"e t"fdti"fd 9i cH la un moment dat o sd fiu zvdrlitd cu
ri'o
iu;eaH dementi in afara lumii' FXceam totul ca sd
md
efort
m6n in realitatea celorlalfi, iar acest permanent
epuiza.
' Ca se am aerul cd sunt ca toatd lumea, hotdrAsem sd
'organizezo mare petrecere h cinstea fetelor mele' una
caie tocmai se niscuse, cealaltd care avea sd implineasgi-i rugacd doi ani. Invitasem mulfi copii la o gustare
sd 16sem pe pdrinfi 9i al;i prieteni f v]ne dupd ei pi
cunogtinfetoate
mani se beu ceva, Invitasem absolut
md grdle. Marea ,,recepfie", ce mai, de parci voiam sd
fiu tAnira
besc pentin u ittlatn.a fatalitatea' Aveam sd
perfect:-arfi
va
totul
femeie-model, demnd de mama,
girrte.iu va strHluci, felele de masd vor fi apretate' bupeste
Eatatiu va rdspdndi un miros plicut de prdjituri'
cearH'
de
lustrul
la
tot vor fi flori, casa va strdluci de
primi invitalii inconjuJean-Pierre 9i cu mine ne vom

Cuvinte care elibereazd

231

rafi de copiii nogtri. Voi fi exorcizati. O asemenea pe_

trecere cerea zile in gir de muncd, md avAntasem in ac_
fiune ca furtr-un atac.
- Jotul a decurs perfect. Aveam o rochie de mitase roz,
bufetul (numai cu preparate de casi) era delicios, con;i_
nea tocmai ce trebuia pentru un lux discret, o frumuse_
fe delicatd, o veselie distinsd, simplitate, rafinament. Fu_
sese un fur de forld din partea mea, ficusem un act de
bravuri. Eram una din acele minunate micufe femei ti_
1:I:-.uI", eroic, ipi riscd viafa pentru a se perpetua tra_
difiile clasei lor.
Cand am inchis uga dupd ultimul invitat, m_am prd_
bugit. Nu mai puteam, niciodatd nu fusesem pusd la o
trcercare atat de durd! Trebuise sd apelezla intreaga-mi
educalie ca sd fac fafd, sd rdmdn iambitoare pi Ja fiu
atenti la distracfia musafirilor. cdci ]ean-pierre nu venise, iar absenla lui otrivise in mod insidios reuniunea.
Plecase de dimineald la liceu gi de atunci nu-l mai vdzu_
sem. La inceput, am fost intrebatd unde este gi rdspunsesem cu aplomb cd o sd soseascd dintr-un moment in
altuI. Dupd aceea, n-am mai fost intrebatd, iar invitafii
au plecat mai devreme decdt prevdzusem.
Spectacolul casei rdvdgite de petrecere era oglinda
mintii mele: voisem sd ies din dezordine gi me giseam,
dimpotrivi, intr-o dezordine inci gi mai mare,
Jean-Pierre s-a furtors tdrziu. L-am auzit deschizLnd
uga, urcdnd scirile pi indreptAndu-se direct spre camera
noastrS. Casa era mare, s-ar fi pufut duce sd doarmd in_
tr-o alte incXpere, si evite infruntarea, nu m-a, fi dus si{
caut. In loc de asta,-era aici, tn picioare, lAngi pat. Md
privea. Vedea ci plAnsesem mult. Tdcea. imi examina
corpul chircit sub cearpaf. poate ipi imagina sAngele care,
incd de pe atunci, ne determinase sd cJnsultam-tofi me_

Cuvinte care elibereazi

Marie Cardinal

?3?

avea dispre!'
dicii din oraF: o zdteanld'uman5' in ochi

dezgust gi iritare.
te plAngi inM-am sdturat s[ te tot vid bolnav6'
truna.
Exact azi otgarizasem o petrecere"'

-_Petrecere!Uncarnavaldeimbeciligsti}idesdrbfl-

toare!

frumoaAmbasadorul a spus cd locuinla e foarte

-fllltuqDqgvlgl*"r.-----foarte frumogi''' $". t1:t :,1,11 l?. i l1'l"t:;
,e, .opiii,
--'Nu;
pasd de ambasador! Pricepi? I"-T"t111'
tot' M-am sdturat'
Vreau si divorlez. Vreau si renun! la
e;ti capabil6 sd
nu sunt capabil sd te fac fericitd' tu nu
md-ngrop cu tine'
md faci fericit. sunt tandr, nu vreau s6
Vreau si md car. Vreau si divorfez'
sd nu divorfdm!
calm' atAt de
-MiNu,
speria. El, atAt d'e pondera': utat, de
hotirAt si termirezonabil, iI simleam nemairezistAnd'
despartde el' lone. Iar eu nu puteam concePe sd mi
nu-i mai er^am so;ie' el nu-mi era prietugi, aproap"
"e
foarte puternic md
ten, irsi nu puteam si divorfez, ceva
agi]de el' ..
impingea se-i stau in preajm[, sd.md
Am avut impresia^cd-rni simlise elanul inexplicabil
lumina limpii
gi-l impresionaie. S-a agezalpepat'.in
bron*"t". Sitat" a fdrdsfl spund nimic' Pe pielea-i foarte
pilasd
pe care le
zatd. abralelor am vizut urmele albe
de sare
.i*if" de apd de mare cAnd se zvdnl6'' incristale
jurul
frumoagalate de gene ii compuneau cununife
gilor ochi limPezi.

'

-T1-aiPetrecut
Da.

in dune?
Da.

Cu o femeie?

ziualaPlai|?

?33

Da... Cu o femeie care trdiegte, o femeie care md

iubepte.

Am simfit apirAnd gelozia pi crescAnd amdrdciunea.

ci ochii-mi pe care-i privea erau lacuri de durere.
Acrezut cd ideea acelei femei e ceea ce mi rdnea. irsd
se lnpela. Md tulbura sd-mi imaginez pldcerea pe care o
avusese de a intra fir valuri, de a furota in larg, de a se
usca la soare, de a simfi nisipul sub picioarele-i goale. Eu
ii fdcusem cunogtinfd cu marea, cu plaja, cu vAntul cald,
cu libertatea corpului ce se ddruiepte apei, se lasi mAngAiat pi dus de ea. Venea dintr-un finut rece, unde oceanul e un teren de sport, eu venearn dintr-un finut cald,
unde acesta e voluptate.
Imaginea lui ]eah-Pierre in valuri imi cripa capul. inni
indica mai bine decAt orice alt semn substanliala distanfd ce exista acum firtre ceilalfi gi mine: nu mai puteam
ftrota, nici sd alerg pe nisipul jilav. Eram o infirm5, nu trebuia sd md lase singuri cu copiii.
Perceperea corpului s6u, pe care apa il ficuse foarte
strilucitor, mi aducea cu cruzime itr fala propriului meu
corp: greoi, neingrijit, flasc, sAnii umflali de lapte, pAntecul deformat.
Nu, sd nu divorfdm.
-N-arn
divorfat, dar a acceptat o slujbd foarte departe
Cred

de mine.
$tia cd fac psihanalizd, vedea cd mi-era mai bine, era
mulfumit. Insd cAnd venea, imi era greu sd-i vorbesc.
AtAlia ani trdindu-ne separat viefile! Atdtea ingelStorii
secrete, atAtea acfiuni ce nu fuseserd impdrtdgite! Imposibil sd regdsesc acea cale a increderii, asimplitdfii.
Totupi, de data aceea, in prima dimineafd de dupd sosire, i-am spus:
:- $tii, noaptea, de cAtva timp, scriu.

234

asta.

Cuvinte care elibereazi

Marie Cardinal

Scrii ce?
Nu gtiu. S-au adunat o mulfime de pagini'
Vrei sd le citesc?
Dacd vrei... Nu gtiu de ce ifi vorbesc de treaba

Arati-mi.
-M-am
dus sX-mi caut paginile sub saltea'
ascunzi? De ce?

- Le
gtiu. Nu le ascund.
- Nu
De-mi.
-Locuiam
la periferie, trtr-un

mic imobil cu pretenera un cub de beton

mea
jie ,;ezid.en1ia1d". Camera
alb, avAnd rafturi Pe care se ingrdmddeau cirfi pi dosare pi o saltea agizatd direct pe podea' Fereastra dddea spre un coPac pi spre cer. Apa puteam vedea succedAnd.u-se anotimpurile in Franfa' Priveam curioasd
subtititefile pi govdielile naturii euroPene, toamna ce-;i
scotea nasul incd de la mijlocul lui august, primdvara
ce lucra asuPra ramurilor firdoite incd de la jumdtatea
lui februari;. in fara mea, anotimpurile se instalau in
cAteva zile, explodau.
Casa era liniptitd, copiii se jucau afard, Jean-Pierre se
atezase intr-o parte ca sd-mi citeascd paginile, \deslse
perna de perete pi-pi ridicase cearpaful pe spate' Eu, alituri, aveam de gAnd si afiPesc.
Faptul cd eram intinsd pe spate cu ochii irchigi, ca la
doctor, md fdcea sd md g6ndesc la acele pagini cum n-o
fdcusem niciodatH... in fond, n-ar fi trebuit sd i le dau sd
le citeascX... O amintire stAnjenitoare imi devenea congtienti, mi se invArtea in cap, pleca, venea, jenantd, neputAnd explica de ce md jena.
Cu cAteva luni in urmi avusesem de redactat un text
publicitar pentru o cooperativd de lapte. il intalnisem la

235

birou pe directorul acelei cooperative care, de fald cu toatd echipa de redactare, declarase:
Cel mai bine ar fi sh venifi sd vizitafi uzina. \6 va
spune mai multe decAt informafiile pe care vi le-am
adus.

Toatd lumea hotdrAse cd era, intr-adevdr, cea mai

bund solufie, fusesem obligatd sd accept. Nu-gi dddeau
seama ce insemna asta pentru mine! Nu gtiau tn ce labirint trdiam eu. Era perioada in care, cu mare greutate, reilrcepeam sd-i vorbesc doctorului, sd-mi descopdr
defectele. Cand pi cAnd, teama se mai finea incd,caide
mine. Or, acea uzind se afla in marele cartier din nordul Parisului. Voi izbuti sd strdbat singurd zona aceea
de mizerie pi de tristefe in care marile blocuri moderne se ridicau in inaltul cerului? Pe de alt6 parte, aveam
o repulsie totali fafd de lapte, de mirosul laptelui, de
gustul laptelui, de aspectul laptelui. Nu puteim sd le-o
spun, pi cu atAt mai pufin puteam si le spun ci era posibil ca ceva-ul lduntric sd mi apuce strAns, sd m6 ficd
sE alerg, sd md faci sd transpi4, sd md facd sd gAfAi. Nu
puteam totupi rcfuza. Slujba era un element esenfial al
echilibrului meu. Cum, altfel, ag fi putut trdi gi pldti
doctorul?
M-am dus la uzind gi totul a decurs foarte bine. Eram
atAt de mulfumitd cd-mi tnvinsesem frica itrcAt, din enfuziasm, redactasem un text in care comparam uzina
(care avea formd de U) cu o persoand, un fel de prestidigitator ce ar inghifi camioane-cisterne gi le-ar preschimba miraculos in borcdnele de iaurt ti de chefir, in
ambalaje pentru lapte de forma bomboanei pi in sticle de
lapte... [n munca pe care o fdceam nu dddusem niciodatd dovadd de o asemenea fantezie... puteam eu sd-mi
permit apa ceva? Mai inainte de a ardta foile conducerii,

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

mai
le-am dat acelui redactor pe care-l consideram cel
abil'
mai
cel
inteligent, cel mai interesant Pi totodati
Am scris un text pentru cooperativa de lapte'
privi
Md-ntreb ce valoare ut". T" dennjeazd'si arunci o

descimate sub un cer cenugiu gi alb, apoi am firchis

ochii, ceea ce m-a fdcut sd simt incd pi mii bine liniptea
pi nemigcarea trupurilor noastre. Cand gi cAnd, zgomotul unei pagini pe care o ldsa jos ca sa ia alta: cele doud
fAsAifuri, nimic altceva in cameri.
Daci i-ar interesa cAt de cAt, s-ar manifesta, ar face un
comentariu. fltiam cd Jean-Pierre e un om ticut, foarte
discret, care nu agreeazdexhibifiile gdldgioase, gi totupil
... Nu, dacd rdmAnea intr-atAt de mut inseamnd cd nu-i
pl5cea... Asta-i situafia, nu era grav.
Deschid ochii, vdd cearpaful ce-mi vine din vArful picioarelor pAnd la bdrbie pi se arcuiegte la mijloc pAnd
a-mi atinge abdomenul. Bate. Cearpaful bate, tr-sare
foarte pufin iresd regulat gi repede. Bate in ritmul inimii
mele... E grav cd Jean-Pierre citepte aceste pagini... imi
dau seama cd sunt importante, cE ele confin-un elan fundamental al spiritului meu... Chiar sunt ce-am fdcut mai
important in intreaga-mi viaf[...
Ar fi trebuit sd reflectez mai inainte, sd mi opresc la
faptul ci scriam, cd povesteam o istorie unei bucdfi de
hArtie. Ar fi trebuit sd-i vorbesc doctorului despre asta.
Ar trebui totupi sd-ncep sd gtiu cd lucrurile nn su fac din
firtAmplare, mai cu seamd acest gen de lucruri... Sd-i dau
paginile astea lui ]ean-Pierre, tocmai lui, care analiza cu
atAta inteligenld pi intuifie textele pe care le citea, el care
ne cunogtea limba (datoritd concursului sdu de agregat
in gramaticd) atAt de profund, era aproape indragostit
de ea! Fdcusem o nebunie! Era ca pi cum imj ardeam rAndurile scrise, ca gi cum le distrugeam, chiar in momenh:l in care deveneam congtientd de importanla pe care o
aveau pentru mine.
Jean-Pierre cdpdtase obiceiul de a-mi vorbi ca unei
bolnave, ca unei fragile, unei copile mari ce nu supor-

236

rc?

aer
citise cu atenfie, apoi se intorsese sPre nune cu
zeflemitor:
deci, acum faci Pe jean Cau?
- Ata
Jean Cau?
- Cine-i
Un imbecil care gdndepte sau crede cd gAndepte'
- Altfel sPus, nu gdse9ti cd-i formidabil ce-am scris'
- Oh! E bund totu;i treaba asta a ta' Di-o' va trece'
-Pulrn mai tArziu am aflat cd Jean Cau luase premiul
ilrtors acaGonecurt pi, chiar irn aceeagi seard, cAnd m-am
dacpagini
in
sd, m-am apucat sd-mi transform cametele

il

tilografiate.
neEAteodati, credeam cd ]ean-Paul adormise' stdtea
mult
foarte
vmt
fi
Ap
clintit, pi-apoi, nu: dddea o pagin6'
mX migc'
sd gtiu'unie ajunsese, insi nu-ndrizneam si
mi prefdceam mai deParte cd dorm'
C.1u
Da, apa era, exact din ziua in care am ptiut ca-I99
mdzgdlelilor din
e un scriitor, am inceput sd dau o formd
drept
camelele. Md identificam cu un scriitor? Md luam
Eu'
eu'
nu
.rr, ,ariitor? Nicidecum, zdrt, nu era posibil'
mi se
scriitor? Chiar prost? Scriam, eu? Ce idee! Iarigi
creincAt
intr-atdt
urca analiza la cap. imi era mai bine,
deam ci totul mi-e Permis.
Imobilul era supraincd\zit iarna, imposibil-du-Plt I
cuverturi. Jean-Pi6rre pi cu mine stdteam acolo' intinpi
pe
pe saltea, invelifi cu un cearpaf alb, Jean-Pierre intors
sP1o parte ca sd citeascd mai comod, iar eu aplecatd Pe
p1iam
te, strdduindu-md sd alipesc un pic' La-nceput'
vii mult timp copacul dL afari, cldtindndu-9i ramurile

237

Cuvinte care elibereazd

Marie Cardinal

?38

deschis' Ca
td gocurile, cdreia nu i te puteai.adresa
cuvinte ce
de
re-ei i"a"lceasci pdrerea le t'a folosi
care-ar
m_ar reni mai muft decat critica nepldcuti Pe
deii tr"Urrit sd mi-o facd in mod normal' Nu gtia cine.
pufin"'
de
atAt
venisem, nu-i spusesem, il vdzusem
A;;*;;; aceste file a ciror pretenlie ridicolide^tocmai
a
1tn
o descoperisem, pierdeam ultimele Fanse infeleva
md
Nu
totul'
incurca
Eleior
upropiu'au el'
ge, nu md va crede.
o-'S-u
spre
clintit un pic. A durat mult pAnd s-a tntors
mai
pe
prefdceam
mine. Nu irrdrdzneam sd-l privesc, mi
;;p;t;" ci dorm. in cele hin urma' m-am intors 9i eu
tpi" a. Ochii ii erau plini de lacrimi!SdplAnge I"T:P:":
,i, au, de ce? Nu vfia oare sd-mi faci vreun rdu? Mi
compdtimea?
-surprizd'
nia privea intens' in priviri iiera lldrele'
pe care
p.".,r* 9i refinere, ca atunci cAnd te uili la cinevaincetipor
'r.rr-t
Apoi a intins mAna 9i 9i-a agezat-o
"rrrrolti.
pe umdrul meu.
chiar o carte fruE bine, e grozav' e o carte' Scrii

moasd.

de barajul pleoapelor 9i i se
rostogoleau pe obraji, nerefinute' preJioase'
'- dhi frumopi,lacrimi frumoase! Albastru fflxnos/ verutrriu frumos' in sfArpit! in sfArpit!

Doui lacrimi ii trecuseri

de fromos,
am gtiut-o' FeriFericirea existi! O ptiam, totdeauna
cireia ii rezev
cirea limpede, simpld, deptind' Fericirea
mele 9i care
vasem,rn to. impoitant fir centrul persoanei
treizeci
Peste
ani'
se instalase dintr-o dati, dupd atAlia
a;tePtarea ei'
de
-- ani Petrecufi in
pe
i"-#."piase de mine' i;i strecurase celilalt braf
sub
- gdtul meu. Md mAngAia'Me- intimidezi' cine egti?
-lCat epti de schimbita'

?39

Eram prea emolionat5, nu-mi gdseam cuvintele sd

vorbesc. Ii spuneam, cu pupilele-mi inchise la culoare,
tot atAt de inchise pe cAt erau ale lui de deschise, cd doream sd iubesc pi sd fiu iubite, cd doream si rAd pi sd construiesc, cd eram cu totul alta.
Mi sfrAngea lAngd el. imi sdruta pleoapele, fruntea,
pe.uJii laterali ai ndrilor, colful buzelor,marginile urechilor. Ii simleam abdomenul plat, picioarele mupchiuloase.

nu ptiu ce m-a apucat, sunt indrdgostit de

-Ascultd,
femeia care a scris aceste pagini.
Vino, si ne privim unul pe altul, nu md sldbi din ochi.
Vom intra in valuri. Stiu un loc cu nisip alb, unde n-o sd
te rdnegti, unde nu va trebui decAt sd te lagi liber. Amintegte-fi, dragul meu, frumosul meu, cd marea e bund
dacd nu fi-e fricd de ea. Nu vrea decAt sd te atingd upor,
sd te mdngAie, sd te ducd, sd te legene, firgdduie-i s-o facd
gi o sd-fi mai placd. Altminteri, te va speria.
Agaf5-te de spumd. Simfi sub picioare nisipul cum
fuge o datd cu valul? Fugi impreund cu el!Acum lasd-fi
spatele in voia curentului. Hop, sdritura! Scufundd-te,
scufundd-te! Las5-te frimAntat, lasd-te masat de apd!
Dupd ce trecem de valuri vom i:rota fur larg. Te rog,
nu md scdpa din ochi!
- Unele fraze pe care le-ai scris md tulburd, pentru
cd sunt frumoase pi, totodatd, pentru cd n-o cunosc pe
cea care le-a scris. Tu epti, totupi.
Thci, nu vorbi, mirii nu-i place si nu i se dea atenfie. Sn inotdm. intinae-p brafele gi picioarele. Relaxeazd-fi umerii pi poldurile, lasi-fi membrele sd migte pi sd
batd apa, regulat, incet, liber. Simfi cd devii delfin?
Simli de-a lungul corpului mAngAierile apei dAndu-i
forma unui fus?

240

Marie Cardinal

ne vom furCand vom obosi, te vei intoarce pe spate'

ca soarele sd
tinde pe mare 9i vom inchide ochii Pentru

nu-iarda.Vomstaovremeaga,firtransparen}aropiea
apd ca de o doici cu sAni fragezi
ffuoup"fo., purtafi de
pi delicafi.
pale' inspre
'Apoi'rrom plonja, cu mipcdri a-mPle din

uaarlrrri, inspre aigele ale cdror degete 1*g'lunecoacoapsele' fala 9i piepse, ne vor mAngAiu-ubdo*uttttl pi
t"i, gi spatele, patta." ni se va tAia respirafia'

de nisip arDupe aceea, vom urca binipor spre bancul

pi de pe
picioare
eintiJde la suprafafe. Din bta1e, din
mai
;;;; ;" ""r iegibute'de bucurie, vor urca ciorchine'
plajei pi ceruiute ca noi, pentru a da de veste stAncilor'
lui c3 ne facem aParilia'
sd
Dir, u."u zi, tean'-Pierre 9i cu mine incepusem
fim un intreg. Ne-am hrdnit din propriile diferenle'
vreodaNe-am comParat vielile fdrd si ni-le criticdm
bune' Ori de
iX, impa4irrd,r-nu egal bucdlile celernai
incdrcafi cu o pradi hetecAte ori ne intAlneai.,
"'u*
ioclita, Pe care o inventariam impreund cu de-amine este o conuntul. hceastd reunire a dou6 existenfe
nu ajuncare
de
*oura inestimabilS, un delicios festin
gem sd ne sdturdm'
'- Astful, primele mele pagini au avut cel Pufin meritul
noastre' acelea
de a fi ,rrr.itut prima dintr; conversafiile
dorinfein care ddm totul pe fafd',iIr care ne dest6inuim
aliinifial
erau
le, obstacolele, viiele' Aceste conversalii
eu
fdceam
care le
mentate numai de acele dezvdluiri Pe
atAtde spectaculoasi, inO^p" analtzei.Evolulia imi eraTreptat' a inceput sd se
fat'Jean-fierre era iascinat'
le facem separat
schimbe el insupi. Descoperirile pe care
care o gisesc mare
ne alimente az|, ffutd-ncetare moara Pe
pi solidi pi care se invArtepte repede'

Cuvinte care

elibereazd

?41

Cand mi-am terminat primul manuscris, l-am depus

la un editor cdruia ii fusesem recomandatd. Dupd gase
ztfe am semnat primul meu contract, cu un domn-in vArstd, foarte amabil pi foarte cunoscut, al cdrui nume era
strdns legat de lumea cirfilor. imi vorbea foarte serios
despre manuscris, despre calitdfile lui. Nu-mi reveneiun.
Nu-mi venea sd-mi cred nici ochilor, nici urechilor.
Nu-ndrizneam sd-l privesc. $i de-ar fi ptiut cd se adresa
nebunei! Nu puteam sd nu md mai gAndesc la ea. Mi-o
imag:nam apa curn era, nu cu multd vreme fir urmd, goalA, aSezatd in propriu-i sAnge, fircovrigatd in furtuneiicul
din baie, intre bideu gi cadd, tremur6ndi, nddupiti, incapabild sd trdiascd.
Te-am tras de-acolo, soro dragd,, te-am tras de-acolo!
Asta finea de miracol, de basm, de vrdjitorie. Viala
imi era cu totul schimbatd. Nu numai cd descoperisem
mijlocul de a mi exprima, imi gdsisem de una singurd
drumul care mS lndepdrta de familie, de mediul meu,
permifAndu-mi astfel si-mi construiesc un univers ce-mi
era propriu.

Cuvinte care elibereaz5

243

sd ajung intr-acolo. De ce s6 md fi dus din moment ce

domeniul in care triiam imi era prea indeajuns? Nu
aveam nevoie de mai mult.
Prima carte se vAnduse bine. Datoritd ei, publicafiile
imi cereau acurn articole pi nuvele, fdceam ur,"hete perr_

XIV

ei care o cunoscusere Pe nebund o uitaserd,

pAnd gi Jean-Pierre uitase de ea. Cartea o mdturase pe sdrmana femeie de parci n-ar fi
atArnat mai greu ca o frunzd de toamn6. Doar doctorul
pi cu mine gtiam cd tot mai exista tntr-un ungher al minfii mele. CAnd pi cAnd, se agita intr-un fel inexplicabil,
imi vAra capul inke umeri, imi crispa pumnii, o transpiralie cu miros puternic imi picura de la subsuori. Dar
ce-o avea? Ce o trezea iardgi? De unde-mi venea nelinigtea, apdsarea asta?

Nu mn mai duceam decAt de doui ori pe sdptdmAnd

in strddufa infundatd. intr-o bund dimineald m-am simfit in stare sd nu md mai duc acolo patru zile intregi.
Doctorul gi cu mine hotdrAsem atunci, de comun acord,
cd voi veni mai rar.
incepeam sd-mi cunosc granifele pi s[ pot trdi liber ir
limita 1or. Teritoriul era vast, ca sd-l ocup nu mi-ar ajunge cu siguranlH intreaga-mi viafd. Totupi, unele zone firdepirtate rdmAneau imprecise, erau situate la nigte hotare misterioase de care nu md apropiam cine gtie ce. In
plus, nu cunogteam nici un drum care mi-ar fi ingdduit

tru o revistd-magazin. Cei cu care lucram md considerau

o persoand rezistentd, capabild gi, efectiv, eram rezisten_
td gi capabili. Nu-mi crulam echilibrul foarte recent. Fun_
damentul pe care i-l ddduse analizaera perfect, i se po_
trivea in totalitate. Md sim,team in armonie cu mine, ire_
stingheritd cu viafa mea. StdpAneam cu ugurintd tot ce
aflasem_despre propriu-mi caracter. Cum era de prevd_
zut, violenfa imi juca feste gi md fdcea si trdiesc ideva_
rate scene de coridS. Mi se cabra intre brale pi coapse, m6
antrena in cavalcade furibunde. De cumimi simleam gA_
hrl sAcAindu-md, mi g6ndeam, ,,Iat-o.Nici vorbd,-oiu_
fr:rlez ori
T -e pun pe phns. Nu,las-o sd treaci gi stdpA_
nepte-o". Era periculoasd, afurisita, era in stare si mi con_
ducd la omoq, la distrugere, sE sAngereze,sd explodeze,
sd izbucneascd. Simfeam cum md fdceam palidi, voiam
sd mi bat cu mAinile goale, sd strAng de gAt sH scot m6_
runtaiele. Ca sd-mi canalizez violenfa, a trebuit sd trvdf
sd-i respect pe ceilalfi, pe tofi ceilalfi, indiferent care, pi si
mdtespect pe mine insdmi. Am devenit responsabill.
$tiam totugi cd psihanaliza nu-mi era terminati. Mai
era ceva neexplicat fur geografia mea, exista o zond albd
pe harta proprie-mi persoane, o zond necunoscute. Echi_
libru-mi finea tocmai pentru cd md duceam sh-l vdd pe
doctor de doud ori pe siptdmAn6, eram congtientd ie
asta. pi in strddufa infundati nu se intAmpla totugi ni_
mic, era din nou acel vag, acel mare degert cenupiu gi
plat ce se irtindea dincolo de pleoapele-mi inchise, impresia cd nu voi ajunge niciodatd la capdt.

244

Marie Cardinal

M-am apucat atunci sd visez mult' APa cum imi regdsisem cu bucurie lacrimile, imi regiseam cu o mare p1dnici
cere viafa onirici. ln timpul bolii nu visam, n-aveam
impresia
mdcar
o firAmd de amintire a vreunui vis, nici
cd am visat. Somnul imi era un cub negru neatins, un
ecran orb pe carc anaLiza a inceput prln a proiecta vise
vedd. Visril despre cdl6ref, apoi un altul la fel de demult,
cel in care siream tot mai sus, la-nceput cu bucurie, apoi
cu oroare. Nu md mai puteam opri, fiecare sdriturd mdrea inevitabil distanfa dintre pdmAnt pi mine" '
in general, Salie analizei imi inlelegeam visele' Acestea imi foioseau si-mi localizez cele mai apisdtoare tensiuni din minte. Confirmau deopotrivd ilrcrederea-mi in
psihanalizd. Profitam intr-atat de examinarea ior sistematici, fiicAt mi intrebam din ce motiv aberant medicina se ocuPa aga de Pufin de o activitate intr-atAt de importanti u fiit;ulot umane. Cum era cu putinfd si se
pund mii de intrebdri privind felul in care te hrdnepti'
mergi, respiri, 9i niciodatd o singurd intrebare pentru a
gti dacd visezipi despre ce visezi? Ca pi cum gapte-opt
ore din viala cotidianE a oamenilor n-au nici o importannefiinld' Ochii celor care
!d. Ca gi cum somnul furseamnd
dorm ie migcn totupi pe durata visului,la fel pi corpul'
activitatea cerebrald le este cateodatd intensi. Atunci de
ce tot ce se intAmpld in ei este neglijabil?
Fusesem inertd in somn, deveneam activd' imi udtt-

ceambra}edeviseinstrddufairrfundati.Leelucidasem
pe toate, sau Pe-aProape, ilrsi imi pldcea sd-i ardt dociorului cn mi-e bine- Ceea ce altora Ii se pirea normal'
pentru mine era extraordinar, 9i doar doctorul putea
aprecia enorma valoare a fiecdreia din noile mele zile.
iar,a mi irtindeam Pe divan, mi duceam cu gAndul la
acei negustori arabi Cute veneau in pielele din copildrie'

Cuvinte care elibereazi

?45

pedeau pe vine, scoteau din pliurile tunicii o ftrvelitoare de cArpd pe care o desfdceau pi o etalau i:r fala lor. Era
o batistd mare, pdtratd, pe care se geseau cAteva agrafe
pi ace ruginite, cuie indoite, capete de sArmd, cAteva puruburi uzate, butoane pi piulife care nu mergeau impre-

und, bucdli de fevi din plumb. Omul, cu gesturi abile,

fdcea grdmdjoare din aceste fiare vechi, apoi igi rdsucea
o figard pi-ncepea sd agtepte in linipte la umbra pe care
gi-o alesese, umbra dantelatd pi mipcdtoare a eucaliptului ori umbra deasd a platanului. $tia cd, in cursul zilei,

din ciorchinii flecari de cumpdrdtori, mipunAnd prin

praf gi soare, se vor desprinde unii clienli, vor veni spre
el pi vor descoperi, poate, in fundul batistei murdare,
purubul,bulonul, piesa unic6, de negdsit, ce le va servi sd
repare sau sd reconstituie o unealtd veche, un vechi
obiect prefios, altminteri pierdut. $i, ca primd, pentru
a-gi completa bucuria, vor avea doud-trei ace de cusut
indoite ori un ac de siguranld tocit. i:n ciuda aparenlelor, vAnzitorul gtia cd batista lui confinea minundlii pi
iatd de ce era atAt de calm.
Astfel, venearn gi-i etalam doctorului heteroclihrl material al viselor me1e. Alcdtuiam grimdjoare de cuvinte
pi de imagini pe care le grupam impreund dupd cum le
legam de ,,cAine", de ,,leavd", de ,,fuigSder" etc. Cuvinte
cheie pe care le desprinsesem, doctorul gi cu mine, din
vocabularu-mi obipnuit pi care, prin concizie, serveau sd
deseneze o intreagd zortd., uneori foarte intinse, din fiin|a mea. Explicafiile acestor vise nu puteau deci sd aibd
sens decAt penfru el pi pentru mine. Astfel, ,,T,eavd" se
asocia cu avorfui ratat al mamei, ,,Cdine", cu teama de a
fi judecati pi abandonati, ,,Frigider", cu lipsa de claritate, cu incongtientul etc. Ne infelegeam foarte bine pi asta
era esenfialul.

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

Pe tot Parcursul analizei (incd pi astizi) md minunam

intre
continuu tt fugu travaliului admirabil ce se oPereazX

modemi nu figura printre acestea: ,,picasso e un nebun,

iar cei care-l admiri sunt snobi". punct final. Oq, eu gdseam/ ir:r taind, cd era magnificd lumea la care Andr6 mi-a
oferit acces, prin ciutdrile gi munca lui. Descopeream importanfa compozifiei, a volumelor gi, mai ales, a mate_
riei. Il vdzusem adunAnd de oriunde, de pe strdzi ori de
pe cdmp, bucdfi de lemn, de hArtie sau de metal, pietricele, sAmburi de cirepe, sfori, dopuri, gi pdstrAnd iu grijE aceste depeuri care pentru mine erau simple gunoiie.
Le folosea ca sd-pi impodobeascd atelierul, ori le incorpora in compozifiile lui. Barbara, sofia, scotea strigEte de
admirafie cAnd el ipi aducea obiectele gdsite. Era Jlavd pi
rt:-J.a ,;"-utile ,,And <.rr> 6, ci frumos este!", igi chema copiii ca si admire. Sub ochii mei, gunoiul se preschimba
in comoar5, era realmente o comoar6. O datd firsd ce plecam de la ei, se transforma la loc irr gunoi. Nu eram tr
stare si md indepdrtez de una singurd de bunul gust gi
de conformismul ce erau de bonton in mediul meu.
Venisem deci si-i intAlnesc la Lourmarln, cu impresia
cd aceastd vacanld in compania lor reprezenta din partea
mea un important semn de independenli faf6 de familie, un act indrdznef. Dormeam ftr cort, n-avearn un ban.
Viafd de boem, ce mai! intr-o zi, Andr6 mi-a propus o
plimbare: si vedem un porumbar pe care-l deicoperise
in Luberon. M-am suit in spatele lui pe vechea-i motocicleti hodorogitd (ca pi cum ap fi vrui sd md urc pe calul
din visul cu acel cdliref), pi iatd-ne plecafi.
Pe motocicletd ai totdeauna impresia cd mergi repede, chiar gi atunci cAnd mergi incet. Despici celul iga
cum etrava unui cuirasat divizeazd oceanul. in proven|a,vara,la ora la care soarele inrogepte munfir, aerul e imbibat cu mirosuri de plante gi cu sunetele asculite ale gre.
ierilor. Ne afundam intr-acolo cu toatd viteza, ca intr-o

?46

congtiinld gi inconptient' Neobosite albine' brcon;tientul

cauiand in strdfundurile viefii bogdfiite care-mi aparfiiar conneau, depunfindu-le pe trn mal al somnglui meu'
departe'noutatea'
gtiinfa, pe celdlalt mil, inspectAnd, de
;;r"'.iiid-", ldsAndu-mi-o t-o presimt ori respingAnd-o'
un
Aga dddea cAteodatd ndvald in propria-mi realitate
deapdrea
ai"ver ugor de ilrfeles, simplu, dar care nu-mi
cat atunci cand eram in misurd sd-i vin in intampinare.
Incongtientul pregdtise de multd vreme terenul' semnalAndu-i-se conptiinlei, ici 9i colo, prin cuvinte' imagini'
zi
vise, cXrora nu'le acordasem atenfie' PAni irrtr-o bund
drumul
fac
sd
cAnd, gata sd primesc noul adevir, puteam
cate;a secunde. APa mi se intAmplase cu violen,p.u
"ii,:r
vdzut-o decdt atunci cdnd am fost capa1a pe care n-am
bild s-o suport.
La sfdrgitul perioadei il care invilasem sd-mi analisi-l clazez visele, am avut unul pe care eram incapabilH
progrdbi
va
rific Ai tr legdturi c., .ute am simlit ci-mi
gresul in analiz6.
moBund parte din acest vis mi fdcuse sd retrdiesc un
unment rea-lmente tr6it. Eram la Loumarin, tr Provenla,
de-mi petreceam cAteva zile cu cei mai buni prieteni: Andr6 gi so;ia lui, Barbara. Aveam doudzeci pi unu d: d'
tl1
ei erau un pic mai mari ca mine' Eram in raporturi
nu se poate mai bune intre fiinfele umane, alcituite din
El era
admiragie, din cdldurf,, veselie, tandrele pi respect'
pictor gi ce iegea din mAinite lui imi pldcea 9i md t"bjttin legituri tY ftt'ia. fri"ina la ce fdcea, mi instruisem
musefea a ceea ce nu era simetric, ortodox' clasic' Anterior,luasem cuno;tinfd, datoritd mamei pi profesorilor'
de splendoarea capodoperelor culturii noastre' Pictura

?47

Marie Cardinal

248

Cuvinte care elibereaz5

cimbrigor' inmicd jungld, atingAnd ir treacdt lianele de

de mupcate, Pulland pe tugi' tl^du:
G#tan?

ft"n;u

tundturile noastre, papagalii de prin rosmarin' agitAnd

Ssta!
orhideele de ldcuste. iaiirrti mai pldcea finutul
-vArful
in
La capdtul acestei curse se afla un deal sterp
ciruia o incalceuld de smochini 9i mdrdcini ascundea
p6nd
upioup" in intregime o ruind inaltd' Ne'am cifirat
ulc1t'
li ele, sfArAmAn-d sub tdlpi cocoloa;e de pdmAnt Se
An&6 nu vorbea. Nu avea obiceiul s[ ]ind discursuri'
mai degrabd cu ochii 9i mAinile' Simfeam insi
"*pri*u
.aji pU""u, ca gi irie, tot ce-l inconjura: ilrtretdierea moviiii"fit albe ale locului, stolul cenugiu de licuste' albastrul cerului inghifit d'e lumind, noriporii Pe carg apusul
de soare ii fdcuse tranclafuii' Frumoasd planetd!
din
Ruina era un turn foarte ilralt, un fel de cilindru
la
portild
pi"tia,fdrd nici o deschizdturd, in afard de o
Laze,in fala cdreia stdteam' Andr6, care cunottea druintrarea pi a pomit-o primul in
-.rl,'u gesit numaidecAt upa deschisi pi, in vreme ce ininte;io;l tumului. Jinea
blugi' vecercarn sd ies din mdrdcinii ce mi se agifau de
o
pi
spilcuitd'
deam pe pdm6nhrl din turn o iarbi verde
*dt'untd, fermecdtoare, impestrilatd cu roz-qi

""j"tu1i"
alb"astru, asemeni

celei care crepte la picioarele

irgerului

drdvestitor din tabloul lui Botticelli' Surprindea aceastd

care md
gdldgenie aleturi de frumusefea uscatd 9i asprd
deparmai
pe
ilai inconjura. M-am gdndit, coritinuand
te sd md descAlcesc din blestemalii aceia de mXrdcini:
-S; excrementele pisXrilor care trebuie cd'fefttlizeazS'
solul in acest loc-"
Am intrat in fine, iar frumusefea peisajului m-a captivat, de parcd a9 fi fost vrdjitd' fbTll n-avea acoperig'
un
ducea de h pemAnt drept spre cerul in care decupa
."r. uptoupe regulat. Peiegii erau strdpunpi de adAnci al-

249

veole de porfelan albastre pi galbene, un rAnd albastru,

yn rAnd galben, cAte cinci, in care se cuibdreau pisdrile.
DrigHldpenia plantelor jos, infinita profunzime a cerului,
sus, iar firtre acestea doud, regularitatea perfectd a gdu_
rilor de un albastru misterios pi de un galten strdluc]tor.
Impresia de a participa la Tot, de a fi intreagd. Satisfac_
fie. Thcere, pentru cd esenfialul este exprimat.
Trdisem realmente toate astea, porumbarul existi pe
undeva tr Provenla, nu ptiu unde, irsd l-ag putea regasi.
In vis, retrdiam fiecare amdnunt al acestor momente,
imi reaminteam cu minuliozitate locul, sentimentele,
emofiile pi indeosebi acea impresie de a face lucrurile pe
ascuns/ de a fi fir afara legii mamei, de a profita de o ji
bertate totald, insd precard. VisAnd, ptiam intr-un fel cd
acea clipd era excepfionald.
Eram deci in turn, subjugg.td de forfa-i gi simpld, de
calmul gi de frumusefea lui. in vis, Andr6 dispdrla, aga
:um se furtAmpld in vise: fdrd sd fie explicabif gi fdri sd
fie important. Singurdtatea in care md iRa* nu era dramaticd, dimpotrivi. Dintr-o datd, aproape de perefi,
oblic, a-nceput sd curgd apd, izoldndu-md in mijlocul
unui vArtej lichid care nu md uda, nu md murddrea. Apa
se rdsucea cu foarte mare repeziciune dupd care dispe_
.:1 itt jos, inexplicabil. Era o apd frumoaid, limpede pi
plind de energ"ie, prin care tot mai vedeam, cu cl^aritate,
alveolele albastre pi galbene pi pdsirile ce-pi fdceau cuibul in tihne. Spectacolul era splendid. Mi-era bine acolo.
Aveam impresia ci sunt intreagd, imi dispdruse jena pe
care o simleam irr viaf5.
Brusc mi-am dat seama cd acea apd grozavX transpor_
ta obiecte lunguiefe, strilucitoare. Am vdzut cd obiectele erau etuiuri din argint, plefuite cu finefe, unul mai frumos ca altul, toate diferite pi totupi toate unite prin for_

250

Marie Cardinal

m5: o formd rotunde, mai mult sau mai Pu,ul alungiti,

cam in felul acelor caltabopi ce se oblin rdsucind intre
mAini pasta de frdmAntat. Atunci am gtiut, cu o certitudine care-mi venea nu gtiu de unde, cd acele cutii lunguiefe din argint conlineau excremente,baTeg6',1uAnd la
md aflam drept in
lerfecgie forma acestora. in realitate,
mijlocul unui recipient de veceu. Tohrl mi se pirea {toluinormal gi fericit. Nu eram deloc pocatd nici de pldcerea pe care o aveam de a mi afla tntr-un asemenea loc,
nici de faphrl cd aceste cutii prelioase 9i frumoase pot sX
conlini o materie atdt de abjectd.
Mi trezisem veseli, satisficuti, avusesem un vis

splendid.
divan, am simfit o
$i totugi, in stridufa infundatd, pe
foarte mare iend si exprim prin cuvinte pasajul cu etuiurile de argint, si spun ce confineau.
Cuviniele! Mdlovisem de ele pe cAnd md cufundasem adAnc de tot i:r boald, le regdseam acurn, fur momenfut in care ertun aProape vindecatd. irni aminteam de ,,fibromatos", ce mi ficea sX md ghemuiesc dArdAind intr-un colf din baie, iat, astdzi, ca sX introduc ,,cicat" intr-o povestire Pe care o voiam fericitd 9i frumoasd, pi care
era iericitd gi frumoasi, trebuise sd-mi mobilizez toate
forfele pi sd inving o tulburare profundi, o rezistenld abisald.

Timp de mai multe siptdmdni, am firceput, la doctor,

sE anaizezcuvintele, si le descopdr importanla pi varietatea. Md infruntam cu mine, in acest conflict subtil nemaifiind vorba, aparent, de conptienti pi de incongtienne aflam la suprafafX, deoarece cuvintele 9i eu insdmi
la masd 9i voiam
!d, vizibile, clare: cAnd mi gAndeam
ra-*i exprim gAndul, sPuneam masd. Dar cAnd md gAndeam la ,,cdcit" imi era greu si spun cuvAntul ,,cdcal",

Cuvinte care elibereazi

251

incercam sd-l ascund ori sd-r inrocuiesc printr-un alt cuvdnt. De ce nu trecea acel cuv6nt? Ce era cu cenzura asta
noud?
imi puteau fi aliafi sau dupmani, o ptiam,
^fi:rsd,9yh,:le
in orice caz, imi erau strdine. Erau instrumente mo_
delate de multi vreme pi puse la dispozifia mea ca sd co_
munic cu ceila$i. Doctorul gi cu mine ne fabricasem un mic
vocabular de vreo zece cuvinte care, pentru noi doi, cu_
prindeau intreaga-mi viali. oamenii inventaserd milioane de cuvinte, toate la fel de importante ca acelea pe care
le foloseam noi in fundituri, gicare exprimau universul
ftr totalitatea lui. Nu md gandisem nici,odati la acest aspect, nu-mi dddusem niciodati searna cd orice schimb de
cuvinte era un faptprefios, reprezenta o alegere. Cuvinte_
le erau etuiuri, toate conlineau o materie vitald.
puteau fi vehicule inofensive, maginufe, ca
_Cuvintele
cele de la b6lci, multicolore, ce se ciocnesc unele de alte_
le in viafa cotidiand, fdcAnd sd
fApneascd jerbe din scAn_
tei care nu rdnesc.
Cuvintele puteau fi particule vibratile insuflefind per_
manent existenfa, ori celule distrugAndu_se prin fagbci_
tozd., ori globule solidarizAndu-se pentru a inghifi Ju H_
comie microbi pi a respinge invaziile strdine.
Cuvintele puteau fi r6ni sau cicatrice de rani, puteau
semdna cu un dinte stricat intr-un zAmbet de pldcere.
puteau fi de asemenea uriagi, stdnci adAnc
-Cuvintele
lnfipte in pdmdnt, solide, pi grafie cdrora se treceau ape_
le repezi.
Cuvintele puteau in sfdrgit sd fie mongtri, S.S._ul in_
congtienhrlui, refuland gdndirea celor vii in temnilele uiterii.
Fiecare cuvAnt pe care mi-era greu sd-l rostesc masca
in fapt un domeniu unde refuzam sd merg. Fiecare cu_

252

Cuvinte care elibereazi

Marie Cardinal

vAnt pe care-l rosteam cu plicere indica'

dimpotrivi' un

Era astfel evident cd doream

domeniu ce-mi
"o.,lr"rr"u]
puteau a-rarmonia gi cd respingeam excrementele' Cum
vis' atAt de
monia gi excrementie sn se potriveascd' tn
bine?

Atuncimi-amdatseamacdniciodatdnu-miaccepta-

fel' nu-mi
sem o intreagi parte din corp, care, intr-un
se putea
nu
aparfinuse ni"ciodatd. Zona dintre picioare
ulpti*u decdt prin cuvinte rupinoase 9i nu fusese nicioun cuvAnt nu
Juia oUi".t''rt gAndirii mele congtiente' Nici
decAt foarconlinea urr.lrld meu (acest termelnelrecAnd
i" gr"r, pi d.oar intr-un context medical' ptiinfific' I el inl-ap fi rostit
;di;;" deci o boal6). orice clvAnt-ge careimediat
asumi-ar fi conlinut anusul, ar fi atras
pi
"ut" scandalul pimurd'6ria, 9i mai cu seamd confuzia
i;fu
acolo'
i*pt mele. CAt despre ceea ce ttanzilape din
ry.1tcopildrie'
ta rostesc decAt acel ,,number two"
'Eru* o invalidd 9i descoperirea am ficut-o rAzAnd'
""p,'"*
pantofii lor
G6ndul md ducea la acei clormi care bat din
pentru cd'
mari pe pista circului gi-i fac pe copii sd rAdd
io-l
Dar
p".arra ,P*, cu mirnicd pretenlioas5: "
foarte
'it",taigt",e!", o luminild ro9ie li se aprinde la fund' In reintAmattat6, sunt grotepti pentru ci n-au habar ce li se
pld in partea de jos a sPatelui'
' Mi-am regisit rAsui- Md luam in derAdere pi era un
deliciu. Panila vArsta de treizeci 9i gase de ani trdisem
n-aveam
cu un orificiu, in corp, oribil numit anus' eu
fu;l-il" o farsd! it;ut"g"um mai bine de ce nu-mi pldpartea qi" fu}i
cuse niciodatd Rabeiais.-De fapt, aveam
jocul de cirfi'
gi nimic altceva, eram platdca damele din
b regind cu un piept bitt" d""toltat, cu polduri *uli: 9
pi fdri
coroand pe caP, ,ttt ttut dufir in mAnd' hieraticd'
partea din sPate!

253

Fericirea de a rAde! Frumusefea rAsului copiilor mei,

exploziile de rAs ale lui Jean-pierre: ,,Cu cAt egti mai pufin nebun5, cu atAt egti mai nebuni!,,, rAsete pe stradi,
rAsul meu! Ce pace insemna el, ce bundstare, ce incredere, ce tandrefe! Calmd!
Ca de fiecare datE cAnd analiza md ajuta sH fac un
mare pas inainte, am stat mai multe sdptdmAni sd-mi manipulez descoperirile, sd le admir. Evaluam imensitatea
terenului parcurs/ era amefitor. Mai tnainte, rAsesem vreodatd cu adevdrat? CAntdrisem vreodati greutatea cuvinteior,le bdnuisem importanfa? Scrisesem c5rfi cu nigte cuvinte care erau obiecte, le ingiruiam dupd o ordine
pe care o giseam coerentd, convenabilX gi esteticd. Nu
vdzusem ci ele confineau materie vie. Le atezasem pe
pagini apa cum, acas5, imi agezam mobilele gi obiectele
de care nu mi puteam lipsi pi pe care le luam in toate de.
plasdrile.
Ori de cdte ori soseam la un nou post, nu puteam reincepe sd trdiesc decAt atunci cAnd soseau prefioasele
ldzi.Le deschideam i:r fafa copiilor gi,la fel cum procedase mama cu mine, ii invdfam cuvinte moarte care se
refereau la o istorie moartd, la o familie moartd, o gAndire moartd, o frumusele moartd. Le aritam capul Minervei de pe marca argintdriei, trandafirul de pe obiectele din cositor, ornamentele in formd de mdrgele de la
mobilele stil Ludovic XVI, broderia lenjeriei, transparen!a porfelanului, cdrfile legate pi cotorul lor auriu, precum
pi portretul vreunui bunic,lomionul unei strdbunici, carnelelul de bal al unei mdtugi bdtrAne, masa de cusut din
lemn de trandafir a unei veripoare de alt[datd etc. Relicve. Ldzi ca nipte sicrie pi cadavre pe care le dezgropam
din paie pentru ca proprii-mi copii sd tr5iasci printre ele,
ata cum o fdcusem eu insdmi. Pentru copiii mei fdceam

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereaz6

sd strdluceasci gi sd sune cristalul: ,,Cdnd paharul {ace

acel zgomot, inseamnd cd e cristal." Asta era cristalul: un
pahaisomptuos care face un anumit zgomot' Zgomotul
acesta indi-ca valoarea, prepl obiectului'
Toate aceste cuvinte serveau sd desemneze valoarea

teau fi decAt derizorii, adicd supuse batjocurii disprefuitoare pi trufape. Iar dacd era musai sd plasezi pe scara valorilor (deoarece era completi) pldmAnii vldguifi ai su-

254

lucrurilor, nu insd viala lor. Ierarhia valorilor era stabiliti de multi vr,eme, se transmitea din generafie in generafie: o succesiune de cuvinte ce-mi servea drept schelet
gi creier. Confinea nu numai valoarea obiectelor, dar 9i
valoarea oamenilor, a sentimentelor, a senzafiilor, a gandurilor, a fdrilor, a raselor 9i a religiilor. intregut univers
era etichetat, atanjat,clasat, definitiv. Mai cu seami si nu
judeci, sd nu reflectezi, sd nu pui sub semnul htreberii,
ar fi pierdere de vreme, intrucAt era imposibil si ajungi
h o alta clasificare. Valorile burgheze erau singurele
bune, frumoase, inteligente, erau cele mai bune' lntr-atAt incdt nici nu gtiam cd se numesc valori burgheze' Pentru mine, erau valori, Pur ti simPlu.
Iar in ele nu intrau nici anusul meu, nici defecdrile
mele, dupd cum nu intrau nici pHmAnii celui care suflase fermecetorul vas de cristal. Nici piciorupele rinite ale
strdmitugii care valsa, valsa fdri-ncetare pentru * t-u t-u
completeze gi transmite mai tlrziucu venerafie 9i admira;ie carnelelul de bal: ,,Etaomare doamni, o femeie de
lume, frumoasi 9i virtuoasd." Nici ochii lucritoarelor de
broderie, obosili de monograme 9i de dantelele de Ia
cearpafurile lduzelor, de la fefele de masd destinate cdsdtoriei pi de la giulgiu. Nici pantecele sfagiate ale femeilor
care, generagie dupa generafie, aduceau pe lume fiin;ele
umane.
Toate aceste lucruri nu existau Pentru

ci n-aveai dt"P-

care le desemnau' Toate astea

rdu caz, toate astea nu pumai
n-aveau valoare. In cel

tul si folosepti cuvintele

?55

fldtorului de sticl6, picioarele umflate ale strdmdtupii,

ochii obosifi ai lucrdtoarei de broderie, pAntecele deformat al femeilor gi fundul meu, astea trebuiau puse pe
heptele cele mai de jos, pe acele trepte ale milei, ale compdtimirii, ale caritdfii, sau pe acelea ale glumei, ale zeflemelei, ale derAderii, ale sarcasmului, ale grosoldnieir pntru cd toate erau neinsemnate, minime, neglijabile, sdrdcufe, mici, prdpidite, ridicole, zadamice gi murdare!
Eram dama de rogu intr-un castel de cdrfi de joc. Numai sd spui cuvAntul ,,cdcat", sf, te gAndegti fdrd rugine
gi fird dezgust la ce confinea acest cuvint, iar castelul se
pi prdbugegte!

Cuvinte care elibereazi

aceasti Franfd egoisti gi interesatd, pretenfioasd, aceasiubiti, care nu fdcea diferenla intre ea gi cei1a11i, profitorii. Amdgit5. inpetatd de moarte. Sunt convinsd cd in secret ptia toate astea pi cd, in plin univers
pustiit, anulat, ii rdm6neam doar eu cu forfele mele foarte proaspete ce-i sdreau in ochi gi de care incerca stAngace sd se agafe.
Dar, cu toati suferinla pe care mi-o inspira acum, mai
resimleam incd repulsie fafd de pAntecul ei, o evitam.
Aceastd repulsie md jena, ar fi trebuit sd gtiu s-o inving,
nu pentru a md apropia de mama ci, dimpotrivd, pentru
a md elibera de ea, de ce insemnase pentru mine. Acest
dezgust ne mai lega strdns gi nu gtiam cum sd md debarasez de el.
Nu md mai duceam decAt o datd pe sdptimAnd in
fund5turd pi, foarte repede, gedinfele s-au rdrit incd gi
mai mult.
Devenisem o persoand puternicd pi responsabild, o
femeie solidd pe care te puteai baza. La vArsta la care
alfii cred cd viala li se cam termind, aveam gansa de a
o fi inceput de foarte puflne vreme pe a mea. Eram plind de entuziasm pi de ftrfldcdrare, totul md pasiona. imi
descopeream o vitalitate nebdnuitd legatd de o mare
putere de munci. imi pldcea universul-cdrfilor. Dupd
descoperirea cuvintelor, incetasem sd mai scriu pentru
mine. Trebuia sH am unrlgaz, nu mai puteam scrie ca
inainte. Apa cd m-am ocupat de cdrlile altora pi m-au
interesat la fel ca propriile-mi cHrfi. Am descoperit hArtia, cartonul, cerneala,lipiciul pi apoi punerea in pagind pi tipografia.
Frumuselea literelor de tipar! Lume adAncitd in meditalie, inspiratd, ticutd. Doudzeci pi pase de majuscule,
doudzeci gi gase de litere mici, zece cifre gi punctuafia.
td Algerie

XV

stfel, grafie frumosului vis cu porumbarul,

am aflat cd tohrl e important, pAne pi excrementele gi pAnd gi castelul de cirfi de joc in
temnifele cdruia trdiam de atdta vreme. Am aflat' cu inima strAnsd, ci in aceste temnile era 9i mama' Am suferit pentru ea, in acelagi timp i:rsd am avut certitudinea
cd era prea tArziu, gi nu puteam face nimic s-o scot de
acolo. Nu-i puteam explica ceea ce descopeream, era o
cunoagtere prea recent6, ilrcd incompletd' Fusesem intr-o
situafie extrem de periculoasd, trebuia sd ies cu totul, impreund cu proprii-mi copii. Autobuzul se umpluse, nu
mai era loc pentru mama aldturi de mine.
De c6ndie mutase in Franla, imbehanise' Corpul gi
fafa i se flepcdiserd fantastic. Se izola in camera ei' Iegea
doar pentru a-pi indeplini sarcinile tAr6ndu-9i picioarele, cu tristele pi oboseald, cu aeru-i necomunicativ, cu un
fel de flacdrd de mdnie irn verdele ochilor. S-ar fi zis cd
abandona, cd renunla la tot, dddea drumul la strAnsoare infelegAnd cd era trasd pe sfoard, cd dintotdeauna ipi
bdtuserdJoc de ea. Sunt convinsi cd a vdzul limpede preofimea asta stupidd, incapabild de dragoste adevdrat[,

257

258

Marie Cardinal

MicH galaxie perfect armonioasi' Cuvintele, aceste

etuiuripline de via1d, sunt ele insele confinuturi, cAnd
sunt scrise, in etuiuri de litere. Fiecare tip de caracter i9i
are un stil propriu gi-t transmite cuvAnhrlui pe care-l deseneazd gi materiei ce se afld tr cLlvant. Fiecare popor i;i
inventeazd caracterele ce-i seamdnd. Nemfii au alfabete
greoaie gi pline de forf6 alcituite pentru texte viguroase, analizelxacte, demenfe periculoase. Englezii au litere precise gizdbduce,fdcute penfru libertatea bine calculat6. Americanii au caractere noi pi tehnocrate, fdcute 9i
g6ndite de robofi. Latinii au caractere fermecdtoare, fdiute pentru subtilitate, iubire pi lacrimi' A trei irlduntrul
lor eia o irncAntare. Da, irtr-adev6r, totul devenise important, toful era intergsant.
Nu vorbeam niciodat[ despre analizd' deoarece imi
dideam seilna cd subiecful enerva lumea: ,,Baliverne, istoriile tale. Nebunii se ingrijesc fir azile' Restul e un ghiveci de-al bdtrAnelor simplufe, de-al pederaptilor pi de-al
dezechilibrafilor" gi ploua atunci cu nesfArpite povepti
de genul ,,Eu (sau Pierre sau Paul sau jacqueline, am-fdcut o psihanalizd. Ei bine, draga mea, asta m-a demblat'
Deci nu veni tu sX-mi vorbepti de apa ceva. Mi-au trebuit
cinci ani sd md tnzdrdvenesc!" Aflam cd fuseserd la un
medic timp de doud luni, pase luni sau chiar doi ani'
Unul cu caie discutaserd despre viala lor, care ii asculta,
le didea sfaturi gi-i punea s[ inghitd un bun medicament
nou ca si-i linigteasci. Pe scurt, nu fdcuserd nici un fel
de analizd sau, daci fdcuserd, abandonaseri de cum devenise greu, de cum nu se mai intAmplase nimic sdpt6mAni pi luni in pir. O ldsaseri baltd cAnd, dupd ce au Povestit ceea ce ptiau, s-au trezit in fala necunoscutului,
acel zid fXrd fisurd ce astupd orizontul, acel nemdrginit
depert, aparent de netrecut.

Cuvinte care elibereazd

259

Am gtiut cd nu se putea vorbi despre analtzd. pentru

a descrie un eFec. ii pocam cu vindeclrea, cu forla mea
noud. ,,Nu erai bolnavE, aveai hrlburdri de fati capricioasd. Md plictisesc tipele cu probleme false!Astea-s boli de
femei, nu-i ceva serios." Or, ptiam ci boal[ mintald nu e
o specialitate feminini. in togi acei ani, didusem destul
de frecvent peste bdrbafi,, in strddufa itrfundatd. in acelagi numir ca pi femeile! Cu capul virAt in pardesiu ori
in bluzory inchipi fir ei, tot numai spaimd!
Am inleles cd cei din jurul meu trdiau in castelele lor
de cdgi de joc, majoritatea negtiind acest lucru. Tofi, frafi!
$i eu care md credeam singurd, anormald., monstruoasi!
De n-ar fi fost sAngele, nidupeala, inima dezl5npiti,
tremurdfurile, apdsarea pldmAnilor, ceala care-mi astu-

pa ochii pi urechile, ag fi avut curajul sd mi tot adAncesc

in analizd? Nu cred. Dacd n-ag fi avut Fansa sd mi imbolndvesc foarte rdu, n-ag fi avut forfa sd merg pAnd la
capdtul infruntdrii cu mine insdmi.
Am avut impresia cd sunt o privilegiatd.
Apadaq, de acum incolo mi duceam in strddufa infundati cu sentimenhrl cd aparfin unei elite, unui gen de societate secretd. Mi jena treaba asta. CAnd int6Lream privirea vAnzdtorului de articole de fierdrie din colf pi pe
cea a locatarilor din funddturd, ptiam ce g6ndeau vdzdndu-md cd md indrept spre gardul din fund: ,,Iatd,, uite-o
pe ficnita de marfi seara", cu un fel de zeflemea amestecatd cu mil5, dar gi cu teami. irni venea sd le spun,,Nu,
nu sunt ficnite, pi n-am fost niciodatd. Sau, dacd eu sunt
ficnitd, sunteli gi voi."
Ca sd-i fac sd infeleagd gi ca si-i ajut pe cei care trdiau in infernul iin care trdisem, imi promiteam sd scriu
intr-o zi istoria analizei mele, sd construiesc din ea un
roman fur care voi povesti despre vindecarea unei femei

?60

Marie Cardinal

ce-mi va semena ca o sore, naFterea/ aducerea ei lentd

pe lume, sosirea-i fericitd in zilele pi nopfile de pe pd*attt, bucuria-i de a trdi, inc6ntarea Pe care o resimte irt
fala universului ciruia ii aparfine. Pentru ci analiza nu
se poate scrie. Ar fi nevoie de mii de pagini repetate
p"trt* a exprima la nesfArpit nimicul, vidul, vagul, lentoarea, moartea, esenfialul, perfecta simplitate' $i-apoi,
in aceastX imensi monotonie, cAteva rAnduri scAnteietoare, secundele luminoase cind apare intregul adevir
din care nu iei decAt o porfiune, crezAnd cd-l iei pe tot'
Dupd aceea, din nou, pe mii de alte pagini, platitudinea,
inexprimabilul, materia in gestafie, gestafia gAndirii, informul, inestimabilul. Din nou scAnteia amelitoare a
adevirului. fli aga mai departe' Uria;d carte umflati, cu
pagini albe in care ar fi, tocmai, nimicul gi totul' Volum
iantastic scris cu toatd hArtia de pe lume, cu toati cerneala, cu toate cuvintele, cu toate literele, cu toate ide-

t%*lti;ntru

a-mi compune romanul, trebuia mai ir:rtAi si-mitermin analiza, sd mi simt in stare sd trdiesc pe
deplin ir afara strddufei infundate. $i nu era cant'I, telagiiG cu mama continuau sd fie foarte proaste' Era greala
aceea pe care mi-o provoca pi mi stingherea'
Visam. Nopfile-mi erau animate de cinemateca uitirii mele. Md trezeam destinsd,limpezitd' inni simfeam o
forfd liniptitd care md va face sd*mi trdiesc interesant fiecare ori a zilei. Gdsisem o coerenfd barocd, ilogici, i:rsi
solidd, ce-mi venea ca o mdnupd. Aceastd unitate a fiinnoPfi 9i zile
fei mele, aceastd coeziune intre propriile-mi
i*i it geania sd md duc spre ceilalfi, s6-i ir:rtAlnesc, sd-i
adeseori sd-i infeleg Pi, uneori, si-i iubesc pi sd
"*oti
fiu iubiti. Eram fericiti, aveam incredere in mine, ptiam
cd voi merge pdnd la caPdt.

Cuvinte care elibereazi

261

Doud copmaruri mi-au permis sd-mi termin psihana_

Liza.

in primul, md intorceam acasd, la Alger. Era totupi

un apartament pe care nu-l cunogteam. La fel ca gi
imobilul, era o construclie din secolul XIX, cum intalnegti in toate marile orage ale Mediteranei, in pireu ca
pi la Neapole, la Nisa, Barcelona sau Alger. O casd bur-

gh1zl, frumos proporfionatd, din piatn cioplitd, tral-

td de patru-cinci etaje, cu persienele trase, jaluzelele intre-deschise, o intrare suslinuti de doud cariatide urAte gi pudice, gi o cas5 a scdrii foarte intunecoasd, tapetatd in intregime cu pl6ci de faianfi pe care se repeta
pAnd in tavan un arabesc verde pe fundal alb. Un fel
de puf mare construit pentru a oferi rdcoare apartamentelor orAnduite de jur imprejuru-i. in copitdiie, Iocuisem intr-un imobil asemdndtor, pistrasem o vagd
amintire despre el.
Md intorceam deci acasd. Mama venise spre mine
chiar de cum am inchis uga. Iegea dintr-o camerd situatd in stAnga intrdrii gi in care se aflau alte femei. igi avea
expresia de zile mari, masca ei de tragedie:
Vino cu noi, trebuie sd te ascund. Trei partizari algerieni au intrat in casH.
Trei partizani algerieni nu mi speriau. Eram pentru
o Algerie independentd, mama ptia foarte bine pi nu-i tnfelegeam groaza.Dacd.,pe stradd, er.un o franpzoaicd la
fel ca pi celelalte, o femeie de doborAt
intr-o revolulie
nu e timp pentru detalii
aici nu era-acelapi lucru: pu-, pozifia, vor vedea bine cd
team sd vorbesc, sX-mi explic
sunt onestd, cd nu le eram dupmancd, nu fircercam si-i
trag pe sfoard, cd le infeleg realmente cauza.
Cu toate vdicdrelile marirei, m-am dus deci spre camera unde erau acegtia. Am vdzut trei bdrbafi care vor-

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

beau in toapte cu aere de conspiratori. in rest, n-aveau

nimic special. Nu erau nici ingrozitori, nici urAfi, nici excitafi. Nu purtau arme.
N-am pufut insd intra in contact cu ei. Mama 9i celelalte femei md trdgeau inddrit. Eram legatd de grupul
lor intr-un mod inexplicabil. Nu le eram totupi prizonierd, fatalitatea era cea care mX finea prinsd de ele intr-un
fel absurd, pe care, de altminteri nu fircercam s-o Pun in
discufie. Apa era, asta-i tot.
Treptat, dddeam inapoi 9i m-am trezit inchisi in camera unde stdteau celelalte femei. Mediteraneene irnbrdcate in negru, mormdind rugiciuni, pip[ind giraguri de
mdtdnii, fdcAndu-pi semnul crucii, zicAnd in goaptd ,,vai,
vai, va7",,,madre mia!",,,Dumnezeul meu, sdrmana
trteals." riar eu, printre ele, ,,santa madona", ,,mater dolorosa, pro nobis".
Teama lor devenise propria-mi teami, nddupeam, tremuram Ia fel ca ele. La fel ca ele, md ldsam in voia soartei divine. Stiteam acolo, strAns lipite unele de altele, tinere, bdtrAne, adolescente, copile, femei mafure, destrdbdlate, pocitanii, toate cu frica in pAntece pi cu povegti
teribile itr cap, istorii de femei violate pi spintecate.
Dupi mai multd vreme, acea std situafie mi-a devenit intolerabild. Nu mai puteam rdmAne in aceasti suPunere, in aceastd pasivitate, in aceastd inactivitate. Era musai sd fac ceva. Trebuia si existe vreun mijloc de salvare.
Am luat hotdrArea sd-ncerc sd ies pi sd-i previn pe vecinii de dedesubt care aveau telefon.
Prin ugi nu auzeam nici un zgomot venind din restul apartamentului, nimic nu dovedea cdpafiizanii algerieni erau tr apropiere. Trebuie cd stdteau pe mai departe in colligorul lor sd comploteze. M-am decis sd
plec. Holul de la intrare era pustiu gi intunecos' Mer-

gea. Dar de cum am ajuns pe palier am ptiut ci partizanii algerieni ghiciserd cd am fugit gi md urmdreau.
Am inceput si alerg, sd cobor repede treptele uriapei
scdri. Partizanii erau in spatele meu, ii auzearr.cAt de
iute veneau dupd mine, nu mai ajungeam la capdtul
acestui etaj. O datd ce am pus piciorul pe palierul de
dedesubt, unul din birbafi m-a inhilat prin spate, apucAndu-mi cu unul din brafe pe dupd gAt. Datoritd forfei cu care goneam gi voinfei am putut sd-l tArdsc foarte aproape de upa inchisd a vecinilor insd, pAnd sd pun
mAna pe ea, am cdzut pe spate, braful partizanului fiind gata sd md sugrume. Mi-am putut vedea vArful
pantofilor la cel mult cAyiva centimetri de ugd. Voiam
sd-ncerc sd md mai tArdsc pentru a izbi cu picioarele in
uga vecinilor. Ar fi iegit, m-ar fi salvat. tnsd nu puteam,
birbatul mi imobilizase.ii simfeam rdsuflarei in ceafd gi-i auzeam respiralia accelerati de alergdturi. in
acel moment, cu mAna-i liberi mi-a fluturat prin fald
un cufit, un fel de briceag cu un tdig minuscul, pe care
mi l-a apropiat de gdt. Avea sd-mi taie beregata cu dsta,
era inspdimAntXtor. 9i, pe cAnd md vedeam pierdutd,
pe cAnd eram in culmea spaimei, md gAndeam: ,,E o
armd inofensiv5, nu-mi poate face vreun r6u cu acel
cufit". Groaza nu mi se domolea totugi pi m-am trezit
brusc, transpirati toatd, complet rdvdpitd.
A-fi rememora imaginile dintr-un vis, aga cum te uifi
la un film, gi a-fi auzi propria voce povestind acel vis
echivaleazi cu a trii doui momente cu totul diferite, gi
tofugi e vorba de aceeapi intdmplare. Astfel, m-am auzit, mfuatl, dAnd o mulfime de amdnunte despre inceputul visului, md strdduiam sd descriu minufios locuinfa, casa scirii pi pldcile ei de faianfd cu arabescuri. Filmul, fur schimb, ar fi trecut in cAteva secunde, un sim-

262

263

264

Marie Cardinal

plu flash, peste toate astea asuPra cdrora cuvintele-mi

zdboveas, st5ruiau' De ce?

Atuncimi-amamintitdeocasXasciriidincopilirie
rizboiu;
exact la fel ca aceea d'in copmar' Era la inceputul
cd
lui, aveam zece ani pi de cdtev a zile mama decisese

la gcoald singur6' Era perioada i:r care descodin

p"r"u*"u*"9ite rt udu,-i,tt "ut" rnd loveam de ficu9ii
'rtrudu Michelet pentru cd nu gtiam sd merg singurX'
E;;; obignuitd t$ firl condusi, sd fiu linutd de mAnd' nu
mea'
ttiam sd privesc in fala
'-- luiegirea de la pcoald, md urmdrise un bdrbat fdrd
pot
si-mi dau seama. Nici mdcar nu-mi imaginam cd
purera vard'
exista asemenea bnrbafi. inni aduc aminte'
albastre' albe'
late'
dt*gr
iu* o rochie deplnzdale cdrei
frumoafoarte
alcdtuiau nrgte iigzaguri pronunfate' Era
imaginea in
ra. i"-ti.rurr"u birie 9i"-mi privisem adeseori
p"^t* a vedea efectul ne carlt qlo;
i""**if. vitrinelormd
simleam rdcoroasd pe cildurd 9i
irr"uu. Datoritd ei

"oi -"tgu

sprintend.

Birbatul se strecurase in imobil prin spatele meu 1i

pl5ci de
m-a ajuns din urmi pe scdri' Scdri tapetate cu
prefaianfa albd pi arabeicuri vetzi' De cum am simfit
inexplicafricd
o
zenlabdtbatului mi-a fost foarte fricd'
cobild. Era un domn de vreo patruzeci de ani' foarte
fel de imperrect irnbrdcat intr-un pardesiu deschis' un
pi pdr de un
meabil. Avea o fagd banald cu ochi albaptri
totupi
Utorra spilHcit, ,ritt i. extraordinar' imi Provoca
md
cum
intreba
mi
oroare. A inceput si-mi vorbeascd,

respira pttflcheam6, avea un zAmbet mieros, viclean'

GAnic. Nu-i tnlelegeam privirea, o consideram opacd'

av fi vrut
fAia. Vocea-mi nu izbuteasd-mi iasd din gdl,
mi aiutotugi sd-i spun sd md lase in pace' A simulat cd
u;or'
ta si-mi duc ghiozdanul, numai ca sd md atingd

Cuvinte care elibereazd

265

Lucrul ista l-am infeles foarte bine pi L-amrefuzat printr-o lovituri din cot. Atunci s-a apropiat in apa fel de
mine incAt m-am trezit fintuitd de balustradd, nu mai
puteam urca. Apoi, cu gesturi dezgustdtoare, s-a apucat sf,-mi mAngAie bustul, cdutAnd sAni pe care nu-i
aveam, pi fesele tari, inalte gi musculoase, ata cum au
copiii care sunt in cregtere. N-am putut suporta acest
contact. RisuflAnd incd gi mai greu gi intr-un mod sacadat, a-nceput sd-gi cotrobdie prin pantaloni, in partea
plifului. Atunci am sdrit pi, strAngAnd ghiozdanul ca pe
o armi, am urcat scdrile alergAnd. Bdrbaful, surprins de
plecarea mea, a pierdut la furceput teren, apoi pi-a revenit gi s-a apucat sd urce pi el in goand, insd acum insultAndu-md: ,,Stricate micd, tArfX mici, o si intru fir tine."
Eram o sdgeatd de spaimd. Trei etaje inalte de escaladat... Soneria era prea sus, trebuia sa-mi las ghiozdanul pi sH mi ridic pe vArful picioarelor ca si ajung la ea.
N-aveam timp. M-am nipustit asupra ugii gi am izblt
cAt am putut, cu picioarele pi cu pumnii. Bdrbatul insd
mX prinsese pi in vreme ce loveam cu toatd forla in batanlii de lemn, ii simfeam mAna scArboasi ce-mi dddea
jos chilolii gi degetele-i intrAnd in fundul meu gi rdsucindu-se acolo, in acel loc sacru, rupinos, prefios, murdar, despre care nu se vorbea niciodatd. Zgomote de
papi ln holul de la intrare. ,,Tdrfd micd, o sd intru in
tine." Dumnezeule, o sd mi omoare, salvafi-md! Bdrbatul igi continua treaba,mdzgdria, md rdnea cu degetul,
nu mi-a dat drumul decAt tn ultimul moment. CAnd uga
s-a deschis, nemernicul cobora scdrile, era de-acum departe. Iar eu, in brafele lui Nany, eram pradi unei nemaipomenite crize de nervi.
Nu uitasem aventura propriu-zisi, ii uitasem insd toate aminuntele. Copmarul mi le restituise pi, o datd cu ele,

_T
266

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

?67

intacte, sila, greafa, Pe care acel bdrbat mi le provocase

gi spaima teribild de acel deget care mi scotocea' Deget
care, la urma urmelor, nu era decAt un deget, nu era o
armd...
Eram acolo pe divan, zbuciumatd de cuvintele care-mi iepeau pe guri, chinuiti de o puternicd agitafie interioari, insd calmd in aparenld, aProaPe adormitd, aidoma pisicii care pAndepte pasdrea. Simleam cd eram pe
o cale importantd: degetul strdinului, briceagul patttzanului algerian, astea nu puteau sH md ucidi 9i totupi fusesem itrgroziti de moartea pe care puteau sd mi-o aducd. Ce moarte?

Trebuia sd merg mai departe. Drumul imi era ilr fali,

era indicatd p6nd gi direcfia: teama de o anumitd moarte, de moartea Pe care bdrbatul i-o provoacd femeii' Teamd de altddatd, Pe care copmarul mi-a reactivat-o. Teamd resimlitd in visul meu de mama, 9i poate 9i de celelalte femei.
PAnd in acel moment, pi cu toatd analiza visului, nu
fusesem conptientd cd mi-era fricd de birbafi. Md agitam
pe divanul doctorului, ezitam s-o iau pe calea asta, nu
iimleam cd aceastd problemd mi privea pe mine De
acord, imi fusese fricd de bdrbatul de pe scdri dar, de
atunci, nu md mai speriase nici un bdrbat, din partea lor
imi veniserd, dimpotrivd, singura tandrefe, singura iubire ce-mi fuseserd oferite vreodatd. Nu-mi era teamd de
sexul birbafilor.
Briceagul... Degetul... Teama... Teama de mama'
Teama de celelalte femei... Teamd de o moarte ce n-ar fi
moarte hzicd? Dar care moarte, fir-ar sd fie!
De unde sd incep? Mama ce era acolo, irr vis, ca Purtdtorul de cuvAnt al celorlalte femei. Doar ea imi vorbise. Mama... Bdrbafii... Eu... Mama... Mama...

Divorfase la doudzeci gi opt de ani pi, pentru a putea

in continuare sacramentele, f5cuse legdmAnt de castitate. Nu cred cd-pi incdlcase vreodatd acest
legdmAnt. Era frumoasd, inteligenti, pdtimapi, inaccesibild 9i... atrdgea birbafit Resimfisem aceastd atracfie pe
toatd durata copiliriei. ii detestam pe cei care se lp-piau prea mult de ea. Eram geloasd, ilrsd nu ptiam. Md
gAndeam cd bdrbafii o vor"abate de pe calea cea bund,
calea ce ar duce in paradis...
La fermd, marele salon, care avea peste douizeci de
metri lungime, era o fostd verandd pe care o inchiriaser5. De aceea, camera mea, cu cele doud ferestre, dddea
intr-o parte spre gr6dind, iar in cealaltd parte spre marele salory fostele deschizdturi ale verandei nefiind astupate printr-un zid. Serveau de acum incolo drept bibliosd primeascd

teci ori vitrine.

innopgile in care nu puteam dormi dinpricina cdldurii gi a gAndurilor rele, mi se intAmpla si aud o muzicd
frumoasd: muzica mamei. Md sculam Fi, pe vArful picioarelor, md duceam sd md pitesc in alcovul pe care-l
forma falsa fereastrH inchisd cu perdele inspre camera
mea pi ticsiti cu obiecte pi bibelouri inspre salon. lmi
spionam mama. Era singurd pi umbla cu pagi mari incolo gi-ncoace prin spalioasa fircdpere. Astfel ci, la fiecare
trecere, ii puteam vedea clar expresia felei pi asta imi
zdrobea inima. TrHsdturile-i erau relaxate. Ochii aproape inchigi, gura-i intredeschisd ldsau sd se strecoare o
plicere, o satisfacfie intense. O gdseam indecentd.
Covoarele groase ii absorbeau zgomohrl papilor. Doar
muzica se auzea, venea de la un fonograf inalt ce semdna cu o bisericd englezeascd. De cum se termina un disc,
mama punea altuI, toate-mi pldceau. Era jazz. Nu i:rlelegeam ce legXturi puteau exista ilrtre ea pi aceste ritrnuri.

268

coapse'
Era o muzici ce venea din pAntece, din pale' din
putea
n-o
mama
o intreagi regiune a corpului Pe care
.urroug,ui nu f,ebuia s-o cut oasie' irni pdrea c-o surprind
de
nt nugtu", delict de picat, n-ap fi fost in stare sd spun
tu)o
ce
,,Tea for
" '"
doui cAnte
.u. irl?"oruUi cAnd p.tt
"u and nighl ' ptiam cuvintele
...,,Day
day"
Vi ,,Niglrt and

pede?ost. .. ,dacdpleci departe ce importanfd ate',de

iru-" ce in mine Ju tandrefe te port' Oh' dragostea
un
mea..." Cuvintele astea! Vocea cdntdrelei negre, ca
i-nsemnaubdrbafii
Ce
mieunat mugcdtor! Eram rdvipitd'
in viala mamei?...
Ai fi mulfumitd dacd Roland !i-ar deveni tatd?

vara la Salamandre, Roland, acel ferchep

uniofiler vaduv, de care imi vorbise, era acolo zide ziin
porici
un
ca
formd, cu cizme, cu pielea fefei lucindu-i
bine curdgat. il uram. Nu-l voiam ca tatd pi mai aleslu-l
voiam ca bf,rbat al mamei' imi pXrea cd-i face rdu' Simagitafia ce pusese stdfeam ci nu era fericitd- Anxietatea,
p6nire pe ea de cAnd Roland ipi fdcuse apar,rfra in-vi1!a
noust a md tulburau. $i totupi, atiga o voie bund de indrdgostitX satisfdcutd din PIin.
ie plaj6, md indepdrtam adeseori de grupul de copii
joc dupd
gi de bone gi md pt"fe."u- ci md duc sd mi
umbrela de soare ia umbra cdreia stiteau la taclale malna
v6cu prietenele ei. Apa puteam sd le ascult fird sd fiu
Roa
lui
zuti. Nu era vorba d""at du apropiata cdsitorie
land cu mama. Era irgrozitor, gdtul mi se strAngea mai
recePsd md sufoce. Vorbeau despre toalete, ceremonii'
Prin
vacanfe'
dupd
!ii. Cisdtoria avea sd fie in octombrie,
urmare/ se prefdcea cd-mi cere pdrerea, ftt vreme ce totul era dela itabitit! M-am Pus Pe o smiorcdiald ce nu mai
contenea. ,,Copila asta e nervoasd, md-ntreb ce ate'"
Se petrecea

Cuvinte care elibereazd

Marie Cardinal

269

Din fericire, plecam i:r Europa. Acolo nu-l voi mai ve_
ii zicea bunica, nu-i voi mai vedea mdnugile de culoarea untului, bastonul pi infumurarea. Md bitea upor cu palma
peste obraji, maginal, ca si-mi spund bund ziua. gtiam
cd nu-l interesez. NemaipunAnd la socoteaii cd nevastd-sa murise pi-i lisase doi bebelugi pe care malna ii pldcea la nebunie, doud larve bdldioare pe care le detestam.
in sfArgit am luat vaporul doar eu .r, *u*u. N*y pi fratele meu nu erau acolo. Nici un Roland intre ea pi
-ir,".
Trebuia sd ne petrecem o noapte la hotelul de lux din
Port-Vendres mai inainte de a lua trenul de paris. De ce
un traseu aga de complicat? O dati ce am ajuns la ho_
tel, un grom intr-o uniformd rogie, cu o pilirie ciudatd
pe cap, un fel de cutie de bomboane rogie cu auriu, ne-a
luat bagajele pi ne-a ardtat drumul spre camerele noastre. O seari cu trepte iralte, iar la mijloc un covor fixat
cu vergele metalice de aram6. Gromul urcd inaintea
mamei, eu inchid coloana. Palmieri in ghivece de-a lun_
gul balustradei, o cotiturd. Ridic privirea gi vid pe palier, ircadrAnd covorul ropu, doud cizme vdcsuiie. Roland! Era acolo! De asta deci nu md lua decAt pe mine!
De asta schimbase drumul! Gatul mi s-a crispat, o furtund a-nceput si-mi bubuie prin corp. Nu, nu el, nu
omul Ssta aici!M-am apucat sd md vait, md durea burta, vomam. Nu ptiu de ce mama m-a agezat pe o oligd,
drept in mijlocul camerei, in fala acestui om! Situafia
era insuportabild.
Mi-am intefit urletele gi lacrimile.
un medic. Roland, ifi cer sd pleci. N-ar
- O sd chem
fi cuviincios
si fii gXsit la mine in camerd.
pi
promiteam o seard atAt de frumoasd!
- Ceeusd-icare-mi
faci, prietene, apa-i cu copiii.
dea pe ,,frumosul elev de la pcoala Saint-Cyr,',cum

?70

Marie Cardinal

Am avut impresia cd ffr acea seari m-a ingrijit pi mai

fredobine decat de o-bicei. Pirea eliberati, mai upoari,
de atunci
na in baie. Am plecat a doua zi dimineafn pi
nu l-am mai revdzut Pe Roland'
...Mai tdrziu,urr"*t opt-noud ani, un alt domn a devenit,la rAndu-i, de-al caiei. Asta era un frumos ingAmcu pofat pi nerod, mai in vArst6, cu pdrul cenupiu dat
parizian
madd, inel gravat pe d'eget, inceput de burtd'
jumdtate
om de
GaEl de Puilan. ]umdtati om de lume,
afaceri.

zi' taAcelapi scenariu: ,,Gaiil va fi poate, intr-o buni

tel teu, dac5. vrei."
ceDomnul gtiuse sd se facd mai insistent' trebuie ci-i
luat
ruse o intAlnire in afara casei familiale' Iaripi m-a
al
scop
doar pe mine cu ea, fdr6.sd-mi spund adevdratul
din
plimUarii. Mergeam de-a lungui unlf drum de farf,
fur
'fi""1". Ma
1in; de mAni. Mirosea pl5cut' se ingrijise
a
de
pi
mod'specii de propria-i linutd vestimentard
Tea'
gram d.estul-de *ur"
sd inleleg exact natura tulbu"u
rdrii care o cuprinsese cAnd avdzutvenind din depdrtaconducea
re o mapind, incetinind pi oprind ldngd noi' O
ftr care m-a
GaI, era singur. Nu voi uita niciodatd felul
privit. Ah, d!-ar fi putut sd mi expedieze! A PricePut
semnifinagia prezenlei mele, iar eu am ptiut cd-iserveam
ei' mamei drept paravan, drept ecran intre ea 9i iubifii
calul
era
Acolo, iu di'outt, intuiam cd religia mamei
sd
de betaie, ci nu numai aceasta o sfApia' o impiedica
Ii
era
pldceau'
ii
se ducd spre acei bdrbali ce cu siguranld
teamd de altceva. Teama de coPmar'
Am incePut sd reflectez, cum n-o fdcusem niciodatX'
la ce inseamnd si fii femeie' M-am gdndit la corpurile
Toanoastre,la al meu,la acela al mamei,Ia cel al altora'
hoarte la fel, toate gdurite. Aparlineam acestei enorme

Cuvinte care

elibereazd

27

de de fiinle str5punse,livrate invadatorilor. Nimic nu-mi

protejeazi orificiul, nici o pleoapd, nici o gurd, nici o
nari, nici o upifd, nici un labirint, nici un sfincter. Se ascunde in scobitura unei cdrni molatice care nu rispunde voinlei mele, care e incapabili sd-l apere in mod nafural. Nici mdcar un cuvAnt pentru a{ proteja. In vocabularul nostru, cuvintele care se referd la aceasti parte
precisd a corpului femeii sunt urAte, vulgare, murdare,
grosolane, grotepti ori tehnice
Nu md gAndisem niciodatd la protecfia pe care o reprezenta himenul, la golul ce se crea atunci cAnd fina
membrani ceda sAnger6nd loviturilor de berbec ale bdrbalilor, ldsAnd pe viitor sd treacd origice... degetul, briceagul. S-ar putea nagte de aici o teamd primordiald, veche de cAnd lumea, trdureratd incongtient, uitatd? O tea-

mi pe care numai femeile ar simfi-o, numai ele ar ilrfe-

lege-o, pe care pi-ar transmite-o instinctiv, ce ar fi secretul lor? O teamd ce s-ar atribui pitrunderii violente a
bdrbafilor, dar care, in fapt, ar fi cu mult mai cuprinzdtoare pi mai profunde. O teamd inventatd de femei, invdlatd de femei de la alte femei. Teamd de vulnerabilitatea noastrd, de incapacitatea totald tr care ne afldm de a
ne inchide complet. Ce femeie igi poate opri copilul si
n-o rupd cAnd iese din ea? Ce femeie poate opri un birbat care vrea cu adevdrat sd o pdtrundd gi sH depund in
ea sdm6nfa-i strdind? Nici una.
CAnd se petrece ceva ilrtr-o pedinfn de psihanalizd, se
petrece foarte rapid. De-abia trecuserd cAteva minute intre momentul in care arabescurile din vis chemaserd arabescurile din realitate pi intrebarea: de ce frica de ceea ce
nu face vreun rdu? $i apoi imaginea unei fiinle giurite.
De ce nu am ales sd analizez cariatidele imobilului
din vis, ori obloanele, mai degrabd decAt casa scdrii? De

Marie Cardinal

27?

m5leg mai degrabd de briceag decAt de partizanii

algerieni, sau de femeile imbrdcate in negru etc'? De ce
am ales anumite detalii 9i nu altele? Pentru cd simleam
forfa inconptientului acoio unde m-am dus' in vis, doar
micul briceag era o enigmi pentru mine 9i, in relatarea
la doctor, doir insistenfa mea pe descrierea casei scdrilor era surprinzdtoare.Inconptientul mi se semnalase fur
aceste doui puncte precise, unul in somn, celdlalt in stare de veghe-. Cdpiiasem extraordinarul obicei si md
apropii Je et. Aium ptiam exact cAnd se manifesta pi
cAnd intram in contact cu el'
Eram acolo, intinsd, doctorul t6cea ca de obicei' Md
aflam din nou in posesia unei alte descoperiri' inse, PeT
tru prima oari, iceasti descoperirerni nedumerea' O
simieam ca strdind tratamentului psihanalitic' Nu ir bi,o.rri birr" inchis al micuf'lui doctor imi va fi ea de folos'

ce se

Trebuia sd plec.

impliniserd gapte ani de cAnd veneam aici' $apte

ani pentiu a trdi! guPte ani pentru a mi gdsi pe mine!
lentX, perfect
$apie ani ce se scutseserd furtr-o migcare
Apoi mi-a
gdsit
sdnitatea'
mi-am
echilibratd. Mai intai,
individuaapirut, treptat, caracterul, mi-am descoperit
liiatea, am devenit o persoani. Apoi, Salle anusului, am
inleles cd totul e important pi ci ceea ce se nulnepte murdar, mdrunt, ruginos, sirac nu este a9a itr realitate, cd scara de valorifiiltzatade mediul meu social era aceea care
ascnnsese cu un vdl ipocrit anumite Persoane, anumite
gdnduri, anumite lucruri, ficAnd astfel sd iasd 9i mai
irult in relief curatul, nobilul, strdlucitorul 9i avutul'
Acum imi descopeream vaginul pi ptiam cd pe viitor 9i
cu el va fi la fel curn a fost cu anusul: vom trdi impreund aga cum triiam impreund cu pdrul, cu degetele de la
picioare, cu pielea de pe spate, cu toate pirfiie corpului,
Se

Cuvinte care elibereazd

273

ata cum tr5iam cu violenfa, cu disimularea, senzualita_

tea, autoritatea, voinfa, curajul, veselia. in armonie, fdrd
rupine, fdrd dezgust, fird discriminare.
Aveam certitudinea cd numai i:r afara stridulei infun_
date voi descoperi adevdratul infeles al descoperirii
mele. In acea zi i-am spus la revedere micului doctor, pti_
ind cd ln curAnd nu voi mai reveni.
Afard, intr-adevdr, pe stradd, in magazine, la birou,
acasd,llm priceput ce inseamnd sd ai un vagin, sd fii fe_
meie. PAni atunci nu pusesem niciodatd in discufie nofiunea de feminitate, aceasti calitate specificd acelor fi_
infe umane care au sAni, pXr lung, fele machiate, rochii
gi alte avantaje pirete pi drdgdlape despre care se vorbeg_
te pufin sau deloc. Acele fiinle care se schimbd ftr tonuri
pastel, furdeosebi roz,bleu pal, alb, mov, gdlbui, ver_
de-deschis. Acele persoane al cdror rol pe pdmAnt consti ln a fi slujitoarea stdp6nului, distracfia rdzboinicului,
gi mama. Infrumusefate, parfumate, acoperite cu podoa_
be, fragile, prefioase, delicate, ilogice, cL *ir,teu-ug,rruticd, disponibile, cu orificiul mereu deschis, mereu gata
sd primeascd pi si ofere.
Era fals! Eu ptiam ce-nseamnd o femeie. Eram una din
ele. ftiam ce-nseamnd sd te scoli dimineala inaintea ce_
lorlalfi, sd pregdtepti micul dejun, sd-i asculfi pe copii, ce
voq, tofi, sd spun6 ceva in acelagi timp, repede. Cdlcatul
rufelor_in zori, cArpitul dis-de-dimineagd, iemele pi lecfi_
ile cAnd se crapd de ziud. Apoi, casa goald gi pref au o ore
sX muncepti ca o turbatd pentru a face o minima curdlenie, a strAnge lenjeria murdard, a umezi lenjeria curatd, a
pregEti legumele necesare meselor din timpul zilei, a freca veceurile. A te spila, a te pieptdna, a te machia, a te
aranja
- dacd nu faci toate astea, ai conptiinfa incdrcat5:
,,O femeie trebuie permanent si fie curatd pi o plicere s-o

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereaz5

privetti." Sd-i duci pe cei mici ia cre;e ori la grddinifn' Sn

nu uili cogul pentrua face imediat cumpdrituri' Si mergi
n slujUa. boir slujba conteaz5, cea Pentru care e;ti pldtitd, cea fdrX de care ar fi sirdcie lucie. Sd te intorci pentru
masa de pfinz.Cei mari rdm6n la cantind, cea micd e aici'

somn/ de odihnd. Sd ai din cauza asta conptiinfa neimjoci jocul, sd regrefi cd nu te mai pofi bucura
de aga ceva, sd te temi de o noui sarcind. Sa-p alungl
aceste gAnduri rele, egoiste: ,,Tlebuie sd fii in aceeagi mdsuri sofie, ca gi mamd, dacd vrei sd ai un sof bun.,, CAte
zile inainte de ciclu? Oare nu m-am ingelat itr socotelile
mele, oare a fost atent? CAte zile inainie de sfArgitul lunii? Voi avea destui bani? O voi scoate la capdt? Dumnezeule, ftpd rn copil! E mezina. Numai de n-ar fi bolnavd, fir acest an am lipsit deja prea mult de la birou cu
rujeola celui mai mare pi cu gripa celuilalt, pAnd la urmd
o sd fiu prost vdzutd. Sd fApnegti din somn, sH te scoli
noaptea. Noaptea imobilelor din beton, plAnsetele, in depdrtare, ale altor copii ce au cotmaruri, urmdrirea vecinilor care se intorc tilrziu, scandalul de la etajul trei al
domnului care e beat pi ricnegte la nevastd-sa. Si dormi.
Sd dormi.
Asta-nseamnd sd ai un vagin. Asta-nseamni sd fii femeie, sd slujepti un bdrbat pi sd iubegti copiii p6nd ta bdtrAnefe. PAnd ce epti dusd la azrl unde infirmiera te va intAmpina vorbindu-fi stAlcit, a;a ctrn le vorbegti copiilor,
celor sdraci cu duhul, fdcAnd pe ramolita: ,,O s-o ducd
bine aici bunicula! Nu-i apa, bunicufo?,,.
E drept cd, in viala bdtrdnei, au existat adeseori curcubeul rAsetelor copiilor ei, aurul vechi al dragostei, cAteodatd trandafirul afecfiunii. Dar au existat mai cu seami
ropul sAngelui, negrul oboselii, cafeniul-caca pi galbenul-pipi al scutecelor gi ale chilofilor copiilor pi barbatului. pi-apoi, cenugiul epuizdrii gi bejul resemndrii.
Ah, da, intr-adevd1, congtiin;a specificului feminin m6
tdcuse si descopdr inci pi mai multe! Castelul din cdrli
de joc de care rAdeam eu pufind vreme in urmd, de care
m[ credeam eliberatd handnd (nifel cam stdngaci) cuvin-

?74

Tiebuie se-i oferi afecliune, sd simtd prezeinlacaldd a mamei. Cei mari se vor firgriji de ea in cursul serii' Cu condifia sd nu facd prostii, si nu se joace cu chibriturile, sd
nu traverseze fdrd. sd se uite. Sd pleci din nou cu Panerele. Ordinele superiorilor primite pi executate cAt mai repede cu putinl[, cAt mai bine cu putin]6' Cumpdrdturile
de seura. Nici un ban in buzunar. Nu-i nimic' Sd te descurci pentru a pregdti totu9i o masd apetisantd 9i buni:
Copurile
,,O masd bundlace sd treacd toate necazurile"'
macine
si
incepe
ce
Oboseala
ce atArnd greu de brafe.
9a.pul pi palJe. Nici o importanfd: ,,Femeile trebuie sd pldieasch prin suferinld fericirea de a aduce copii pe lume'"
Si te intorci acasd. Sd asculfi pe toatH lumea' Se pregitepti cina. Se intinzi rufele. Si speli copiii, sd le controlezi temele. Sd pui pe masd savuroasa supd fumeg6nde'
Sd faci clititele in vreme ce ei ipi termind tdifeii' Picioarele grele. Amorleala creierului, cit cuprinde' Vasele' Sd
vezi ca tot atAtea reproguri urmele de degete pe perefi 9i
pe upi, geamurile pline de praf, tricotatul care nu Progt"tuu"X' ,,Cum ifi-apterni, apa dormi, fata mea' La o feireie murdar5. gi casa-i murdard." O sd le fac pe toate duminicd, o sd le fac pe toate duminicd. A doua zi, delacapdt sd tragi mobilele, in patru labe ca si ptergi podeaua,
se cari cogurile. Sd-i iei tn brale pe micufr, sH alergi, sd-fi
socotegti gi sd-fi rdssocotepti la nesfAr9it cei cAfiva bdnufi
fdri de care nu pofi cumpira nimic. Sd te uifi in vitrini
la rochia frumoisd ce costd mai mult decdt salariul pe o
lund... sH fii posedatd sexual cAnd n-ai chef decAt de

$i

p-dcatd, sd

275

276

Marie Cardinal

catele ,,cdcat" 9i ,, lnha7i" Vi ,,cdcdndrii", acest castel pe

intacti!
ii
era
temelia
re-l credeam doborAt, rezistaincd,

Numaiacumimidddeamseamaciniciodat[nucitisem
cu adevdra t wt ziat, niciod'atd nu ascultam cu adevdrat

ptirile, consideram rdzboiul cuAlgeria o treabd sentimenida, o bistd poveste de familie, dernnd de atrizils' $i de
acea sociece? Pentru cd n-aveam nici un rol de iucat in
Nici
tate in care mE ndscusem pi unde devenisem nebuni'
rdzboaun rol in afard de a oteri bEiegi Penfu ca sd existe
le faci
iele gi guvernele pi fete pentru ca,la rAndul lor' sd
UeielifJr bdiefi. Treizeci pi papte de ani de supunere absolutd. Treizeci 9i papte de ani acceptAnd inegalitatea Fi-t"dreptatea, fdrd si mX clintesc, fdrd ca micar sd le vdd!
Eru i,rgroritor! De unde sd incep? Nu-mi pierdeam

din nou capul?

^U.,
*u." gol. Nevoia de a relua gedinfele mai
Un go1.
regdatllarXgi un val de furie impotriva micufului doctor:
"- Am iepit din lapl gAndirii burgheze pentru a cdsisdea intr-un alt 1a|, cel al analizei'E acelapi lucru: un
suntefi'
tem care firtemnileaz6, gi al cirui crud pdzitor
Mdcar suntefi conptientd de asta'
-Avea
dreptate cretinul dsta! Dacd nu voiam sd md duc
intr-acolo n-aveam decAt sd nu md duc' Toate treburile
astea cu dreptatea pi nedreptatea, cu egalitatea Fi Teg-a-

felitatea, mie-mi revenea si le rezolv' Puteam sd mai fiu

fursemna
acum
meia dinainte? Nu. A-mi stopa evolulia
pi baie'
sd accept sd dau din nou de nebund intre bideu
in voia
definitiv
las
sd md i:rcovrig cu ea, in ea, 9i sd md
acelui ceva liuntric. Pentru nimic in lume!

-lt Ur*uli

ai lui Atr6e, cei mai cunoscufi fiind Agamemnon 9i

Menelau. Destinul acestei familii e marcat de adultere, pariciduri,
incesturi. (N. t.)

Cuvinte care elibereazd

?77

Atunci, ce si fac? Cum sd procedez?

CAtd agitafie, cAtd singurdtate, cAtd neindemAnare,
cAti confuzie!
Un alt coFmar a venit sd mi elibereze.
Md aflam pe o plajd ?mpreund cu ]ean-pierre gi cu
prietenii nogtri cei mai buni. Din nou Andr6 gi Barbara,
dar pi Henri gi Yvette, un alt cuplu a c5rui integritate nu
accepta niciodatd nici cel mai mirunt compromis. Mai
ales Henri ne fdcea uneori si rAdem pi ne obfinea afecfiunea prin onestitatea-i chifibugard gi intransigentd. Fusese expulzat din Algeria de OAS.1e
Ne aflam deci acolo, tcifi Fase, pe o splendidd plajd a
oceanului, intinsd gi aurie (o plajd asemdndtoare celei
unde Jean-Pierre adusese, i:rtr-o zi, o femeie), betute de
valuri mari. Era o weme grozavd. Marea era zbuciumatd,
dar nu periculoasd, soarele scAnteia spuma de pe creasta
valurilor care se spdrgeau. Ne distram sdrind, plonj6nd in
apa iute pi involburatd, acoperit5 de o spumd sublire ce
se dilua irtr-o dantelH neregulatd. imi place marea, imi
place sd mi cufund in ea, sd inot, sd md tdvilesc prin ea,
se md rostogolesc aidoma unui cAine prin praf.
Eram fericitd acolo, in apd, cu Jean-Pierre gi cu prietenii mei. infruntam valurile, coboram spre ele, ele ie ridicau, mai inalte decAt noi gi, fir ultimul moment, plonjam. ptiam acest joc din copildrie, eram mai abili ir a-l
juca. Mai abild decAt ceilalfi care scoteau strigdte, inghifeau apd rAzAnd ori fugeau din calea uriapului tdvilug
de apd ce se finea ftr sus ca un zid mai inainte de a se
prdbugi peste noi.
19

Organizagie armatd secretd: migcare clandestind care a ircercat

epecul
puciului militar din Alger (196i-1963). (N. t.)

prin violenld sd se opund independenlei Algeriei dupd

278

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazl

Deodatd, un splendidtalaz, mai tnalt ca celelalte, m-a

ridicat gi m-a risfurnat in el, de-a berbeleacul, m-a rostogolit irrtr-o mulfime de bule pi de vArtejuri 9i finalmente-m-a abandonat, nilel cam brutal, in susul plajei, foarte aproape de nisipul uscat. Stdteam acolo, nduciti, fer:
mecatd, incercAnd s6-mi recapit respirafia' Simleam cu
mare pldcere nisipul ce aluneca pe sub mine, dus de refluxuf valulul, scobind pe sub spatele pi bazinul meu o
adevdratd cadd. in acel moment am vdzut, cu groazd, un
iar capul i se irdltarpe enorm, incoldcit in jurul coapsei,
magnific,-avAnd
ia printre picioarele mele. Era un ta{Pe
Se innlbronzului'
iuflu*u albastre giverzi, cam in genul
umplea de spai[a pur pi simplu, nu md ataca insd md
sH-l dau
zadamic
incercam
mAinile,
md gi, c.t u*attdoud
nimic
face
la o parte, era tare pi viguros pi nu puteam
pentru a scipa de el. Prietenii s-au strAns in juru-mi 9i
rAdeau:
E un ga{Pe inofensiv. Nu-fi fie fricd. Lui ii e mai fricd decAt;ie.
intr-adevdr, parpele dispdruse apa cum venise, nefdcAndu-mi nici cel mai mic rdu. Eram insd rivdpitd, stingheritd, neliniptitd. O datd ce m-amtrtors acasd, i-am poiestit pifania unui muncitor behan care lucra in grddin5.
Sd nu vH fie deloc teami de gerpii dptia' Sunt peste
tot prin regiune, nu vd vor ataca niciodatd. De altfel, n-au
venin.
Nu izbuteam totugi si-mi regdsesc liniptea 9i m-am
intins pe un pat acoperit cu o catifea de un albastru verzui deitul ae incniJ. Eram culcatd pe o parte, cu capul
sprijinit de mAnd (pozifia lui Jean-Pierre cAnd imi citea
primele pagrni) gi, fur vis, imi analizam spaima' $arpele:
ipaimX de iexut masculin. Nici un motiv sd-mi fie tea-

279

md de Farpe: nici un motiv sd-mi fie teamd de sexul bdr_

bafilor. De altminteri, nu-mi era teamd. prin urmare, nu
exista nici un motiv sd-mi fie frici de parpe.
Dintr-o dati, vdd, aproape de cot, un,a{pe asemindtor celui de pe plajd, infdgurat in juru_i, albistru_verzui
ca o cuverfurd de pat, cu capul ridicat, gura deschisd.
De
data asta, nu era intre coapse, ci foartJaproape de cap.
Apa devenea pi mai periculos. Doar si mi atinge cu
fim_
p"
tAmplS pi sunt moarti. panica, groaza!
lu
$ipele atAt
de aproape de mine, gura-i larg desi=hisa pi iimfa care
i
se ag_itd, inhn pi iese fdrd-ncetare: Mi se pare ci
frica md
paralizeazd, md impiedici si fug. Stau acolo nefdcAnd
nimic, terorizatd, incapabild si md mipc,la nesfArpit. To_
tupi, brusc, printr-o migcare rapidd, brapl se destinde,
aluc Aarpgle de gAt, exact sub gurd, strAng. in acelapi
timp, md ridic in picioare. $arpele mi se zbate la extre_
mitatea brafului, coada i se zbuciumd. Unde sd md duc?
Ce sd fac? Nu voi avea forfa sd strAng multd vreme.
Iar
el nu pare sd se sufoce, ba chiar se rdsucepte ca un fur_
bat. Mi-e tare fricd. indrdzneala mi va costa scump, md
gAndesc, de data aceasta garpele se va rdzbuna.
Alerg spre baie. Jean-pierre e in cadd. Md privepte
grav cum intru cu parpele la capdtul brafului pi cu groa_
za tr ochi, i:r toatd fiinfa mea. Md-ndrept spre el.-Sunt
cu el in apa cdlduld pi binefdcdtoare din^baie. Atunci ipi
pune degetele in fafa alor mele, pe gAtul parpelui. Trage
pAni ce i se sfAgie gura. Conti""a sa tragd pdni ce
Fa"r_
pele se rupe in doud fAgii frumoase, doua panglici de
bronz suplu. Calm.
Ei bine, da! Nu era ceva prea greu! Nu era ceva prea
complicat de infeles! Teama care md. paraliza, care le pa_
raLiza pe mama pi pe femeile in negru, nu era teama
de
falus, de penis, de organ, era teamide puterea bdrbatu_

Marie Cardinal

28u

impdrtipepti aceasti putere pentru

ci asta era semca teama sd se indepdtteze' Eram siguri
nificafia visului meu.
gt, * ceea ce mi privepte, dacd voiam sd joc un1ol1
la indemAsocietate, trebuia si-ncep prin ceea ce-mi era
nf,, prin ceea ce cunopteam cel mai bine: Jean-Pierre 9i
.opiii,"oi cinci, o famiiie, un microcosmos' fermentui

lui. Era ?ndeajuns

""i:"""TiTJu

sd

ror,rgu mea, eram sigurd' Existau desigur

acela irni
gi alte moduri de a proceda, trsd ttia1 cd doar
anuintr-un
gAndesc
.o.rrr"rr"u. Analiza mi obignuise sd
cheuna
me fel, sd md cufund in propriile-mi idei'
la
r"a.ta-o pe cealalti, pAnd ce ajung la ce-i mai simplu'
toccare
mine
ce-i mai direct. $i, cel rai simplu' Pentru
din
mai d.escoperisem cuv6nful ,,polttrcd" 9i o micd parte
gapte ani
conginutui sdu, care tocmai infelesesem' dupd
legatd
era
imi
de la venirea pe lume, in ce mdsurd viala
prin
de o societate organizati, cel mai simplu era si-ncep
pi mine 9i tra construi relaliiadevdrate intre Jean-Pierre
tre Jean-Pierre, coPii 9i mine'
tot'
Ce muncd! Ipocrizia pi minciuna mipunau peste
deCuvintele gi geJturile ceie mai cotidiene erau mipti'
duse
gklriiti,*urLrudu. Iar imaginafia noastrd' unde
ptersese aProaiese? Amputatd! PAni 9i cea a copiilor se
cu care
pe in totaiitate, ldsAnd loc imaginafiei stereotipe
L.au impopofonafi Ia gcoald 9i acasd' Cdci' vorbindu-le
ii imbrdcam'
ugu ..rrr,'t" ,torbeam, irnbrdcAndu-i apa cum
traina ata cum ii determinam si trdiascd' le impuneam
dat seama
legea mea, propriile-mi idei, gusturi' Mi-am
consecinpi
cd'in
cd]i asculta* p,ttt pi nu curntrebuie
trebuie' Mullumitd lor m-am refd, nu-i cunopteam cum
sd
apucat sa-n#g sd merg, si vorbesc, sd scriu' sd citesc'
joc'
rLumir, sd rdd, si iubesc, sd md

Cuvinte care

elibereaz6

ZB1

Era exaltant, zilele-mi erau prea scurte!

Ce vraipte! Toate porfile deschise, toate parAmele dez-

legate. CE FERICIRE!
De data asta, castelul din cdrfi de joc se pribugea cu
adevXrat.

_T
I
I

Cuvinte care elibereazi

?83

tdrzupentru ea. Cred cd pentru ea totul s-a risturnat de cum a analizat incongtient confinutul cuvAnfului ,,paternalism". Spunea adeseori cu iritare: ,,E mai
bine totugi sd fii paternalist decAt nimic, precum cei care
ne dau astdzilecaii. ti ingrijesc pe arabi de patruzeci de
ani. Cei care ne consideri patemalipti nu pot spune acelapi lucru". ingelesese foarte bine cd in acest cuvAnt
groazric era o condarnnare a tot ce constituia rafiunea ei
de a fi, scltza,justificarea ei: milostenia cregtini. CAnd se
apdra era ca gi cum cerea iertare.
in momentul in care mama gi bunica veniserd sd locuiascd in Franfa, stdteam impreund in acelapi imobil de
la periferie, doui apartamente pe acelagi palier, comunicAnd intre ele prin salon.
Psihanaliza mea incepuse de mai bine de un an, ins[
eram incd atAt de bolnavd, atAt de adormitd ir coconul
meu, ftrcAt imi prinseserd bine aceste regdsiri, chiar mi
era prea

XVI

d
t\

n cel din urmd an al analizei mele, mama ipi

hdia ultimele momente. Nu bdnuiam acest lucru'
Pe ciorna manuscrisului am comis un lapsus, am
scris ,,mama igi trdia, analiza" in loc de ,,mama i;i trdia ultimele momente". Evident, nu din intAmplare am
fdcut aceasti confuzie. Deoarece cred cd o analizX bine
condusd trebuie sd aibd drept urmare moartea unei persoane gi napterea aceleiapi persoane inzestrate cu Propria-i libertate, cu propriu-i adevdr. Intre cea care eram
gi."u care am devenit e o distanld uriapi, atAt de mare,
incAt nu mai este nici mdcar posibild o comParafte intre aceste doud femei. Iar distanla asta crepte mereu,
cdci o analiz|.nu se termind niciodatd, devine un mod
de a trdi. Totupi, nebuna pi cu mine suntem una pi
aceeapi persoand, ne asemdndm, ne iubim, trdim bine
impreuni.
Astfel, cAnd, la peste gaizeci de ani, mama s-a trezit
proiectati in afara universului ei, cAnd, din cauza rdz'
toiului din Algeria, a trebuit sd-9i puni sub semnul intrebdrii i:rtreaga-i viald, a preferat si moard' Zdruncinarea era prea mare, nu se simfea capabild si 9i-o asume,

bucuram de prezenla mamei. Md va ajuta sd mH ocup de

copii gi sd fac menajul. FXrd a mai pune la socoteald cd
bunica va completa cu siguranld mai greu sumele de la
sfArgitul de lund.
La inceputul tratamentului, doctorul mi prevenise:
,,Am datoria si vd avertizez ci o psihanaLizd.v6. poate
schimba complet viafa." Iar eu md gAndisem: ce schimbare mi se putea produce in viafd? O sd divorfez,poate,
pentru ci tocmai de la cds5torie mi se instalase ceva-ul
liuntric. Asta e, voi divorfa. Vom vedea. Nu vedeam ce
altceva putea si se schimbe in propria-mi viafd...
Au trecut doi-trei ani in acest fel, fir aceastd coabitare
cvasitotald. Doi-trei ani ?n cursul cdrora am firceput sd-mi
dau seama de venirea mea pe lume. Doi-trei ani in cursul cdrora mi-am exprimat, in strddufa infundatd, ura
surdi fald de mama, sentiment pe care pAnd atunci il fi-

I
Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

nusem ascuns ca pe o tard. Dintr-o datd, raporturile mele

cu ea gi-au schimbat sensul. Acum, cAnd analiza md fdcea mai puternici, mai inleleaptd pi mai responsabild,
descopeream fragilitatea mamei, inocenla 9i latura-i de
victimd. Ea, care nu era cu mine in nipte raporturi imdoar raporturile stereotipe ale unei mame a
portante
de treizeci de ani pi, oficial, este ea ina
trecut
c6rei fiicd
sdgi ,,mamd a unei familii ntrneroase", cu permis de 30%
reducere la cdldtoriile pe tuen, a simfit schimbarea. Nu
ne vorbeam totupi. Nu mi-a vorbit niciodatd in afard de
a-mi povesti avortu-i ratat, cAt despre mine, trecuse mul-

siderabil gi imprevizibil, pi-a schimbat atitudinea, a incercat si meargd pe urmele mele, si se agafe de mine ca
un vagon. Nu i-am dat voie. De ce a fdcut aceastd tentativd? Din instinct de conservare? Din interes? Din dragoste? Nu voi pti niciodat5.
Bunica a murit. Numai ea putea face suportabild coabitarea cu mama. O datd ce bunica a dispdrut, o dati ce
au dispdrut ghidupiile, tinerelea, curiozitatea, infelepciunea care-i erau proprii, infruntarea intre patru ochi dintre mama gi mine nu putea fi decAt mortald. Trebuia ca
una din noi sd-pi piardd viafa. Daci bunica ar fi murit cu
cA;iva ani mai firainte, adicd pAni sd-mi incep analiza,
cred cd ap fi sucombat eu.
Situa;ia s-a mai lungit cAtva timp, nemaisuportAnd
influenla mamei asupra copiilor mei,lnsi neindrdznind
sd i-o spun pi neindrdznind nici s-o pdrdsesc, gtiind in ce
stare materiald mizerabild se afla. Am incercat, pe atunci,
s-o fac sd cAgtige de pe urma diplomelor ei: sd ingrijeascd oamenii pe bani, in loc de a-i ingriji pe gratis. La
aceasti propunere a opus o rezistenfd extraordinard, ca
pi cum i-ap fi cerut sd se prostitueze. Voia si continue a-i
?ngdji pe cei sdrmani, sd-i curefe, sd vegheze la cdpitAiul
lor nopli h Frr, sd-i mopeascd, sd-i consoleze, dar nu voia sd fie pldtitd pentru ata ceva. A iegi din benevolatul
pe care-l practicase intreaga viafd era o rugine atAt de
mare, un scandal atAt de mare: ,,Asta nu se face ilr familia noastrd", incAt prefera, spunea, sd cerpeascd. A fi pl5titd pentru firgrijirile pe care le oferea insemna pentru
mama sd se priveze de ultima-i prerogativd ca gi de ultimu-i talisman. Deci nici vorbi de una ca asta.
Cum o fiinfi atat de inteligentd putea fi atAt de proasti? Din ce motiv aberant, din ce teamd se putea supune
unor reguli atAt de stupide? Cei bogali trebuie si dea ce-

284

vreme de cAnd renunfasem si mai caut sd comunic cu

ea. Dacd, in acea perioadd, ag fi vrut si mi-o apropii, ap
fi putut, sunt sigurd. in caLmul ce se instaleazd dupi luptd, in deziluzia gi oboseala bdtiliei pierdute, in cenupiul
Franfei, acest stat-conducitor detestat, ciruia ii sacrificase soarele iubit, era pradd unei asemenea confuzii i:rcAt era momentul propice unei intAlniri. Dar nu mai
avearn chef. Nu fdceam decAt s5-i constat slibiciunea, ignoranfa. O gdseam jalnicd, n-aveam timp sd mi ocup de
ea, avearn prea multe de ficut pentru a mi elibera de ceva-ul lduntric.
Or, acesta constituia singurul lucru ce ne lega. il cunogtea, mi-l transmisese. Cdnd boala atingea punctul
maxim, il vedea strdlucind ca o comoard pi se apropia de
mine cu respect, poate chiar cu dragoste. Tremurdturile
mele, transp:r:afta, s6ngele, mufenia mea nu-i displdceau.
O interesau clrn n-o interesase niciodatd vreo alti manifestare de-a mea. Iar cAnd a devenit evident cd dominafia ceva-ului lduntric asuprd-mi sldbea, cAnd a simfit
ci acesta pierdea teren, confuzia i s-a accentuat. Ii scdpa
nu numai Algeria, dar gi nebuna, copil bolnav bebelugul anormal, fefusul torturat. Atunci printr-un efort contH

?85

?86

Marie Cardinal

lor siraci pentru a-i face pe plac lui Dumnezeu; milostenia lor o ta-aiu ce urci in paradis 9i parfumeazd' c1J
"
suavitate barba divind! StdpAnii trebuie sd dea exemplul
gi si rdmAni demni i:r imprejurdri vitrege' A fi un stdpAn nu este o stare de fapt, ci o stare de suflet'
Asculti, nu mai ai un ban, nimic, nu mai ai decAt
pensia de bdtrdnefe, gtii bine. Nu mai epti bogat6, e;ti siiacd. Te numeri chiar printre sXracii cei mai siraci'
N-am fost niciodatd bogatd, Iata me49i totupi
n-am ingrijit niciodatd pentru bani. N-o sd incep acum'
Ce imbecilitate! Ce tdmpenie! Ce farsd! F, Pe deasupra, mai era gi mAndrd de sdrdcia ei, i9i tArAia dinadins
pantofii scAlciap, rochia plind de pete, ciorapii gropi, nehegirabili, pulovdrul ros de molii. Dar, pentru a nu se comiie vreo gregeald cu privire la acest aspect fizic, igi migca mult *litil" de regini avAnd, pe degetul mic de la
dreapta, un minuscul inel de aur gravat cu blazonul
famiiiei, pe inelar o verighetd din diamante 9i, pe stdnga, un srirarald montat in briliante. Imaginea insdpi a
demnitelii burgheze ofensate! Carnavalul!
Sd ajungd aici, tocmai ea care in fond nu era cine ptie
ce burgheid! Ea care detesta, fdrd s-o 9tie, avantajele banilor. Eu .utu ar fi trebuit si-9i foloseasci frumoasele
mAini, dacd ar fi fost ldsati, sd modeleze materia: ii pldcea sd atingd pdmdnhrl, piatra,lemnul, pielea' Era senzuald.Nu gtia ca ar fi trebuit sd triiascd pentru o anumitd construcfie esteticd ce i-ar fi fost personald pi care nu
va fi niciodat6 precizate. Ar fi fost olar? ArhitectE? Ddltuitoare? Chirurg? Sau grddindreasd?
Ruptura dintre noi s-a produs dupd ce mi-am descoperit violenla. Apartamentul de la periferie imi devenise insuportabil. Era Prea mare, Prea scumP, preadeparte, prea pretenfios. Nu mai puteam trei irl acel cub beto-

Cuvinte care elibereazi

287

nat de ipocrizie gi de prefdcdtorii. Ca si te bucuri de burghezie e nevoie de tapiserii groase, de alcovuri adAnci,
de camere irnalte, infunecate, de secrete bine pdzite. Cdrei comedii stupide li se consacrau deci aceia care trdiau
acolo, intre asemenea perefi de doi bani, in spatele acelor ferestre indiscrete? Maimule induse in eroare, curcani
inchipi in cugcd, gApte picilite, mdgari de circ, iati in ce
fuseserd preschimbafi! Pavilioanele instdrifilor care mi
inconjurau, grddinile cu sdlcii pletoase, cu cedri gi gazon,
portalurile din fier f.or1at, barierele de un alb pl5cut, calmul netulburat decAt de strigdtele de copii bine educafi
gi de sonatele de Chopin, toate astea nu mai erau pentru
mine, cedam locul!
Md hotirAsem. M-am dus in cameri la mama fdrd si
md tulbur, fdrd sd mi ruginez.
Stdtea acolo, pe pat, inconjuratd de relicvele morlilor ei: fotografii, portrete, obiecte. Pe mdsufa de noapte se aflau o scrumieri plind cu mucuri de figard gi un
pahar cu un lichid rogu (m-am gAndit la lichior de coacdze).

Tineam sd-fi spun cd am luat o hotdrdre serioasd:

ne vom despdrfi. Pe de o parte, nu mai vreau sd hdiesc
aici, iar pe de altd parte, weau sd trdiesc singurd cu copiii. Vreau s6-i cresc in felul meu... Ai toati vara ca si te
intorci... Sunt cea mai sdraci din familie, trebuie cd altcineva te poate primi mai bine decAt mine.
N-a zis nimic. A ldsat capul in jos pi s-a apucat si
plAngi incetipor. Am iepit, se terminase.
Nu md gAndeam decAt s6-mi construiesc viala mea,
eram absolut decisH. in,telesese ci nici un fel de pantaj legat de sentimente, de sinitate, de sirHcie ori de bdtr6nefe nu m-ar fi determinat sd-mi schimb planurile. ptia
mai cu seamd ce insemnaserd prima-mi copildrie, copi-

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereaz5

ldria, adolescenla, indiferenla ei fafi de mine pi uneori

arlagul ei. N-avea nimic de sPus.
Li inceput a crezut poate cX nu voi izbuti, cd nu voi
rezista fizic pi ci va trebui s-o chem in ajutor. Dar le-am
dus pe toate cu bine. Poate cd insepi dificultilile din
noua-mi viald au grdbit progresele itr analizi.
tare
$i-a gdsit addpost la o prietend al cdrui so! era
predinAlgeq'
cea
ca
atmosferi
bolnav. Acolo a iegdsit o
cum pi motive pentru a se devota acelui domn bdtrAn
care, pentru ea, era intr-un fel incarnarea Algeriei franceziloi. Mi gAndeam cd aceasti separare i-a fost 9i ei benefici. O vedeam din cAnd in cAnd, ii telefonam aProape zilrric laprlnz.
Apoi domnul bdtrAn a murit pi a fost foarte afectatd'
Pentru mine, toate astea se intAmplau intr-un alt
univers, acela pe care il pdrdsisem pi de care nu mai
eram legatd decAt prin cele cAteva fuaze pe care le
schimbam la telefon cu mama. Nu mai aveam nici o
curiozitate fald de aceastd lume, de care md despdrfisem cu dezgust. O cunogteam indeajuns, n-at fi vrut
s5-i consacru nici mXcar o ord din timpul meu. Aveam
prea multe de invdfat,-prea multe de vdzut, prea mulie de ficut altundeva. in fiecare dimineafd deschideam
ochii cu o poftd de a trdi gi o curiozitate nemaipomenite. Credeam cd am isprdvit pentru totdeauna cu trecutul.
Iatd de ce n-am priceput nimic atunci cand, intr-o dimineald devreme, am auzit la celdlalt capit al firului vocea persoanei la care locuia milna.
Uite... Voiam sd-fi spun: nu mai vreau s-o lin pe
marna dumitale la mine in starea itr care se afld... Tiebuie
sd te ocupi dumneata nu mie-mi revine s-o fac... Am inptiinfat-o mai inainte pi pe ruda Pe care o avefi medic. Va

veni cur6nd,Iaprdnz. Ar fi bine sd fii pi dumneata de fa,ti

pentru cd, te previn, n-o voi mai fine inci douizeci gi patru de ore.
-- voi fi acolo.
Nu indrdznisem s-o intreb ce are mama. O sd vdd in
curAnd. Vocea femeii era hotdrAtd, evident nu mai putea.
. La unsprezece gi jumdtate eram acolo. Ruda era pi ea
acolo, cu stetoscopul pi aparahrl de luat tensiunea. Mama
stdtea pe marginea patuiui in dezordine. CAt mai imbdtrAnise in cAteva sdptdmAni!Ardta groaznic. Pe chipu-i
rdvdpit nu mai exista nici mdcar o privire. Cred cd ochii
nu mai trebuiau sd-i serveasci decAt pentru a se feri de
obstacole, pi inc5. Corpul nu-i mai era decAt un morman
otova, flasc, acoperit cu o cimapi de noapte murdari din
bumbac plupat, toz cu floricele albastre gi albe. Picioarele-i nespdlate pi umflate se leginau in gol.
Ruda md vdzuse inhand dar nu spusese nimic, igi continuase ascultafia. Apoi i-a luat tensiunea.
- Douizeci gi cincil iE aai seama, ai tensiunea douizeci pi cinci.
A rdspuns incet, de parcd fdcea eforturi sd vorbeascd:
benuit, e nervos.
-Am
Nervos sau nu, trebuie sd fii un regim strict gi, pentru inceput, sd incetezi cu fumaful. Uitd-te la toate mucurile astea!
Se uita cu scArbd la mdsufa de noapte infesati cu
scrum pi cu figiri strivite.
- Trebuie sd fircetezi cu toate excesele, md-nlelegi?
Cldtina din cap precum o licdnitd betrand, cu aerul cd
spune: ,,Mai vorbegte, md intereseazd ce zici."
- Singura modalitate penku a te ingriji temeinic e sd
te internezi. De altfel, Paulette nu te mai vrea fir casa ei.
O sperii pi o infeleg. UitE-te tr ce stare te-ai adus.

288

?89

?90

Marie Cardinal

Cuvinte care

$i-a ftrdreptat spatele, pi-a luat aerul de impdrdteasd

gi a zis pe un ton ce nu admitea replicd:
Nici vorbd sd md internez. Nu voi sta intr-o clinicd. De altfel, nici n-am motive. Deoarece trebuie sd plec
de aici, voi merge sd md odihnesc la fiica mea.
inlemnisem. Nu, nu la mine!Jean-Pierre se intorsese in
Franfa. Gdsisem un apartament cu trei carnere in arondismenhrl XfV, unde locuiam deci cinci. Ne era foarte bine.
N-aveam nevoie de mai mult spaliu ca sd stdm de vorbd
seara gi sd ne refacem familia in felul nostru. Eram fericifi.
Mama n-avea loc la mine, ntcrhzic,nici altcumva. Mai ales
in starea in care se gdsea. Avea frali, un fiu, care aveau locuinfe mai incdpdtoare decAt a mea, care erau ,,servili",
care n-aveau copii mici. De ce voia si vini la mine?
Trebuie cd ruda imi simlise retragerea, refuzul, de
aceea a zis:
fi mai bine la fiul tdu.
- fi-ar
Nu, md voi duce la fiica mea. Nu vreau sd merg
nicdieri in altd parte.
Nu-mi pldcea felul in care ii vorbea acest om, tonul
dsta dojenitor, de parcd ar fi fost ramolitd. De cum am
intrat, dintr-o privire vdzusem imediat ci era pradd ceva-ului lduntric gi ci, pe sub mormanul de cdrnuri otova, ducea o luptd disperatd.
Bine. Vii acasi insd nu vei putea si rdmdi multi
vreme. E foarte strAmt la mine, ptii' N-am nici pat pentru dumneata, unul din copii va trebui si se culce pe jos,
sau Jean-Pierre.
Chipul i s-a schimbat numaidecAt, m-a privit cu o privire adevdratd: era mulgumitd sd plece cu mine!
I-am rispuns din ochi: nu vei locui cu noi, nici vorbd
de apa cevu" n,l md pot ocuPa de dumneata. $i-apoi am
zis;

elibereazd

Zg

Epti sigurd cd nu vrei sd mergi la frate-meu?

Ji-ar

- bine acolo.
fi mai
Nu,la tine.

-Iardgi nu mai avea privire.

A trebuit sd-i facem pe loc bagajele pi si plecdm numaidecAt. Eram turbatd.

Au trecut patru zile. Cu exceplia zilei in care s-a mutat, intr-o duminici, n-am vdzut-o prea mult. Stitea singurd toatd ziua. Dimineafa, copiii plecau la liceu unde
erau in semi-pension. Apoi plecam pi noi la slujbd,
]ean-Pierre pi cu mine. Nu ne firtorceam decAt seara. ii
Iisam in bucdtdrie ce trebuia ca sd-pi pregdteascd o masd
frugali laprdnz, dar nu se atingea de nimic. ii semnalasem cd existd o bisericd foarte aproape unde ar putea lesne sd asculte liturghia.
- Nu mai calc pe-acolo. Nu mai cred fir palavrele lor.
Cristos e batjocorit.
ptiam de Ia portar ci nimeni n-o vizita in cursul zilei. N-aveam o buni reputalie in familie gi mama, venind sd locuiascd la noi, ptia ce fdcea: se instriina. Nimeni nu incercase sd ia legdfura cu mine nici acasd seara, nici la birou ca si aibd vepti despre ea. Nu gtiam
cum s-o ingrijesc, n-aveam timp pi n-aveam bani. Nu
voiam sd stea aici, dar s-o duc La azilimi pdrea de neconceput, ar fi fost o minciund in plus, o lagitate inadmisibili din partea ei, din partea mea, din partea alor
sdi. ptia cd trebuie sd se ingrijeascd. N-avea decAt gaizeci de ani gi nu era betrane in ciuda aparenfelor.
Pe durata celor patru zile am vdzut-o i_n prostrafie pe
patul neficut din salon. Nu se migca, nu vorbea, ipi privea picioarele murdare. Nu se mai spila. Obiectele de
toaletd ii rdmdseserd in valizi gi nu se dusese la baie,
sunt sigur5. Cunopteam pe dinafard toate simptomele asI

?92

tea. Cu ceva-ul

Cuvinte care elibereazd

Marie Cardinal

liuntric, 9tiam, nu mai existau nici zile'

tlopp, ,,toaletd" nu mai firsemna nimic' la fel ca 9i "a

Bitdlia e Prea
fie loc
apnigl, igliayiainterioard Prea mare ca sd mai
lucruri. Te migti intr-o lume a ta nelinigtitoafi"#*"fti
're,
vicleand, uneori teribil de agresivd, mereu coplepitoavoinfd' Trebuie
re, ce mobilizasetdtoate forfele, i'ttt"ugu
atenfie. Atenfie!
cd
Nu suportam s-o vdd apa' Eram innebunite ptiind
inproprii-rni copii rdmAneau singuri cu ea seara' dupd
N-avea
iour""ruu de Ia gcoald pi pAne la sosirea noastrd'
ii
Pulin
instinctul acela care ma indemna si md ascund'
pi cum ipi fdcea
pf,sa, se ardta ostentativ, dimpotrivd, ca
b pHcere din a-;i etala rdnile' O uram'
M-am dus in strddula infundatd ca sd-mi analizez

"i.i
a*^i'i' ,,'.capi" , ,,salor(' , sau orice altceva'

ura.

sd merg la o con-

in seara celei de-a patra zile trebuia

de laferinfd. Am Plecat deci dupa cind, cu un sentiment
pe Jean-Pierre singur cu ea in
tfu; pentru cd-i ldsam
.asa nbastrd pustiiti de propria-i prezenfd'
Ei nu md vor 16sa deci niciodatd in pace!
La intoarcere, era aProaPe miezul noPltr: Conferinla
ea cu
fusese interesantd, md bucuram sd discut despre
jean-fierre. Uga de la intrare dddea direct spre salon'
de
be-abia am deschis-o pi am 9i fost profund tulburatd
Inclipd'
spectacolul pe care mi-l oferea mama in acea
tio fracgiunl de secundd, am fost luatd de o vijelie de o
brutalitate 9i de o sdlbdticie extraordinare' spdrgAndu-mi
regisite'
capul, furAndu-mi mintea in vAltorile demenfei
'Eru
Cdobicei'
de
ca
pat
pe
acolo, in fafa mea, apezatX
veii
cd
astfel
maga de noapte ii era ridicatd peste burti'
pe
deam sexul chel' Fdcuse Pe ea 9i rahatul i se scurgea
jos. Pe mas5,,lAngd eu, eia.t doud sticle pdtrate de rom'

293

una goali, cealaltd pe jumitate plind, alituri, un pahar

,r,ur"l umplut. Se balansa inainte 9i-napoi de parcd s-ar
fi leginat.
fuzind zgomotul Pe care l-am ficut intrAnd, gi-a
inillat capul pi m-a privit. Era hidoas6: pungile de sub
ochiii cddeau pe obraji, obrajii ii cideau pe gdt, iar gura-i larg descliisX ii atArna pAnd pe piept' Md privea,
igi privEa murddria, apoi s-a dus in strdfundurile ei, nu
gtiu nnde, s[-;i caute o exprimare' Sim]eam tot ce trdia in acele momente, cunopteam efortul pe care-l ficea
ca sd gdseascd, in talmep-balmepul de imagini interioare, gelturile, semnele utile comunicdrii pentru cei din
extJrior. Mai intAi i-a apirut pe chip sutptiza, dar nu
asta voia. fli-a l6sat-o pe fal6 in vreme ce se cufunda
din nou in interior ca si mai caute' A gdsit, in fine'

AtunciamvdzutschimbAndu-i-setresehlrilefefei,irrcrefiturile pielii pi-au modificat direcfia, s-au intins'

Zdnbea!
Apoi a-nceput si vorbeascd. Scotocea prin cuvinte, nu
izbuiea sH articuleze- in cele din urmi am infeles:
fdcut... o... Pros... tie'
-Am...
Ochii i se migcau dinspre excremente spre mine, cu
un aer gtrengar, 9i 9i-a pus din nou zAmbetul pe chipu-i
rdvdgit.
Dacd n-am omorAt-o fir acea clipd e pentru cd nu voi
omori niciodati pe nimeni, Pentru cd analiza rezisla,
pentru cd, pAni pi cufundatd intr-o furie paroxisticd, reLp"u* sd-mi fin in frAu violenla' Eram perfect conptienti de nebunia devastatoare, prezenti acolo, in tot corpul'
la nivelul pielii, cu vibralii de gong, in ritmul rapid al
pulsaliiloiinimii. Fdrd practicarea indel'ngatd a analiLei, fdr6,cei gapte ani de activitate meticuloasd pentru a
ajunge si mn inleleg, ap fi sdrit la ea, ap fi bdtut-o, ap fi

-T
Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazX

spart perefii, ap fi gdurit tavanul, ag fi rdcnit, ricnit ca o

nebund furioasi ce devenisem.
in loc de toate astea, m-am dus spre ea, am ficut trei
papi. Mi gAndeam cd trebuie s-o plesnesc. Nu pentru a-i
face un riu, ci pentru a o determina sd urce la suprafafd, sd-pi dea seama de starea tr care era, sd se decidd sd
lupte, si capete curajul sd-gi poarte singuri de grijd, altminteri n-o va scoate la capdt. Dacd mai avea vreun
dram de conptiinld, trebuie cd se aptepta sd fac Pe aceea
care nu vdzuse nimic, nici rahatul, nici bdutura. Atunci
i-am zis cu voce ridicatd, irsd calmd:
Sdrmana mea mamd, egti beatd turt6.
-Rostisem
aceste cuvinte ca gi cum gdseam normal ch
a bdut prea mult pi cd a fdcut pe ea.
A mers, o atinsesem. Am vdzut un fel de agitafie punAndu-i in mipcare corpul, trisdturile i s-au i:rdreptat,
spatele de asemenea pi, luAndu-pi inima in dinti pentru
a incerca sd articuleze in mod cla{, cdci era foarte amefitd, a ldsat si-i scape:
Fata mea... nu se... vorbepte... apa... cu mama.
-Apoi
a cdzut pe spate, de-a latul patului' Cand m-am
apropiat, dormea de-acum sforiind upor. Trebuie cd se
ugurase impdrtagindu-mi in sfArgit secrehil ei. Credea c-am
s-o eliberez, se ldsa in voia mea.
Am alergat in camera noastrd, unde md aptepta
Jean-Pierre lucrAnd. Nu auzise nimic. Salonul era separat de restul casei printr-un fel de anticamerd, ea ins6gi firchisd de o ugd. M-am aruncat pe pat, nu mai puteam. Ce goc s-o vdd in apa stare! Nu md uitasem nici-

Nu se mai poate continua aga. O sd te imbolrdvepti

iardpi. Nu existd vreun motiv pentru care sd fii numai tu

294

odatd la ceva mai oribil, la ceva mai revoltdtor.

Jean-Pierre a inleles cd se intAmplape ceva intre mama
gi mine. Nu mi-a pus nici o intrebare, insd a-nceput
sd-mi vorbeascd blAnd:

295

rdspunzdtoare de mama. Spre binele tdu, copiilor, al

meu, trebuie sd gdsepti o solulie chiar in noaptea asta.
N-o mai putem lungi apa.
si-i trezesc.
- Dardeoce-ai
face doar tu nopfi albe?
-Am$isunat firtreaga-i
familie, halti, fiul. Am explicat
ce se trtdmpla pi cd, a doua zi erajoi, nu mai voiam ca
proprii-mi copii sd-pi petreacd toatd ziua singuri cu ea fir
starea in care se afla. Ruda medic a declarat:
sd urmeze o curi de dezintoxicare.
- Tiebuie
Pentru cd gtiai cd bea?
- Evident, imi spusese Paulette. bea de cAnd cu
$tii,
moartea bitrAnului domn, ca gi cum ar fi pierdlrt Algeria pentru a doua oard... Chiar pi mai i:rainte, nu-i era
fricd sd tragd la mdsea.
intervenit?
- De cee n-ali
jenant... Nu vorbea despre asta,
un
subiect
- Ftii,
nu era si-i vorbesc eu, nu-mi puteam ftrchipui cd se va
ldsa dusd in asemenea mdsurd. Cu tensiunea ei, risca sd
moard.
Dar egti medic, gtiai cd are o tensiune foarte ridi-

cat6.

Nu intr-atdt, alcoolul in cantitate mare, cum a bdut in

ultimele zile, n-a rezolvat nimic.
$tia? fltia cd poate sd se omoare?
- Bineinfeles.
fltie oricine a fdcut un minim de studii-medicale. $tia mai bine decAt oricare altul. A ingrijit destui belivi bAtrani in dispensarele Crucii RoFii.

Trebuie ficut ceva imediat.

-A scos
un oftat adAnc de enervare.

I
Marie Cardinal

296

Cuvinte care elibereaza

297

" O s-o in-

I-am pregdtit lucrurile, n-a durat mult, nici nu-pi des-

Nu-mi puteam indepdrta imaginea din minte: mama

chisese vreo valizd. Avea o papornifd foarte grea in care

am gdsit sticle goale i.nfdpurate cu griji ca sd nu facd zgomot. Unde avea de gAnd sd le lase? M-a vizut impache-

Cu familia nimic nu-i u9or.

De acord...
ternez mAine intr-o clinicd specializatd. Mi ocup eu' Te
snn.
ca o josnicd cergetoare behane. Mama atAt de frumoasd,
atAt de riguroasd, de strict5, de stipAnd pe ea! Ce dispe-

rare o impinsese intr-acolo! Dar ce-i fdcuserd EMzilele

de psihiatrie erau infesate cu asemenea oameni. Din
u."ptiu existau deopotrivd pe sttdzi, in case, tineri, bdtrAni, bdrbafi, femei, care se prdbupeau, care, mai devreme sau mai tArziu, nu mai suportau dresajul. Ce calamitate se abdfuse asupra societdfilor noastre!
Telefonul tr noapte, strident, isteric!

A1o.

Bun, ai intAhrire mAine dimineafd,

tr fine, cu-

-Alo.ce ori e... la zece, cu doctorul X, la cutare adrerAnd,

;tii

vadi ftrainte de internare, trsd nu va Putea s-o ia decdt poimAine, nu mai are locuri libere.
Nu va rdmAne mAine aici.
sd. Trebuie s-o

problema ta, descurcd-te cum gtii, eu nu mai

frate-tdu.
un aer grav.
Avea
fir
camerd.
]ean-Pierre s-a intors
vdzut-o?
- Ai
Da. Am agezat-o normal. Am pters tot. Nu te-ngri- e bine, doarme linigtit.
jora,
fdcut tu asta?
- Ai
E normal, e mama ta, fi-ajunge cAte ai tras... $i-upoi, e atAt de dusd, mi-a fost mild. SX te sinucizi cu
rom... Trebuie sd fii nebun!
A doua zi jean-Pierre a stat cu mine. irni ilrgtiingasem
fratele cd o vom conduce pe mama la ei, dupd ce iepim
de la doctoq, pi ci va fi probabil nevoie s-o insofeascd poimAine pAni la clinici.

-Asta-i
pot face nimic in plus. intreabi-lpe

tAnd.
faci?
- Ce
i1i strang lucrurile. O si te ducem la doctor, apoi
la frate-meu.
sd rdmAn aici.
- Vreau
Nu se poate.
-Uitase realmente de scena din noaptea precedenti,

ori
nu voia si-pi aminteascd? Nimic din propria-i atitudine nu
dovedea ci intre noi se intAmplase ceva, cd mi se dezvdluise intr-o tumine crudi gi cd-i vorbisem cu o brutalitate
care nu ne stitea fir obicei. Era absentd, flascd, iardpi fdri
nici o expresie a ochilor, profund disperati.
La doctor am apteptat mult, fdrd si spunem nimic. $a
plAns in repetate rAnduri: ,, Mi-e sete, mi-e sete." Am cerut un pahar cu apd. Apoi a primit-o doctorul. ]inea cu
tot dinadinsul sd asistdm la discufie. Doctorul ar fi preferat sd fie singurd, noi am fi preferat sd apteptim afard'
dar nu, insista, prin urmare am intrat cu ea. S-a apezat
in fala biroului, iar noi am stat retrapi, in spatele ei, pe

doui

scaune.

Dupd cAteva intrebdri preliminare ftr legdturd cu vArsta, starea anterioar5 a sdnitdlii, tensiunea, medicamentele pe care le lua etc., in cele din urmd doctorul i-a cerut s5 vorbeascd despre propria-i viafd.
Fusesem foarte uimitd de faptul c5 nu gi-a revenit
vdzAndu-lpe specialist. Pentru ea, medicina era ceva
vesel .pi puternic. Era ea insdgi un medic excelent,
diagnosticul ii era foarte sigur, iar mAinile-i erau extraordinar de pricepute in a palpa, a lngriji, a calma.

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazd

Avea vocalie pentru asta, o gtia, era mAndria ei 9i, in

general, de cum se afla in prezenfa unui reqrezentant
Xl co.pulrri medical simgeai ci o interesa' ln acea zi,
vdzAndu-l pe specialist, atitudinea nu i se schimbase'
Rdmdsese in piostralie, igi tArgAise picioarele cAnd se
mutase in alti incdpere, buzele uscate ii atArnau in
mijlocul fefei.
Totupi, cAnd doctorul i-a cerut si-;i povesteasci viasd vorbeascd
fa, a-nceput sd se insuflefeascd. S-a apucat
mai repede pi mai clar. P6nd atunci, din guri ii ie9ea mai
degraba un terci de cuvinte. Spunea despre plecarea din
Al[eria, despre Franfa. Spunea cd nu-i place Fran]a, nu-i
plac nici francezii, nici generalul de Gaulle. Ci nu-i place nici OAS. Nu, toate astea erau detestabile. Ducea dorul Algeriei dinainte, al nesfArpitelor giruri de bolnavi fir
zdrenfe care agteptau ca sd-i furgrijeascd, al prijiturilor
pe care i le ofereau in semn de mulpmire, al buchetelor
de lalele de cAmp.
Dupi aceea, s-a dus cu gAndul mai trapoi,."*^itt:9prrc" ie ingrijeascd oamenii, vizitele in dispensarele din
cartierul aiab, in fiecare dimineafd, drumurile in acele
camionete medicale care strdbiteau sat cu sat pentru a-i
vaccina, pansa, asculta pe cei sdraci, pentru a Ie face injecfii.
Apoi s-a dus cu gAndul gi mai departe, firainte, inainte: cdsdtoria, fetila-i moartd.
N-o auzisem niciodatd vorbind cu simplitate despre
acest subiect, despre acel bdrbat care o goca pi in acelapi
timp o atrdgea, despre copila-i iubiti ce semdna acelui
bdrbat. O gdseam indecentd prin ce sPunea, pe cAnd ieri
seard o gdsisem indecenti, vdzAnd-o agezat6' cu picioarele desfdcute fir propriu-i rahat. PAnd in aceastd clipd
fusese mama, doar mama, nu o Persoani.

Am ldsat capul in jos. M-am gendit la numele ei.

Pentru mine, n-avea nume/ era: mama. in cabinetul
acesta al unui medic parizian, o intAlneam pentru pri-

?98

299

ma oare pe Solange de Talbiac (ce nume de operetd!),

zisd ,,Soso" pentru prieteni. ,,Soso" in soare, la umbra
pXldriei cu boruri mari, cu minuscule picdturi de nidupeali pebuza superioard pentru cd pielea ei de ropcati nu suporta ciidura. ,, Soso" in grddina pdrinlilor
cu un snop de flori ?n brafe, in rochia de muselini albi
ce i se agdla de rosmarinii de pe alee, cu, in pAntece,
dorinla-i nebdnuiti de a fi cu b5rbatul ce venea spre
ea, frumosul francez care mirosea a aventuri de ia o
poptd. ,,Soso" dulce, foarte tAndrd, inocentd. Ochii verzi
ai lui ,,Soso" , atAt de frumogi, de limpezi, de dornici
de fericire, de neptiutori...
Emofia mi sufoca. O gdseam apa de impresionantd pe
femeia care vorbea, totodatd atAt de naivd pi atAt de dezndddjduitoare: era prea tArziu.
Continua sd povesteascd despre moartea sofului, despre moartea primului ei copil. Dddea o mullime de
aminunte cu privire la evolulia suferinfei lor. Spunea
,,soful meu a fdcut asta", ,,soful meu a fdcut aia",,,soful
meu s-a dus acolo". .. Niciodati n-o auzisem vorbind in
acepti termeni despre tata.
PlAngea aducAndu-gi aminte. Lacrimile-i curgeau pe
fafd pe mdsurd ce reactiva acele imagini de odinioard
care nu se firgilbeniserd.
Mai apoi a vorbit despre frate-meu, de teama pe care
o triise vdzdndu-l pi pe el atins de bacilul lui Koch. Noroc ci la acea vreme exista deja vaccinut B.C.G.! Vorbea
despre tratamentul pentru fuberculozd, despre progresele gtiinlei in acest domeniu. Revenea la scolioza fiu-

lui...

300

Cuvinte care

Marie Cardinal

Nici un cuvAnt despre divor!, nici un cuvAnt despre

propria-i religie, nici un cuvAnt despre mine' Viafa i se
optis" o datd cu napterea fiului, ir.1924- Avea doudzeci
pitt"i de ani. Eu nu fdceam parte din viala ei. CAnd am
iegit de la aceastd intnrnire eram sleiti , ftdntl, de parcd
fusesem stAlcitd in bdtaie. Jean-Pierre 9i cu mine o sprijineam pe strad6. Se ldsa, cu incredere, dusd de bralele
noastre. Lungu-i monolog o uturase. La plecare, doctorulii spusese: ,,N-avefi o depresie gravl, md consider capabil Jn vd scot din starea asta in cincisprezece zile,_trei
iapte*ani cel mult." Mie-mi sPusese pe culoar: ,,Nu e
foarte intoxicatd. O sd scape". Nu-i impdrtdpeam pdrerea, o vedeam pierdutd.
Am iisat-o la frate-r:ieu. Jean-Pierre a anunlat cd md
voi duce ihiar in acea zi si md odihnesc la lat6'9i timp
de cAteva zile nu trebuia si se conteze Pe mine' O dati
ajunpi afard,, mi-a zis: ,, N-ai decAt si inptiinlezi centrala
de la biroul tiu sd nu fii deranjati. Ai suportat cAt ai putut. Pentru moment, lasi toate astea deoparte. Dacd va
fi ceva de fdcut, md voi ocuPa eu."
A doua zi, era spre prAnz, a venit un prieten in biroul unde lucram. Mi-a pus mdna pe umdr pi mi-a spus
cu stAngdcie, pentru cd nu gtia cum si procedeze, Perrtru cX nu era upor sd spund: ,,Mama ta a murit' Cineva
a telefonat adineauri ca sd te informeze."
Mama moartd! Lumea exPlodeazi!
Trebuia si soseascd o ambulanld ca s-o ia la ora unsprezece gi s-o ducd la clinicd. CAnd a venit brancardierul, s-au dus dupd ea in camera unde dormise' Era
pe jos. Trecuseri deja zece-doudsprezece ore de cAnd
murise. Era ghemuit5: Rigiditatea cadavericd ii intipdrise groaza Pe corP gi pe chip. Nu mai putea fi lungitd inir-o pozilie de sfAnti, sd i se compund o figurd se-

elibereazE

301

nind. Se strAmba teribil a durere pi spaimd. Era ipspiimAntdtor.

Mama e moartd! Lumea e nebund! E Apocalipsul!
Pe stradd era frig, insi era soare, mult soare.
N-o si-l mai vdd. Nu mi voi duce la irrmormAntare,
nici la cimitir. Refuz sd md dedau iardpi la mascarada lor.
S-a isprdvit pentru totdeauna.
Drept Adio, le las grimasa de groazd a mamei in fafa
unei vieli false de la inceput pAnd la sfArpit, faciesul ei
torturat de toate amputdrile pe care le firdurase, masca-i
de Grand-Guignolzo.
Zguduitura a fost foarte puternicd. A trebuit si revin
mai des ftr stridula infundatd'
Profundei tulburdri din primele zile de dupd moartea mamei i-a urmat o impresie de upurare pi de libertate. Ca pi cum totul era in reguli. Terminase 9i ea, terminasem gi eu. Se eliberase 9i ea, mi eliberasem 9i eu.
Se vindecase ea/ md vindecasem pi eu.
Totuti, ceva nu mergea. Nu md simleam aga de liberi pe cAt declaram.
Vreme de cAteva luni am dus cu mine o vagd impresie cd n-ajunsesem la capdtul a ceva, ci nu fusesem absolut onestd cu mine insdmi' Imi spuneam cd trebuie sd
md duc la cimitir mdcar o datd. In acelapi timp, gdseam
stupidd aceastd idee. La cimitir nu exista nimic. Nimic.
Povestea asta md sAcAia, md stdnjenea. Apa cd, intr-o dimine afd, am luat mapina gi am plecat tntr-acolo.
Venise primdvara, era frumos. Cimitirul se afla in provincie, foarte aproaPe de Paris'
Nu mi-a fost deloc greu si gdsesc locul pi mormAntul. Nu de mult venisem aici pentru a o ingropa pe bu20

Teatru de marionete. (N. f.)

302

Marie Cardinal

Cuvinte care elibereazi

nica. Era un cimitir de fard, mic de tot,la poalele unui

deal upor impddurit, exact unde incepe o JAmpie intinsd din regiunea Brie. in plini ,,Dulce Franfd". Asta nu
i se potrivea nicidecum mamei. Pentru ea ar fi trebuit
pdmAntul pietros, rogiatic ai uscat din locul de baptini,
mdslini, smochini din Barbarie... in fine, n-avea importanld,, oamenii nu sdldpluiesc in cadavrele lor.
Stdteam profipiti acolo, in locul acela inutil gi ingrat. Patru copdcei spinopi, pipernicifi crepteau lAngd
grilajul de la intrare ce scArlAia tare cAnd il impingeai.
Nu departe de mine, spre cerul vesel se innlfa un crucifix, o cruce veche de la inceputul secolului care te ducea cu gAndul mai degrabd la Toulouse-Lautrec ori la
Van Gogh decdt la Isus.
De ce venisem aici? Pe mormAnt nu exista nici mdcar un nume.
Trebuie cd se efectuaserd lucrdri de ziddrie prin pirfile astea, deoarece pimAntul era acoperit cu un nisip
curat, lucitor, foarte uscat, pe care voiam sd-l pipii.
Apa cd m-am aVezat pe o lespede ce bdtea in cenugiu
nu era o lespede frumoasi ca aceea pe care o alese-se pentru
jucat
mormAntul propriei fiice
- pi m-am
cu nisipul. Nisipul e frumos. E frumoasd
plaja. Mai
ales in zilele de dupd furtund, cAnd marea aruncd. o
mullime de cochilii pi de alge de toate culorile pi de
toate formele.
i1i aduci aminte? Md luai cu tine la vAndtoare de comori. Valurile igi depuseserd modesta lor pradd, cu forme de ghirlande festonate, pe nisipul umed. Spuneai
cd am ochi de linx, cd ptiam mai bine ca oricine altcineva si descopdr sidefurile, porlelanurile, melcii fuguiafi, urechea-de-mare, scoicile trandafirii. Le gtiai toate numele, a9a cum ptiai gi numele stelelor. Apoi le f[-

ceai o gaurE, le lustruiai, le dddeai cu lac ai, folosind

carton pi fir de alamd, le strdngeai laolaltd, le potriveai,
iar in cele din urmd din mAinile tale iegea un buchet

305

minunat. imi petreceam lungile seri de vard uitAndu-md cu admirafie la ce fdceai, in vreme ce se auzeau
murmurele regulate ale mdrii in noaptea caldd.Uite cd-i
vorbeam acuma, cum fdcea ea cu propriu-i copil la cimitirul din Saint-Eugbne. Ce md apucase? Md simleam
un pic ridicold, noroc c[ nu mi vedea nimeni! Pdream
periculoasd mormdind de una singurd in cimitirul dsta.
Era frumos, soarele imi incdlzea spatele. Continuam
si desenez cu degetul ardt[tor gerpi mari pe nisip,
S-uri care se amestecau.
Soso, ce frumoasd erai intr-o seard de bal cAnd venisepi in cameri la mine si-mi ardli rochia. Eram deja
in pat. M-ai uluit. Nu vizusem niciodati ceva mai frumos cu tine, in acea seard, in lunga-fi rochie albd cu, in
talie, un uriap cordon verde asemeni ochilor, innodat
in spate. Te invArteai in juru-fi pentru a ardta amploarea fustei. Rddeai.
Te iubesc. Da, aVa-i, te iubesc. Am venit aici pentru
a fi-o spune o datd pentru totdeauna. Nu mi-e rugine
sd-!i vorbesc. imi face bine si-fi declar 9i s5-fi repet: eu
te iubesc, eu te iubesc.
Eram mullumitd ci am scos asta din mine: trei cuvinlele strAnse laolalti pi refulate de mii de ori in viafa mea. Se acumulaserd pi in cele din urmd formaserd
pesemne o bilufd upoard, ce-mi sdlta, ici 9i colo, prin
iap, jenant, supirdtor, insesizabil. Trebuise sd vini
aceastd moarte catastrofali, seismul pe care-l declanpase in mine, pentru ca bilufa si-mi urce la suprafala
conptiinfei pi si invingd ultima rezistenld, ultima apdrare. Trebuia sd md duc departe de strddula infunda-

344

ti,

Marie Cardinal

md izolez ilr acest loc plat, atAt de asemindtor cese arita adeseori pe divan, firsd de data asta
fursorit, ca sd firdriznesc a-mi auzi vocea rostind aceste
trei cuvinte: ,,e1)" (eu irrsdmi, nebuna, nenebuna, copilul, femeia), ,,te" (mama, frumoasa, experta, orgolioasa, dementa, sinucigapa) ,,iubesc" (atapamentul, contopirea, dar pi cdldura, imbrdfigarea, pi incd bucuria posibile, fericirea speratd).
Ce bine era s-o iubesc, in fine, la lumina ziIei, ptimdvara, deschis, dupi teribila bdtdlie pe care o dddusem una cu alta! Doud oarbe ftrarmate pAni-n din;i, cu
toate ghearele scoase, in arena clasei noastre sociale.
CAte lovituri zdravene imi ddduse, cAt venin secretasem! CAIE sdlbdticie, ce masacru!
Dacd n-ap fi devenit nebun5, n-ap fi.iegit niciodatd
din povestea asta. Pe cAnd ea pi-a respins nebunia pAni
la sfArgit, pdnd la plecarea din Algeria. Era prea tdrziu,
cangrena ii pdtrunsese in strdfunduri. I-a fost fricd sd
se revolte cu acele cuvinte pi gesturi ale revoltei, nu le
cunogtea, AI EI n-o invdlaserd niciodatd apa ceva. Le-a
lXsat chiar posibilitatea sd-i ia sinuciderea drept un viciu ascuns. Numai mie mi-a dezvdluit sticla, revolveru-i de circ!
sd

lui care mi

XVII

trddufa i:rfundatd pentru ultima oari, casele-i

joase, strAns lipite unele de altele, caldardmul
crdpat, trotuarele-i cu giuri, gardul fir fund,
treptele din grddinifd, anticamera stil Henri II, biroul,
acel gargui tr capitul gnnzi, divanul, omuleful enigmatic.
Doctore, o sd vd pldtesc, nu mai vin. Acum md simt
i:r stare si trdiesc singurX. Md simt putemicd. Mama imi
transmisese ceva-ul lduntric, dumneavoastrd mi-afi dat
artaliza, e un echilibru desdvArgit, vd mulfumesc.
- Nu avefi pentru ce si-mi mulpmifi, dumneavoastrd ali venit si cdutafi ceea ce afi gdsit. Nu puteam face
nimic fdri dumneavoastri.
revedere, doctore.
- La
La revedere, doamnX. Vd stau la dispozifie cdnd
- voi fi fericit sd am vepti despre dumneavoastrH,
dorifi,
fir misura tr care considerali necesar sd mi le dafi.
Afurisit omulef, pi-a p6strat masca pAni la capit!
Poarta inchisd fir urma mea. in fali, funddtura, strada, oragul, regiunea, pdmAntul pi o poftd de a trdi pi de
a construi la fel de imensd ca pi el.

0 intimplare Giudati
cu un cdine la
miezul noplii

XVIIT

Dup[ cAteva zile, eram in Mai 68.

Autor: Mark Haddon

ISBN: 973-707-019-4
Titlul original: The Curious
lncident of the Dog in the
Night-Time
Traducere: Constantin'
Dumitru-Palcus
Anulaparifiei: 2005

Christopher, un bdiat de
15 ani, suferd de sindromul Asperger, o formd
de autism. Are o memo-

rie fotograficd. inlelege

matematica. Inlelege gti-

infa. Ceea ce nu poate

infelege ef sunt oamenii.
CAnd il gisegte pe Wellington, cAinele vecinului sdu, zdcAnd
mort pe o peluzi din apropiere, se decide sd porneasci in cdutarea asasinului gi sd scrie un rom;rn polifist despre aceasta. in
incursiunea sa irrsd, va descoperi alte mistere ce pot face ca intreaga lume din jurul sdu sd se pribugeascd.
O intkmplare ciudatd cu un ckine la miezul noplii esteun roman
uimitor - haios pi trist deopotrivd, pe care nu-l mai lagi din
mAn5.

Mark Haddon este scriitor, grafician gi ziarist, a scris 15 cdrfi

pentru copii gi a cAgtigat 2 premii BAFIA. Locuiegte in Oxford.
In acest an a primit premiul Whitbread.

niciodati o gridind de trandafiri

Tinerele lurati

Nu !i-a1n promis

Autor: Susanna KaYsen

Titlul original: 6rrl
lntenupted

Autor: Hannah Green

Publicatd de: Vintage

Books, A Division of
Random House, lnc., New
York, 1994
Limba originald: englezd
Traducere de: loana

Publicatd de: Penguin Books, New York, 1964

Limba originald: englezd
Traducere qi posffa|6: Nicolae Baltd
Anulapariliei: 2006
Nr. de pagini: 376

Rotaru

Anulapariliei: 2006
Nr. de pagini: 184

Cartea scriitoarei ameri-

cane Susanna Kaysen

,,Tinerefe

furati"

evocd

viafa unei tinere aflate

la granifa dintre normal
pi patoiogic, punAnd in
discufie dasicele definilii ate sdndtnfii gi bolii psihice. Cartea a stat la baza filmului
,,Girl interrupted" , regizat de |ames Mangold, film in care au
jucat Winoni nyder gi Angelina Jolie (recompensatd in 2000
cu Oscar pentru cea mai bund actrifi in rol secundar).
in1967, Susanna Kaysen avea 18 ani. Dupd o pedinfd de terapie cu un psihiafru Pe care il vedea Pentru prima dati, a fost
trimisd la Mclean Hospital (Boston) cu diagnosticul borderline. Avea si petreacd aProape doi ani ilr acest institut psihiatric renumit pentru metodele aplicate pi pentru clientela sa
aleasi (Sylvii Plath, Robert Lowell, James Taylor, Ray Charles). Doudzeci gi cinci de ani mai tArziu, scriitoarea Susanna
Kaysen (,,Far Afield",1990;,,Asa, As I Knew FIim", 1987) ne
impirtXgegte experienfa terifianti heite in acel loc intr-o carte care a devenit best-seller.

ISBN: 973-707-059-3

Titlul original: I Never Promised You A Rose Garden

Rareori irtAlnepti o carte care sd combine o profundd inlelegere a oamenilor gi un talent literar remarcabil. O asemenea carte rari este Nu fi-am promis niciodatd o grddind de trandafiri.
Tbndra Deborah frdiegte in propria ei lume aparte, un loc strilucitor cu zei luminogi, zelle gi pajigti verzi. Ea insd pi-a pierdut contactul cu realitatea, cu lumea brutald din care simte cd

trebuie sd fugd. intoarcerea ei in lumea reald

oferd speranfi tuturor

celor care au ircercat si

refuzeviafa, evad6nd ir
fanlezie gi vis. [. . .] Nu
fi-nm pronis niciodntd o
grddind de trandafiri pro-

mite deopotrivd o provocare pentru cititorul

care poate si scruteze
suferinla bolii mintale
gi sd o recunoascd drept
ceea ce este, fdrd teamd

sau aversiune. Este un

roman inteligent gi mitcdtor despre cei unu din

zece oameni care trebuie sd lupte pentru a

pistra contactul cu realitatea.

0mul zar
Dincolo de limitd
Autor: Pat Barker
Titlul original: Border
Crossing
Publicatd de: Penguin
Books, Londra, 2002
Limba originali: englezd
Traducere: Luana Schidu
Anul apariliei: 2005
Nr. de pagini: 256

Dincolo de limitd (Border

Crossing) a stArnit agitate controverse la aPa-

rilie (200L), intruc6t este

o carte b6ntuiti de una
dintre cele mai tulburdtoare figuri din cultura englezi contemporani: copilul care ucide. Danny este un tAndr
care, dupd mulfi ani, il reintAlnepte pe psihologul care a ajutat
la condimnarea lui pentru o crimd comisd pe cAnd era copil'
El vrea acum ,,sd vorbeascd despre cAt e de imposibil si lagi
trecutul in urma ta". intre Darury gi Tom Seymour, psihologul
forfat de imprejurdri si se intoarcd el insupi la un trecut in care
a jucat un rol crucial in viafa altui om, se dezvolti o relafie
tensionatd gi seducdtoare in acelapi timp. Dezvdluindu-ne
treptat detaliile brutale ale crimei comise de Danny, Pat Barker
pune in discufie posibilitdgile vindecdrii h timP, prin vorbire,
prin atenlia pe care gi-o acordd oamenii intre ei. Danny e acrrn
un bdrbat care ,,se pricepe foarte, foarte bine sd facd oamenii
sd treacd acea frontieri invizibild" intre bine gi r6u, inopenfd pi
vinovdfie, un personaj care atrage atenfia asupra durerii 9i
sentimentului de neajutorare ce insofesc uneori condifia de
copil.

Autor: Luke Rhinehart

Titlul original: The Dice
Man

Publicati de: Harper

Collins Publishers,

Londra,1994
Limba originalh: englezd
Traducere: Horia Barna
Anulaparifiei: 2005
Nr. de pagini: 536

Aeestii crrte iilctr

Aceastd carte tncd tti

poate schimba aiafa!
Lasd zarurile sd decidd!

Aceasta este filosofia

care schimbd viafa plic-

ticoasi a psihiatrului
Luke Rhinehart gi, intr-un fel, schimbd chiar
gi lumea. $i asta pentru cd o datd ce lfi lagi viafa pe mAna
zarurilor, se poate intAmpla orice. Distractivd, amuzanti,
infioritoare, gocantd, subversivd, Omul zar este unul dintre
bestseller-urile contemporane de referinfd.
lnduiogdtoare, ingenioasd gi i:rc6ntitor de amuzantd.
Arcthony Burgess

Sclipitoare. Foarte impresionantS.

ColinWilson

Amuzanti

gi bine scrisd...

Sexul pare a fi intotdeauna o alternativE.

Time Otrt

Niscut a doua oari,

din tati psihanalist
Autor: G6rard Haddad
Titlul original: Le iour ort
Lacan m'a adoPtd
Publicati de: Bernard
Grasset, Paris,2002
Limba originald: francezd
Traducere: Mariana
Petrigor
Anul apariliei: 2003
Nr. de pagini: 400

Cum lucririle de sPecialitate sunt, nu de Pufine ori, voluminoase gi

prea tehnice, doritorii
de psihologie Pot rimAne frustrafi. Colecgia de
romane ,,Psy" le oferd
in forma atractivi 9i accesibil5 a literaturii experienla trditi, intr-o psihoterapie- psihanalizdsau situalie de viafd, a intdlnirii cu propriul suflet' nu
numai in varianta sa diurnS, ci 9i nocturnd' Cine dorepte sd se
infeleagd mai bine, sd-pi realizeze posibilitdgile la un nivel cAt
mai inallt va gdsi in romanele ,,Psy" tot atdtea incitafii'
Roman at unii psihanalize, Niscut a doua oari, din tatd psihanalist este povestea unui om obignuit care se re-descoperd pe
sine intr-o fascinantd aventurd a tacerilor 9i cuvintelor ce rostesc o devenire.

inl969,Haddad avea29 de ani, era evreu tunisian pi inginer agronom. Cdsdtorit, tatd a trei copii' Dar tot in 1969' il intalneite pe Lacanr intAlrrire providenfiali determinatd de dorinla unei analize- experiengd care il va metamorfo'za defini-

/r

tiv.
(Peniru informafii suplimentare sau comenzi,
vd rugdm sd vizitafi situl nostru www.edifuratrei'ro)

il//ilil//lJ/llilruruil#
,/