Editori:

MARIUS CHIVU
SILVIU D R A G O M I R
VASILE DEM. ZAMFIRESCU
Cuprins
Tehnoredactarea computerizată:
CRISTIAN CLAUDIU COBAN

Coperta colecţiei:
DINU D U M B R Ă V I C I A N

Introducere 7
Descrierea C I P a Bibliotecii Naţionale a României
PARTEA ÎNTÂI :. 17
WINNICOTT, DONALD W.
Opere / D. W. Winnicott; Irad.: Claudia Alecu, Ioana Lazăr ; Capitolul I, O observaţie asupra normalităţii
coord.: Cătălin Popescu. - Bucureşti : Editura Trei, 2002- şi anxietăţii, [1931] 19
vol, ; cm. Capitolul II, Mişcări necontrolate, [1931 ] 42
ISBN 973-8291-19-4
Vol. 1 : De Ia pediatrie la psihanaliză. - 2002. - p. - (Biblioteca
PARTEA A D O U A
de psihanaliză ; 44). - Bibliogr. - Index. - ISBN 973-8291-70-4
Capitolul III, Apetitul şi tulburările emoţionale, [1936] 55
I. Alecu, Claudia (trad.) Capitolul IV Observarea bebeluşilor într-o
II. Lazăr, Ioana (trad.) situaţie prestabilită, [1941] 78
III. Popescu, Cătălin (coord.)
Capitolul V, Consultaţii în cadrul Departamentului
616-053.2 pentru Copii, [1942] 101
Capitolul VI, Psihonevrozele oculare ale copilăriei, [1944] 119
Această carte a fost tradusă după: Capitolul VII, Reparaţie în privinţa apărării organizate
COLLECTED PAPERS: Through Paediatrics to Psychoanalysis, a mamei împotriva depresiei, [1948] 127
D.W. Winnicott, Karnac Books Ltd, London Capitolul VIII, Anxietatea asociată cu insecuritate, [1952] 134
Capitolul IX, Toleranţa la simptom în pediatrie, O istorie
This collection © The Winnicott Trust, 1984 de caz, [1953] 139
Capitolul X, Un caz gestionat acasă, [1955] 160
© Editura Trei, 2 0 0 3
CP. 27-40, Bucureşti P A R T E A A III-A 171
Tel./Fax: +4 01 224 55 26 Capitolul XI, Apărarea maniacală, [1935] 173
e-mail: editura-trei@('x. ro
www.edituratrei.ro Capitolul XII, Dezvoltarea emoţională primitivă, [1945] 193
Capitolul XIII, Pediatrie şi psihiatrie, [1948] 210
ISBN 9 7 3 - 8 2 9 1 - 1 9 - 4 Capitolul XIV, Amintirile naşterii, trauma naşterii
ISBN 9 7 3 - 8 2 9 1 - 7 0 - 4
şi anxietatea, [1949] 232
 Capitolul XV, Ură în contratransfer, [1947]
Capitolul XVI, Agresiunea în relaţie cu
dezvoltarea emoţională, [1950-5]
Capitolul XVII, Psihoză şi îngrijirea copilului, [1952]
Capitolul XVIII, Obiecte tranziţionale şi
fenomene tranziţionale, [1951]
Capitolul XIX, Mintea şi relaţia sa cu psiho-soma, [1949]
Capitolul XX, Retragere şi regresie, [1954]
Capitolul XXI, Poziţia depresivă în dezvoltarea
emoţională normală, [1954-5]
Capitolul XXII Aspecte clinice şi metapsihologice ale
regresiei în cadrul psihanalitic, [1954]
Capitolul XXIII, Varietăţi clinice ale transferului, [1955-6] ..
Capitolul XXIV, Preocuparea maternă primitivă, [1956]
' Capitolul XXV, Tendinţa antisocială, [1956]
Capitolul XXVI, Pediatrie şi nevroză infantilă, [1956]
Bibliografie | 413
Index i 418
256
268
287
Introducere
298
316
331
359 ^ f T i a g r e u ar p u t e a fi gândită psihanaliza c o n t e m p o r a n ă ,
380 ^ atât în teorie cât şi în practică, în t e r m e n i care să e x -
387 \^s<?cludă v i z i u n e a lui W i n n i c o t t . D a c ă F r e u d a i n v e n t a t
o disciplină m i n u n a t ă , d e u n ajutor real pacienţilor şi care adu­
394
cea s u c c e s e n e b ă n u i t e profesioniştilor acesteia, W i n n i c o t t re­
406
uşeşte să o transforme şi în c e v a inteligibil pentru toată lumea.
Citind această carte, intrând în acel dialog neîncetat pe
care W i n n i c o t t îl l a n s e a z ă şi întreţine p e tot p a r c u r s u l ei, tră­
ieşti u n s e n t i m e n t d e p e r p l e x i t a t e , regăseşti aici propriile tale
reflecţii, cele m a i p r o f u n d e , d a r şi cele m a i i n t i m e , s p u s e î n s ă
într-un m o d n e o b i ş n u i t de s i m p l u , de clar, de a r m o n i o s . Şi tu
te-ai g â n d i t d e e x e m p l u c ă activitatea m i n ţ i i p o a t e fi u n m o d
de a p ă r a r e al u n e i structuri n e p o t r i v i t solicitate, la faptul c ă
o a m e n i i din j u r u l t ă u (şi p o a t e c h i a r tu î n s u ţ i ) f u n c ţ i o n e a z ă
m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n autentic, c ă ei s u n t sau n u , într-o m ă ­
sură m a i m a r e s a u m a i mică, că între fiinţa care se n a ş t e şi m e ­
d i u l c a î n t r e g t r e b u i e să e x i s t e un a n u m i t e c h i l i b r u şi o p ă s ­
trare a u n u i a n u m i t m e r s n e p e r t u r b a t , te-ai g â n d i t la m a n i e
ca o a p ă r a r e la d e p r e s i e , d e p r e s i e care n u este t o t u n a c u p o ­
ziţia d e p r e s i v ă şi la m u l t e altele. Winnicott este p a r t e n e r u l c u
c a r e p o ţ i î n c e p e s ă discuţi d e s p r e aceste lucruri, e s t e c e l c a r e
te v a ajuta m a i î n t â i să-ţi p u i p r o p r i i l e g â n d u r i şi intuiţii în
t e r m e n i s i m p l i şi e l o c v e n ţ i , c u m ar fi c o n c e p t e l e c a r e c o r e s ­
p u n d reflecţiilor tale anterioare, adică i d e e a de sine fals şi sine
a d e v ă r a t , d e r e t r a g e r e şi r e g r e s i e , d e a p ă r a r e m a n i a c a l ă , d e
poziţie depresivă, d e i n g e r i n ţ ă din partea m e d i u l u i , d e obiect
tranziţional. W i n n i c o t t reuşeşte însă mult m a i m u l t decât atât,
nu d o a r să d e a c u v i n t e şi f o r m ă propriilor tale intuiţii, ci m a i
ales te ajută s ă n u r ă m â i c a p t i v lor, să le p r i v e ş t i c a p e n i ş t e
v a l o r o a s e u n e l t e şi n i m i c m a i m u l t . E x p e r i e n ţ a p e c a r e ţ i - o
 8 D.W. W i n n i c o t t
p r o p u n e W i n n i c o t t n u c o n s t ă în a d o b â n d i c a p a c i t a t e a d e a
î n ţ e l e g e şi f o l o s i n i ş t e t e r m e n i f o a r t e v a l o r o ş i , ci c o n s t ă î n
a c e e a d e a fi v i u .
î n c i u d a faptului c ă a r t i c o l e l e c a r e c o m p u n a c e a s t ă c a r t e
s u n t d e s t i n a t e î n s p e c i a l u n e i a u d i e n ţ e c u pregătire psihanali­
tică, e l e n u n u m a i c ă p o t fi citite, d a r s u n t p l i n e de înţeles şi
p e n t r u cititorii c u u n m i n i m de c u n o ş t i n ţ e în d o m e n i u , şi asta
se d a t o r e a z ă n u d o a r capacităţii sale d e a a d u c e înţelesuri pro­
funde şi c o m p l e x e î n c u v i n t e s i m p l e , ci şi abilităţii sale d e a
c r e a a c e a p u n t e a c o m u n i c ă r i i î n a ş a fel î n c â t fiecare s ă r ă m â ­
n ă c u s e n t i m e n t u l c ă a c e a o b s e r v a ţ i e a fost rostită n u m a i pen­
tru el, c ă l a e l şi la s t r u c t u r a lui s-a g â n d i t W i n n i c o t t c â n d a
scris a c e a frază, c ă W i n n i c o t t i se a d r e s e a z ă p e r s o n a l .
„ D e la p e d i a t r i e la p s i h a n a l i z ă " r e p r e z i n t ă o c o l e c ţ i e d e
texte scrise între 1931 şi 1956. C e l e trei părţi ale cărţii reprezin­
tă trei p e r i o a d e distincte ale gândirii lui Winnicott: c e a timpu­
rie, a u n u i p e d i a t r u c a r e s e î n d r e a p t ă s p r e o f o r m a r e p s i h a n a ­
litică, a p o i a c e e a a p e d i a t r u l u i format c a p s i h a n a l i s t şi în cele
d i n u r m ă , texte c e r e p r e z i n t ă p e de-a î n t r e g u l v i z i u n e a psih­
analitică a lui Winnicott. Textele sunt scrise într-o m a n i e r ă ora­
lă, ele fiind p r e z e n t a t e c o l e g i l o r psihanalişti î n diferite ocazii.
A c e s t fapt n u a f e c t e a z ă î n s ă î n nici u n fel c o m p l e x i t a t e a idei­
lor prezentate, n u d e p u ţ i n e ori textul d o v e d i n d u - s e solicitant
p e n t r u m i n t e a cititorului.
D o n a l d W o o d s W i n n i c o t t s-a n ă s c u t în 1 8 9 6 , într-o familie
p r o s p e r ă , î n P l y m o u t h , A n g l i a . A s t u d i a t m e d i c i n a la C a m -
bridge, terminându-şi studiile (întrerupte de Primul Război
M o n d i a l ) î n 1920. Prin o p e r a sa şi, m a i mult, prin felul său de
a trăi ş i d e a face p s i h a n a l i z ă , W i n n i c o t t s e v a î n s c r i e î n isto­
ria p s i h a n a l i z e i d r e p t creatorul u n e i şcoli şi al u n u i s i s t e m d e
g â n d i r e c a r e v a i n f l u e n ţ a într-o i m p o r t a n t ă m ă s u r ă g â n d i r e a
p s i h a n a l i t i c ă c e îi v a u r m a .
In 1923, W i n n i c o t t o b ţ i n e un p o s t de m e d i c p e d i a t r u la spi­
talul d e c o p i i P a d d i n g t o n G r e e n din L o n d r a . In acelaşi an, el
î n c e p e şi p r i m a sa analiză, c u J a m e s Strachey, traducătorul lui
F r e u d în l i m b a e n g l e z ă . î n a n u l 1927 este p r i m i t î n formare d e
c ă t r e S o c i e t a t e a B r i t a n i c ă d e P s i h a n a l i z ă , o b ţ i n â n d titlul d e
a n a l i s t d e a d u l ţ i î n 1 9 3 4 şi p e c e l d e a n a l i s t d e c o p i i î n 1 9 3 5 .
R ă m â n â n d î n a c e l a ş i t i m p p e d i a t r u la s p i t a l u l P a d d i n g t o n
G r e e n , el v a c o m e n t a m a i târziu: „în a c e l m o m e n t n i c i un alt
analist n u era şi pediatru, şi douăzeci-treizeci de ani a m r ă m a s
un f e n o m e n izolat".
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 9
C o n t a c t u l n e î n t r e r u p t c u copiii t u l b u r a ţ i p s i h i c şi c u m a -
11 II Io a c e s t o r a i-a furnizat lui W i n n i c o t t m a t e r i a l p e b a z a căru­
ia d va construi u n e l e dintre cele m a i o r i g i n a l e teorii din isto-
ii. i | isihanalizei. A c e a s t ă experienţă este u n fundal perceptibil
al tuturor textelor reunite în acest v o l u m .
în 1 9 2 6 , u n alt e v e n i m e n t istoric a v e a să i n f l u e n ţ e z e atât
viaţa cât şi o p e r a lui W i n n i c o t t . M e l a n i e K l e i n s e m u t a s e î n
I .ondra, f o r m â n d î n s c u r t t i m p u n g r u p i m p o r t a n t d e disci­
poli, în a c e a s t ă p e r i o a d ă , W i n n i c o t t v a u r m a o a d o u a anali-
.i, de orientare kleiniană, c u J o a n R i v i e r e . W i n n i c o t t m a i î m -
I M I lăşea c u kleinienii şi c r e d i n ţ a l e g a t ă d e i m p o r t a n ţ a c o p l e ­
şitoare a p r i m u l u i an din viaţă a s u p r a d e z v o l t ă r i i p s i h o p a t o -
logiei, c r e d i n ţ ă s u s ţ i n u t ă şi d o c u m e n t a t ă p r i n e x p e r i e n ţ a sa
din c e î n c e m a i b o g a t ă d e p e d i a t r u . A c e a s t ă o r i e n t a r e a v e a
insă să d e v i n ă în anii următori din ce în ce m a i divergentă faţă
i Io viziunea clasică a lui Freud, divergenţă care a v e a să se acu-
i i/c/.e o dată c u venirea la Londra a lui Freud şi a A n n e i Freud,
l.i rândul ei analist d e copii. î n t i m p ce F r e u d d a t a s e apariţia
supraeului în cel de-al patrulea an d e viaţă, K l e i n susţinea im­
portanţa a c e s t u i a î n p r i m e l e luni d e viaţă. K l e i n o p u n e a pri­
matului p u l s i u n i l o r s e x u a l e p e c e l al p u l s i u n i l o r a g r e s i v e şi,
m a i i m p o r t a n t , n u a c c e p t a t e o r i a c o n f o r m c ă r e i a factorii d e
m e d i u şi cei p u l s i o n a l i ar fi avut contribuţii e g a l e la f o r m a r e a
psihicului. C u ajutorul u n o r jucării special alese, K l e i n anali­
za copii aflaţi la o v â r s t ă la care orice freudian i-ar fi c o n s i d e ­
rat inanalizabili.
Societatea Britanică de Psihanaliză era a m e n i n ţ a t ă de o
scindare între freudienii ortodocşi şi kleinieni, stare d e fapt ce
a v e a să fie r e z o l v a t ă în 1945 prin a c e a c e l e b r ă „înţelegere în­
tre d o m n i " , care a reprezentat m a i d e g r a b ă o î n ţ e l e g e r e între
cele d o u ă d o a m n e , A n n a F r e u d şi M e l a n i e K l e i n . C a u r m a r e
a acestui c o m p r o m i s d e u n practic tipic b r i t a n i c , î n c a d r u l S o ­
cietăţii B r i t a n i c e d e P s i h a n a l i z ă s-au stabilit trei g r u p u r i afla­
te î n r e l a ţ i i m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n a m i a b i l e , şi a n u m e
Freudienii, K l e i n i e n i i şi u n aşa-zis „ G r u p d e m i j l o c " , c ă r u i a îi
a p a r ţ i n e a şi W i n n i c o t t .
A n i i r ă z b o i u l u i i-au oferit lui W i n n i c o t t o c a z i a s ă se c o n ­
frunte c u c a z u r i a l e u n o r copii c u t u l b u r ă r i g r a v e , c o p i i care
fuseseră e v a c u a ţ i din L o n d r a şi din alte o r a ş e m a r i , şi separaţi
d e familiile lor. E x p e r i e n ţ a o b ţ i n u t ă î n p o s t u l d e c o n s u l t a n t
psihiatric al Organizaţiei G u v e r n a m e n t a l e pentru E v a c u a r e i-a
oferit un n o u i m p u l s către conceptualizarea rolului central de-
 10 D.W. W i n n i c o t t
ţinut de către m a m ă . în acelaşi timp, el a devenit conştient atât
d e i m p o r t a n ţ a gestionării extra-analitice a acestor c a z u r i cât şi
d e faptul c ă a c ţ i u n e a t e r a p e u t i c ă era constituită din m u l t m a i
m u l t d e c â t din faptul d e „ a face interpretarea c u v e n i t ă la t i m ­
p u l potrivit".
D u p ă război, W i n n i c o t t a d e v e n i t şeful D e p a r t a m e n t u l u i
d e C o p i i al Institutului d e P s i h a n a l i z ă d i n L o n d r a , funcţie p e
care a deţinut-o t i m p d e 2 5 d e ani. A deţinut în d o u ă r â n d u r i
funcţia d e Preşedinte al Societăţii Britanice d e Psihanaliză, con-
tinuându-şi în acelaşi t i m p atât practica privată cât şi funcţia
d e pediatru la spitalul P a d d i n g t o n Green.
î n c e r c a r e a d e a d e s c r i e g â n d i r e a lui W i n n i c o t t s a u m ă c a r
d e a realiza o e n u m e r a r e a contribuţiilor acestui a u t o r la t e o ­
ria şi clinica p s i h a n a l i t i c ă s e d o v e d e ş t e o sarcină m u l t m a i di­
ficilă d e c â t pare la o p r i m ă v e d e r e , şi asta şi p e n t r u c ă siste­
m u l t e o r e t i c w i n n i c o t t i a n s-a aflat într-o c o n t i n u ă e v o l u ţ i e ,
c h i a r p e p a r c u r s u l c r o n o l o g i c ce î n c a d r e a z ă t e x t e l e r e u n i t e î n
a c e a s t ă carte. P e d e altă p a r t e , este foarte dificil c h i a r şi s ă fie
m e n ţ i o n a t e , într-un c a d r u atât d e restrâns c u m este c e l al aces­
tei introduceri, m u l t i p l e l e a s p e c t e teoretice, clinice şi c h i a r fi­
losofice pe care opera acestui autor le prezintă. M a i mult, W i n ­
n i c o t t n u face n i c ă i e r i v r e o p r e z e n t a r e s i s t e m a t i c ă a teoriilor
sale, rareori r e z u m â n d u - ş i viziunile, în diferitele lor stadii d e
evoluţie. N i c i m ă c a r n u îşi p r o p u n e acest fapt: ar fi fost î m p o ­
triva felului s ă u d e a g â n d i . Ş i totuşi, W i n n i c o t t n u scrie altfel
d e c â t folosind l i m b a j u l c e l m a i s i m p l u , p r e z e n t ă r i l e sale fiind
a p r o a p e orale. I p o t e z e l e p e care le p r o p u n e p a r atât d e a p r o ­
piate simţului c o m u n , încât d a u iluzia de a fi adevăruri pe care
îe c u n o a ş t e m d i n t o t d e a u n a , d o a r c ă n u a m a v u t c u v i n t e c u
care s ă le e x p r i m ă m . M u l t m a i i m p o r t a n t d e c â t a c e a s t a , W i n ­
n i c o t t reuşeşte o p e r f o r m a n ţ ă inegalabilă: a c e e a d e a n e s e d u ­
ce p e n t r u a v e d e a l u m e a într-un m o d nou, atât p e c e a interioa­
ră cât şi p e c e a exterioară, fără să d e m o l e z e în n i c i u n fel v e ­
chile teorii despre aceasta. Este de presupus că acest m o d
e x e m p l a r de a a d u c e s c h i m b a r e a este responsabil d e faptul că,
spre d e o s e b i r e d e alţi clasici ai literaturii psihanalitice, W i n n i ­
cott s e d o v e d e ş t e în m o d special dificil de repudiat, indiferent
de u n g h i u l teoretic din c a r e e s t e privită o p e r a sa. S u r p r i n z ă ­
tor, l'reudieriii îi „iartă" lui W i n n i c o t t atât atenţia infinită acor­
dată p e r i o a d e i p r e - o e d i p e n e , cât şi totala ignorare a faimoasei
p u l s i u n i d e m o a r t e . L a fel d e surprinzător este faptul c ă tabă­
ra k l e i n i a n ă pare s ă fie p r e a p u ţ i n deranjată de faptul c ă W i n -
OPERE 1: De Za pediatrie la psihanaliză 11
llieott n u are n e v o i e în t e o r i a sa d e o agresivitate şi d e o dis­
tructivi late p r i m a r ă . S e p o t oare d a t o r a aceste atitudini faptu-
1111 că Winnicott reuşeşte p r i n teoriile sale să u m p l e golurile şi
-l îndrepte inadvertenţele şi contradicţiile interne ale celorlal-
tt teorii, sau faptului că el face toate acestea fără să n e g e aceste
• • 11 < • teorii, ci sprijinindu-se p e a c e s t e a din u r m ă ?
T o c m a i a c e a s t ă s i m p l i t a t e şi n a t u r a l e ţ e în p r e z e n t a r e a c e ­
lor mai c o m p l e x e a d e v ă r u r i d e s p r e m i n t e a o m u l u i , a u făcut
Ca Winnicott, u n u l dintre p u ţ i n i i a n a l i ş t i c a r e a u a c c e p t a t î n
analiza pacienţi psihotici, c a z u r i v o r a c e la a d r e s a t i m p u l u i şi
I I ".urselor analistului, să fie totodată cel care a dezvoltat şi for­
m e mult m a i s i m p l e d e t r a t a m e n t , c u m ar fi c o n s u l t a ţ i a clini-
i .i, jocul „mâzgăliturilor", „gestionarea", tehnici ce s-au d o v e -
< Iii deosebit de utile lucrătorilor sociali sau terapeuţilor d e alte
orientări decât c e a psihanalitică.
Una dintre influenţele c e n u p o t trece n e o b s e r v a t e î n apa-
i. 11 o 1 teoretic winnicottian este aceea a teoriilor M e l a n i e i Klein.
( (inform acestora, d i n a m i c a dezvoltării b e b e l u ş u l u i s e b a z e a -
.i La î n c e p u t p e d o r i n ţ a a c e s t u i a d e a p o s e d a , p e n t r u a a v e a
întotdeauna la dispoziţie, „obiectele b u n e " , c u m ar fi sânul dă-
l.ilor d e lapte. Iniţial, aceste obiecte sunt parţiale, c u m ar fi sâ­
nul m a m e i , a v â n d o e x i s t e n ţ ă proprie, separată. B e b e l u ş u l „ia
înăuntru" aceste obiecte, într-un m o d m a i m u l t sau m a i p u ţ i n
m e t a f o r i c . „ O b i e c t e l e r e l e " , c u m a r fi u n s â n n e s a t i s f ă c ă t o r ,
ajung î n s ă inevitabil şi ele să fie „luate î n ă u n t r u " , iar a c e s t e a
din urmă trebuie să fie e v a c u a t e , prin proiecţie, o d a t ă c u sen­
ii meritele agresive î n n ă s c u t e ale bebeluşului, m a n e v r ă care n u
rezolvă c o m p l e t p r o b l e m a , d e o a r e c e o b i e c t e l e rele se p o t î n -
loarce în f a n t a s m a i n c o n ş t i e n t ă , p e r s e c u t â n d u - 1 p e b e b e l u ş .
Klein d e n u m e ş t e acest stadiu „poziţie s c h i z o - p a r a n o i d ă " .
M a i târziu, b e b e l u ş u l d e s c o p e r ă raptul c ă obiectele „ b u n e "
•RU „ r e l e " din p r i m e l e l u n i s u n t d e fapt a s p e c t e ale aceleiaşi
p e r s o a n e întregi, şi se t e m e c ă propriile sale i m p u l s u r i agresi­
ve ar fi p u t u t s ă îi facă a c e s t e i a rău. A s t f e l este atins u n n o u
stadiu, n u m i t d e K l e i n ^ p o z i ţ i e d e p r e s i v ă " . D e z v o l t a r e a p o a ­
le c o n t i n u a d o a r d u p ă c e se d o v e d e ş t e c ă m a m a a s u p r a v i e ­
ţuit, şi astfel c ă forţele a g r e s i v e p r i m a r e s u n t m a i p u ţ i n dis-
11 uctive decât p ă r e a u , i n t r â n d a c u m în j o c factori ca s e n t i m e n ­
tul d e v i n o v ă ţ i e şi d o r i n ţ a d e a face o reparaţie.
Winnicott a găsit în p r a c t i c a sa p e d i a t r i c ă m u l t i p l e confir­
mări ale acestor idei. E l a găsit aici confirmarea teoretică a i m ­
portanţei p r i m e l o r luni de viaţă şi a recunoscut i m p o r t a n ţ a in-
 1 2 D.W. W i n n i c o t t
troiecţiei şi proiecţiei c a m e c a n i s m e ale b e b e l u ş u l u i p r i n c a r e
acesta gestionează frustrarea şi frica, dar n u a dat credit şi ideii
u n e i pulsiuni agresive p r i m a r e . Studiul aprofundat al e l e m e n ­
telor ce îşi a d u c c o n t r i b u ţ i a la o d e z v o l t a r e n o r m a l ă 1-a c o n ­
vins de i m p o r t a n ţ a c o m p o r t a m e n t u l u i şi a dispoziţiei m a m e i
p e n t r u d e z v o l t a r e a u l t e r i o a r ă şi p e n t r u f u n d a m e n t a r e a s ă n ă ­
tăţii p s i h i c e a b e b e l u ş u l u i . A p o g e u l acestei viziuni e s t e consti­
tuit d e c e l e b r a a f i r m a ţ i e : „ d e fapt n u e x i s t ă a c e l c e v a n u m i t
b e b e l u ş " , c e e a ce î n s e a m n ă că este lipsit de sens s ă fie studiat
psihicul b e b e l u ş u l u i ca o unitate încapsulată, b e b e l u ş u l şi
m a m a n e p u t â n d fi, din p u n c t d e v e d e r e p s i h o l o g i c , separaţi.
Cei doi trebuie să fie priviţi, cel p u ţ i n î n p r i m e l e luni de v i a ­
ţă, c a o s i n g u r ă entitate. M a i târziu e l v a s u b s u m a t e r m e n u l u i
d e „ m e d i u " u n c o n t e x t s o c i a l m a i larg, i n c l u z â n d m e d i u l m a ­
tern, v i z i u n e p e r c e p t i b i l ă în articolele care c o n s t i t u i e p r e z e n ­
ta lucrare. D e ş i W i n n i c o t t este a d e s e a a ş e z a t î m p r e u n ă c u M e -
lanie K l e i n î n g r u p u l „şcolii relaţiei d e o b i e c t " şi, c u certitudi­
ne, el dă o i m p o r t a n ţ ă d e p l i n ă relaţiilor dintre o b i e c t e l e incor­
p o r a t e , n u p o a t e fi evitat s e n t i m e n t u l că, î n v r e m e c e obiecte­
le M e l a n i e i K l e i n a u o o a r e c a r e rigiditate, W i n n i c o t t a v ă z u t
„ p e r s o a n e l e d i n ă u n t r u " c a a v â n d o m a i m a r e variabilitate, c a
şi o libertate a dezvoltării i n d e p e n d e n t e .
î n v i z i u n e a lui Winnicott, lucrurile i m p o r t a n t e p e n t r u dez­
voltarea psihicului încep dinainte de naştere, ceea ce poate
a v e a diferite semnificaţii, în funcţie d e cantitatea d e i n g e r i n ţ ă
p e c a r e o i m p l i c ă a s u p r a n o u - n ă s c u t u l u i . D i n m o m e n t e l e ul­
terioare naşterii, c u r s u l dezvoltării b e b e l u ş u l u i se încredinţea­
ză, d e la sine, c u p l u l u i (ce p o a t e fi privit p e n t r u u n t i m p ca o
unitate) f o r m a t d e m a m ă c u b e b e l u ş u l ei. D e z v o l t a r e a n o r m a ­
lă p o a t e a v e a l o c d o a r î n m ă s u r a î n c a r e a c e a s t ă m a m ă e s t e
„îndeajuns de b u n ă " , t e r m e n surprinzător prin care W i n n i c o t t
n u v r e a d e c â t s ă d e s e m n e z e a c e a f e m e i e o b i ş n u i t ă , a l e cărei
instincte m a t e r n e n u s u n t p e r v e r t i t e d e propriile e i i n c a p a c i ­
tăţi şi n i c i i n f l u e n ţ a t e d e s f a t u r i l e a ş a - z i s e x p e r t e . A c e a s t ă
m a m ă oferă, i n s t i n c t i v la î n c e p u t , o a d a p t a r e p e r f e c t ă la n e ­
v o i l e b e b e l u ş u l u i ei. R o l u l ei e s t e î n p r i n c i p a l a c e l a d e a pro­
teja b e b e l u ş u l d e i n g e r i n ţ e din p a r t e a m e d i u l u i , în c o n s e c i n ţ ă
d e m o m e n t e de reacţie la aceste ingerinţe, m o m e n t e d e non-e-
x i s t e n ţ ă ale b e b e l u ş u l u i .
R o i u l a c e s t a ia fiinţă î n t â i d e toate p r i n „ s u s ţ i n e r e " , c a r e
este d e n a t u r ă fizică, d a r şi de n a t u r ă psihică, a c e a s t a presu­
p u n â n d c o n s t a n ţ ă şi c o e r e n ţ ă . î n a c e s t m o m e n t u n i t a t e a n u
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 13
• ii individul; u n i t a t e a e s t e u n a r a n j a m e n t m e d i u - i n d i v i d .
I 'i II i adaptare activă la n e v o i l e b e b e l u ş u l u i , m e d i u l îi p e r m i -
h lă se afle într-o izolare neperturbată. î n această stare, el face
acare s p o n t a n ă şi m e d i u l este descoperit, fără o p i e r d e r e
,i ' . n i l i m e n t u l u i d e s i n e " . A d a p t a r e a este d e f e c t u o a s ă a t u n c i
• .II HI mediul este cel care intervine, c e r â n d o reacţie. S e n t i m e n -
lul i Ic sine este pierdut, şi n u p o a t e fi recâştigat d e c â t printr-o
reîntoarcere la izolare. Terapia ulterioară a u n e i astfel d e tul-
I iri, ce este d e calitate psihotică datorită pierderii sentimen-
inliii do sine şi datorită anxietăţilor d e d e z i n t e g r a r e a s o c i a t e ,
trebuie să furnizeze o a d a p t a r e activă la p a c i e n t şi trebuie s ă
. onsl ni iască î n m o d g r a d a t u n respect p e n t r u p r o c e s e . Iubirea
mumei şi identificarea s a s t r â n s ă c u b e b e l u ş u l o fac c a p a b i l ă
I I ilere ceva, m a i m u l t sau m a i puţin î n locul potrivit şi î n m o -
RWntul potrivit. î n acel l o c , b e b e l u ş u l v a crea iluzia c ă c e e a c e
i fost oferit e s t e , d e fapt, p r o p r i a creaţie. A c e s t p r o c e s se în-
i.implă în t i m p u l alăptatului, s u p r a p u n e r e a sânului h a l u c i n a t
• I I cel real facilitând u n p r i m contact gradat şi în totalitate pro-
i< iii al bebeluşului c u realitatea. „ F a n t a s m a este m a i v e c h e de-
C&l realitatea, iar î m b o g ă ţ i r e a fantasmei c u b o g ă ţ i i l e l u m i i de­
pun le de e x p e r i e n ţ a iluziei."
A c e a s t ă z o n ă i n t e r m e d i a r ă a iluziei, n e c h e s t i o n a t ă în pri-
\ II iţa faptului d e a fi fost creată d e b e b e l u ş s a u d e a fi fost a c -
i eptată ca o p o r ţ i u n e d e realitate p e r c e p u t ă , v a e v o l u a ulte-
i lor, in c a z u l fericit, spre o b i e c t u l tranziţional, u n alt c o n c e p t
i olebru p r o p u s d e W i n n i c o t t . C a z u l m a i p u ţ i n fericit este ace­
la in care şinele se d e z v o l t ă ca reacţie la ingerinţă, u n a dintre
i nnsecinţe fiind totala s c i n d a r e între viaţa interioară, r ă m a s ă
11 H (imunicabilă, şi şinele care se d e z v o l t ă b a z a t p e reacţie, u n
•.ine fals, lipsit de orice s e n t i m e n t d e a fi c u a d e v ă r a t viu.
î n c e e a c e p r i v e ş t e o b i e c t u l tranziţional, e l ia n a ş t e r e î n t o c ­
mai în acest regat al iluziei, atunci c â n d a d a p t a r e a m a m e i la
nevoile b e b e l u ş u l u i c r e e a z ă iluzia c ă există o realitate e x t e r n ă
i dre c o r e s p u n d e c u p r o p r i a capacitate a b e b e l u ş u l u i de a crea.
Bebeluşul p e r c e p e s â n u l d o a r î n m ă s u r a î n c a r e u n s â n ar p u ­
ii a li creat chiar aici şi a c u m . D i n această c l a s ă de e x p e r i e n ţ e
derivă î n viaţa a d u l t ă folosirea iluziei î n a r t ă şi în religie, c a şi
Orice altă e x p e r i e n ţ ă i l u z o r i e . W i n n i c o t t n e arată l u m e a per-
. i p t i b i l ă într-o n o u ă l u m i n ă , c a m o ş t e n i t o a r e a r e g a t u l u i ilu­
ziei, o l u m e pe care o h a l u c i n a n t s e c u n d ă de s e c u n d ă , c u o c a ­
pacitate dobândită de a acorda halucinaţia la percepţie, iar
a c e a s t a d o a r în m ă s u r a î n c a r e a d a p t a r e a m a m e i , s a u a per-
 14 D.W. W i n n i c o t t
s o a n e i c a r e a î n d e p l i n i t a c e a s t ă funcţie, a fost î n d e a j u n s d e
b u n ă p e n t r u a n e p e r m i t e să î n v ă ţ ă m acest proces. A c e s t e tex­
te s u n t m a i m u l t d e c â t o t e o r i e p s i h o p a t o g e n e t i c ă , e l e repre­
zintă a p r o a p e o c o s m o l o g i e .
In m o d e v i d e n t , a c e a s t ă i l u z i o n a r e are ca u r m a r e u n p r o ­
c e s g r a d a t d e d e z i l u z i o n a r e , care i n c l u d e printre c o n s e c i n ţ e l e
sale şi înţărcatul. A c e s t a p o a t e s u r v e n i în m o d n a t u r a l , ca u n
act s p o n t a n , s a u p o a t e să n u s u r v i n ă de fapt n i c i o d a t ă . M ă s u ­
r a în c a r e î n ţ ă r c a t u l p o a t e să s e p r o d u c ă „ d e la s i n e " e s t e în
directă legătură c u m ă s u r a în care p r o c e s u l de d e z i l u z i o n a r e
s u b i a c e n t p o a t e a v e a loc. Totul d e p i n d e d e felul î n c a r e c o n ­
stanţa m e d i u l u i p r i m i t i v d e îngrijire şi r e s p e c t i v a o b i e c t u l u i
tranziţional r e u ş e s c să c r e e z e c a d r u l p r o p i c e creşterii. întreru­
p e r e a alăptatului n u e s t e în nici u n fel e c h i v a l e n t ă î n ţ ă r c a t u ­
lui, a c e s t a din u r m ă se p o a t e realiza d o a r î n c a z u l î n care re­
n u n ţ a r e a la alăptat este u n efect al creşterii minţii i n d i v i d u l u i
într-o a s e m e n e a m ă s u r ă î n c â t l u m e a e x c l u s i v ă a s â n u l u i m a ­
t e r n să d e v i n ă n e î n c ă p ă t o a r e . C e i care a u e x p e r i e n ţ a m u n c i i
c u p a c i e n ţ i c u u n m o d d e funcţionare p r i m i t i v n u p o t să n u îi
d e a dreptate lui Winnicott, unii dintre aceştia p a r să n u fi avut
n i c i o d a t ă o c a z i a să e x p e r i m e n t e z e înţărcatul.
W i n n i c o t t n u d e s p a r t e p s i h i c u l de c o r p . C r e ş t e r e a n u este
u n a exclusiv psihică, a ş a c u m n u este nici u n a e x c l u s i v fizio­
logică. In b a z a acestei teorii, W i n n i c o t t se o p u n e d e s c h i s m o ­
d e i l o b o t o m i i l o r şi t e r a p i e i p r i n e l e c t r o ş o c u r i , c a r a c t e r i s t i c ă
anilor patruzeci. O i p o t e z ă m a i surprinzătoare chiar este aceea
c ă m i n t e a p o a t e fi în a n u m i t e m o m e n t e d u ş m a n u l i n d i v i d u ­
lui. Intelectul se d e z v o l t ă în î n c e r c a r e a d e a u m p l e golurile d e
a d a p t a r e ale m e d i u l u i la individ, iar acest f e n o m e n p o a t e m e r ­
ge p â n ă la o a d e v ă r a t ă prostituare a m i n ţ i i în s c o p u l protejă­
rii u n e i c o n t i n u i t ă ţ i a e x i s t e n ţ e i , aflată î n p e r i c o l . P a c i e n t u l
a j u n g e să-şi p r i v e a s c ă p r o p r i a m i n t e ca p e u n i n a m i c , c e r â n d
u n t r a t a m e n t care s ă o p r e a s c ă a c t i v i t a t e a a c e s t e i a s a u , d u p ă
c u m v e d e m în zilele n o a s t r e , d r o g â n d u - s e c u acele p s i h o t r o ­
p e c a r e a u acest efect, c u m ar fi h e r o i n a care d u c e la a n u l a r e a
m i n ţ i i i n d i v i d u l u i . P l â n g e r i l e p a c i e n t u l u i n e p o t c o n d u c e la
i d e e a c ă a m p u t e a l u p t a a l ă t u r i de el î m p o t r i v a a c e l e i m i n ţ i
persecutoare, multe curente terapeutice bazându-se pe aceas­
t ă i d e e , n u m a i c ă i n t e g r i t a t e a s i n e l u i p a c i e n t u l u i i n c l u d e şi
a c e a s t ă m i n t e . In c o n c l u z i e , încercarea d e a a n u l a m i n t e a pen­
tru a s a l v a i n d i v i d u l este lipsită d e şanse, cele d o u ă reprezen­
t â n d o unitate i n d i s o l u b i l ă , p s i h o - s o m a . A c e a s t ă a r g u m e n t a -
15
OPERE 1: De Za pediatrie la psihanaliză
|i.• destinată la v r e m e a ei descurajării lobotomiilor, dar e a
punte fi privită şi dintr-un p u n c t d e v e d e r e m a i m o d e r n , apli-
•.Iin 111 se în e g a l ă m ă s u r ă şi folosirii d r o g u r i l o r p s i h o t r o p e , şi
Hii i ni.i refer atât la cele de stradă, aşa-zis recreaţionale, cât şi
1
i • i ilhotropele de u z psihiatric.
* ) importantă p a r t e a textelor c u p r i n s e î n a c e a s t ă c a r t e ex-
pli mlează conceptele de b a z ă ale teoriei lui M e l a n i e Klein, ofe-
111 le un n o u î n ţ e l e s şi o n o u ă b o g ă ţ i e . W i n n i c o t t reia c o n -
i cpliil de poziţie depresivă, privindu-1 ca pe o fază d e integra-
I, i. c e a în care atât şinele cât şi p e r s o a n e l e exterioare c u care
li. ia c o n t a c t d e v i n întregi. A c e a s t ă p o z i ţ i e n u e s t e întot-
i u I I I , I a c h i z i ţ i o n a t ă c u f e r m i t a t e , î n v i a ţ a p s i h i c ă a oricărei
I i i ii.ii u' adulte p u t â n d e x i s t a m o m e n t e în care a c e a s t a s e re-
ii'i.i la o b i e c t e s a u atribute ale a c e s t o r a ca la o b i e c t e parţiale,
i II i. I.ile. S i n g u r a posibilitate d e a trăi experienţele în deplină-
i 11 ei i lor, din poziţia u n e i p e r s o a n e întregi, este c a l e a dificilă a
Integrării obiectelor noastre interne parţiale şi a dobândirii po-
Iţiei d e p r e s i v e , î n ţ e l e g â n d r e l a t i v i t a t e a şi p e r i s a b i l i t a t e a lu­
mii in care trăim.
I )i licultatea d e a susţine u n m o d d e funcţionare care s ă in­
cludă o înţelegere a acestei l u m i c a fiind degradabilă, în schim-
I i.i iv permanentă, o l u m e în care p u t e m răni, distruge şi la rân-
,liil nostru p u t e m fi răniţi şi c h i a r distruşi, a n t r e n e a z ă puter­
ii 1.1 • apărări, dintre care c e a m a i c o m u n ă este apărarea m a n i a ­
cală. A c e a s t a c o n s t ă î n î n c e r c a r e a d e a fugi din v i a ţ a p s i h i c ă
nr.pre c e a exterioară, î n c e r c a r e a d e a î n e c a î n vitalitate senti-
mcnlul de gol şi d e lipsă d e s e n s din interior. C u g r e u ar p u ­
ii ,i li găsită o explicaţie m a i e l o c v e n t ă şi o descriere m a i pre-
, I „ I a tendinţei g e n e r a l e a societăţii actuale. D u p ă lectura tex-
Iului dedicat apărării m a n i a c a l e , r ă m â n e m c u s e n t i m e n t u l c ă
Viftţa la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X I - l e a e d u c ă o a m e n i i n u în sen­
ul unei priceperi în a trăi, ci m a i m u l t în sensul învăţării u n o r
m,ii b u n e tehnici d e a n e a p ă r a m a n i a c a l d e a trăi, c u iluzia,
i lesigur aparţinând unei forme de sine fals universal, că aceas-
I.I ar li viaţa.
Una dintre întrebările care apar citind această carte este
„ u n d e a m p i e r d u t s a u c u m d e i g n o r ă m , î n zilele noastre, toa-
i.i această c u n o a ş t e r e ? " C u m se p u t e a î n ţ e l e g e în d e c a d e l e de
mijloc ale secolului X X - l e a a d e v ă r a t a d i m e n s i u n e a patologiei
I isihosomatice, atât î n p r a c t i c a m e d i c a l ă g e n e r a l ă cât şi în c e a
pc i< I iatrică, iar în zilele n o a s t r e să se caute iluzorii rădăcini so­
ma lire oricărei tulburări, p â n ă şi celor e v i d e n t p s i h o g e n e ? E x -
16 D.W. Wirvnicott

plicaţia poate c o n s t a î n t o c m a i în faptul că i g n o r ă m d i m e n s i u ­

nile apărării m a n i a c a l e , sau universalitatea ei. într-o l u m e care
m o ş t e n e ş t e vicisitudinile iluzionării n o a s t e p r i m i t i v e , p o a t e fi
mult mai simplu să ne iluzionăm că trăim decât să trăim cu
adevărat.
W i n n i c o t t n e oferă o teorie p s i h o p a t o g e n e t i c ă , d a r şi o. te­
orie c o r e s p u n z ă t o a r e a curei. A n a l i s t sensibil, c a p a b i l s ă tole­
reze regresia pacientului la tipul d e relaţie şi la m o d u l d e func­
ţ i o n a r e al p a c i e n t u l u i , cât ar fi a c e s t a d e primitiv, el le oferă
pacienţilor săi şi, î n acelaşi t i m p , n e ajută să o f e r i m şi n o i p a ­
c i e n ţ i l o r n o ş t r i a c e l m e d i u î n d e a j u n s d e b u n p e n t r u c a ei să
p o a t ă î n c e r c a u n n o u î n c e p u t . I c o n o c l a s t fără u n strop d e v i o ­
lenţă, el n e oferă c e r t i t u d i n e a faptului că, într-o l u m e lipsită
d e s p e r a n ţ ă , g o a l ă d e c o n ţ i n u t , p o t răsări m u g u r i i trăirii a d e ­
vărate, p e r s o n a l e .

Cătălin Popescu Partea întâi

 Capitolul I

0 observaţie
asupra normalităţii şi anxietăţii'
[1931]

acă v o m c â n t ă r i u n n u m ă r m a r e d e copii, v a fi u ş o r
Ş d e estimat greutatea medie pe grupe de vârstă. în
. « w ^ a c e l a ş i m o d se p o a t e stabili o m e d i e p e n t r u o r i c a r e
nil | larametru d e d e z v o l t a r e , iar u n test al n o r m a l i t ă ţ i i c o n s t ă
in n c o m p a r a valorile u n u i c o p i l c u m e d i a .
< » a s e m e n e a c o m p a r a ţ i e p o a t e oferi i n f o r m a ţ i i foarte inte-
i un le, dar există o c o m p l i c a ţ i e c e p o a t e apărea şi strica aceste
' li 11 Ic o c o m p l i c a ţ i e c a r e de o b i c e i n u este m e n ţ i o n a t ă î n li-
i c i a l u r a pediatrică.
I )oşi d i n t r - u n p u n c t d e v e d e r e p u r s o m a t i c o r i c e d e v i a -
ţii- d e la s t a r e a d e s ă n ă t a t e p o a t e fi c o n s i d e r a t ă a n o r m a l ă ,
i i i nu î n s e a m n ă c ă d i m i n u a r e a s ă n ă t ă ţ i i s o m a t i c e d a t o r a -
I . I t e n s i u n i i şi s t r e s u l u i e m o ţ i o n a l e s t e n e a p ă r a t c e v a a n o r ­
mal. A c e s t p u n c t d e v e d e r e , m a i d e g r a b ă s u r p r i n z ă t o r , n e -
• c i t i i explicaţii.
IV ntru a d a u n e x e m p l u m a i d e g r a b ă rudimentar, se î n t â m ­
pla des c a u n c o p i l d e 2 p â n ă la 3 ani s ă fie foarte s u p ă r a t la
Mlşterea u n u i frăţior s a u a u n e i surioare. P e m ă s u r ă c e sarci-
u i maniei avansează, sau când noul bebeluş apare, un copil
n ' l lână a t u n c i e r a r o b u s t şi n u a v e a nici u n m o t i v d e s u p ă r a -
ic, p o a t e d e v e n i n e f e r i c i t şi t e m p o r a r s l a b şi p a l i d , şi p o a t e
dezvolta şi alte s i m p t o m e , c a de e x e m p l u enurezis, furie, grea-
|,i, c o n s t i p a ţ i e , c o n g e s t i e n a z a l ă . D a c ă în a c e s t m o m e n t a p a r e
0 alertare organică - de exemplu, un episod de pneumonie,
de tuse c o n v u l s i v ă , o gastroenterită - atunci, este p o s i b i l să fie
0 Ci >i i v a l e s c e n ţ ă p r e l u n g i t ă excesiv.

1
I )in Clinical Notes on Disorders of Childhood (Observaţii clinice asupra tul­
burărilor din copilărie). Londra, Heinemann, 1931.
 20 D.W. Winnicott
Joan, în vârstă de 2 ani şi 5 luni, a fost singură la părinţi până
în urmă cu 13 luni, când i s-a născut un frate.
Joan fusese perfect sănătoasă până la acel eveniment, apoi a
devenit extrem de geloasă. Şi-a pierdut pofta de mâncare şi, ca
urmare, a slăbit. Când, de-a lungul unei săptămâni, nu a fost for­
ţată deloc să mănânce, nu a mâncat practic nimic şi a pierdut în
greutate. A rămas în această stare, este foarte iritabilă, şi mama ei
nu o poate părăsi fără a-i declanşa un atac de anxietate. Nu vor­
beşte cu nimeni şi noaptea se trezeşte ţipând, chiar şi de patru ori
pe noapte - visele propriu-zise nefiind clare (vrea pisicuţă etc).
Ciupeşte şi chiar muşcă bebeluşul, şi nu îi dă lucruri cu care
să se joace. Nu permite nimănui să vorbească despre bebeluş, ci
se încruntă şi până la urmă intervine în discuţie. Când a fost dusă
la creşă, s-a înfuriat foarte tare şi, neavând pe cine muşqa, s-a
muşcat singură, astfel încât a trebuit să fie luată înapoi acasă după
trei zile.
îi este frică de animale.
„Dacă-1 vede pe băiat în cameră, se agită până i se face rău."
Dacă i se dă ciocolată, o păstrează în gură până când ajunge aca­
să, apoi o scuipă afară pe toată.
în mod constant preferă bărbaţii femeilor.
Părinţii sunt oameni extrem de cumsecade şi copilul este un
copil adorabil şi perfect sănătos.
Astfel, dacă noul bebeluş nu ar fi apărut, împreună cu tot
ce implică aceasta pentru un copil, Joan ar fi rămas perfect să­
nătoasă, dar valoarea personalităţii ei ar fi fost într-o anumită
măsură diminuată prin faptul că ar fi pierdut o experienţă re­
ală la o vârstă potrivită. O astfel de întâmplare justifică afir­
maţia conform căreia poate fi mai normal pentru un copil să
fie suferind decât sănătos.
Un medic ce nu înţelege procesul care stă la baza unei ast­
fel de suferinţe va stabili un diagnostic şi va trata afecţiunea
ca şi cum ar fi determinată de cauze organice. Un medic care
ştie câte ceva despre psihologie va intui cauza care stă la baza
afecţiunii şi va încerca în mod activ să-şi ajute pacientul; de
exemplu, el va instrui părinţii să nu facă diferenţe în cum îşi
tratează copilul după venirea bebeluşului, va trimite copilul
să locuiască cu o mătuşă sau îi va sfătui pe părinţi să-1 lase pe
copil să aibă un animal de casă. Ca o măsură profilactică, îi va
sfătui pe părinţi să răspundă fără teamă la întrebările copiilor
despre de unde vin bebeluşii şi să se poarte în general fără an­
xietate.
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 21
Se poate merge şi mai departe şi spune că un medic care
ştie şi mai multe despre psihologie se va mulţumi cu o sim­
plă şedinţă de observare în care să nu facă nimic în afară de
a fi un bun prieten. Aceasta deoarece el înţelege că a expe­
rimenta frustrarea, dezamăgirea, pierderea a ceea ce este iu­
bit, împreună cu înţelegerea slăbiciunii şi a lipsei de impor­
tanţă personale, reprezintă o parte semnificativă în creşte­
rea unui copil şi, cu siguranţă, a-i permite copilului să de­
vină capabil să se descurce în viaţă fără ajutor ar trebui să
reprezinte un ţel important al educaţiei. Mai mult decât atât,
forţele determinante ale comportamentului atât al părinţi­
lor, cât şi al copilului sunt atât de ascunse, cu rădăcinile atât
de adânc în inconştient, încât încercările raţionale de a mo­
difica evenimentele sunt similare cu a-ţi scrijeli iniţialele pe
coloanele unei catedrale - nu fac decât să reflecte orgoliul
artistului.
Pentru a ilustra această „suferinţă normală" a fost ales
un exemplu evident, un exemplu care poate fi observat în
orice cabinet medical, în care sunt trataţi copii, de la naşte­
re până la vârsta şcolară. în timp ce această situaţie emoţio­
nală particulară apare doar cu o anumită frecvenţă, orice
copil trece prin situaţii emoţionale interne sau externe si­
milare, sau chiar mai supărătoare, pe care trebuie să le tră­
iască şi pentru care trebuie să descopere mijloace de a le
face faţă şi de a le modifica sau tolera. Când situaţiile rea­
le lipsesc, cele imaginare sunt întotdeauna prezente - în­
tr-adevăr acestea sunt adesea mai puternice - şi copilul nor­
mal nu este neapărat acela care trece prin primii ani de via­
ţă fără a demonstra existenţa conflictului emoţional, prin
vreo întârziere în dezvoltarea corporală sau prin vreo afec­
tare organică.
Acest aspect al formării de simptom este cel care îi per­
mite observatorului să întrezărească rădăcina imensului nu­
măr de afecţiuni pediatrice, iar rolul jucat de anxietate ar
trebui frecvent discutat în orice lucrare de pediatrie clinică.
O astfel de explicaţie a deviaţiilor de la normal prezintă
avantajul că nu contrazice nici un principiu biologic. Dacă
enurezisul ar fi explicat printr-o tulburare a hipofizei sau
tiroidei, ar rămâne de răspuns la întrebarea, cum se face că
aceste glande sunt afectate atât de frecvent în acest fel?
Dacă vomismentele cu caracter ciclic ar fi explicate urmă­
rind anumite teorii biochimice, următoarea întrebare ar tre-
22
D.W. Winnicott
bui pusă: cum de homeostazia biochimică este atât de uşor
de tulburat, când există atâtea dovezi privind stabilitatea
ţesuturilor animale? Acelaşi punct de vedere se aplică teo­
riei toxemice a oboselii, teoriei glicopenice în nervozitate,
precum şi teoriei conform căreia bâlbâială este datorată lip­
sei controlului respiraţiei. Toate aceste teorii reprezintă
fundături.
Teoria care explică aceste simptome, acordând respectul
cuvenit conflictului emoţional, nu numai că poate fi dove­
dită în cazuri individuale, dar este satisfăcătoare şi din punct
de vedere biologic. Aceste simptome sunt tipic umane şi
probabil cea mai mare diferenţă între om şi celelalte mami­
fere o reprezintă tendinţa mult mai complexă a omului de a
determina instinctele să servească, în loc să guverneze. Este
natural, prin urmare, să se cerceteze cauza afecţiunilor frec­
vente la om şi practic absente la animale plecând de la aceas­
tă tendinţă.
Atât vreme cât o dezvoltare normală conduce frecvent la
tulburări ale sănătăţii fizice, este clar că o cantitate anorma­
lă de conflict inconştient poate cauza tulburări organice şi
mai severe.
Deşi recunoaştem faptul că sănătatea imperfectă poate fi
ceva normal, din alt punct de vedere este legitim să folosim
tulburarea sănătăţii fizice drept un criteriu al sănătăţii im­
perfecte fiziologice şi, în consecinţă, să diagnosticăm difi­
cultăţile unui copil ca fiind de intensitate patologică în ca­
zul în care sănătatea fizică este atât de tulburată încât, di­
rect sau indirect, sănătatea este afectată mai mult decât tem­
porar sau este ameninţată însăşi viaţa.
In acelaşi timp este necesar a reaminti unui medic ce are
în grija sa un copil a cărui sănătate imperfectă se datorează
unei dezvoltări emoţionale dificile, că trebuie să fie într-o
permanentă alertă faţă de posibila existenţă a unei maladii
organice, nu numai pentru că aceasta (ex. encefalita, corea
etc.) ar putea coexista cu anxietatea sau ar putea chiar de­
clanşa anxietate, ci şi pentru că o slăbiciune persistentă da­
torată cauzelor emoţionale predispune fără îndoială la anu­
mite maladii, ca de exemplu tuberculoză şi pneumonie, prin
diminuarea rezistenţei generale. Prin toate acestea, medici­
na clinică devine mai complicată, dar în copilăria timpurie
pot fi rezolvate complicaţii care în viaţa adultă vor fi deve­
nit complexe dincolo de orice speranţă.
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 23
Anxietatea
Anxietatea este normală în copilărie. Pentru a ilustra una
sau alta dintre fazele anxietăţii, poate fi citată povestea a
aproape oricărui copil.
Caz
în cabinetul meu de la spital a intrat o mamă cu un băieţel de
2 luni în braţe şi cu o fetiţă de 2 ani de mână. Fetiţa părea speria­
tă şi a întrebat foarte tare: „N-o să-i taie gâtul, nu?" îi era teamă
că o să-i tai gâtul bebeluşului.
Băieţelul avea un ulcer al palatului moale şi, la o vizită ante­
rioară, îi spusesem mamei să nu-i lase la îndemână suzeta, deoa­
rece ulceraţia era evident întreţinută datorită frecării cauciucului
de palatul moale. Din întâmplare, mama deja încercase să o dez-
veţe pe fetiţă de suzetă şi o dată o ameninţase: „O să-ţi tai gâtul
dacă nu încetezi!", astfel încât fetiţa ajunsese la concluzia logică
conform căreia eu trebuia să fi dorit să tai gâtul bebeluşului.
Trebuie reamintit că este vorba despre o fetiţă sănătoasă şi de­
spre părinţi care, deşi săraci şi fără educaţie, erau oameni cumse­
cade, normali.
Pentru o vreme, atitudinea mea evident binevoitoare a reuşit
să o liniştească, dar până la urmă temerile au răbufnit din nou:
„N-o să-i taie gâtul, nu?" „Nu, dar o să ţi-1 taie ţie dacă nu te as-
tâmperi" i-a răspuns mama exasperată.
Această nouă lumină asupra situaţiei emoţionale nu a părut
să o afecteze pe copilă, dar după o jumătate de minut a spus:
„Vreau pipi" şi a trebuit să fie dusă în grabă la toaletă.
Acest episod poate fi folosit pentru a ilustra anxietatea de
zi cu zi din copilărie.
La suprafaţă apare iubirea pentru frăţior, speranţa ca el să
nu fie rănit, împreună cu o cerere de liniştire, adresată mamei.
La un nivel mai profund se află dorinţa de-a răni (datorată ge­
loziei inconştiente), însoţită de frica de a nu fi rănită într-un
mod similar, reprezentată în mod conştient prin anxietate. Ul­
tima remarcă a mamei a produs o anxietate mai profundă.
Aceasta s-a manifestat nu printr-o schimbare psihică eviden­
tă şi imediată, ci printr-un simptom somatic, în cazul de faţă
dorinţa urgentă de a micţiona.
Următorul caz, reprezentativ pentru o întreagă clasă, ilus­
trează debutul anxietăţii fără o cauză evidentă:
24 D.W. Winnicott
Lilian, în vârstă de 2 ani şi 6 luni, a fost adusă să mă vadă pen­
tru că în urmă cu o lună s-a trezit o dată ţipând, şi de atunci este
foarte nervoasă. Ea este singură la părinţi.
Naşterea ei a fost fără probleme, pe cale naturală. A fost alăp­
tată la sân până la 4 luni, când a fost trecută la biberon din cau­
ză că mama a dezvoltat un abces mamar. După înţărcare a fost şi
mai sănătoasă, fiind puţin saşie în timpul alăptării la sân.
S-a dezvoltat normal şi a fost foarte mulţumită. Dormea atât
de liniştită în pătuţul ei de lângă patul părinţilor, încât părinţii se
felicitau reciproc. S-a înţeles tot timpul extrem de bine cu ambii
părinţi.
Apoi, dintr-o dată, în lipsa oricărei schimbări observabile în
jurul ei, fetiţa s-a trezit la 6 dimineaţa, îngrozită, şi a spus: „Nu
există nici o bicicletă în camera asta!" şi de atunci este cu totul
alt copil. Noaptea, o latură a pătuţului trebuie lăsată jos pentru
ca ea să fie aproape de mama ei. De fapt, de mai multe ori chiar,
a trebuit să fie luată în patul părinţilor pentru că era foarte în­
spăimântată. Ziua este tot timpul speriată, nu o părăseşte pe
mama ei deloc, se ţine după ea tot timpul, chiar şi când coboa­
ră jos pentru a aduce apă. în loc de copilul mulţumit care era,
acum se plictiseşte repede de lucruri, pierzându-şi interesul pen­
tru jucăriile ei, rând pe rând. Pofta de mâncare, acum din nou
bună, a fost pentru câteva zile foarte scăzută. Tot timpul se ciu­
peşte, este fără astâmpăr şi de necontrolat. Nu există nici un
semn obiectiv al vreunei boli. Defeeaţia şi micţiunea sunt nor­
male.
Intre un an şi cinci ani sunt aşezate fundamentele sănătă­
ţii psihice şi tot între aceste vârste trebuie căutat nucleul psi-
honevrozei.
Importanţa sentimentelor din primii ani de viaţă poate fi
dovedită în cazul oricărei persoane în particular, în cursul unei
psihanalize şi, de asemenea, e ilustrată (după cum au arătat
Freud şi mulţi alţii) în toate formele de artă, în folclor şi în
religii.
Cunoaşterea acestor detalii ale dorinţelor şi conflictelor
subiacente inconştiente nu este de mare folos în clinică în mod
direct, cu excepţia tratamentului propriu-zis prin psihanaliză.
Adesea este însă necesar să ne dăm seama de intensitatea ten­
siunii şi stresului emoţional, chiar şi în cadrul dezvoltării emo­
ţionale normale, astfel încât să putem acorda atenţia cuvenită
rolului fundamental jucat de anxietate în etiologia sănătăţii
imperfecte şi a comportamentului anormal.
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 25
Când copilul ajunge la patru sau cinci ani, dorinţele şi te­
merile asociate poziţiei lui în relaţie cu cei doi părinţi, sau su­
rogatele lor, devin mai puţin intense, pentru a fi reaprinse la
pubertate.
La zece sau unsprezece ani copilul începe o nouă dezvolta­
re emoţională, în conformitate cu structura dezvoltării emoţio­
nale elaborată în copilăria timpurie, dar de data aceasta înso­
ţită de dezvoltarea fizică a organelor genitale şi, de asemenea,
de puterea conferită de vârstă de a săvârşi în realitate ceea ce
copilul mic poate să facă numai în fantasmă sau în joacă.
Pediatrul, profesorul, preotul au cele mai mari ocazii pen­
tru a observa succesul sau eşecul copiilor în această mare în­
cercare timpurie şi, în lipsa dorinţei de a recunoaşte puterea
forţelor implicate, fiecare va eşua în a înţelege manifestările
de eşec în a atinge idealul, fie acesta în domeniul sănătăţii, în­
văţăturii sau moralei.
Următoarele ilustrează un caz frecvent, în care simptome-
le sunt aparent datorate unor modificări în mediul înconjură­
tor:
Veronica era un copil sănătos şi normal până când, la vârsta
de un an şi cinci luni, mama ei s-a internat în spital pentru o lună.
Acum mama este acasă de o lună şi a adus fetiţa pentru o consul­
taţie, deoarece îi este rău, mănâncă foarte puţin, vomită după ce
mănâncă şi este nervoasă.
Cât timp mama a fost în spital, de copil a avut grijă o priete­
nă nemăritată, în vârstă de 43 de ani. Părea o femeie obişnuită,
dar se pare că modul în care s-a purtat cu fetiţa a fost marcat de
cruzime. De exemplu, păstra o curea pe masă ca o continuă
ameninţare la adresa copilului: cureaua urma a fi folosită dacă fe­
tiţa nu ar fi mâncat. Vecinii povestesc cum copilul obişnuia să
ţipe, refuzând mâncarea ca reacţie la aparenta pierdere a mamei.
Dar-acea femeie îndrăgea de asemenea copilul.
De-a lungul timpului petrecut cu această femeie, Veronica a
devenit din ce în ce mai nervoasă. De exemplu, tatăl ei a remar­
cat că părea înspăimântată să vină la el, deşi înainte nu îi fusese
frică niciodată. Când mama a venit acasă şi a încercat să repare
răul ce fusese făcut, nu a reuşit decât parţial. A trecut o perioadă
până când fetiţa a început să meargă la tatăl ei fără frică şi să îi
placă să se joace singură (este singurul copil, părinţii avuseseră
un alt copil/care a murit cu câţiva ani în urmă).
în afară de lipsa poftei de mâncare, simptom pentru care co­
pilul a fost adus să mă vadă, există şi dificultăţi de micţiune şi
26 D.W. Winnicott
defecaţie. în timp ce înainte micţiunea era normală, acum, în
timpul zilei, aceasta prezintă iminenţă şi frecvenţă crescute şi
enurezis, mai ales noaptea. De asemenea, constipaţia a devenit
persistentă.
La a doua vizită, mama îmi spune că fetiţa prezintă dureri la
micţiune şi de 3 zile refuză să defece. Urina nu este infectată, ci
este normală.
Mama explică de asemenea şi că numai încercarea de a spăla
regiunea perineală a copilului determină teroare, pe baza faptu­
lui că femeia obişnuia să introducă un deget în anusul copilului
pentru a stimula peristaltismul. „Nu poţi nici să arăţi copilului o
cutie cu vaselină."
înainte somnul era normal. Acum copilul se trezeşte frecvent
şi ţipă după mamă.
Totuşi nu este necesar ca trauma reală să aibă un efect no­
civ, după cum se va observa din cazul următor. Trauma care
produce efectul nociv este cea care corespunde unei pedepse
deja fantasmate.
Helen, în vârstă de un an şi trei luni, este adusă la mine pen­
tru că tuşeşte. Observ o cicatrice pe faţa anterioară a gâtului şi îmi
este povestită următoarea întâmplare:
Când fetiţa avea cu puţin peste un an, fratele ei, în vârstă de
doi ani, a profitat de un moment de neatenţie al mamei pentru a
încinge un vătrai şi a-1 înfige în gâtul fetiţei, cu puţin sub cartila­
jul tiroid. A făcut-o pur şi simplu din ciudă. El e mai degrabă un
copil vesel şi inteligent, deşi e capabil să răspundă la ameninţă­
rile mamei sale cu „Da' mai taci din gură!".
Fetiţa n-a plâns mult. A fost dusă la infirmerie, unde a fost ţi­
nută 6 săptămâni.
Fetiţa pare să nu fi fost prea afectată de această experienţă.
Nu există nici un simptom în legătură cu incidentul. Arată vese­
lă şi sănătoasă, şi nu manifestă o anxietate exagerată când acelaşi
frate îi smulge o jucărie din mână sau încearcă s-o provoace în
alte feluri în timp ce eu vorbesc cu mama ei.
în acest caz s-a întâmplat ca un vătrai încins înfipt în gât să
nu aibă nici un corespondent deja existent în mintea copilului. Ca
urmare, nu s-a putut observa până în prezent vreun efect nociv.
Aceasta nu înseamnă că, atunci când copilul va atinge un nivel
de dezvoltare emoţională mai avansat, anxietatea n-ar putea fi le­
gată retrospectiv de incident, care abia atunci va putea ajunge să
reprezinte pentru ea atacul crud care a fost.
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 27
Cazul lui Peggy este un exemplu evident de traumă ce a
cauzat un efect nociv doar pentru că a atins un punct sensibil.
Peggy, în vârstă de zece ani, era un copil foarte inteligent şi
vivace. A venit la mine din cauza unei schimbări petrecute după
ce un copil i-a strigat pe. stradă ceva legat de faptul că n-ar fi co­
pilul părinţilor ei. Această remarcă a unui prieten a produs o mare
schimbare în ea, astfel încât, în loc să rămână bună la învăţătură
şi pricepută la interpretarea de scenete muzicale în travesti (îm­
brăcată ca un băiat, cu joben şi baston), acum a devenit nervoa­
să, îşi frământă mâinile etc. Şi-a pierdut memoria şi interesul pen­
tru întâmplări, devenind chiar incapabilă să joace în piese. A în­
ceput să se sperie noaptea, să se ridice din pat şi să-şi bage capul
printre gratiile patului, strigându-i pe mami şi pe tati.
în acelaşi timp au crescut iminenţa şi frecvenţa micţiunilor şi
şi-a pierdut pofta de mâncare.
In conversaţia obişnuită prezenta goluri mari şi evidente de
memorie. Nu putea să-şi amintească nici măcar în mare ce i se în­
tâmplase înainte de şase ani. De fapt era adoptată, dar n-avea rost
să se vorbească despre asta pentru că ea era complet incapabilă
să înţeleagă despre ce era vorba. Adevărul a fost extras cu difi­
cultate de la mamă (dna B) care a spus că a evitat întotdeauna să
vorbească despre acest subiect cu copilul.
Dl şi dna B au avut un copil care a murit în urmă cu mai mulţi
ani. Peggy ştie despre el. Peggy este născută de sora dnei. B şi
este singurul copil al acesteia. Tatăl ei a murit imediat după ce ea
s-a născut, iar mama ei a neglijat-o. Dna B a avut grijă de Peggy
până când a împlinit doi ani, după care fetiţa a fost preluată de
clinica dr Barnardo până la vârsta de patru ani. Apoi dna B a
adoptat legal copilul, deci de şase ani Peggy stă cu dl şi dna B, ca
unicul lor copil, numindu-i „tată" şi „mamă". Intenţia era ca ea
să nu aibă niciodată motive de a pune la îndoială adevărul aces­
tei ficţiuni satisfăcătoare. Totuşi, din când în când, şi o dată când
Peggy avea cinci ani, o femeie (mama adevărată) apărea din se­
nin. Urma confuzie. O dată fereastra de la faţada casei a fost for­
ţată şi femeia a fost arestată.
Până când să râdă de ea prietenul ei, Peggy evitase cu succes
să facă faţă acestor fapte în mod conştient. A venit la mine timp
de şase săptămâni, câte o oră de două ori pe săptămână. în aceas­
tă scurtă investigaţie am putut să aflu câte ceva despre temerile
ei inconştiente.
Foarte puţini oameni cred într-adevăr în inconştient. Majori­
tatea mi-ar fi spus să tratez această fetiţă prin a-i câştiga încrede­
rea şi apoi a-i spune tot adevărul. Totuşi, această soluţie ar fi fost
28 D.W. Winnicott
futilă deoarece (1) nu ar fi acceptat faptele şi (2) deja se afla în po­
sesia lor.
De fapt materialul care a apărut în timpul investigaţiei suma­
re avea de-a face cu originea copiilor şi cu adevărul despre con­
cepţie şi coit. Aici pot să-mi imaginez că îmi sunt adresate două
critici, una spunând că o fată de zece ani în toate minţile nu se
gândeşte la astfel de lucruri, cealaltă că orice fată de zece ani ar
fi aflat deja singură, cel puţin în mare, răspunsul la aceste între­
bări. Adevărul era că, deşi prima dată când a venit să mă vadă
ignora în cel mai profund mod aceste probleme, pe măsură ce ne­
încrederea a dispărut, ea s-a lămurit singură, practic fără inter­
venţia mea. Observarea animalelor îi furnizase toate informaţiile
pe care şi le dorea, dar nu era dispusă să le accepte, preferând să
creadă că bebeluşii cresc în copaci ş.a.m.d.
Pe măsură ce a devenit capabilă să accepte adevărul, a deve­
nit de asemenea capabilă să-şi amintească lucruri pe care le ob­
servase şi, în acelaşi timp, simptomele determinate de remarca
prietenului au dispărut. Se abţinea din nou să înjure, se descurca
bine la şcoală şi putea iar să interpreteze scenete în travesti, iar
complicaţiile de acasă au devenit atât de neimportante încât nici
nu s-a mai ostenit să se mai gândească la ele.
Pare posibil ca tabu-ul impus de părinţi asupra problemelor
sexuale să fi fost un factor important în boala ei, mai important
decât natura neobişnuit de complicată a vieţii de familie pe care
o trăise. Prin contactul cu atitudinea mea faţă de problemele se­
xuale, care era relativ lipsită de anxietate, ea a devenit capabilă
să facă faţă materialului care era deja prezent în mintea ei. Cu alte
cuvinte, lucrul de care copilul a avut nevoie şi pe care 1-a primit,
a fost lămurirea sexuală. Cu toate acestea, nu am lămurit-o în
mod direct, ci doar am furnizat o tablă pe care ea şi-a scris cu cre­
ta propriile ei observaţii. Aceasta n-ar fi putut să aibă succes înr
tr-un timp atât de scurt dacă ea ar fi fost o fiinţă în mod marcant
nevrotică.
Simptom? ale anxietăţii
S-a observat că anxietatea produce sau este acompaniată
adesea de anumite simptome fizice. în mod frecvent, părinte­
le aduce copilul la consultaţie din cauza unui asemenea simp­
tom, de exemplu, din cauza frecvenţei micţiunilor sau creşte­
rii urgenţei micţiunii sau defecaţiei, simptome ce apar de mai
multe ori în aceste istorii de caz. Dacă nu este cercetată situa­
ţia emoţională, este posibil ca aceşti copii să fie diagnosticaţi
ca suferind de infecţii de tract urinar, viermi intestinali etc.
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 29
Următorul caz de isterie anxioasă este instructiv ca o con­
tinuare a introducerii în studiul acestor simptome şi semne fi­
zice ale anxietăţii.
Rosina are treisprezece ani. Este înaltă şi subţire şi are părul
lung, ondulat şi blond. Este extrem de inteligentă. Tatăl ei „per­
mite numai tratament medicamentos", fapt ce explică parţial lip­
sa de schimbare în starea ei de-a lungul unei perioade de cinci ani.
Mama ei este sănătoasă şi relativ sensibilă. Tatăl ei suferă de
isterie anxioasă severă şi a fost internat de trei ori într-un spital
psihiatric. Probabil în cazul său există o psihoză subiacentă. Nu
aveau alţi copii.
Rosina a fost născută cu o lună înainte de termen, după ce
mama ei avusese un travaliu de trei zile. Mama declară că trava­
liul a fost declanşat de raidul aerian asupra Londrei din 1917.
Mama spune că anxietatea Rosinei este legată doar de această tra­
umă a naşterii.
La o jumătate de oră după naştere, Rosina a plâns şi de atunci
încolo, a tot plâns. A fost nervoasă de la început, din momentul
în care a putut arăta semne de nervozitate. De la trei la optspre­
zece luni a avut convulsii minore fie trează, fie în timp ce dormea
şi, de asemenea, crize în timpul cărora se învineţea. In acest timp,
tatăl ei era la război.
A fost hrănită la sân (suplimentat) până la nouă luni. In pri­
ma copilărie a fost extrem de constipată, făcându-i-se injecţii frec­
vente din cauza aceasta până când a împlinit nouă luni. Chiar şi
în prima copilărie a avut „căderi nervoase", când pur şi simplu
zăcea în leagănul ei şi doctorul spunea că era epuizată din cauza
nervozităţii. La vârsta de doi ani a început să aibă pavor nocturn
frecvent.
La cinci ani, în ciuda nervozităţii, a început şcoala şi s-a des­
curcat relativ bine. La şcoală era plăcută şi, pe măsură ce se făcea
mai mare, datorită pasiunii ei pentru actorie era solicitată la spec­
tacole şcolare. Totuşi, treptat a renunţat la actorie deoarece emo­
ţia se termina întotdeauna cu o boală.
Am văzut-o prima dată când avea opt ani, fiind trimisă drept
caz de coree. Mişcările necontrolate nu erau totuşi nou apărute şi
nu semănau cu cele din coree. S-a recunoscut că agitaţia era un
semn exterior al anxietăţii interioare.
în acel moment, plângerile în ceea ce o privea erau că la şcoa­
lă răsturna cerneala şi acasă scăpa farfuriile din mână. Era tot
timpul nemulţumită. Noaptea transpira excesiv şi îi era foarte
frig. Somnul varia, uneori vorbea şi cânta în somn, alteori se tre­
zea înspăimântată. Nu existau semne obiective de boală.

o D.W. Winnicott
De-a lungul următorilor câţiva ani a suferit pe rând de nenu­
mărate simptome, unele evident psihologice, altele simulând di­
verse boli somatice. Nu a dezvoltat niciodată vreo boală somati­
că şi inima ei a rămas sănătoasă.
Durerile de picioare la nivelul gambelor şi al bolţii piciorului
au făcut să fie trimisă la mine, ca având reumatism. Nu existau
edeme ale articulaţiilor. în afară de aceste simptome mai prezen­
ta momente în care devenea extrem de iritabilă şi susceptibilă la
a cădea în extreme, după care plângea, îi părea foarte rău şi o du­
rea capul. Reumatismul nu a putut fi diagnosticat.
La scurt timp după aceea a fost trimisă la mine drept caz de
vomismente ciclice, emoţiile fiind întotdeauna urmate de crize bi­
liare şi prostraţie. Tatăl refuza să o lase să meargă într-o vacanţă
ce fusese aranjată în scopul de a estima rolul jucat de mediul în­
conjurător în boala ei. în ciuda faptului că lipsise mult de la şcoa­
lă, a trecut cu bine un examen în urma căruia a fost avansată cu
două clase. în acelaşi timp a început să prezinte două tipuri de
spasme.
La zece ani avea din nou dureri articulare şi a stat la pat un
timp destul de îndelungat. Era obosită, nemulţumită, nervoasă.
Statul la pat i-a accentuat nervozitatea. A devenit hipersensibilă
la zgomote. O simplă bătaie la uşă o terifia. Nu suporta să fie lă­
sată singură.
Inima ei era tot timpul supravegheată cu grijă. La zece ani a
existat o aritmie care s-a dovedit a fi datorată unor bătăi ventri­
culare premature. Imediat ce stetoscopul era pus pe piept apărea
o aversă de astfel de bătăi, după care nu mai apăreau decât rar.
Această situaţie a persistat ani de zile. Tot acest timp, posibilita­
tea unui reumatism articular subacut a necesitat un tratament
constând în odihnă, deşi acum se poate spune că nu era reuma­
tism (adică nu este susceptibilă la boală cardiacă reumatismală).
Wassermann negativ.
Mai târziu a fost adusă la mine datorită unor dureri ascuţite
în tot corpul, unei hiperestezii generalizate. I se puneau crampe
la mâini, era foarte excitabilă, prezenta tendinţa de a se sprijini
de orice. După ce mânca grăsimi era susceptibilă la a i se face
greaţă. Uneori avea un apetit excesiv şi trebuia să fie oprită din
mâncat.
Când a împlinit unsprezece ani, a început să leşine des. Sufe­
rea de „dureri de inimă" ascuţite şi repetate, pseudoangină, care
o făceau să plângă. Se întâmpla să i se facă brusc foarte cald şi să
transpire profund sau i se făcea deodată rău la ora două noaptea
şi putea fi găsită rece şi tremurândă, aceste crize fiind strâns aso­
ciate cu coşmaruri. Ziua clipea fără întrerupere. în tot acest timp,
V.Dela pediatrie la psihanaliză 31
OPERE
pielea ei devenise sensibilă şi îi apăreau uşor pete eritematoase
care erau foarte iritante.
în jurul vârstei de 12 ani a venit din cauza durerilor de cap şi
a nervozităţii continue. îi venea să muşte. Avea ticul de a tuşi tot
timpul. Dacă era lăsată singură, i se întâmplau ceea ce ea numea
„grozăvii teribile".
Şcoala a devenit prea mult pentru ea. Ceda, zăcea într-o sta­
re de prostraţie zile întregi, şi era atât de sensibilă la zgomot, în­
cât „fâsâitul hârtiei era prea mult pentru ea". Se trezea frecvent
într-o anxietate extremă, văzând şerpi peste tot.
în acest moment încă dormea în dormitorul părinţilor şi toa­
te încercările de a modifica acest lucru au eşuat, în parte din ca­
uza reticenţei părinţilor de a renunţa la plăcerea de-a avea pe ci­
neva pe care să-1 facă gelos, în parte datorită înseşi fricii copilu­
lui de a fi lăsat singur.
Ziua îi era groază de autobuze, tramvaie şi trenuri. Orice că­
lătorie o făcea să vomite. A vomitat într-o miercuri şi apoi deve­
nise îngrozită de zilele de miercuri, doar pentru că îi reaminteau
de vomitat.
A devenit excesiv de anxioasă la vederea insectelor, astfel în­
cât nu mai putea merge în grădină. Cădea des din picioare. Dacă
ducea o umbrelă, o scăpa în mod constant. Ura să fie întrebată
orice, preferând să mărturisească singură dacă făcuse vreo gre­
şeală sau ceva ce nu trebuia făcut.
Această descriere a simptomelor Rosinei trezeşte în cititor o
senzaţie de greaţă. Se pare că acest copil trebuie că este atât de
bolnav încât ajunge să fie neinteresant. Dar de fapt, în ciuda con­
flictelor interne nefericite care îi absorb din ce în ce mai multă
energie, Rosina pare să încerce din greu să fie normală şi nu este
neatractivă. Are ambiţii şi scrie povestiri ce indică un talent na­
tural, deşi este teribil de inhibată.
S-a spus destul pentru a arăta că sănătatea somatică este
adesea perturbată în copilărie ca urmare a unor factori non-so-
matici. In continuare vor fi descrise mai în amănunt moduri­
le în care copiii nervoşi şi iritabili pot suferi de tulburări se­
cundare ale sănătăţii somatice.
Modificări somatice datorate unor cauze emoţionale
Unul dintre efectele somatice ale anxietăţii este tendinţa de
a slăbi. Aceasta se poate datora parţial unei rate crescute de
32 D.W. Winnicott
metabolizare şi numeroşi copii anxioşi pot să mănânce uneori
enorm de mult şi în mod obsesiv, rămânând totuşi slabi. Ade­
sea copiii anxioşi nu apreciază mâncarea obişnuită şi sunt
aduşi la doctor din cauza lipsei apetitului.
Anxietatea omniprezentă este, fără îndoială, principala ca­
uză a scăderii în greutate, dar, atunci când şi somnul este tul­
burat de pavor nocturn, există adiţional o debilitate crescută
datorată lipsei de somn sănătos. Trebuie reamintit că anxieta­
tea manifestă poate să nu fie prezentă ziua astfel încât, dacă nu
ar exista coşmarurile sau reacţiile exagerate la evenimente obiş­
nuite - cum ar fi săritura unui câine sau apariţia unei locomo­
tive cu aburi -, ar exista prea puţine dovezi ale adevăratei stări
emoţionale. Pe de altă parte, copilul poate fi anxios de-a lun­
gul întregii zile, speriat de un ciocănit la uşă sau de vederea
unui păianjen, îngrijorat când tatăl întârzie să se întoarcă de la
serviciu sau deranjat de orice demonstraţie de ostilitate (acci­
dente, certuri între părinţi, pedepsirea animalelor sau a altor
membri ai familiei, păpuşi stricate etc.) In asemenea situaţii ca­
uza debilităţii este evidentă pentru orice observator.
O atare combinaţie de pierdere în greutate, paloare, predis­
poziţie la stări febrile, transpiraţii, leşinuri, dureri de cap mi-
grenoase şi dureri şi junghiuri în corp determină doctorul să
suspecteze o boală somatică. Dificultatea unui diagnostic este
frecvent crescută de faptul că astfel de copii pot avea o tem­
peratură de 37,5 grade în momentul în care sunt aduşi la ca­
binet.
In timp ce în urmă cu câţiva ani aceşti copii erau catalo­
gaţi ca „pre-tuberculoşi", acum sunt consideraţi „pre-reuma-
tici" de către cei ce nu recunosc anxietatea ca factor. Prezintă
adesea „dureri crescânde", dureri şi junghiuri în muşchi şi li­
gamente sau în piept şi pereţii abdominali, ceea ce face ca re­
umatismul subacut să pară cu atât mai probabil. Inima hiper-
activă, probabil dilatată în timpul examinării, duce la ţinerea
copilului la pat ca fiind suspect de reumatism, dar în realita­
te nu există nici un reumatism şi odihna la pat este un trata­
ment nepotrivit pentru această situaţie.
Un alt set obişnuit de simptome cauzate de anxietate in­
clude mişcări necontrolate, compulsia de-a face tot timpul ceva
şi incapacitatea de a sta cuminte la masă. Copiii astfel afectaţi
sunt o sursă de îngrijorare pentru părinţi şi profesori, şi în ase­
menea cazuri, doctorul face frecvent greşeala de a pune un
diagnostic de coree. Mişcările necontrolate afectează copilul
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 33
în întregime şi nu sunt mai marcate unilateral (la nivelul mâi­
nii şi piciorului de o anumită parte), ca în debutul coreei. Tra­
tamentul prin odihnă la pat este foarte nepotrivit pentru un
copil agitat care nu are coree (vezi capitolul II „Mişcări necon­
trolate"). Creşterea frecvenţei şi urgenţei micţiunilor este obiş­
nuită la copiii agitaţi. La baza acestei situaţii se află anxieta­
tea asociată cu bătaia primită pentru masturbare.
Starea de anxietate este întotdeauna prezentă sau latentă
la asemenea copii, dar nu este obligatoriu ca simptomele să
apară tot timpul. Simptomele tind să apară sub formă de cri­
ze, mai mult sau mai puţin regulat repetate, alternând cu in­
tervale de sănătate. In acest fel, repetarea colicilor sau cram­
pelor la aceşti copii poate produce un tablou ce simulează des­
tul de bine o apendicită subacută şi a dus la îndepărtarea unui
mare număr de apendici inocenţi. Sau, accelerarea tranzitului
intestinal la aceşti pacienţi duce la un fals diagnostic de coli­
tă, iar clismele colonice pot transforma o iritabilitate destul de
inofensivă a colonului într-o maladie gravă de colon. Dacă s-ar
cunoaşte diagnosticele potrivite, un asemenea colon ar scăpa
fără tratament local.
Celia, în vârstă de nouă ani, provine dintr-o familie sănătoa­
să. Are trei surori, toate mai mici decât ea. Mama ei este bâlbâi­
tă.
Din când în când are nişte crize în care o doare capul foarte
tare şi vomită foarte mult. La început se înroşeşte, apoi trece la o
paloare cadaverică. Concomitent cu vărsăturile, cască foarte des.
De asemenea, o doare tot pieptul. Voma este verde şi apoasă şi
conţine rar mâncare. S-a remarcat că în timpul crizei urina conţi­
ne un sediment alb, câteodată se asociază o creştere în frecvenţa
şi urgenţa micţiunilor. După criză, ea trece aproape imediat la sta­
rea de sănătate. Câteodată în timpul crizelor devine „isterică", râ­
zând şi plângând, şi apoi zăcând într-o stare de prostraţie. Crize­
le nu sunt frecvente, un grup de crize a fost separat prin 10 luni
de un altul.
Este toată un neastâmpăr - acest lucru este remarcat mai ales
în timpul meselor. „Nu stă locului deloc." Deşi un copil vesel, este
predispusă la a fi nervoasă. Aflând că urma să meargă la un doc­
tor, a devenit atât de anxioasă încât „nu o mai lăsa pe mama ei să
se mişte de lângă ea nici măcar să se ducă să se spele". Merge la
culcare devreme, dar rămâne trează ore întregi, se plânge de du­
reri de cap, „dureri debilitante". „Mă simt de parcă cineva îmi
ciopârţeşte ceafa." Nu există nici un semn obiectiv de boală.
34 D.W. Winnicott
Dacă intervalele dintre crizele de vărsături sunt regulate şi
vărsăturile sunt severe, se aplică denumirea de „vomismente
ciclice". Tocmai acest nume a condus la ideea greşită cum că
vomismentele repetate pot fi o boală în sine. De fapt ele sunt
un simptom al anxietăţii subiacente - cu excepţia cazurilor
unde este prezentă o cauză somatică clară (cum ar fi unele for­
me de ocluzie intestinală, apendicită subacută, pielită).
La copiii anxioşi durerile de cap, adesea demne de califi­
cativul „migrenoase", pot fi recurente. In unele dintre aceste
cazuri este relativ clar că durerile de cap sunt rezultatul con­
gestiei sinusurilor frontal sau etmoidal, în alte cazuri însă nu
pare să opereze nici un mecanism de acest fel. Se pot asocia
crize convulsive.
Un alt mod de manifestare a excitaţiei copiilor anxioşi este
reprezentat de congestia nazală şi paranazală periodică. Este
ca şi cum ei simt nevoia să-şi manifeste furia dar, nefiind ca­
pabili să-şi permită asta (datorită intensităţii sentimentului),
devin congestionaţi în diverse locuri. Congestia nasului cau­
zează uscăciunea mucoaselor, ceea ce duce nu numai la dis­
confort, la dezvoltarea crustelor şi la scobitul în nas, ci este şi
o stare nocivă. Membrana mucoasă în starea sa naturală este
umedă şi probabil că atunci când se usucă este o barieră mai
puţin eficientă împotriva infecţiilor. Plecând de la aceasta, se
poate sugera o posibilă explicaţie a răcelilor repetate ale copi­
ilor nervoşi şi hiperexcitabili, şi ale celor care sunt cocoloşiţi
sau stimulaţi fizic tot timpul de către cineva.
în aceeaşi situaţie cu congestia nazală este şi tendinţa la
epistaxis.
De obicei, copiii predispuşi la astm dezvoltă într-o anumi­
tă măsură atacuri de astm în legătură cu anxietatea - adică în
relaţie cu excesul de excitaţie ce depăşeşte capacitatea de des­
cărcare, în unele cazuri, acesta este factorul important. Copiii
anxioşi sunt predispuşi la a face atacuri de dispnee sau difi­
cultăţi de respiraţie, asociate cu atacuri de anxietate, care nu
rar sunt catalogate eronat drept astm.
Mulţi copii sunt aduşi la doctor deoarece prezintă o ten­
dinţă la leşin, mai ales la şcoală în timpul rugăciunii de dimi­
neaţă, sau când statul în picioare este obligatoriu într-o came­
ră în care este cald sau în care sunt mulţi copii. Aceasta poate
părea să confirme sau poate duce la o suspiciune de boală car­
diacă şi poate determina un doctor să ţină la pat, pentru lungi
perioade de timp, un copil care este de fapt sănătos.
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 35
Un băiat a fost adus la mine din cauză că a leşinat la şcoală.
Fusese diagnosticat cu „anemie, posibilă boală cardiacă reuma­
tismală". De fapt, el leşinase pentru că, în timpul orei de citire,
fusese rostit cuvântul „sânge" şi nu putuse să se gândească la sân­
ge fără a trăi o anxietate extremă din cauza înţelesului acestui cu­
vânt pentru el. Din punct de vedere somatic era perfect sănătos.
în mod asemănător, tendinţa de a avea crize epileptice nu
este tot timpul independentă de starea emoţională a pacien­
tului. Copiii predispuşi la epilepsie pot, mai ales în stadiile
foarte timpurii, să facă o criză atunci când un alt copil ar fi fost
furios sau îngrozit. în unele cazuri, crizele sunt declanşate
doar de situaţii de tensiune emoţională şi, în cazuri extreme,
pot apărea doar în punctul culminant al unui pavor nocturn
puternic. De asemenea, un atac de panică poate apărea atât de
brusc din nimic, încât este suspectată o criză epileptică, deşi
nu există nici o tendinţă la atacuri convulsive reale. Recunoaş­
terea acestui fapt este importantă, pentru că tratamentul cu
bromură pentru o lungă perioadă de timp, care reprezintă un
beneficiu îndoielnic şi pentru un epileptic, este sigur foarte no­
civ pentru un copil care este doar anxios, şi deci nu obligato­
riu bolnav.
Se cuvine aici să încercăm să desluşim, în măsura în care
sunt înţelese, mecanismele prin care o boală somatică este si­
mulată sau chiar produsă de nişte cauze aflate în viaţa emo­
ţională a copilului. Se va admite de la prima vedere că multe
depind de capacitatea copilului de a tolera cantitatea de an­
xietate existentă. Capacitatea de a tolera anxietatea variază, ca
şi gradul şi conţinutul anxietăţii.
Orice tulburare somatică ce poate fi produsă prin hipnoză
poate fi de asemenea întâlnită în clinica medicală. Puterea in­
conştientului asupra corpului abia începe să fie luată în con­
siderare, dar se pare că este adevărat că: metabolismul poate
fi redus până aproape de oprire, căderea dinţilor poate fi în­
târziată, rănile pot fi împiedicate să se vindece şi părul poate
cădea, toate doar ca rezultat al unor dorinţe adânc înrădăci­
nate. De asemenea, se pare că uneori iritaţiile pot să nu se vin­
dece doar din cauza unei lipse generale de interes din partea
copilului, şi a ţesuturilor, pentru a trăi. Un nou interes îl poa­
te reînvia atât pe copil, cât şi puterea de vindecare a ţesuturi­
lor. Şi alte ţesuturi în afara pielii prezintă variaţii ale puterii
de vindecare asociate cu dorinţa copilului de a trăi (de exem-
36 D.W. Winnicott
piu, în convalescenţa după pneumonie). Este relativ sigur că
lipsa unei gratificări orale satisfăcătoare poate încetini dezvol­
tarea infantilă şi poate produce întârzierea mersului, mişcări
stângace, întârzierea vorbitului, absenţa capacităţii de a se juca
şi de a stabili contacte cu oamenii. Mecanismele implicate aici
nu sunt clare.
Mai bine înţelese sunt modificările de organ datorate exci­
taţiei. Fantasmele erotice sunt în mod normal însoţite de erec­
ţie şi sensibilizarea glandului penian (sau clitoridian) pe tot
parcursul copilăriei şi adolescenţei, şi că orgasmul complet, cu
plăcere culminantă, modificări vasomotorii şi mişcări corpo­
rale ritmice, urmat de prostraţie şi transpiraţii şi dorinţa de a
dormi apare la copiii normali, inclusiv la cei foarte mici.
Unul dintre efectele anxietăţii legate de materialul fantas­
mei este apariţia unei întârzieri în stadiile iniţiale ale actului
şi, în consecinţă, este posibil să apară încercări obsesive de
masturbare, cu scopul de a compensa lipsa încrederii în sine,
care rezultă din inhibiţie.
Efectele acestei excitaţii prelungite pot fi împărţite în hi-
peremie, hiperestezie şi instabilitate vasomotorie.
Se poate observa la un băiat faptul că penisul său este tot
timpul flasc şi pieiea scrotului necontractată. Această lipsă de
susţinere a testiculelor, combinată cu o hiperemie generaliza­
tă a părţilor moi, determină nevralgia acestor regiuni sau sen­
zaţia de atârnare de care se plâng uneori băieţeii. Hipereste-
zia continuă a glandului poate face jocurile dificile, deoarece
frecarea cu pantalonii devine intolerabilă. Balanita şi adeno-
patia inghinală sunt asociate cu aceste evenimente, iar tulbu­
rarea corespunzătoare în cazul fetiţelor include probabil
scurgerile vaginale obişnuite.
Dar formele de masturbare nesatisfăcătoare duc şi la efec­
te mai îndepărtate, iar acestea au ca model hiperemia anală
asociată cu hiperestezia tractului urinar, a muşchilor şi a liga­
mentelor, care acompaniază regresia la fantasme aparţinând
stadiilor pregenitale ale dezvoltării emoţionale.
Un corp ce este tulburat de excitaţii prelungite are tendin­
ţa să dezvolte hiperemie locală. Un nas înfundat este exem­
plul obişnuit, dar aproape orice ţesut poate suferi o modifica­
re ce corespunde erecţiei ţesutului erectil.
Altă tendinţă este înspre sensibilizarea pielii, care duce la
iritaţie anală, la o reacţie urticariană generală, la iritaţie, sau
la urticarie spontană.
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 37
Modificările vasomotorii ale pielii se manifestă prin pete
ale pielii în părţile declive, prin edeme ale gleznelor, prin „cir­
culaţie proastă" şi prin anumite modificări ale tendinţei nor­
male la sângerare din rănile pielii.
Pentru a ilustra aceste încercări de a sugera cum funcţio­
nează mecanismele implicate în producerea unor tulburări so­
matice, vor fi examinate pe rând ochiul, nasul şi gâtul.
Ochii
Lipsa de vedere isterică, simbolizând orbirea (pedeapsă
pentru a se fi uitat). Fără modificări somatice.
Anxietatea faţă de vederea bună (sentiment inconştient
de vină), testare constantă a propriilor ochi ducând la obosi-
rea muşchilor oculari, purtarea ochelarilor pentru defecte mi­
nore (având drept consecinţe deteriorarea aspectului fizic,
neutralizarea sentimentului de vină, o sănătate generală mai
bună pe de altă parte, ochelarii sunt resimţiţi ca fiind „şme­
cheri").
Un copil, într-o stare de excitaţie parţială, privind la obiec­
te interzise pentru a obţine excitaţie, cu ochii obosiţi probabil
din cauza în parte a hiperemiei, în parte a efortului suplimen­
tar implicat în a muta privirea datorită conflictului - („vreau
să văd" şi „nu vreau să văd").
Clipire obsesiónala, altă metodă de a face faţă sentimentu­
lui de vină pentru a se fi uitat.
Blefarită cronică întreţinută prin frecarea ochilor în secret
(echivalent de masturbare).
Nasul
Tulburarea principală este reprezentată de congestie dato­
rită excitaţiei continue, direct asociată cu congestia şi excitaţia
anală şi cu fantasme de o anumită natură. Asemenea fantas­
me sunt pline de cruzime şi sunt asociate cu dorinţe extrem
de distructive de care copilul nu este conştient.
Hiperemia duce la
- Senzaţia de nas înfundat, obiceiul de a-şi trage nasul,
tendinţa la epistaxis.
- Obstrucţie în calea aerului, respiraţie pe gură.
- Uscăciunea membranei mucoase, cu formarea de crus­
te şi posibilă creştere a susceptibilităţii la infecţii.
 38 D.W. Winnicott
- Obstrucţie în calea secreţiilor sinusale cu creşterea ten­
siunii sinusale şi dureri de cap consecutive, ca şi pre­
dispoziţie la sinuzită. în plus, infecţia sinusală la ase­
menea indivizi nu se remite uşor, şi tinde să se repete.
De obicei, cu congestia nazală se asociază sensibilitatea
crescută a membranei mucoase nazale şi scobitul în nas. Dis­
trugerea membranei mucoase, ducând chiar la hemoragie, re­
flectă cruzimea materialului fantasmatic asociat de care, to­
tuşi, copilul este în cea mai mare parte inconştient. Tendinţa
părinţilor de a atribui viermilor intestinali scobitul în nas re­
prezintă o înţelegere intuitivă din partea lor cum că scobitul
în nas simbolizează de fapt masturbarea anală.
Gâtul
Mutism isteric şi afonie (fără modificări somatice). Acestea
au o valoare simbolică directă pentru subiect.
Uscăciunea datorată anxietăţii, senzaţia de durere în gât,
răguşeala cu mucus lipicios (dorinţa de a bea apă pentru a di­
minua uscăciunea).
Anxietatea poate asocia tendinţa de a imita din gât tot ce
se vorbeşte, muzica şi chiar zgomotele. Aceasta duce la obo­
seală şi exagerează uscăciunea şi răguşeala. Mulţi oameni,
atunci când citesc, trebuie să urmărească ce citesc prin mişcări
ale corzilor vocale, ca şi cum ar citi cu voce tare. Aceasta duce
la o voce obosită şi stă la baza sfaturilor date în mod frecvent
cântăreţilor cum că nu ar trebui să citească înainte de un reci­
tal. O situaţie anxiogenă creşte oboseala gâtului şi pare clar că
prin acest simptom se face faţă unei cantităţi mari de ostilita­
te inconştientă.
Această stare poate fi folosită ca simptom isteric (pedeap­
să prin pierderea vocii frumoase, uşurarea sentimentului de
vină dat de vocea frumoasă) de către un pacient care nu ar
dezvolta afonie isterică.
De sine stătător sau asociată acestor tulburări, poate exis­
ta tendinţa de a-şi drege glasul în mod obsesional. în măsura
în care aceasta tinde să înrăutăţească vocea, va fi de asemenea
o autodistrugere.
Uneori un băiat aflat la pubertate nu poate să folosească
noua sa putere de a vorbi cu voce de bărbat, trebuind fie să
vorbească în falset, fie să imite inconştient vocea unei fete sau
femei cunoscute. Aceasta poate duce la oboseala gâtului şi
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 39
este aproape sigur asociată cu un gât de tip anxios. într-o ma­
nieră similară, o fată poate vorbi cu o voce groasă şi imita vo­
cea de bărbat, eventual a unui bărbat cunoscut, dar aceasta
este mai puţin probabil să fi asociată cu modificări somatice
secundare.
Cele mai multe dintre aceste formări de simptom, cum ar
fi maladiile somatice, pot fi folosite de către un copil (în mod
inconştient) pentru satisfacerea dorinţelor inconştiente şi ne­
utralizarea unui sentiment de vină (de asemenea inconştient).
Sau, un copil poate să se specializeze, ca să spunem aşa, în­
tr-o tendinţă morbidă sau alta, în funcţie de interesul acor­
dat maladiei (ca atunci când doctorul îi pune un nume inte­
resant sau recomandă o formă interesantă de tratament). De
asemenea, neajunsurile rezultate din simptom şi din trata­
mentul lui sunt adesea deosebit de potrivite pentru neutra­
lizarea vinei, cum de exemplu tahicardia împiedică (după
cum nu ar trebui) plăcerea sportului, care unui băiat îi este
foarte drag, dar care îl face să se simtă vinovat atunci când
are succes sau cum durerile de cap recurente (care nu sunt
datorate defectelor de vedere) opresc o fată să citească cărţi­
le pe care le citeşte în speranţa sau cu teamă că ar putea oferi
lămuriri sexuale.
Din cauza tendinţei de a transforma un muşuroi de an­
xietate într-un munte de isterie, este esenţial ca doctorii să
obţină o înţelegere clară a tabloului anxietăţii obişnuite, pen­
tru că este important ca asemenea copii sănătoşi fizic, dar in­
stabili emoţional, să nu fie etichetaţi ca suferind de reuma­
tism, apendicită cronică, colită etc. şi să fie ţinuţi în pat - poa­
te chiar pentru mai multe luni - sau chiar să fie supuşi unei
operaţii.
Mai mult decât atât, înţelegând gestionarea unui copil an­
xios, care de obicei înseamnă observaţie inactivă şi fără anxie­
tate din partea doctorului, însănătoşirea poate fi în multe cazuri
grăbită.
Cauze somatice de nervozitate
în acest studiu al cauzelor obişnuite ale nervozităţii s-a pus
accentul pe fundamentul non-somatic. Fundamentul non-so-
matic este cel care de obicei este ignorat, datorită reticenţei
 OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 41
40 D.W. Winnicott

doctorilor şi a altor oameni de a recunoaşte inconştientul şi de Anxietatea ce maschează maladii somatice

a admite importanţa şi intensitatea erotismului şi agresivită­
ţii din copilărie. Bolile somatice adevărate pe care le poate dezvolta un co­
Maladiile somatice înseşi pot tulbura profund starea psi­ pil nervos pot fi mascate de simptomele anxietăţii. Nu numai
hologică a unui pacient. Un exemplu frecvent întâlnit al aces­ că starea febrilă creşte susceptibilitatea pentru tulburări emo­
tei afirmaţii este furnizat de pacienţii febrili care temporar vor­ ţionale dar, de asemenea, un copil poate fi atât de alarmat de
besc fără sens, devin surescitaţi de vizita unei rude sau pot apariţia unei dureri sau de starea de rău, încât simptomele ce
chiar deveni maniacali. Uneori, singura manifestare clinică a apar ca urmare a stării de alarmă pot masca boala reală, ca de
pneumoniei este mania acută sau delirul. exemplu bolile cardiace reumatismale, gripa, tuberculoza co­
Bolile creierului sunt capabile să producă tulburări de com­ loanei vertebrale sau a şoldului, poliomielita.
portament de orice grad, şi pot afecta fericirea, eficienţa, inte­ Mai mult decât atât, anxietatea poate duce la un examen
ligenţa sau viteza gândirii pacientului afectat. Un exemplu obiectiv incomplet, ca atunci când lupta împotriva examină­
obişnuit este corea, care cauzează instabilitate emoţională, re­ rii cu spatula îl determină pe medic să rateze un diagnostic de
acţii exagerate şi control fluctuant. difterie, sau ca atunci când teama copilului de a fi dezbrăcat
Encephalitis lethargica, ca urmare a naturii sale epidemice, împiedică găsirea nodulilor reumatismali sau găsirea unei boli
poate oricând să devină o cauză obişnuită de personalitate al­ cardiace sau a unei inflamaţii peritoneale. în ultimul rând, un
terată datorită bolii cerebrale. în urma encefalitei pot apărea copil nervos poate părea plin de energie şi viaţă, când de fapt
la un individ anterior normal comportamente imorale, antiso­ el sau ea se află într-o stare fizică ce pe un copil mai normal
ciale, nevrotice sau psihotice, în principal prin modificarea for­ l-ar face să se afle într-o stare de prostraţie şi epuizare, ideea
ţelor ce determină fiinţele umane normale să fie mai mult sau de boală simbolizând ceva atât de încărcat de vină, încât a fi
mai puţin civilizate. Maladia cerebrală strică acest echilibru bolnav devine ceva imposibil pentru acest copil.
delicat.
în afară de coree, o creştere a nervozităţii acompaniază şi
reumatismul articular, fie el acut sau subacut. Aceasta suge­
rează nişte întrebări interesante ce pot fi formulate după cum
urmează:
Reumatismul articular acut cauzează instabilitate emoţio­
nală? Nervozitatea predispune la reumatism articular acut?
Există copii nervoşi a căror nervozitate ar putea fi cauzată de
un reumatism articular ce nu se manifestă momentan în nici
un alt fel (absenţa artritei, carditei, coreei etc.)?
1. Prima propoziţie este fără îndoială adevărată şi în general
acceptată.
2. Nu este sigur că nervozitatea predispune la reumatism ar­
ticular acut.
3. Trebuie admis ca o posibilitate ca, în cazuri rare, instabili­
tatea emoţională să fie datorată reumatismului articular
acut înainte de apariţia artritei, carditei etc. Aceasta ar re­
prezenta o modalitate neobişnuită de debut al reumatis­
mului. Reumatismul latent nu este totuşi o cauză obişnui­
tă de nervozitate. >

Capitolul I I
1 Câteodată există o istorie d e debut în u r m a u n u i e v e n i m e n t
Mişcări necontrolate
[1931]
n m o d obişnuit, în cabinetele de medicină generală,
^ s u n t întâlnite trei tipuri d e m i ş c ă r i n e c o n t r o l a t e : m i ş c ă -
-rile n e c o n t r o l a t e d a t o r a t e excitaţiei a n x i o a s e , ticurile şi
corea. D i a g n o s t i c u l diferenţial între tipurile d e m i ş c ă r i n e c o n ­
trolate e s t e o p r o b l e m ă i m p o r t a n t ă , d e v r e m e c e u l t i m u l tip,
care e s t e m a i p u ţ i n o b i ş n u i t d e c â t celelalte d o u ă , este asociat
c u o probabilitate a r e u m a t i s m u l u i articular acut şi a bolii car­
d i a c e . O g r e ş e a l ă p o a t e î n s e m n a fie c ă u n c o p i l c a r e n u e s t e
p r e d i s p u s la b o l i cardiace este ţinut î n p a t c â n d i-ar fi m a i b i n e
să s e mişte, fie c ă u n c o p i l c u coree este p e d e p s i t la şcoală pen­
tru u n n e a s t â m p ă r care n u este sub c o n t r o l v o l u n t a r şi p u s s ă
facă exerciţii şi s ă j o a c e j o c u r i a t u n c i c â n d i n i m a ar trebui e x ­
t r e m d e m e n a j a t ă . O r i c a r e din a c e s t e greşeli e s t e regretabilă.
D i n fericire, fiecare tip d e mişcare necontrolată prezintă niş­
te trăsături caracteristice, astfel că, p r e s u p u n â n d c ă s u n t e m su­
ficient d e atenţi, n - a r trebui s ă e x i s t e d e c â t rar î n d o i e l i a s u p r a
diagnosticului.
Agitaţia anxioasă obişnuită
N e a s t â m p ă r u l o b i ş n u i t n u are u n s u b s t r a t o r g a n i c , n u are
vreo l e g ă t u r ă c u corea, şi deci nici c u bolile cardiace reumatis­
m a l e ; c e l m a i b i n e e s t e s ă n u fie tratat şi, p e c â t p o s i b i l , n i c i
observat.
D e o b i c e i acest n e a s t â m p ă r o b i ş n u i t n u a p a r e c a u n l u c r u
n o u , ci, c a s ă s p u n e m a ş a , face p a r t e d i n n a t u r a c o p i l u l u i , ş i
O P E R E 1: De la pediatrie la psihanaliză 43
ilin acest m o t i v p o a t e fi diferenţiat d e c o r e e şi d o a r p e b a z a
anamnezei.
> i • a fost atât d e excitant s a u atât d e a n x i o g e n î n c â t c o p i l u l n u
i-a p u t u t face faţă, ideea din spatele e v e n i m e n t u l u i p r o d u c â n d
s e n t i m e n t e p e c a r e c o p i l u l le-a găsit i n t o l e r a b i l e . U n a s e m e ­
nea e v e n i m e n t p o a t e fi p r e a b r u s c s a u n e a ş t e p t a t , c a a t u n c i
c â n d o rafală de v â n t d e s c h i d e fereastra s a u c â n d s e trânteşte
uşa, şi t o t u l e s t e n e c l a r . O p r e a m a r e frică s a u furie p o a t e fi
e v o c a t ă de u n e v e n i m e n t o a r e c a r e , c u m ar fi l ă m u r i r e a s e x u ­
ală nedorită, v e d e r e a părinţilor î m p r e u n ă î n pat s a u asistarea
la o ceartă între adulţi, n a ş t e r e a u n u i frăţior s a u a u n e i surioa­
re, v e d e r e a u n u i o m c u u n picior p a r a l i z a t s a u a u n e i p r o t e z e
dentare e t c , etc. (Şi corea poate d e b u t a d u p ă u n a s e m e n e a
eveniment anxiogen sau după o epuizare mentală, ca în cazul
unui e x a m e n . )
A c e ş t i c o p i i excitaţi, n e a s t â m p ă r a ţ i , t r e b u i e tot t i m p u l să
facă c e v a sau să m e a r g ă undeva. Excitaţia d u c e imediat la creş­
terea n e a s t â m p ă r u l u i ( d u p ă c u m se î n t â m p l ă şi î n c o r e e ) . In
v r e m e c e m i ş c ă r i l e c o r e e i p o s e d ă copilul, m i ş c ă r i l e c o p i l u l u i
a n x i o s fac p a r t e din efortul lui de a c o n t r o l a a n x i e t a t e a . C o p i ­
lul este „tot o iritaţie", este neliniştit, g a t a d e rele, d a c ă apare
vreo clipă î n care să n u aibă ce face, şi este i m p o s i b i l la m a s ă ,
m â n c â n d c a şi c u m c i n e v a ar v r e a să-i ia m â n c a r e a din faţă,
sau fiind p r e d i s p u s să deranjeze p a h a r e l e s a u să v e r s e ceaiul,
astfel încât toată l u m e a v a fi b u c u r o a s ă să-i r ă s p u n d ă afirma­
tiv la întrebarea: „Pot s ă m ă ridic de la m a s ă ? "
S u n t întâlnite toate tipurile d e variaţii: u n c o p i l este insu­
portabil a c a s ă , d a r c u m i n t e c a u n î n g e r la şcoală, altul este tri­
m i s d e către profesor la d o c t o r d r e p t c a z d e c o r e e , î n t i m p ce
părinţii n u au o b s e r v a t nici o a n o m a l i e .
C o n d i ţ i a s u b i a c e n t ă este a n x i e t a t e a şi, d e o b i c e i , s e întâl­
n e s c şi alte d o v e z i d e anxietate. C e l m a i c o m u n s i m p t o m adia­
c e n t este creşterea urgenţei şi frecvenţei micţiunii. P o a t e exis­
ta şi i n t e n s i f i c a r e a n e v o i i d e a d e f e c a , c u s a u fără colici, s a u
d o a r crize d e colici s e v e r e , c a u z â n d p a l o a r e şi prostraţie, dar
scurte. S o m n u l este, d e obicei, neliniştit. P o a t e exista, d e ase­
m e n e a , o lipsă a p a r e n t ă de n e v o i e d e s o m n , astfel încât copi­
lul este u l t i m u l care m e r g e seara la c u l c a r e şi p r i m u l care se
trezeşte dimineaţa. S o m n u l poate fi tulburat de p a v o r nocturn,
deşi acesta este m a i caracteristic copiilor „ a n x i o ş i " d e c â t aces­
tor c o p i i „ a g i t a ţ i " , p e n t r u că aceşti c o p i i s u n t h i p e r e x c i t a b i l i
 44 D.W. W i n n i c o t t
sau „agitaţi", m a i d e g r a b ă d e c â t a n x i o ş i , a d i c ă speriaţi de lu­
cruri, o a m e n i , î n t u n e r i c , d e a fi lăsaţi s i n g u r i etc. B i n e î n ţ e l e s ,
aceste d o u ă situaţii c o e x i s t ă frecvent.
U n a s e m e n e a c o p i l îşi face prieteni, se j o a c ă n e b u n e ş t e toa­
tă ziua şi este cel m a i a d e s e a fericit, deşi d e v i n e iritat d a c ă este
oprit din activitate. U n a s e m e n e a t a b l o u a m i n t e ş t e d e n e n u ­
m ă r a ţ i c o p i i între c i n c i şi z e c e ani, slabi şi aţoşi, iuţi la m i n t e
şi n e r ă b d ă t o r i .
M i ş c ă r i r e p e t a t e - ticuri
Este, d e a s e m e n e a , o e x p e r i e n ţ ă d e zi c u zi s ă te întâlneşti
c u mişcări repetate - clipit, tresăriri ale capului, ridicatul u m e ­
rilor - la copii fizic sănătoşi. A n u m i t e m i ş c ă r i , p r o b a b i l iniţial
destinate u n u i a n u m i t s c o p , a u d e v e n i t u n act obsesiv. F a p t u l
că este repetată e x a c t a c e e a ş i m i ş c a r e p e r m i t e e x c l u d e r e a c o ­
reei şi n e a s t â m p ă r u l u i obişnuit dintre diagnostice. U n tic p o a ­
te persista c â n d u n copil dezvoltă şi coree s a u p o t apărea ticuri
şi la copii excitabili. E v i d e n t , condiţiile locale t r e b u i e s c inves­
tigate - d e e x e m p l u u n e x a m e n oftalmologie în c a z u l clipitu­
lui - d a r a n o m a l i a a p a r ţ i n e n e v o i i i n t e r n e d e a e f e c t u a a c t u l
în m o d r e p e t a t astfel c ă , d a c ă u n tip d e m i ş c a r e d i s p a r e , cel
m a i p r o b a b i l v a a p ă r e a u n altul. C e l m a i b u n t r a t a m e n t e s t e
cel d e a lăsa m i ş c a r e a n e o b s e r v a t ă . E a p o a t e s ă persiste, dar în
c a z u l a c e s t a o r i c u m e a n u ar fi fost afectată de v a r i a t e l e trata­
m e n t e ce se p r e s c r i u î n m o d obişnuit.
Corea
N i m i c n u este m a i u ş o r d e c â t d i a g n o s t i c u l u n u i c a z clasic
de coree pentru cineva familiarizat cu tabloul bolii. Copilul
pare agitat datorită mişcărilor neintenţionate ale diverşilor
m u ş c h i , n i c i o m i ş c a r e nefiind repetată, nici o p a r t e a c o r p u ­
lui nefiind c o m p l e t liniştită. Vorbirea se precipită şi d e v i n e n e ­
i n t e l i g i b i l ă , m e r s u l d e v i n e p e r i c u l o s , c h i a r şi a sta î n t i n s p e
spate este o treabă dificilă. Instabilitatea e m o ţ i o n a l ă se m a n i ­
festă prin z â m b e t e b r u ş t e a l t e r n â n d c u p l â n s n e c o n t r o l a t .
R ă s p u n s u r i l e e x p l o z i v e caracteristice se manifestă c â n d c o ­
p i l u l e s t e p u s să s c o a t ă l i m b a şi a p o i l ă s a t s ă o t r a g ă la l o c .
D a c ă , a t u n c i c â n d c o p i l u l î n c e a r c ă s ă se ţină d e d e g e t e l e d o c -
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 45
lorului, d o c t o r u l forţează alternativ m â n a c o p i l u l u i î n p r o n a -
ţi< • si supinaţie, c o p i l u l c o r e i c tinde să-şi d e a d r u m u l şi s ă se
prindă din n o u c â n d p o z i ţ i a este s h i m b a t ă p e n t r u a se ajunge
in noua poziţie. U n c o p i l care n u suferă d e coree p o a t e m e n ­
ii ne o priză e g a l ă şi c o n t i n u ă î n t i m p u l m i ş c ă r i l o r p a s i v e ale
antebraţului. U n c o p i l c u coree, în afara c a z u l u i î n care m i ş c ă ­
ri le sunt prea s m u c i t e p e n t r u a permite ţinerea u n u i creion, v a
I rage pe hârtie o linie ce v a d e m o n s t r a atât u n control n e r e g u ­
lat, cât şi o s u p r a c o m p e n s a r e . D a c ă u n copil coreic d ă asculta­
re cererii d e a î n t i n d e m â i n i l e î n faţă c u d e g e t e l e răsfirate şi
întinse, este tipic c a m â i n i l e s ă fie flexate d e la î n c h e i e t u r i şi
degetele h i p e r e x t i n s e . D a c ă m i ş c ă r i l e s u n t m a i p r o n u n ţ a t e d e
o parte, p e a c e a p a r t e a c e a s t ă p o z i ţ i e a m â i n i l o r şi d e g e t e l o r
este m a i m a r c a t ă .
Există, de asemenea, o calitate unică a mişcărilor coreice
care s f i d e a z ă o r i c e d e s c r i e r e , astfel î n c â t c o r e a t i p i c ă d e v i n e
u n a dintre b o l i l e d i a g n o s t i c a t e i m e d i a t ce c o p i l u l e s t e văzut.
D e altfel, în s p i t a l , m o m e n t u l i d e a l d e a d i a g n o s t i c a c o r e a
uşoară este d e m u l t e ori a t u n c i c â n d e s t e c o n s u l t a t u n alt p a ­
cient, iar c o p i l u l coreic, care p â n ă a t u n c i n u ştia d e b o a l a s a , '
aşteaptă la r â n d s ă fie c o n s u l t a t .
C o r e a este o m a l a d i e s o m a t i c ă a ţesutului c e r e b r a l a s o c i a ­
tă în m o d intim c u faringoamigdalita, artrita şi cardita r e u m a ­
tismală. M o d i f i c ă r i l e ţ e s u t u l u i c e r e b r a l p r o b a b i l c ă s u n t m a i
m u l t d e tip e d e m a t o s , d e c â t inflamator, p e n t r u c ă n u r ă m â n
niciodată s i m p t o m e s a u s e m n e p e r m a n e n t e .
R e c u p e r a r e a d u p ă c o r e e p o a t e fi aşteptată c u î n c r e d e r e şi,
c â t e o d a t ă , p o a t e fi u ş o r g r ă b i t ă d e aspirină. S i n g u r u l p e r i c o l
vine de la c a r d i t a r e u m a t i s m a l ă asociată. M a j o r i t a t e a crizelor
d e c o r e e n u a u c o m p l i c a ţ i i , d a r a u t e n d i n ţ ă la r e c u r e n ţ e şi,
p â n ă la u r m ă , artrita s a u c a r d i t a r e u m a t i s m a l ă a p a r î n l o c u l
coreei s a u în asociaţie c u ea. E s t e p u ţ i n n e o b i ş n u i t ca o cardi­
ta s ă c o m p l i c e c o r e a la u n c o p i l care n u are s a u n u a a v u t la
un m o m e n t dat e d e m e articulare r e u m a t i s m a l e .
î n m o d tipic c o r e a d e b u t e a z ă într-o zi, c u p a r e z a b r a ţ u l u i
şi piciorului d e o parte asociată c u m i ş c ă r i involuntare ale ace­
luiaşi b r a ţ şi picior. F i e p a r e z a , fie m i ş c ă r i l e p o t a p ă r e a s i n g u ­
re la debut. Se întâmplă relativ rar ca mişcările să fie simetrice la
debut, c u toate c ă se g e n e r a l i z e a z ă d u p ă c â t e v a zile. C â t t i m p
m i ş c ă r i l e sunt l o c a l i z a t e , n i c i o d a t ă n u afectează m e m b r u l su­
perior de o parte şi cel inferior d e cealaltă, şi se î n t â m p l ă foar­
te rar c a m i ş c ă r i l e o b s e r v a t e la n i v e l u l u n u i m e m b r u să n u fie
 46 D.W. W i n n i c o t t
î n s o ţ i t e d e m i ş c ă r i d e m o n s t r a b i l e şi la n i v e l u l celuilalt m e m ­
bru de aceeaşi parte.
P a r e z a e s t e şi m a i e v i d e n t ă d a t o r i t ă n e c o o r d o n ă r i i şi, d e
a s e m e n e a , efortul voluntar p r o d u c e u n r ă s p u n s în acelaşi timp
întârziat şi exploziv. A t u n c i c â n d n u are l o c n i c i o încercare de
m i ş c a r e v o l u n t a r ă , î n t r e g u l corp sau d o a r părţile în p r i n c i p a l
afectate se m i ş c ă în m o d c o n s t a n t . O r i c â n d e s t e p o s i b i l , copi­
lul t r a n s f o r m ă m i ş c a r e a într-una c u s c o p , c a şi c u m i-ar fi ru­
şine că se m i ş c ă fără rost.
„De regulă, extremităţile pot fi cu greu ţinute nemişcate, fie şi
pentru un moment. Ele efectuează tot timpul mişcări împrăştia­
te şi uimitoare contorsiuni. Umerii sunt câteodată ridicaţi, câteo­
dată lăsaţi, capul lăsat într-o parte, mai mult sau mai puţin rotat.
Muşchii faciali participă şi ei, ochii sunt alternativ închişi şi des­
chişi, fruntea încreţită şi rapid netezită la loc, colţurile gurii răsu­
cite într-o parte sau alta..." (Henoch, 1889, p. 197.)
A t â t a t i m p cât c o r e a este prezentă, copilul r e a c ţ i o n e a z ă în­
t r - u n m o d e x a g e r a t la t o a t e e v e n i m e n t e l e e m o ţ i o n a l e , iar
această instabilitate emoţională persistă în multe cazuri luni
s a u ani d u p ă ce c o r e e a s-a r e m i s . A c e e a ş i m o d i f i c a r e p s i h i c ă
se întâlneşte şi î n a n u m i t e c a z u r i d e r e u m a t i s m articular acut,
c h i a r şi î n l i p s a m i ş c ă r i l o r coreice.
Există şi alte lucruri interesante despre coree, chiar d a c ă ele
n u ajută la p u n e r e a diagnosticului. C o r e a afectează trei fete la
u n băiat, d e ş i n u pare s ă existe n i c i u n m o t i v p e n t r u acest fa­
voritism. Pe de altă parte, neastâmpărul obişnuit este m a i
frecvent întâlnit la b ă i e ţ i d e c â t la fete. C o r e a p r e z i n t ă o oare­
care s e z o n a l i t a t e , în t i m p ce n e a s t â m p ă r u l o b i ş n u i t şi ticurile,
nu. C o r e a a p a r e î n relaţie c u statutul social şi condiţiile d e trai,
n e a s t â m p ă r u l o b i ş n u i t şi ticurile s u n t ubicuitare.
î n u n e l e cazuri, crizele d e c o r e e a p a r repetat şi fără să aso­
cieze v r e o d a t ă c u artrită s a u cardită r e u m a t i s m a l ă . într-un caz,
la o fată, c o r e a a s u r v e n i t d e z i u a ei m a i m u l ţ i a n i la r â n d . S e
p a r e că, p â n ă la u r m ă , v a fi posibil să s e p a r ă m dintr-o sută de
c a z u r i d e coree u n p r o c e n t care n u v a d e z v o l t a manifestări re­
u m a t i c e , d a r î n p r e z e n t a c e s t l u c r u n u e s t e posibil, şi toţi c o ­
piii c u c o r e e t r e b u i e s c trataţi ca p o t e n ţ i a l i b o l n a v i cardiaci.
N u e x i s t ă nici u n t r a t a m e n t p e n t r u c o r e e în afara o d i h n e i
la pat şi evitării t e n s i u n i i e m o ţ i o n a l e . î n t r - u n s a l o n spitalicesc
p o a t e fi r e c o m a n d a b i l ă i z o l a r e a p a t u l u i , d a r n u şi d a c ă acest
O P E R E 1: De la pediatrie la psihanaliză 47
lucru îl face p e copil s ă s e s i m t ă a n x i o s , c a şi c u m ar fi p e d e p ­
sit. A c a s ă t r e b u i e găsită o c a m e r ă în c a r e ceilalţi c o p i i să n u
poată d a b u z n a şi p r o d u c e excitaţie. O îngrijire liniştită şi în­
ţelegătoare p o a t e face m u l t e , iar în t i m p u l c o n v a l e s c e n ţ e i tre­
buie furnizată o o c u p a ţ i e p e n t r u d e g e t e şi h r a n ă p e n t r u m i n ­
te, c a în o r i c e b o a l ă î n d e l u n g a t ă . U n i i c o p i i t o l e r e a z ă o d i h n a
foarte g r e u p e n t r u că în pat n u p o t să-şi f o l o s e a s c ă m e c a n i s ­
m e l e o b i ş n u i t e d e a face faţă anxietăţii p r o d u s e d e g â n d u r i l e
lor. T r e b u i e r e a m i n t i t c ă , p e n t r u u n astfel de c o p i l , p r e z e n ţ a
u n u i p ă r i n t e p r e a i u b i t o r p o a t e r e p r e z e n t a i n d i r e c t , p r i n sti­
mulare, o formă de tortură, c a z în care ar fi d e aşteptat c a acel
c o p i l s ă se î n s ă n ă t o ş e a s c ă m a i r e p e d e î n altă p a r t e d e c â t a c a ­
să. D e obicei t o c m a i acest părinte prea iubitor v a fi cel care n u
va p u t e a tolera p l e c a r e a c o p i l u l u i d e acasă, fie şi p e n t r u b i n e ­
le acestuia.
T r a t a m e n t u l m e d i c a m e n t o s este nesatisfăcător, l u c r u susţi­
n u t d e m u l ţ i autori.
C h i a r netratată, c o r e a se remite a p r o a p e î n t o t d e a u n a . Sin­
g u r a c o m p l i c a ţ i e s e r i o a s ă e s t e reprezentată d e b o a l a c a r d i a c ă ,
iar p e n t r u a c e a s t a n u se c u n o a ş t e n i c i u n t r a t a m e n t î n afara
odihnei.
Discuţie asupra diagnosticului
D e ş i c o r e a p o a t e fi a p r o a p e î n t o t d e a u n a u ş o r d i a g n o s t i c a ­
tă, n u este n e o b i ş n u i t ca m i ş c ă r i l e n e c o n t r o l a t e d e altă n a t u r ă
să fie l u a t e d r e p t c o r e e şi d i n a c e a s t ă c a u z ă este a v a n t a j o s s ă
se facă u n r e z u m a t al detaliilor diagnosticului diferenţial, chiar
c u riscul repetiţiei.
într-un caz tipic de agitaţie c o m u n , n e a s t â m p ă r u l face par­
te d i n n a t u r a c o p i l u l u i . E s t e afectat c o p i l u l în î n t r e g i m e . D e
obicei, în asociaţie c u m i ş c ă r i l e , a p a r e o o a r e c a r e creştere a ur­
genţei şi frecvenţei micţiunilor. Prin opoziţie, o cercetare aten­
tă a istoriei d e b u t u l u i c o r e e i propriu-zise v a d e z v ă l u i , d e obi­
cei, faptul că u n c o p i l m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n n o r m a l a d e v e ­
nit agitat la un m o m e n t relativ b i n e definit. A p r o a p e î n t o t d e a ­
u n a se v a afla c ă m i ş c ă r i l e la d e b u t au afectat m â n a şi p i c i o ­
rul, m a i m u l t d e o parte d e c â t d e cealaltă. A d e s e a e x i s t ă o pa­
r e z ă a s o c i a t ă şi a c e a s t ă p a r e z ă aparţine î n t o t d e a u n a m â i n i i şi
p i c i o r u l u i m a i agitate, a d i c ă p a r e z a şi m i ş c ă r i l e n e c o n t r o l a t e
s u n t a s o c i a t e . D e r e g u l ă , m i c ţ i u n e a n u e s t e afectată.
 48
D.W. Winnicott
D u p ă c â t e v a zile, c â n d c o p i l u l se află la pat într-un spital
s a u o creşă, aceste lucruri p o t fi m u l t m a i p u ţ i n e v i d e n t e şi se
p o a t e c a unilateralitatea şi p a r e z a să fi trecut.
Istoria d e b u t u l u i ticurilor n u este i m p o r t a n t ă p e n t r u diag­
n o s t i c - se poate c a mişcările să fi apărut b r u s c sau d u p ă o spe­
rietură, sau să fie asociate c u modificări ale t e m p e r a m e n t u l u i .
Ticurile s p a s m o d i c e s u n t î n m o d particular deranjante p e n t r u
cei care le văd.
D e obicei, deci, este posibil ca d i a g n o s t i c u l de c o r e e să fie
pus doar după anamneză. D a c ă mişcările sunt tipice, dar
a n a m n e z ă neobişnuită, atunci diagnosticul de coree trebuie pus
la îndoială. D i a g n o s t i c u l u n u i n e a s t â m p ă r obişnuit este d e obi­
cei uşor, dar, în u n e l e cazuri, m i ş c ă r i l e n e c o n t r o l a t e s e a m ă n ă
atât de m u l t c u cele din coree, încât d i a g n o s t i c u l p o a t e fi p u s
d o a r printr-o a n a m n e z ă atent efectuată. P r e z e n ţ a u n o r s e m n e
cardiace ce d u c la s u s p i c i u n e a d e cardită r e u m a t i s m a l ă , v e c h e
s a u n o u ă , este a d e s e a r e s p o n s a b i l ă d e restricţia inutilă şi nefe­
ricită a activităţii, în c a z u l u n u i copil anxios ce n u este coreic.
E s t e n e c e s a r s ă a c c e n t u ă m aici faptul c ă t e r m e n u l „ p r e c o -
r e i c " n u are nici u n înţeles în stadiul actual al cunoaşterii. N e ­
a s t â m p ă r u l o b i ş n u i t n u p r e d i s p u n e la c o r e e în m o d direct şi
n u e x i s t ă n i c i o r e l a ţ i e î n t r e t i c u r i şi c o r e e . E s t e a d e v ă r a t c ă
u n e o r i c o r e a a p a r e în relaţie c u stresul e x c e s i v (de e x e m p l u
examenele şcolare) sau poate debuta d u p ă o sperietură, dar
l e g ă t u r a d i n t r e c o r e e şi s t ă d u i n ţ a c o p i l u l u i d e a se d e s c u r c a
b i n e , s a u reacţia lui la s p a i m ă , n u este î n c ă înţeleasă. C u toa­
te acestea, corea este o m a l a d i e cerebrală organică şi apare atât
la copiii n o r m a l i , cât şi la c e i excitabili şi n e r v o ş i , fără discri­
m i n a r e . In prezent, î n efectuarea d i a g n o s t i c u l u i diferenţial, ti­
curile, n e a s t â m p ă r u l obişnuit şi corea trebuie să fie c o n s i d e r a ­
te fără legătură.
M i ş c ă r i l e a t e t o z i c e a s o c i a t e c u a n u m i t e m a l a d i i ale s i s t e ­
m u l u i n e r v o s c e n t r a l n u s u n t uşor d e c o n f u n d a t c u corea. Pe
d e altă p a r t e , encephalitis lethargica e p i d e m i c ă acută p o a t e de­
b u t a c a o c o r e e g e n e r a l i z a t ă , destul de g r e u d e diferenţiat cli­
n i c d e o c o r e e obişnuită.
U r m ă t o r u l c a z ilustrează s u c c e s i u n e a n e o b i ş n u i t ă : t r a u m ă
- c o r e e - cardită şi artrită r e u m a t i s m a l ă .
Lily a fost bine până când, la opt ani, a trecut prin două spe­
rieturi într-o săptămână: a fost lovită de o bicicletă şi altă dată i-a
fost frică să vină acasă din cauză că un bărbat şi o femeie o urmă-
OPERE l-.Dela pediatrie la psihanaliză 49
reau (situaţie probabil imaginată de ea, aceasta însă nefăcând-o
mai puţin anxiogenă). Cam tot atunci a început să prezinte insta­
bilitate, mai ales la nivelul mâinii şi piciorului stâng. A slăbit şi a
devenit palidă. La câteva săptămâni după toate acestea s-a plâns
la un moment dat că o dor mâinile.
începând de la sperieturi, ea s-a simţit îngrozitor. De aseme­
nea, din când în când, vorbea ciudat, nu putea să pronunţe cu­
vintele cum trebuie. Somnul era normal, cu excepţia unor zvâr-
colituri şi o „agitaţie a membrelor". Nu fusese niciodată nervoa­
să şi nu avusese niciodată pavor nocturn.
Antecedente patologice personale: avusese pojar şi o dată făcuse
amigdalită. N-a avut dureri progresive. Amigdalele nu au fost
scoase.
Antecedente heredo-colaterale: era unul din cei opt copii, din care
unul avusese reumatism articular acut.
La examenul obiectiv, în afara unei uşoare febre (37,5°C), nu au
mai fost găsite alte semne pozitive. Mişcările erau tipice pentru
coree, deşi uşoare, şi inima nu prezenta nici o problemă.
Evoluţie: mişcările s-au remis rapid dar au rămas mai eviden­
te pe partea stângă decât pe cea dreaptă. In timpul odihnei la pat
i-a înţepenit gâtul, probabil o artrită reumatică. Amigdalele erau
foarte mici şi sănătoase. De fapt, la prima inspecţie arăta ca şi cum
ar fi fost scoase.
După trei luni copilul se făcuse bine aparent şi inima rămăse­
se neafectată.
Nu a mai venit patru luni, însă apoi a revenit imediat ce i-a
fost rău, aparent în urma unei dureri de cap de la o insolaţie. Pre­
zenta din nou mişcări necontrolate, dar nu avea dureri sau ede­
me articulare. Temperatura era de 37,5°C şi părea bolnavă. Sem­
nele cardiace se prezentau după cum urmează: puls înalt, şocul
apexian în limite normale (un cm la stânga, în al cincilea spaţiu
intercostal). într-o cameră liniştită se putea asculta o continuare
a zgomotului II ca un murmur în partea inferioară a marginii
stângi a sternului. Această aparenţă de murmur diastolic a nece­
sitat un diagnostic de endocardită activă a cuspidelor aortice ca­
uzând regurgitare aortică.
După cincisprezece săptămâni de tratament în spital s-a făcut
bine, cu excepţia faptului că insuficienţa aortică se manifesta în
continuare. Nu exista hipertrofie demonstrabilă.
 50
D.W. Winnicott
în ciuda tuturor îngrijirilor, mişcările necontrolate au reapă­
rut şi, deşi au rămas într-o formă uşoară, la nivelul inimii s-a dez­
voltat un nou semn - un suflu mezodiastolic, ascultat la apex Ia
examinarea pacientului în decubit. Se poate să fi fost asociat cu
regurgitarea aortică, dar s-a notat şi posibilitatea unei stenoze mi­
trale la debut.
La douăzeci şi una de luni după primul atac de coree, copilul
a dezvoltat reumatism articular subacut, cu edem al gleznelor. A
fost tratată în spital pentru încă şapte luni, la sfârşitul"cărora s-a
făcut bine.
La treizeci şi două de luni după primul atac, a făcut coree din
nou. în acest moment inima prezenta semne de hipertrofie, ste­
noză mitrală şi insuficienţă aortică avansată şi, în condiţiile unei
coree active, a trebuit să se presupună, de asemenea, existenţa
unei cardite active.
A c e a s t a d e m o n s t r e a z ă c ă o b o a l ă poate e v o l u a în c i u d a ori­
c ă r e i îngrijiri şi s u p r a v e g h e r i posibile.
Următorul caz ilustrează evoluţia obişnuită a unui copil
agitat:
Doris a fost iniţial trimisă la mine când avea cinci ani, de că­
tre un asistent medical şcolar, cu suspiciune de „reumatism", care
este întotdeauna un bun motiv de revizuire şi observare periodi­
că a unui copil.
Antecedente patologice personale: scarlatină de două ori, tonsi-
lectomie şi adenoidectomie la vârsta de trei ani.
Antecedente heredo-colaterale: mama a avut reumatism articu­
lar acut de două ori şi se pare că a avut şi afectare cardiacă.
Mai are o soră de opt ani şi un frăţior de şase luni.
Note de caz. Copilul este vioi şi fericit şi mănâncă bine, dar este
predispus la „dureri progresive" la nivelul coapselor şi picioare­
lor, şi la „răceli" frecvente. Nu a prezentat niciodată tumefacţii
articulare. Faptul că fetiţa admite că are dureri reprezintă o justi­
ficare suficientă pentru investigaţii atente.
Mama se plânge şi ea că fetiţa este neastâmpărată şi că face
mutre. Nu există nici o dată clară pentru debutul acestor simpto-
me ciudate. Ele, ca să spunem aşa, au crescut o dată cu copilul.
Anamneză de rutină cu părinţii scoate la iveală următoarele
fapte: fetiţa doarme relativ bine, cu excepţia faptului că vorbeşte
în somn, dar ziua este foarte nervoasă şi în mod constant hiper-
excitată. Excitaţia o face să vorbească întruna, şi devine din ce în
51
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
ce mai agitată. De fapt nu stă niciodată locului şi, în asociaţie cu
toate acestea, ca de obicei, există o creştere a urgenţei şi frecven­
ţei micţiunilor (dar fără enurezis).
Agitaţia găsită la examenul obiectiv al copilului corespunde
cu această nelinişte anxioasă şi nu este de tip coreic. Nu există
nici un semn obiectiv de boală şi inima este normală. Când este
rugată să se întindă, trebuie să treacă peste o puternică repulsie
faţă de această idee, fapt manifestat prin creşterea frecvenţei car­
diace.
Note ulterioare: am aflat că, nu cu mult înainte, agitaţia ei fu­
sese diagnosticată drept coree la un spital, dar agitaţia care rămâ­
ne după coree este atât de caracteristică încât m-am simţit destul
de sigur că pot trimite următorul raport: acest copil este fizic să­
nătos. Fetiţa este anxioasă şi acest lucru poate explica durerile şi
agitaţia.
Din când în când nu se putea duce la şcoală din cauză că de­
venea palidă, leşina sau câteodată din cauza unei boli cu febră,
dureri în tot corpul şi amorţeli în mâini. De fiecare dată se făcea
bine după câteva zile de stat la pat. Copiii anxioşi fac în mod obiş­
nuit acest tip de boală, fără semne organice.
Următoarea dată când am mai aflat veşti despre za, fusese
diagnosticată ca având coree la un alt spital, fapt ce părea să con­
trazică diagnosticul meu. Când a venit să mă vadă din nou, nu
am descoperit nici o schimbare în agitaţia ei, care nu era de tip
coreic.
Apoi a fost internată ca având eritem nodos, dar în cazul ei,
formaţiunile pielii de la nivelul tibiei şi din alte părţi erau o tră­
sătură ereditară, împărtăşită şi de fratele şi sora ei, astfel că diag­
nosticul de eritem nodos era unul fals. A existat la un moment
dat o sângerare sub piele, iar umflăturile formate de sângele coa­
gulat au fost luate drept noduli reumatoizi. S-a descoperit că ini­
ma era dilatată şi cazul a fost etichetat drept reumatism activ şi
cardită. Cu acest diagnostic a fost trimisă înapoi la mine, dar eu
am descoperit că era exact ca prima oară când am văzut-o. Inima
a rămas normală. De fapt, ea nu este nici un caz de reumatism şi
nici unul de coree.
Postfaţă (1957)
R e u m a t i s m u l a r t i c u l a r a c u t şi c o r e a a u d e v e n i t m u l t m a i
rare d e c â n d a c e s t a r t i c o l a fost scris. I n c i d e n ţ a agitaţiei o b i ş ­
n u i t e şi a ticurilor a r ă m a s n e s c h i m b a t ă .
Partea a doua
 Capitolul I I I

1
Apetitul şi tulburările emoţionale
[1936]

1|~ iteratura p s i h a n a l i t i c ă şi p s i h o l o g i c ă î n g e n e r a l a d m i -
^ te c ă t u l b u r ă r i l e a p e t i t u l u i s u n t f r e c v e n t e î n c a d r u l
J ^ J m a l a d i i l o r psihiatrice, d a r probabil c ă î n t r e a g a i m p o r ­
tanţă a m â n c a t u l u i n u este r e c u n o s c u t ă . D e e x e m p l u , c u v â n ­
tul „ l ă c o m i e " e s t e rar întâlnit î n scrierile p s i h o l o g i c e , deşi lă­
c o m i a este u n c u v â n t c u u n înţeles foarte clar, r e u n i n d psihi­
cul şi fizicul, i u b i r e a şi ura, c e e a c e e s t e a c c e p t a b i l şi c e e a ce
n u e s t e a c c e p t a b i l p e n t r u e u . S i n g u r a lucrare p s i h a n a l i t i c ă p e
care o ştiu eu în care să a p a r ă c u v â n t u l l ă c o m i e este Love, Hate
and Reparation (Iubire, Ură şi Reparaţie) d e M e l a n i e K l e i n şi J o a n
R i v i e r e (cursuri din 1 9 3 6 , p u b l i c a t e în 1937).
L i p s e ş t e î n c ă o discuţie a s u p r a relaţiei dintre apetit şi l ă c o ­
m i e . M i - a r p l ă c e a să a v a n s e z s u g e s t i a c ă l ă c o m i a n u e s t e nici­
o d a t ă î n t â l n i t ă sub f o r m ă n e d e g h i z a t ă la fiinţa u m a n ă , c h i a r
şi la c o p i l , şi că a t u n c i c â n d a p a r e c a s i m p t o m este î n t o t d e a u ­
n a u n f e n o m e n secundar, i m p l i c â n d anxietate. L ă c o m i a repre­
z i n t ă p e n t r u m i n e c e v a atât d e primitiv, î n c â t n u ar p u t e a s ă
apară în c o m p o r t a m e n t u l u m a n decât deghizată ca parte a
unui complex de simptome.
A n a m n e z e l e a t e n t efectuate a u a v u t u n p r o f u n d efect a s u ­
p r a c o n c e p ţ i e i m e l e , p e n t r u c ă m i - a u arătat c o n t i n u i t a t e a cli­
n i c ă a t u l b u r ă r i l o r d e apetit, d u p ă c u m a p a r e l e î n c o p i l ă r i a
t i m p u r i e , copilărie, a d o l e s c e n ţ ă şi viaţă adultă. D e câţiva ani
b u n i p r e d a u faptul că a n a m n e z ă a r a t ă c ă n u e x i s t ă o linie d e
d e l i m i t a r e clară între u r m ă t o a r e l e tulburări: a n o r e x i a n e r v o s a
d i n a d o l e s c e n ţ ă , inhibiţiile h r ă n i r i i d i n c o p i l ă r i e , t u l b u r ă r i l e
apetitului în l e g ă t u r ă c u a n u m i t e p e r i o a d e critice din copilă­
rie şi inhibiţiile hrănirii din c o p i l ă r i a t i m p u r i e , c h i a r c e a m a i

Citit în faţa Secţiei medicale, Societatea Psihologică Britanică, 1936.

 56 D.W. W i n n i c o t t
t i m p u r i e . E x e m p l e d e c r i z ă ar fi: n a ş t e r e a u n u i n o u b e b e l u ş ,
p i e r d e r e a p r i m e i b o n e , m u t a r e a din p r i m a c a s ă , p r i m a m a s ă
c u a m â n d o i părinţii, î n c e r c ă r i de a d e t e r m i n a a u t o - h r ă n i r e a ,
introducerea solidelor sau doar a unor alimente mai consis­
tente, reacţia a n x i o a s ă la m u ş c a t u l sânului.
A c e s t e c a z u r i a p a r î n c a d r a t e într-un g r u p larg: l a u n c a p ă t
al scalei se află dificultăţile de hrănire ale b e b e l u ş u l u i şi la c e ­
lălalt capăt se află melancolia, d e p e n d e n ţ a de droguri, ipohon­
d r i a şi s i n u c i d e r e a . C u alte c u v i n t e , se d e s c o p e r ă c ă şi în b o ­
lile d e tot felul, c a şi î n sănătate, h r ă n i r e a p o a t e fi a f e c t a t ă . 2
A n a l i z a copiilor m a i m a r i şi a adulţilor furnizează o viziu­
n e clară a s u p r a m u l t i p l e l o r m o d a l i t ă ţ i în c a r e apetitul d e v i n e
implicat î n a p ă r a r e a î m p o t r i v a anxietăţii şi depresiei. Astfel se
p o a t e c o n c l u z i o n a c ă p s i h o l o g i a c o p i l u l u i m i c şi a b e b e l u ş u ­
lui n u e s t e atât d e s i m p l ă p e cât a p a r e la p r i m a v e d e r e şi c ă s e
p o a t e s p u n e c h i a r şi d e s p r e u n n o u - n ă s c u t c ă p o s e d ă o struc­
3
tură p s i h i c ă foarte c o m p l e x ă .
î n î n ţ e l e g e r e a funcţiei orale, a p a r e la î n c e p u t r e c u n o a ş t e ­
r e a instinctului oral. „ V r e a u s ă sug, să m ă n â n c , s ă m u ş c . î m i
p l a c e să sug, s ă m ă n â n c , s ă m u ş c . M ă s i m t satisfăcut d u p ă c e
sug, m ă n â n c , m u ş c . "
A p o i v i n e f a n t a s m a orală. „ C â n d mi-e f o a m e m ă g â n d e s c
la m â n c a r e , c â n d m ă n â n c m ă g â n d e s c c ă iau m â n c a r e a î n ă u n ­
tru. M ă g â n d e s c la lucrurile p e c a r e î m i p l a c e s ă le ţin î n ă u n ­
trul m e u şi m ă g â n d e s c la lucrurile de care v r e a u s ă s c a p şi m ă
g â n d e s c că s c a p d e e l e . "
î n al treilea r â n d v i n e o î m b i n a r e m a i sofisticată a acestei
t e m e d e f a n t a s m ă o r a l ă c u „ l u m e a interioară". E x i s t ă o e l a b o -
2
Mamele afirmă adesea că bebeluşii lor, c u toate câ dorinţa lor pentru
hrană este inhibată, vor dori medicamente. Mi s-a povestit asta de mai mul­
te ori despre bebeluşii sub un an şi de foarte multe ori despre bebeluşii mai
mari şi despre copiii mici.
3 copilului la b o a l a s o m a t i c ă n u poate fi c o m p l e t fără a n e referi
In acel moment era neobişnuit să cauţi cauze ale bolilor psihice la bebe­
luş. Viziunea mea era deci oarecum originală şi îi deranja pe acei analişti care
nu vedeau decât angoasa de castrare şi conflictul oedipian. în lucrările mele
de mai târziu, m-am dedicat dezvoltării temei bebeluşului a cărui dezvolta­
re emoţională poate fi sănătoasă sau tulburată la orice vârstă, chiar şi înainte
de momentul naşterii. în prezent (1956) există o recunoaştere generală prin­
tre psihanalişti în ceea ce priveşte existenţa unei psihologii a nou-născutului.
Deşi am fost tot timpul influenţat de Melanie Klein, în acest domeniu par­
ticular am urmărit pur şi simplu linia furnizată de anamnezele atente a ne­
numărate cazuri.
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 57
rare u r i a ş ă a c e l o r d o u ă p ă r ţ i a l e f a n t a s m e i p e c a r e t o c m a i
le-am schiţat pe scurt, a d i c ă idei despre ce se î n t â m p l ă î n ă u n ­
trul c u i v a şi, o d a t ă c u a c e s t e a , idei d e s p r e s t a r e a d i n ă u n t r u l
sursei d e a p r o v i z i o n a r e , a d i c ă t r u p u l m a m e i . „ D e a s e m e n e a ,
m ă g â n d e s c la ce se î n t â m p l ă î n sursa d e aprovizionare. C â n d
î m i este foarte foame m ă g â n d e s c să jefuiesc şi chiar să distrug
sursa d e a p r o v i z i o n a r e şi a p o i m ă s i m t r ă u din c a u z a lucruri­
lor p e care le a m înăuntrul m e u şi m ă g â n d e s c la mijloace p r i n
care s ă le scot din m i n e , cât d e r e p e d e p o s i b i l şi cât d e c o m ­
plet p o s i b i l . "
A c e s t tip d e f a n t a s m ă orală se p o a t e d e d u c e o b s e r v â n d b e ­
b e l u ş i i şi c o p i i i m i c i c a r e s e j o a c ă c u u n o b i e c t , fapt p e c a r e
sper să-1 p o t d e m o n s t r a .
A c e a s t ă e l a b o r a r e fără l i m i t e e s t e c e a care c o n s t i t u i e „lu­
m e a interioară". C u v â n t u l „interioară" din c a d r u l t e r m e n u l u i
se aplică în p r i m u l r â n d p â n t e c u l u i şi în al d o i l e a r â n d c a p u ­
lui, m e m b r e l o r şi o r i c ă r e i alte părţi din c o r p . I n d i v i d u l t i n d e
să p l a s e z e î n ă u n t r u î n t â m p l ă r i l e din f a n t a s m ă şi să le identi­
fice c u lucrurile c a r e s e p e t r e c î n ă u n t r u l corpului.
A c e a s t ă l u m e i n t e r i o a r ă este în m o d n o r m a l o l u m e vie, d e
mişcare şi s e n t i m e n t e . P o a t e fi m e n ţ i n u t ă i n a c t i v ă atunci c â n d
este t e m u t ă , iar î n b o a l ă p o a t e d e v e n i s u p r a - c o n t r o l a t ă , s a u
a n u m i t e e l e m e n t e ale a c e s t e i a p o t p r e l u a c o n t r o l u l a s u p r a in­
dividului.
A c e a s t ă p a r t e a f a n t a s m e i orale m i se p a r e p r e a p u ţ i n re­
c u n o s c u t ă c a atare şi d a c ă o a r e c u m insist a s u p r a r e c u n o a ş t e ­
rii ei este din c a u z ă că s u n t tot t i m p u l nevoit, ca p e d i a t r u , s ă
o înţeleg. N i c i u n c a z d e colici la c o p i l s a u d e v o m i s m e n t e s a u
de diaree s a u de a n o r e x i e s a u d e constipaţie n u p o a t e fi expli­
cat c o m p l e t fără a n e referi l a f a n t a s m e l e c o n ş t i e n t e şi i n c o n ­
ştiente d e s p r e î n ă u n t r u l corpului.
C h i a r d a c ă a m d o r i s ă n e l i m i t ă m atenţia la b o a l a somatică
d i n c o r p , tot trebuie s ă p r e c i z ă m c ă nici u n s t u d i u al reacţiilor
la f a n t a s m e l e c o p i l u l u i d e s p r e înăuntrul său. C r e d c ă u n u i c o ­
pil i se pare foarte a m u z a n t c â n d este e v i d e n t că d o c t o r u l său
ştie m a i puţin despre înăuntrul său decât ştie el însuşi. C e i m a i
m u l ţ i d o c t o r i p r e f e r ă s ă s e p ă s t r e z e la n i v e l u l ideii s i m p l e a
durerii fără c o n ţ i n u t f a n t a s m a t i c , dar r ă m â n e o realitate fap­
tul c ă adeseori copiii oferă o relatare despre l u m e a lor interioa­
ră atunci c â n d s u n t întrebaţi d e s p r e ce îi deranjează î n ă u n t r u l
lor. U n c o p i l s p u n e c ă a r e l o c u n r ă z b o i î n ă u n t r u , î n t r e s p a -
 58
D.W. W i n n i c o t t
nioli şi e n g l e z i , c a r e s e b a t c u s ă b i i l e . A l t u l p o v e s t e ş t e o fan­
t a s m ă d e s p r e pitici c a r e s t a u î n j u r u l u n e i m e s e în s t o m a c u l
s ă u , a ş t e p t â n d să c o b o a r e m â n c a r e a . U n băieţel d e patru ani a
s p u s c ă p u t e a s ă a u d ă pitici c a r e z d r ă n g ă n e a u î n farfuriile lor
c a m d u p ă ce el t e r m i n a d e m â n c a t . A l t u l a s p u s c ă înăuntrul
m a m e i există un şir de copii stând pe u n gard, iar naşterea sur­
v i n e atunci c â n d tatăl intră î n ă u n t r u şi dă u n u l j o s c u levierul.
D i n c â n d î n c â n d u n artist, c a r e p o a t e picta u n t a b l o u o b i ş ­
nuit, n e v a oferi o p o r ţ i u n e din l u m e a sa interioară în termeni
4
d e i n t e s t i n e . P e n t r u cei m a i m u l ţ i o a m e n i rezultatul este teri­
bil. E i v ă d b u c ă ţ i î m p r ă ş t i a t e p e s t e tot, v i z i u n e faţă d e care o
m ă c e l ă r i e r e p r e z i n t ă o u ş u r a r e . C u r a j u l u n u i a s e m e n e a artist
este de admirat, chiar d a c ă această fugă d e la fantasmă la ana­
t o m i e este deranjantă.
U r m ă t o r u l i n c i d e n t m i s e p a r e c ă ilustrează m o d u l î n ca*e
se p o a t e ajunge la recunoaşterea fantasmelor d e s p r e l u m e a di­
năuntrul pântecului, prin exersarea simţului umorului.
Cazul 1. O mamă şi-a adus băiatul la spital, şi încercând să-mi
spună că băiatul avea o malformaţie de penis (hipospadias) a zis:
„Doctorul a explicat că arăta ca şi cum ar fi fost circumcis înain­
te de naştere şi pot să vă spun că am fost foarte speriată." Băia­
tul avea o piele extrem de închisă la culoare şi am întrebat-o dacă
această culoare a apărut recent sau este ceva normal pentru el. în
mod evident fusese tot timpul deranjată de această pigmentare.
Ea a parat: era din cauza vacanţei de vară (lucru evident fals)
ş.a.m.d. în cele din urmă a mărturisit: „Oh, acum îmi aduc amin­
te, aşa s-a născut. Doctorul a spus că arăta de parcă era bronzat."
Aşa că am declarat: „Ei bine, se pare că a petrecut destul de bine
acolo înăuntru, într-un fel sau altul."
F a n t a s m e l e d e s p r e sarcină a s c u n d fantasmele b r u t e despre
înăuntrul adevărat şi permit alinarea temerilor faţă d e elemen­
tele distructive într-o a s e m e n e a m ă s u r ă încât u n e o r i copilului
îi e s t e dificil s ă r e n u n ţ e la ele. R e a l i t a t e a este î n s ă c e a c ă ute­
rul n u r e p r e z i n t ă înăuntrul. Băieţii a d o p t ă a c e a s t ă a p ă r a r e la
fel d e frecvent c a şi fetele. M a m e l e d e v i n î n s ă r c i n a t e şi a p o i
u m f l ă t u r a trece şi iată c ă a p a r e o m i c ă şi d r ă g u ţ ă fiinţă u m a ­
n ă , astfel c ă i d e e a e s t e a d o p t a t ă .
4
Mă gândeam la anumite picturi suprarealiste, la cele în care apar ele­
mente anatomice realiste.
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 59
Cazul 2. Un băieţel a fost adus Ia spital din cauza unei dureri
abdominale. Sunt adesea rugat să consult copii cu dureri ce nu
au fost încă localizate. Acest băieţel nu se decisese încă unde să
îl doară, dar era ceva legat cu înăuntrul lui. De fapt, nici măcar
încă nu se decisese să îl doară, dar avea ceva. Acest ceva era le­
gat de faptul că mama lui tocmai făcuse un bebeluş. El credea că
avea un copil înăuntru. Probabil că era un băieţel. Nu voia să
piardă copilul, ar fi preferat să îl păstreze înăuntru. Avea ceva
de-a face cu iubirea pentru tati.
A c e s t tip d e f a n t a s m ă n ă s c â n d ă e s t e u ş o r d e o b ţ i n u t , d a r
e u n u c r e d c ă r e s p e c t i v u l c o p i l are p r e a m u l t d e c â ş t i g a t d i n
faptul d e a s e afla d e ea. C u s i g u r a n ţ ă c ă , î n a n u m i t e c a z u r i ,
ar fi chiar p e r i c u l o s p e n t r u copil s ă se forţeze a c c e s u l la secre­
tele sale interioare, dar acest material se află la suprafaţă şi ori­
c i n e îl p o a t e ridica.
Iată u n alt c a z î n c a r e m i - a m a s u m a t sarcina d e a lăsa o fe­
tiţă să-mi p o v e s t e a s c ă d e s p r e f a n t a s m e l e l e g a t e d e c o r p u l ei.
Cazul 3. Asistenta mea îmi cere sfatul în legătură cu o fetiţă de
şapte ani, pe care o cheamă Heather, care de la doi ani obişnuieş­
te să îşi scarpine organele genitale astfel încât tot timpul sunt in­
flamate şi o dor. De curând nu se mai scarpină decât la şcoală,
dar profesorii se plâng de asta. S-a demonstrat că nu are cistită,
nici viermi intestinali şi nu s-a putut găsi nici o altă maladie so­
matică. Ar putea fi ceva psihic?
îmi asigur prietena că se poate şi accept să văd fata împreu­
nă cu mama ei, o mamă oarecum restrictivă. A m la dispoziţie
doar câteva minute şi trebuie cel puţin să pun un fel de diagnos­
tic. Dau peste o fată drăguţă, dolofană în ciuda lipsei apetitului,
care nu este nefericită, nici neliniştită, ci mai degrabă gânditoare.
Aflu că acasă este bine îngrijită. Este singură la părinţi, iar pă­
rinţii sunt oameni respectabili, într-un mod oarecum agresiv, ast­
fel că Heather nu este lăsată afară pe stradă, şi foarte rar are voie
să primească pe cineva acasă pentru a se juca împreună. Totuşi,
la şcoală, Heather are prieteni, şi trebuie trecut dincolo de aceste
detalii, deşi importante, pentru a căuta cauza scărpinatului com-
pulsiv al organelor genitale.
îi cer mamei să părăsească încăperea şi astfel Heather devine
nerăbdătoare să îmi povestească despre coşmarurile pe care poa­
te să le ţină la distanţă dacă îşi ţine ochii deschişi. Spune că poa­
te să doarmă cu ochii deschişi. Este clar că are nu doar vise de an­
xietate, ci şi halucinaţii vizuale, în parte îngrozitoare, în parte mi-
 60 D.W. W i n n i c o t t
nunate. Spune că fericirea ei constă în a găsi destulă bunătate în
ceea ce vede pentru a contrabalansa răutatea. Problema principa­
lă este că vede chestii maro ieşind din găuri. Este nerăbdătoare
să ofere detalii despre aceste forme groteşti şi rele, cât şi despre
animale ciudate. Există şi o zână cu un nume fantastic: „Este dră­
guţă, totul este bine când e ea în preajmă, e foarte înaltă; numele
ei adevărat este Heather." Pare aproape surprinsă să-şi dea sea­
ma de propria ei existenţă reală, simţindu-se mult mai acasă în
lumea zânelor.
I se pare că organele genitale sunt pline de acele chestii maro
şi groteşti şi trebuie să se scarpine tot timpul ca să le scoată afa­
ră.
Mă aventurez cu o întrebare „Cum ajung ele înăuntrul tău?"
„Ei bine," spune, „le bag înăuntru o dată cu mâncarea. Vezi
tu, îmi plac foarte mult ficatul şi carnaţii şi din cauza asta ele sunt
în cea mai mare parte maro."
Nu este greu de ghicit că în fantasma inconştientă ea mânca­
se oameni buni şi răi, şi bucăţi de oameni şi că, în funcţie de iu­
birea sau ura implicate, fusese îmbogăţită şi respectiv împovăra­
tă în lumea ei internă cu obiecte extrem de dulci sau înspăimân­
tător de groteşti. Putea să se bucure de lumea zânelor din reveri­
ile diurne doar cu preţul recunoaşterii răutăţii pe care, după cum
simţea ea, trebuia să o dea afară din propriile ei genitale prin scăr­
pinare.
Simptomul ei este un efect al recunoaşterii răutăţii şi îi permi­
te să rămână în contact cu frumuseţea lumii ei de zâne.
D u p ă c e a m ilustrat felul în c a r e e u înţeleg f a n t a s m e l e ora­
le şi e l a b o r a r e a s p e c i a l ă a f a n t a s m e l o r d e s p r e î n ă u n t r u , v o i
oferi în c o n t i n u a r e n i ş t e istorii d e caz obişnuite, p e n t r u a ară­
ta cât de frecvent este i m p l i c a t a p e t i t u l în p r a c t i c a pediatriei.
N u e s t e n e v o i e s ă m i s e a d u c ă a m i n t e c ă v a l o a r e a tuturor
observaţiilor m e l e depinde de capacitatea m e a de a înţelege
a c ţ i u n e a şi limitele m a l a d i i l o r s o m a t i c e (infecţie, m a l n u t r i ţ i e
e t c ) . D e c a p a c i t a t e a m e a d e a fi s i g u r c ă n u e x c l u d m a l a d i i l e
somatice depinde dreptul m e u de a m ă preocupa de latura
p s i h o l o g i c ă . Prin a c e a s t ă l e g ă t u r ă v r e a u să s u g e r e z c ă s t u d i u l
p s i h o l o g i e i a fost u m b r i t d e l i p s a n o a s t r ă d e c o n t r o l a s u p r a
m a l a d i i l o r s o m a t i c e şi d e i g n o r a n ţ a n o a s t r ă a s u p r a dietei şi c ă
în trecut factorii p s i h o l o g i c i e r a u m u l t m a i dificil d e o b s e r v a t
d e c â t sunt a c u m . C u n o a ş t e r e a şi practica m e d i c a l ă au e v o l u a t
î n s p r e o n o u ă situaţie şi ştim deja că, în a p r o a p e j u m ă t a t e din
cazurile internate ambulator, nu există nici o boală somatică.
O P E R E 1: De la pediatrie la psihanaliză 61
A c u m e s t e m a i dificil s ă n u o b s e r v i tulburările e m o ţ i o n a l e şi
anomaliile d e d e z v o l t a r e a personalităţii.
D e a s e m e n e a , a a p ă r u t în s c e n ă p s i h a n a l i z a , c u d o r i n ţ a ei
d e a e x p l o r a şi e v a l u a i n c o n ş t i e n t u l , astfel c ă , î n m o d gradat,
a m ajuns la studiul p s i h o l o g i e i dezvoltării b e b e l u ş u l u i şi a c o ­
pilului.
Cazuri ilustrative
C â n d v i n e m o m e n t u l s ă s e l e c t e z c a z u r i l e , s u n t î n m a r e di­
ficultate. P r i n faptul d e a selecta cazuri, p a r să indic că pertur­
bările apetitului în tulburările p s i h i c e ar p u t e a fi raportate c a
o entitate separată, p e c â n d , d e fapt, ceea ce vreau s ă subliniez
este c ă tulburările apetitului s u n t e x t r e m d e frecvente. R a r lu­
c r u s ă se ia a n a m n e z ă u n u i c o p i l b o l n a v , s a u c h i a r şi a u n u i
c o p i l s ă n ă t o s , fără s ă s e î n t â l n e a s c ă s i m p t o m e l e g a t e d e h r ă -
nire.
Bineînţeles că în o r i c e p o l i c l i n i c ă există un p r o c e n t relativ
m a r e de cazuri în care c o p i l u l este a d u s î n m o d e x p r e s p e n t r u
c ă m ă n â n c ă p r e a m u l t s a u p r e a p u ţ i n , s a u p e n t r u o g a m ă lar­
g ă d e capricii ale apetitului. î n ţ e l e g e m din c e în ce m a i b i n e
că m u l ţ i dintre aceşti c o p i i s u n t fizic sănătoşi, d a r ar p u t e a fi
b o l n a v i c u s e n t i m e n t e l e . E x i s t ă , d e a s e m e n e a , d i v e r s e tipuri
d e v o m i s m e n t e , d e la m a i p u ţ i n o b i ş n u i t e l e v o m i s m e n t e iste­
rice p â n ă la foarte frecventele crize bilioase, c â t e o d a t ă (cu aju­
torul n o ţ i u n i l o r p r e c o n c e p u t e a l e d o c t o r u l u i ) o r g a n i z a t e s u b
f o r m ă d e v o m i s m e n t e ciclice c u p e r i o a d e d e prostraţie. A p o i
există toate g r a d e l e d e i n t o l e r a n ţ ă la g r ă s i m i , de la fobia obiş­
n u i t ă la c a i m a c p â n ă la b o a l a celiacă ş.a.m.d.
î n acest m o m e n t o b i e c t i v u l m e u e s t e să atrag atenţia asu­
p r a detaliilor hrănirii care ies atât d e des în e v i d e n ţ ă , oricare
ar fi m o t i v u l p e n t r u c a r e s u n t a d u s e c a z u r i l e : t u l b u r ă r i d e
c o m p o r t a m e n t , inhibiţii ale p e r f o r m a n ţ e l o r i n t e l e c t u a l e , e ş e c
î n a atinge s t a n d a r d e a c c e p t a b i l e d e e d u c a ţ i e , agitaţie a n x i o a ­
să c o m u n ă , fobii, stări d e anxietate, faze d e p r e s i v e etc.
Este firesc s ă î m i fie i m p o s i b i l să ofer cazuri ilustrative pen­
tru t o a t e t i p u r i l e d e m a i s u s . U r m ă t o a r e l e trei d e s c r i e r i a l e
u n o r c o p i i arată l ă c o m i e s i m p t o m a t i c ă , o trecere de la inhibi­
ţie la c o m p u l s i e , r e s p e c t i v inhibiţia l ă c o m i e i .
Cazul 4. în primul rând voi prezenta cazul unei fete care este
acum la începutul pubertăţii. Ea are o soră mai mare. Problema
62 D . W. W i n n i c o t t
este o dificultate caracterială. De foarte devreme, nu putea să to­
lereze ca sora ei mai mare să aibă vreun prieten. Cele două surori
se înţelegeau foarte bine, dar relaţia lor era, şi încă va mai fi, stri­
cată de această compulsie din partea celei mai mici de a o priva
pe sora ei mai mare de orice relaţie cu un băiat, fată sau adult care
ajunge să însemne ceva pentru ea.
Când sora mai mare avea între şase şi opt ani, această tendin­
ţă a celei mici era amuzantă pentru toţi cei implicaţi, dar, treptat,
s-a născut situaţia în care există o ameninţare serioasă la adresa
unui parteneriat care, totuşi, nu poate fi modificat fără ca asta să
implice suferinţă pentru ambele părţi.
Nu este surprinzător că fata lacomă nu este lacomă numai de
oameni. De asemenea, mănâncă prea mult, în mod clar ca o de­
fensa împotriva anxietăţii, şi din când în când se îngraşă într-un
mod cât se poate de nesănătos. Orice încercare de a o pune la die-
• tă îi produce agitaţie şi crize de încăpăţânare, lucruri care con­
trastează flagrant cu ceea ce apare ca fiind personalitatea norma­
lă a copilului.
Sora mai mare are o tendinţă complementară la ascetism.
Aparţine tipului depresiv, ceea ce accentuează contrastul cu sora
ei zgomotoasă şi nerăbdătoare, şi are faze de lipsă de poftă de
mâncare cu o tendinţă de a lăsa o parte din orice îi este oferit.
Cazul 5. Urmează o scurtă descriere de caz a unui băiat care
a trecut de la a fi inhibat la a fi lacom. Tom, în vârstă de cincispre­
zece ani, este ameninţat cu exmatricularea dintr-un liceu datori­
tă comportamentului necorespunzător. La primul contact pare să
aparţină tipului extrem de decent, cu o ţinută şi un ritm care sunt
în favoarea sa. Coeficientul său de inteligenţă a fost calculat ca fi­
ind 120 şi pare inteligent şi în conversaţie. Mai are un frate şi o
soră mai mici.
Caracterul lui Tom s-a modificat atunci când a început să
meargă la liceu, la vârsta de treisprezece ani. In gimnaziu fusese
popular, şi relativ cuminte şi deschis.
De când a început să meargă la liceu a devenit în mod clar o
pacoste. Iată aici extrase din raportul directorului: „în primul
rând, neobişnuit de dezordonat şi nespălat, distructiv cu mobila
etc. (face găuri în scaune), neatent la ore şi incapabil să se concen­
treze. A avut probleme cu diverşi profesori şi pedepsele nu au
avut nici un efect asupra lui. Directorul consideră că şi-a epuizat
posibilităţile de pedeapsă." (Acest director nu este unul care să
recurgă cu uşurinţă la pedepse, dar în mod evident băiatul nu re­
acţionează nici la comportamentul înţelegător şi nici la pedepse
în felul normal.)
O P E R E 1: De la pediatrie la psihanaliză 63
Pe scurt, Tom suferă de dificultăţi de caracter care au apărut
de când a părăsit gimnaziul. Părinţii spun că şi faţa i s-a schim­
bat de atunci, de la foarte deschisă la nesigură şi înşelătoare şi au
fost, de asemenea, îngrijoraţi de faptul că acasă Tom se distrează
distrugându-şi cu un cuţit propria cameră şi mobila din ea. Este
aceeaşi cameră pe care a iubit-o dintotdeauna.
Ceea ce este interesant aici este că, o dată cu această modifi­
care de caracter, a apărut şi o trecere de la inhibiţia lăcomiei la lă­
comie, în momentul modificărilor de caracter, a început să se îm­
plinească, dobândind un apetit mai mult decât sănătos, chiar cu
o oarecare compulsie la a mânca în exces, deşi înainte fusese cum­
pătat.
Apetitul din prezent poate trece drept unul normal, dar se află
în contrast marcat cu atitudinea lui anterioară faţă de mâncare,
constantă din copilăria timpurie până la sfârşitul gimnaziului. Fu­
sese tot timpul dezinteresat în ceea ce priveşte mâncarea şi ni­
meni nu reuşise niciodată să-1 tenteze cu mâncare.
Pentru a ajunge la debutul dificultăţilor lui de hrănire trebuie
să fie amintită o tulburare în hrănirea la sân de la vârsta de trei
luni, urmată de o perioadă de şase luni de hrănire dificilă, cu con-
stipaţie secundară. La nouă luni copilul cântărea doar nouă livre,
iar de atunci încolo s-a descurcat relativ bine, dar â rămas cu o
poftă scăzută de mâncare şi cu un corp mic. Putem spune astfel
că boala acestui băiat a debutat la trei luni.
O asistentă care 1-a vizitat când avea trei ani descrie cum 1-a gă­
sit hrănit cu linguriţa de fiecare membru al familiei pe rând, aces­
ta fiind singurul mod în care putea fi făcut să mănânce destul.
Cât d e familiar este în pediatrie acest tip d e t a b l o u al u n e i
dificultăţi d e h r ă n i r e infantilă, s e m n de p r o b l e m e p e viitor!
I m p o r t a n ţ a a c e s t u i c a z , d e ş i descris p r e a p e scurt, c o n s t ă
în faptul c ă d e m o n s t r e a z ă c u m inhibiţia apetitului i-a folosit
b ă i a t u l u i p e n t r u 1 0 - 1 2 ani în a p ă r a r e a lui î m p o t r i v a a n x i e t ă ­
ţii. C u ajutorul s i m p t o m e l o r lui a reuşit să fie o fiinţă m a i m u l t
s a u m a i p u ţ i n s o c i a b i l ă şi p l ă c u t ă , p e n t r u că a p r o a p e că reu­
şea s ă se d e s c u r c e fără m â n c a r e . Totuşi, î n l i p s a c r e d i n ţ e i în
bunătatea lui şi a celorlalţi o a m e n i , n u poate a v e a o viaţă c o m ­
pletă sau, cel p u ţ i n , n u p o a t e trăi şi r ă m â n e t o t o d a t ă întreg la
minte.
A c u m d o r e s c să atrag atenţia a s u p r a vârstei e x t r e m de fra­
g e d e la care o fiinţă u m a n ă p o a t e încerca s ă r e z o l v e p r o b l e m a
suspiciunii p r i n a d e v e n i suspicios faţă de m â n c a r e . C e l e m a i
64 D.W. W i n n i c o t t
t i m p u r i i l u n i ale c o p i l ă r i e i s u n t e x t r e m d e dificil d e î n ţ e l e s ,
d a r este clar c ă la 9 - 1 0 luni acest m e c a n i s m (adică folosirea în­
doielii faţă de m â n c a r e p e n t r u a a s c u n d e î n d o i a l a faţă d e iu­
b i r e ) p o a t e fi deja folosit p e deplin.
î n u r m ă t o a r e a d e s c r i e r e d e c a z ofer d e t a l i i l e a ş a c u m a u
a p ă r u t ele în consultaţie. L a sfârşitul descrierii m e l e se concre­
t i z e a z ă o tulburare a apetitului.
Cazul 6. Simon este adus la mine la vârsta de opt ani. O dată
cu el vine şi fratele lui, Bill, un flăcău dolofan şi sănătos, al cărui
aspect plasează într-un contrast evident fizicul mic şi aţos al lui
Simon. Aceştia sunt cei doi copii ai unui bărbat de carieră şi ai
nevestei sale, persoane care sunt fericite cu ele însele şi unul cu
celălalt, care se bucură de familia şi de poziţia lor şi care sunt în
mod normal îngrijoraţi de lipsa de dezvoltare fizică a unuia din­
tre copii şi, de asemenea, de celelalte simptome ale lui: lipsa ape­
titului, stări acute de nervozitate, coşmaruri şi alte caracteristici
importante pe care mama şi le reaminteşte treptat de-a lungul
anamnezei pacientului meu.
Simon este, fără îndoială, extrem de inteligent, dar la şcoală
se descurcă doar moderat. Ştia să citească cu şase luni înainte Ca
cei de la şcoală să afle că el ştie să citească; există şi alte modali­
tăţi în care îşi nedreptăţeşte performanţele intelectuale.
Puterea lui de concentrare este mică. La şcoală i se spune că
are o minte prea activă, că se gândeşte la o mie de lucruri în ace­
laşi moment. Când învaţă să meargă pe bicicletă se uită după
avioane. întâi face şi abia apoi se gândeşte la ce a făcut, dacă se
mai gândeşte.
Este cinstit, generos, afectuos, sensibil. Părinţii lui nu sunt de
acord în privinţa unui singur lucru, şi anume dacă să-t aducă pe
calea cea bună folosind măsuri drastice sau să râdă de el şi să tra­
gă de timp.
Face lucrurile încet, dar dacă se decide să le facă repede, le
face extrem de repede, de vreme ce firea sa este în mare parte
una alertă. De exemplu, se îmbracă întotdeauna foarte încet, cu
excepţia momentului când, pentru un motiv oarecare, vrea să •
fie cel care se îmbracă cel mai repede dintr-un grup. Face ordi­
ne incredibil de lent. Mama lui, care nu foloseşte menajere, ar
prefera întotdeauna să strângă ea însăşi după el, dar adesea sim­
te că trebuie să insiste ca el să-şi strângă măcar o parte dintre
jucării. Scoate douăzeci de cărţi pentru a găsi una singură, dar
ideea de a le pune pe celelalte nouăsprezece înapoi nu-i trece
prin cap. întreabă „De ce ar trebui să fac asta?" şi chiar nu pare
să ştie.
65
O P E R E 1: De la pediatrie la psihanaliză
îşi adoră şi îşi admiră fratele, dar poate să fie uneori gelos pe
el; de exemplu, dacă Bill este bolnav, Simon va avea nevoie de
din ce în ce mai mult de ajutor în orice ar face, până când fratele
lui se însănătoşeşte.
Jocurile lui par la prima vedere destul de normale, dar nu sunt
foarte pline de imaginaţie, adică se joacă doar de-a vapoare, ma­
rinari şi de-a construitul, iar lecturile sale cuprind cunoştinţele ge­
nerale, despre plante şi animale, şi despre minunatele cuceriri. Cu
alte cuvinte atât în joc, cât şi în lecturi, poate fi observată o oare­
care fugă din fantasmă înspre realitate, deşi o realitate relativ ro­
manţată. Mama mi se pare şi ea relativ speriată de fantasme.
Nu lipsesc nici dovezi directe despre frica de fantasme - a fost
auzit spunând în rugăciunile lui „Te rog, Doamne, nu-mi da coş­
maruri". Coşmarurile sunt în principal despre animale, deşi în
timpul zilei animalele îi sunt dragi în mod special. Prin experien­
ţa analitică ştim că anxietăţile despre animale sunt adesea despre
animale care muşcă şi, de fapt, animalele sunt introduse ca o ali­
nare pentru că, în cea mai timpurie anxietate corespondentă, exis­
tă doar o gură ameninţătoare. Animalele pot fi îmblânzite, guri­
le nu.
Cred că lipsa de frică a băiatului trebuie privită ca un simp­
tom, în măsura în care îl pune în pericol. A avut trei accidente se­
rioase şi la fiecare a contribuit cu câte ceva. Când era mic şi-a bă­
gat un băţ în ochi, ceva mai târziu s-a prins în mecanismul unei
maşini de cusut, iar altă dată a căzut rău şi s-a ales cu o rană la
nivelul scalpului, ce a trebuit cusută.
Cel mai remarcabil lucru în ceea ce-1 priveşte este că a ştiut ce
vrea să se facă, de când avea un an. Sau, cel puţin, la un an a de­
butat ambiţia de a zbura. La acea vârstă zbura fără frică de pe
masă, punându-şi în pericol viaţa şi membrele. A simţit întotdea­
una că ar putea să zboare ca o pasăre şi a sărit de pe o stâncă în
apă fără frică, înainte să înveţe să înoate. Nu au existat nici o în­
cercare din partea părinţilor să îl facă să fie curajos; ei au consi­
derat bravurile lui ca fiind un adevărat simptom încă de când el
avea un an şi o minte de pasăre.
De curând a zburat cu un avion, iar imboldul de a zbura a fost
pus în slujba ambiţiei de a deveni aviator, iar el abia aşteaptă asta.
Astfel, simptomul său s-a metamorfozat într-o vocaţie. Consider
că aceasta este cea mai instabilă formă de „normalitate".
Părinţii au fost în permanenţă speriaţi de absenţa la Simon a
unor frici normale şi necesare şi şi-au dat seama că această lipsă
relativă de simţ al realităţii face ca viaţa lui să fie nesigură.
Teoretic, ştim că anxietatea nu este absentă în acest caz. Am
putea să suprasimplificăm şi să spunem că lui îi este frică de a-i
6 D.W. W i n n i c o t t
fi frică, dar sunt implicate mecanisme mai complexe, şi o descrie­
re clară a stării lui psihice ar lua mai mult spaţiu decât am la dis­
poziţie aici. S-ar putea spune că el trăieşte înăuntrul propriei lui
lumi interioare, unde controlul este magic, şi că el nu încearcă să
se omoare atunci când zboară de pe masă mai mult decât o face
orice alt om atunci când zboară în vis.
Este interesant de observat că, deşi la început mi s-a spus că
nu îi este niciodată frică, mai târziu mama şi-a amintit că, atunci
când el avea între şase săptămâni şi două luni, era atât de înspăi­
mântat de fâsâitul hârtiei, încât era imposibil să se desfacă un pa­
chet în camera în care se afla. Ţipa şi pur şi simplu nu putea să
suporte acest lucru. Mama a avut atunci senzaţia că intensitatea
fricii lui era anormală, astfel că au fost luate toate precauţiile pen­
tru a se preveni repetarea acestei traume.
în descrierea copilăriei timpurii, voi menţiona că el a mani­
festat de timpuriu simpatii şi antipatii faţă de oameni şi că aceas­
tă caracteristică i-a rămas ca o trăsătură marcantă. De exemplu,
în timp ce majoritatea oamenilor din jurul lui îi plăceau, o mena­
jeră care a apărut în casă când el avea patru luni i-a displăcut
profund, ceea ce a ţinut până când ea a plecat, când el avea şai­
sprezece luni. Menajera nu avea nimic remarcabil în mod spe­
cial, care să justifice asta, iar faptul că el pur şi simplu simpati­
za sau antipatiza oamenii era fără justificare din punctul de ve­
dere al unui observator. Separarea lumii de către el în „plăcut"
şi „displăcut" a fost întotdeauna mai mult subiectivă, decât
obiectivă.
Se presupune că Simon este un băiat fericit la fel ca şi fratele
lui, dar se poate observa repede că această fericire are o calitate
nereală. El este agitat şi are nevoie în mod constant de distracţie
şi de schimbări. Starea sa extrem de încordată este şi mai eviden­
tă în contrast cu placiditatea temperamentului fratelui său Bill.
La doi ani s-a descoperit că era stângaci. Nu s-a intervenit.
Simon vorbeşte foarte mult, aproape că se poate spune că vor­
beşte tot timpul, atunci când nu citeşte. De curând a început să-şi
roadă unghiile şi să mormăie compulsiv atunci când citeşte, când
stă, când mănâncă etc. în timp ce citeşte cu voce tare la şcoală, fie
scoate aceste sunete, fie îşi ridică mâinile spre faţă în mod com­
pulsiv.
O altă caracteristică poate fi cel mai bine descrisă prin exem­
ple. Dacă eşti supărat pe el şi îi spui „Azi te culci devreme", el
spune „Foarte bine, chiar eram obosit" şi se duce la culcare, ca şi
cum i s-ar fi îndeplinit o dorinţă. Sau spui „Azi nu ai voie cioco­
lată" şi el răspunde „Asta-i bine pentru că în dimineaţa asta mi-e
greaţă" şi ai eşuat încă o dată în a-i transmite ideea de pedeapsă.
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 67
Altă caracteristică: lui Bill îi este cerut ajutorul şi cel mai pro­
babil se duce şi face ceea ce este rugat să facă. Pe de altă parte, Si­
mon observă dinainte ce ai nevoie, cere voie să facă ceea ce este
nevoie, dar după o jumătate de minut a pierdut din vedere în­
treaga chestiune şi poate fi găsit făcând altceva.
Cu un an în urmă nu mai voia să meargă la şcoală. Asta s-a
transformat într-o inhibiţie. Forţat să meargă, a vomitat prompt.
Cred că vomitatul a reprezentat la început o nevoie inconştientă
de a scăpa de lucrurile rele, dar curând el a început să folosească
vomitatul pentru a câştiga controlul asupra mamei lui. Putea face
să i se facă greaţă destul de uşor. Mama nu mai putea decât să-1
ameninţe cu statul în pat şi să vadă ce se întâmplă. Până la urmă
1-a dus ia şcoală şi 1-a lăsat să-i fie rău acolo, după care a redeve­
nit capabil să meargă la şcoală.
Ajung acum la tulburarea de apetit. Cel mai constant simp­
tom al băiatului a constat în absenţa unei pofte de mâncare nor­
male. Se poate spune că nu a fost niciodată lacom. Nu există nici
o mâncare care să-i placă cu adevărat, nimic cu care să-1 poţi bu­
cura. Mănâncă ciocolată, dar uită repede de ea şi preferă întot­
deauna să se joace, în loc să mănânce. Apetitul fratelui său este
normal pentru vârsta lui şi adeseori chiar uriaş. „La un picnic Bill
mănâncă până nu mai poate, în timp ce Simon mănâncă doar un
sandwich şi-1 începe pe-al doilea doar după îndelungi rugăminţi."
El este interesat de alte lucruri.
Fraţii au avut de la început temperamente opuse şi din punc­
tul de vedere al mamei „asta este curios, de vreme ce Simon al
nostru a avut un început atât de bun şi Bill, care acum este mai
placid şi în general normal, a avut un început prost", ceea ce mă
aduce la principala declaraţie a mamei, conform căreia Simon a
fost „absolut normal" până când a fost înţărcat la nouă luni. (Bi­
neînţeles că noi ştim că nu a fost absolut normal, a existat, de
exemplu, anxietatea trezită de fâsâitul hârtiei.) Lui Simon îi plă­
cea să sugă la sân şi s-a dezvoltat fizic şi mental fără să creeze
vreo problemă, până când a fost înţărcat. Nu a fost deranjat de
faptul că, timp de două luni, a fost adăugată şi altă mâncare şi
contactul cu sânul a fost rărit, dar când sânul a fost retras de tot,
el s-a schimbat şi nu şi-a mai revenit niciodată. Aceasta este o is­
torie cu care toţi cei care au de-a face cu copii sunt familiarizaţi,
înţărcarea reprezintă unul dintre numeroasele momente critice
din copilăria timpurie.
Problema lui Simon poate fi astfel numită o inhibiţie a lăco­
miei, secundară traumei înţărcatului care a fost secundară an­
xietăţii infantile şi mai timpurii, de intensitate şi calitate psiho-
tică.
 68 D.W. W i n n i c o t t
Se mai pot adăuga câteva note: când Simon avea optsprezece
luni, el şi mama lui au stat în casa mătuşii lui, un cămin nu prea
fericit, prost administrat şi nepractic. Propriul lui cămin era unul
fericit în care rutina era respectată. El a reacţionat foarte rău la
faptul că a trebuit să aştepte mesele (prima lui experienţă de acest
fel) şi a început să se bâlbâie şi să-şi roadă unghiile. Bâlbâială a
încetat când s-a întors acasă, iar rosul unghiilor a continuat, dar
nu a fost niciodată atât de rău ca în timpul acestei vacanţe.
Se cuvine menţionat că Simon era incredibil de murdar şi ud
până la şaptesprezece luni. A refuzat să meargă la oliţă din mo­
mentul în care a putut să refuze în mod clar lucruri şi, când a cres­
cut îndeajuns, îşi făcea nevoile pe podea. Mama lui nu a făcut nici
o încercare să producă o schimbare prin măsuri speciale. într-o
zi, el însuşi a spus: „Ah, ce băiat murdar!", şi de atunci nu a mai
făcut mizerie niciodată.
Până de curând, Simon făcea mizerie când mânca. Acesta este
un simptom care surprinde adesea oamenii prin dispariţia lui în
ocazii speciale. Recent, Simon a plecat de acasă pentru câteva săp­
tămâni, a mâncat ca un copil normal, nu a făcut nici o firimitură
şi nici măcar nu şi-a pătat cravata. Când s-a întors acasă însă, a
făcut mizerie la fel ca întotdeauna. Când i s-a spus că nu poate să
meargă la o petrecere din cauza mizeriei mari pe care o face, a
spus: „A, dar nu o să fac mizerie când o să mă duc la petrecere",
dar nu înţelege cât de ilogic este acest lucru din punctul de vede­
re al mamei sale.
Mama a spus: „Duminică avem musafiri la masă şi tu poţi să
stai la cealaltă masă." El i-a răspuns: „Atunci, duminică n-o să fac
mizerie" şi n-a făcut, dar „a fost enervant", a adăugat mama, „şi
am fost bucuroasă când a început din nou să facă mizerie şi să fie
mai drăguţ".
Are un prieten destul de plicticos pe care îl dispreţuieşte şi îl
antipatizează. întrebat de ce îi place să se ducă la prietenul lui, a
spus: „Am băut un ceai foarte bun", ca şi cum ar fi spus: „Priete­
nul meu nu contează, poate fi mâncat fără nici o remuşcare."
Aceasta ilustrează modul în care simptomul principal, inhibiţia
lăcomiei, care a condus chiar şi la oprirea din creştere a structu­
rii fizice, face parte din relaţia băiatului cu oamenii din lumea lui
internă şi externă, pentru el cele două nefiind întotdeauna foarte
clar distincte.
In c a z u l lui S i m o n se p o a t e o b s e r v a î n c ă o d a t ă m a r e a im­
p o r t a n ţ ă a inhibiţiei l ă c o m i e i , în acest c a z d a t â n d d e la înţăr­
c a r e şi, a ş a c u m a t i t u d i n e a faţă d e m â n c a r e e s t e la î n c e p u t o
a t i t u d i n e faţă d e o p e r s o a n ă , m a m a , în a c e l a ş i fel, m a i târziu,
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 69
s i m p t o m e l e legate d e a l i m e n t a ţ i e v a r i a z ă în funcţie d e relaţia
c o p i l u l u i c u diferiţi o a m e n i .
Exemple de cazuri ale unor adulţi
D e ş i a m oferit c a z u r i ale u n o r copii, acelaşi l u c r u p o a t e fi
ilustrat şi p r i n c a z u r i ale u n o r adulţi. Iată u n e x e m p l u :
Cazul 7. Un bărbat şi o femeie vin să mă consulte din pricina
unor dificultăţi conjugale. Printre multe alte detalii importante,
descopăr următoarele: „Un bărbat urăşte bebeluşii aşa cum cine­
va poate să urască pisicile şi se poate să i se facă rău atunci când
unul intră în cameră." A spus asta el însuşi. Reacţia faţă de sarci­
na soţiei a fost aceea de a deveni foarte potrivnic, şi a ajuns să-şi
îndrăgească propriul copil, un băiat, abia după mai mulţi ani. I-ar
fi fost mai uşor să tolereze o fată. în legătură cu asta, în propria
lui familie mai exista un copil, un frate născut când el avea doi
sau trei ani. Există multe dovezi că nu a făcut niciodată faţă în
mod satisfăcător acestei naşteri a unui frate şi că, pentru el, naş­
terea propriului copil a fost o repetare a acestui eveniment. Asta
înseamnă că boala lui (depresie paranoidă) îşi are originile în anii
copilăriei.
Atitudinea lui prezentă faţă de mâncare sugerează cum era el
când era copil. Este vegetarian şi simte că este forţat să mănânce
carne de o soţie care nu înţelege. îşi determină în mod constant
soţia să-1 forţeze să mănânce, ceea ce el simte că nu vrea şi bine­
înţeles că se înfurie dacă ea devine indiferentă şi îl lasă să mănân­
ce ce vrea el. Momentele în care el se poartă ciudat sunt în timpul
mesei. Dacă menajera a uitat să pună un scaun pentru el, atunci
el stă în picioare şi îşi mănâncă mâncarea stând în picioare, pro­
testând „în mod demn", fără vreun simţ al umorului, şi asta în
faţa băieţelului lui.
Descrierea făcută de mama sa confirmă că atitudinea lui de
acum faţă de mâncare reprezintă o reîntoarcere a celei mai tim­
purii atitudini a sa faţă de hrănire.
Inhibiţia lăcomiei acestui bărbat, care persistă din copilărie,
din când în când cedează, transformându-se în acte de lăcomie
simptomatică, acte care îl deranjează atât pe el, cât şi pe soţia lui.
De exemplu, fiul lui a făcut o formă gravă de pojar şi a ţinut un
regim numai cu lapte. Un lapte special a fost pus deoparte pen­
tru el. Pacientul meu, tatăl copilului, obişnuia să se ducă pe as­
cuns şi să bea laptele special, înlocuindu-1 cu lapte normal. Când
fiul său era bebeluş şi suferea de malnutriţie, obişnuia să se ducă
 70 D.W. W i n n i c o t t
pe ascuns şi să pună apă în lapte. Este întotdeauna predispus să
ascundă cea mai bună prăjitură, cele mai bune dulciuri, orice de
mâncare sau de băut care este cel mai bun, fiind ceva compulsiv
pentru el să aibă ce este mai bun.
Ceea ce lipseşte este lăcomia normală care este acceptabilă
pentru individ şi care furnizează alinarea tensiunii instinctuale.
Policlinica spitalului
Voi oferi u r m ă t o a r e l e ş a s e descrieri d e c a z foarte p e scurt,
i n c l u z â n d d o a r c e e a c e p a r e n e c e s a r p e n t r u a transmite impre­
sia o b ţ i n u t ă la vizita d e d i m i n e a ţ ă .
î n p r i m u l r â n d v r e a u să ofer o descriere a c e e a c e face u n
b e b e l u ş în timp ce stă în p o a l a m a m e i , între ei şi m i n e fiind in­
t e r p u s colţul u n e i m e s e .
U n c o p i l d e u n an se c o m p o r t ă în u r m ă t o r u l fel. V e d e s p a -
5
t u l a şi c u r â n d d u p ă a c e e a p u n e m â n a p e e a , d a r s e p o a t e
să-şi r e t r a g ă i n t e r e s u l o d a t ă s a u d e d o u ă o r i î n a i n t e d e a o
lua c u a d e v ă r a t în m â n ă , u i t â n d u - s e î n t r e t i m p la faţa m e a şi
a m a m e i lui, p e n t r u a n e s t u d i a atitudinile. M a i d e v r e m e s a u
m a i t â r z i u o ia şi o b a g ă î n g u r ă . A c u m se b u c u r ă c ă o p o s e ­
d ă şi î n a c e l a ş i t i m p d ă d i n p i c i o a r e şi m a n i f e s t ă o a c t i v i t a t e
corporală nerăbdătoare. El n u este încă pregătit ca cineva să
i-o ia. î n c u r â n d s c a p ă s p a t u l a p e p o d e a . L a î n c e p u t p o a t e
p ă r e a c ă a f o s t o î n t â m p l a r e , dar, d a c ă îi e s t e î n a p o i a t ă , î n
c e l e din u r m ă el v a r e p e t a g r e ş e a l a , iar î n final o v a trânti p e
j o s şi v a fi e v i d e n t c ă el v r e a c a s p a t u l a s ă c a d ă . S e u i t ă d u p ă
e a şi, a d e s e a , z g o m o t u l p e c a r e î l face c â n d c a d e p e p o d e a
devine pentru el o n o u ă sursă de plăcere. S e va b u c u r a să o
a r u n c e p e j o s î n m o d r e p e t a t , d a c ă îi v o i oferi a c e a s t ă o p o r ­
tunitate. A c u m v r e a s ă s e d e a j o s , şi s ă fie î m p r e u n ă c u e a p e
podea.
E s t e î n g e n e r a l a d e v ă r a t f a p t u l c ă d e v i a ţ i i l e d e la a c e s t
m o d de c o m p o r t a m e n t i n d i c ă deviaţii de la d e z v o l t a r e a e m o ­
ţ i o n a l ă n o r m a l ă şi c ă , a d e s e a , a s e m e n e a d e v i a ţ i i s u n t p o s i b i l
d e c o r e l a t c u r e s t u l t a b l o u l u i clinic. E x i s t ă , b i n e î n ţ e l e s , dife­
r e n ţ e î n funcţie d e v â r s t ă . C o p i i i m a i m a r i d e u n a n tind s ă
scurtcircuiteze procesul de încorporare (băgatul spatulei în
5
In cabinetul meu întotdeauna a fost prezent un bol de metal plin cu spa­
tule sterilizate, obiecte argintii strălucitoare îndoite în unghi drept.
OPERE 1: Delà pediatrie la psihanaliză 71
g u r ă ) şi s ă d e v i n ă d i n c e î n c e m a i i n t e r e s a ţ i d e m o d a l i t ă ţ i l e
în c a r e s p a t u l a p o a t e fi folosită î n j o c .
Cazul 8. O mamă îşi aduce bebeluşul, care arată extrem de să­
nătos, la o consultaţie de rutină, la trei luni după prima consul­
taţie. Bebeluşul, Philip, are acum unsprezece luni şi astăzi îmi face
cea de-a patra vizită. Faza lui dificilă a trecut şi acum este foarte
sănătos atât fizic, cât şi emoţional.
Nu există nici o spatula, aşa că el ia bolul, dar mama lui nu îl
lasă să facă asta. Important este faptul că a căutat imediat ceva,
amintindu-şi de ultimele vizite.
Pun o spatula pentru el şi, în timp ce o ia, mama lui spune:
„Azi o să facă mai mult zgomot decât data trecută", şi are drep­
tate. Mamele îmi descriu adesea în mod corect ce o să facă copi­
lul, aceasta demonstrând, dacă mai exista vreo îndoială, că ima­
ginea pe care o obţinem în policlinică nu este lipsită de legătură
cu viaţa reală. Bineînţeles, spatula ajunge în gură şi în curând o
foloseşte pentru a lovi în masă sau în bol. Dă cu ea în bol, cu un
zgomot puternic. în tot acest timp se uită la mine, astfel că nu
pot să nu observ că sunt părtaş la asta. într-un fel oarecare el îşi
exprimă atitudinea faţă de mine. în cameră se află şi alte mame
cu copiii lor, la câţiva metri în spatele mamei lui şi dispoziţia în­
tregii camere este determinată de dispoziţia bebeluşului. O
mamă din cameră spune: „Este fierarul satului." El este mulţu­
mit de un asemenea succes şi adaugă jocului lui un element de­
monstrativ, îndreaptă astfel spatula către gura mea într-un mod
foarte dulce, fiind mulţumit că mă conformez jocului şi că mă
prefac că o mănânc, fără să o ating de-adevăratelea. El înţelege
perfect chiar dacă doar îi arăt că intru în jocul lui. I-o oferă şi ma­
mei sale şi apoi, cu un gest generos, se întoarce şi o oferă în mod
magic întregii asistenţe din cameră. Se reîntoarce apoi la bol şi
loviturile continuă.
După o vreme, începe să comunice în felul său propriu cu
unul dintre bebeluşii din partea cealaltă a camerei, pe care îl ale­
ge dintr-un grup de aproximativ opt adulţi şi copii. Acum toată
lumea este veselă, cabinetul o duce foarte bine.
Mama lui îl lasă acum jos, iar el ia spatula cu el pe podea,
unde se joacă cu ea şi se strecoară treptat către cealaltă mică per­
soană cu care tocmai comunicase prin zgomote.
Aţi putut observa modul în care el este interesat nu numai de
gura lui, ci şi de a mea şi de a mamei lui, şi cred că el simte că i-a
hrănit pe toţi oamenii din încăpere. El a făcut asta cu spatula, dar
nu ar fi putut s-o facă dacă nu ar fi simţit că a încorporat-o, în mo­
dul pe care l-am descris.
 72 D.W. W i n n i c o t t
Aceasta reprezintă ceea ce câteodată este numit „a poseda un
sân bun internalizat" sau pur şi simplu „a avea încredere într-o
relaţie cu sânul bun, bazată pe experienţă".
Ceea ce vreau să spun aici este: când fizic bebeluşul îşi ia spa-
tula şi se joacă cu ea şi o scapă, psihic o încorporează, o posedă
şi se debarasează de ideea de spatulă.
Ceea ce face el cu spatula (sau cu orice altceva) între momen­
tul în care o ia şi momentul în care o scapă este o mostră a unei
mici părţi din lumea sa interioară, care în momentul respectiv este
legată de mine şi de mama lui, şi din această expunere se pot
ghici multe despre experienţele lumii lui interioare din alte mo­
mente şi în legătură cu alte persoane şi lucruri.
In clasificarea u n e i serii d e c a z u r i s e p o a t e folosi o scală: la
c a p ă t u l n o r m a l al s c a l e i e x i s t ă j o c u l c a r e e s t e o d r a m a t i z a r e
s i m p l ă şi p l ă c u t ă a v i e ţ i i din l u m e a i n t e r i o a r ă , iar la c a p ă t u l
a n o r m a l al scalei există acel j o c care c o n ţ i n e o n e g a r e a l u m i i
interioare, î n acest c a z j o c u l fiind î n t o t d e a u n a c o m p u l s i v , e x ­
citat, c o n d u s d e anxietate şi m a i m u l t e x p l o a t â n d simţurile d e ­
cât p r o d u c â n d b u c u r i e .
Cazul 9. Următorul băiat, David, are optsprezece luni şi com­
portamentul lui are o caracteristică specială.
Mama lui îl aduce, se aşază cu el în braţe lângă masă şi, în cu­
rând, el se întinde după spatula pe care am pus-o la îndemâna
lui. Mama lui ştie ce urmează el să facă, pentru că asta face par­
te din ceea ce este în neregulă cu el. Spune: „O s-o arunce pe po­
dea." El ia spatula şi o aruncă repede pe podea. Repetă acest lu­
cru cu tot ce are la îndemână. Primul stadiu al aproprierii timide
şi următorul, al băgatului în gură şi al jocului vioi, sunt ambele
absente. Acesta este un simptom cu care suntem toţi familiarizaţi,
dar, în acest caz, este patologic ca intensitate, iar mama lui are
dreptate să-1 aducă la doctor din cauza acestui simptom. Ea îi per­
mite să urmărească obiectul lăsându-1 jos din braţe şi el îl ia, îl
trânteşte şi zâmbeşte într-o încercare artificială de reasigurare, în­
tre timp contorsionându-se într-o poziţie în care antebraţele îi apa­
să vintrele. în timp ce face acest lucru se uită cu speranţă în jur,
dar ceilalţi părinţi din cameră sunt preocupaţi să-şi distragă co­
piii de la vederea a ceea ce, pentru ei, are ceva de-a face cu mas­
turbarea. Băieţelul se descoperă într-o companie în care nimeni
nu-i oferă reasigurarea de care are nevoie într-un mod atât de dis­
perat. Astfel că stă pe podea, aruncând spatula, strângându-se în
maniera lui ciudată şi zâmbind într-un mod ce indică o încerca-
O P E R E 1: De la pediatrie la psihanaliză 73
re disperată de a-şi nega nefericirea şi sentimentul de respingere.
Putem observa modul în care acest copil îşi creează un mediu în­
conjurător anormal.
Trebuie să omit detaliile dezvoltării sale, în afara faptului că
a avut de timpuriu o motilitate intestinală accentuată, tinzând
chiar să aibă câte un scaun după fiecare masă. De asemenea, la
vârsta de un an, acum şase luni, au debutat cele două simptome,
şi anume apăsarea compulsivă a vintrelor şi o foarte marcată com-
pulsie de a arunca orice îi cade în mână.
5
N u ar fi j u s t s ă s u g e r e z c ă e x i s t ă o c o n e x i u n e d e u n fel s a u
altul între defecaţiile sale p o s t p r a n d i a l e şi s i m p t o m u l a r u n c ă ­
rii lucrurilor p e j o s , m a i c u s e a m ă c ă e x p e r i e n ţ a p s i h a n a l i t i c ă
n e - a familiarizat e x a c t c u acest fel d e legături între p l a n u l fi­
zic şi c e l p s i h o l o g i c ?
Bineînţeles c ă u n s c a u n i m e d i a t d u p ă o m a s ă se î n t â m p l ă
din c â n d î n c â n d oricărui b e b e l u ş , apariţia lui c a s i m p t o m fi­
ind d o a r o p r o b l e m ă d e grad:
A c e s t caz ilustrează relaţia care p o a t e exista între î n t â m p l ă ­
rile fizice şi p s i h o l o g i c e , c a şi relativa lipsă d e b o g ă ţ i e a lumii
interioare, care p o a t e însoţi i n h i b a r e a fantasmei orale şi absen­
ţa c o n s e c u t i v ă a plăcerii d e r i v a t e din orice fel de retenţie.
N u - m i p r o p u n să d i s c u t a i c i p r o b l e m a i n t e r e s a n t ă şi i m ­
p o r t a n t ă a cauzei acestei anxietăţi faţă de obiectele î n c o r p o r a ­
te psihic s a u m â n c a t e fizic, c u e x c e p ţ i a faptului d e a s p u n e c ă
implică fantasme despre înăuntru. Partea principală a unei
a s e m e n e a f a n t a s m e n u este niciodată conştientă şi, m a i devre­
m e s a u m a i târziu, p a r t e a care a fost c o n ş t i e n t ă este refulată,
s a u , alternativ, f a n t a s m a r ă m â n e , d a r se p i e r d e l e g ă t u r a din­
tre f a n t a s m ă şi e x p e r i e n ţ a funcţională.
L a acest băiat există o n e g a r e a l u m i i interioare, care afec­
t e a z ă relaţiile lui e x t e r i o a r e şi, î m p r e u n ă c u asta, există o e x ­
ploatare, c o n d u s ă d e anxietate, a senzualităţii, dar senzualita­
tea n u este orală, a d i c ă e l î ş i ţine p e n i s u l şi îşi a p a s ă vintrele,
t i m p î n care interesul gurii lui s e află î n suspensie.
Iată a c u m u n b ă i a t a cărui atitudine faţă d e c e e a ce îi este
oferit s-a s c h i m b a t .
Cazul 10. Norman are doi ani. Mama lui 1-a mai adus la mine
de trei ori înaintea acestei vizite şi astăzi vine doar pentru că eu
am rugat-o să vină după vacanţa de vară. Copilul s-a ameliorat,
 74 D.W. W i n n i c o t t
şi-a pierdut temerile şi a devenit dispus să mănânce aproape ori­
ce fel de mâncare i se dă.
Norman a trecut printr-o fază de dificultăţi în dezvoltarea
emoţională şi şi-a revenit fără ca eu să-1 tratez în alt fel decât prin
a gestiona cazul şi a împărţi responsabilitatea cu mama.
La un an şi şapte luni a început să slăbească, şi în timpul ur­
mătoarelor câteva luni a leşinat de mai multe ori. Somnul său a
devenit mai puţin bun, el având tendinţa să se trezească devre­
me. Unul dintre cele mai marcate simptome a fost că, la nouă­
sprezece luni, a trecut de la a fi extrem de încrezător la a refuza
să se apropie de oameni noi, a refuzat chiar să se ducă la mama
mamei lui, în care avea încredere deplină înainte.
Mânca destul dacă îl hrănea mama lui, dar în acel moment
devenise suspicios faţă de orice fel nou de mâncare, chiar din par­
tea ei.
In timpul acestei faze, în pofida tehnicii mele de apropiere, a
plâns în timp ce-1 examinam. S-a întors cu spatele la spatula pusă
pe masă la îndemâna lui şi cu faţa Ia mama lui, şi nu s-a mai în­
tors cu faţa la spatulă. Când i-am oferit o rolă de hârtie nu a apu­
cat-o şi mama lui a spus: „Ştiam că nu o să ia nimic, nu în starea
în care este acum."
Acest tablou clinic s-a menţinut o lună dar, Ia această vizită,
mama poate spune că a început o revenire la normal, sub toate
aspectele. Acum doarme bine şi a devenit mai încrezător. în rela­
ţie cu mine este foarte vesel, iar când îi ofer rola de hârtie chiar
mi-o smulge din mână, arată foarte încântat şi începe să o inves­
tigheze în timp ce mama se îndepărtează cu el în braţe.
S e v a o b s e r v a c u m , în t i m p u l p e r i o a d e i d e s u s p i c i u n e , ati­
t u d i n e a b ă i a t u l u i faţă de m â n c a r e a fost tulburată, c a şi atitu­
dinea lui faţă d e rola de hârtie oferită. M a m a lui a spus: „Ştiam
c ă n u o s ă ia n i m i c d e la n i m e n i , n u î n s t a r e a î n c a r e e s t e
a c u m . " Dar, c â n d şi-a revenit, m i - a s m u l s din m â n ă c e e a ce îi
o f e r e a m şi s-a b u c u r a t să-1 i n v e s t i g h e z e , a ş a c u m ar fi făcut
orice alt copil.
Cazul 11. Iată un băieţel de doi ani care are o inhibiţie a hrăni-
rii. Nu a fost niciodată lacom în modul obişnuit. Nu a evoluat nici­
odată până la a accepta solide sau a se hrăni singur. De asemenea,
stă în pat mult timp, treaz fiind. Jocul său este lipsit de imagina­
ţie, nu are bogăţie şi fantezie şi, în cea mai mare parte a timpului,
el foloseşte cuiele şi ciocanul tatălui sau sapă în grădină. La opt­
sprezece luni a trecut printr-o fază în care mânca pământ, de care
75
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
mama lui a simţit că trebuie să-1 dezveţe. Dacă vreau să descriu
un copilaş, trebuie să spun ceva şi de interesele lui orale. Relaţia
pe care o adoptă faţă de mine este una relativ neutră. Atitudinea
lui faţă de spatulă furnizează indicii ale sentimentelor sale. Note­
le mele sunt după cum urmează: Vede spatula, o lasă în pace, o
atinge „din greşeală", acolo unde este ea, în timp ce se joacă cu
mâinile. în acest moment se întoarce cu spatele, brusc se reîntoar­
ce cu faţa la ea şi îmi măsoară atitudinea din priviri şi iar se în­
toarce repede cu spatele şi îşi loveşte coapsele, se uită la obiect şi
face din gură un zgomot destul de tare ca şi cum ar suge. Pentru
o lungă perioadă de timp îşi suge gulerul de la vestă şi apoi se cui­
băreşte la sânul mamei sale, din cauza unui lucru pe care 1-a vă­
zut la mine. Se zvârcoleşte, iar acum ia spatula în mână printr-o
mişcare rapidă, o loveşte imediat de masă şi o lasă culcată pe masă
(înainte spatula stătea în picioare). Ca şi cum a r i i fost alarmat de
fapta sa, lasă spatula în pace, ca şi pentru totdeauna, dar, mai târ­
ziu, o atinge din nou într-un mod anxios.
A c e s t a este d e c i t a b l o u l u n u i conflict c a r e i m p l i c ă pulsiu-
nea şi f a n t a s m a orală.
E s t e u n larg d o m e n i u d e c e r c e t a r e p e c a r e î l c i r c u m s c r i u
aceste idei simple; a m înţeles de la A n n a F r e u d c ă e a efectuea­
ză acest fel d e observaţii d e mulţi ani. E a mi-a arătat faptul in­
teresant c ă există o lipsă d e corelaţie directă între inhibiţia a c ­
ţiunilor de a a p u c a şi de a b ă g a în gură şi inhibiţia propriu-zisă
a hrănirii, iar e u s u n t c o m p l e t de a c o r d c u acest lucru. L e g ă ­
tura este u n a indirectă, şi este u n a care, din c a u z a caracteris­
ticilor e i n e a ş t e p t a t e , c u s i g u r a n ţ ă c ă m a i a s c u n d e î n c ă m u l t e
pe l â n g ă s i m p l a i m p o r t a n ţ ă teoretică.
U n c o p i l p o a t e astfel b ă g a lucruri î n g u r ă c â n d e s t e a c a s ă ,
s i n g u r c u m a m a , şi s ă n u facă asta c u s p a t u l a m e a . P r e z e n ţ a
m e a a d u c e în c o n t e x t c e v a legat d e relaţia c o p i l u l u i c u tatăl,
relaţie care p o a t e trece în m o m e n t u l consultaţiei printr-o fază
dificilă. A c e a s t ă fază p o a t e fi m a r c a t ă de s i m p t o m e c u m ar fi
v o m i t a t u l , c o n s t i p a ţ i a s a u o r i c e altă d i s f u n c ţ i e î n d e a j u n s de
g r a v ă p e n t r u a face c o p i l u l s ă ajungă la spital.
Intrarea tatălui în scenă este ilustrată de următorul inci­
dent:
Cazul 12. Un băieţel de paisprezece luni era hrănit pentru pri­
ma oară de tatăl lui, care i-a dat peşte. Mama a reacţionat la acest
lucru într-un mod nevrotic, simţindu-se geloasă pentru acel fno-
 O P E R E 1: De la pediatrie la psihanaliză 77
76 D.W. W i n n i c o t t

ment, şi i-a spus soţului ei: „Nu-i da peşte, o să i se facă rău." în secinţă, o relativă lipsă a anxietăţii normale faţă de obiectele şi re­
6

acea seară copilul a vomitat şi în urma acestui incident a dezvol­ laţiile interioare.
tat o fobie interesantă care a ţinut câteva săptămâni. Nu mai su­
porta peştele, nici ouăle şi nici bananele.
Rezumat
In contrast, iată ce face u r m ă t o r u l băieţel c â n d v i n e să m ă
vadă. î n istoriile tuturor tipurilor d e c a z u r i psihiatrice p o t fi des­
coperite tulburări ale apetitului, iar aceste tulburări sunt în
Cazul 13. Lawrence este singur la părinţi şi are doi ani şi nouă m o d e v i d e n t întreţesute c u c e l e l a l t e s i m p t o m e .
luni. Arată sănătos. A fost hrănit la sân şase luni, apoi a fost în­ C o n t a c t u l clinic direct c u c o p i i i f u r n i z e a z ă m u l t i p l e o c a z i i
ţărcat dintr-o dată, dar s-a adaptat bine ia laptele din biberon. A p e n t r u o b s e r v a ţ i e şi terapie, c a şi p e n t r u a p l i c a r e a principiilor
trecut cu uşurinţă la mâncarea solidă şi la a mânca singur, şi a fost d e s c o p e r i t e p r i n a n a l i z a c o p i i l o r şi adulţilor.
întotdeauna drăguţ şi lacom. Nu are nici o inhibiţie de hrănire, T e o r i a b o l i i p s i h i a t r i c e t r e b u i e m o d i f i c a t ă î n a ş a fel c a s ă
aşa că este dolofan şi arată bine. includă faptul c ă , în m u l t e c a z u r i , istoria u n e i a n o m a l i i se în­
Pe genunchii mamei sale, Lawrence ajunge să fie oarecum
tinde p â n ă la primele luni s a u chiar p â n ă la primele s ă p t ă m â n i
deasupra noastră şi mai degrabă domină relaţia triunghiulară din
consultaţie, vorbind tot timpul cu glas tare, cu o ezitare în vorbi­ d e viaţă.
re ca parte a tehnicii de dominare. Se întinde în jos ca să ajungă
la spatulă, o ia şi şi-o însuşeşte, apoi o pune într-un bol din apro­
piere care conţine multe spatule, împinge bolul mai încolo şi spu­
ne „Ta". Pun o altă spatulă pe masă, iar interesul său revine re­
pede, şi le scoate pe toate din bol şi declară: „Mă joc de-a trenul."
(Mama lui spune că toate acestea seamănă destul de mult cu ceea
ce se întâmplă când el se trezeşte noaptea.) Acum face o proce­
siune din spatule aranjate în perechi, apoi face ceea ce el numeş­
te un pod, le rearanjează în tot felul de moduri diferite. Trenuri­
le se mişcă, se întâlnesc, se unesc, se separă, trec prin tuneluri,
peste poduri, şi din când în când se ciocnesc. Fantasma este în le­
gătură cu scena originară. Veţi fi de acord cu faptul că detaliile ar
avea o importanţă vitală în încercarea de a înţelege anxietatea care
tulbură somnul copilului, care îl face să se bâlbâie şi care îi colo­
rează jocul. El se simte foarte bine cu el însuşi, şi acasă poate fi
lăsat întotdeauna să se joace singur. Ating o spatulă, iar el spune:
„Nu atingeţi, vă rog", indicând o nevoie acută de control perso­
nal asupra a ceva ce ar putea deveni instantaneu un dezastru al
sfârşitului lumii. Trebuie să domine pentru a menţine'* controlul.
Aici nu există nici o inhibiţie a apetitului, ci trebuie făcut faţă
unor anxietăţi speciale, anxietăţi legate de relaţia dintre părinţi,
interpretate în termenii fantasmelor băiatului.
Jocul lui Lawrence cu spatulele dezvăluie calitatea fantasme­
lor sale. întocmai aceste anxietăţi sunt cele cărora li se face faţă la
sursă prin inhibiţiile lăcomiei, ce apar în atât de multe dintre ce­ 6 Pentru o discuţie mai detaliată asupra acestui tip de observaţie, vezi Ca­
lelalte descrieri de caz. Inhibiţia înseamnă o sărăcire a experien­ pitolul IV.
ţei instinctuale, o sărăcire a dezvoltării lumii interioare şi, în con-

Capitolul I V
Observarea bebeluşilor s D a c ă este v o r b a d e u n b e b e l u ş , o invit p e m a m ă să ia loc
într-o situaţie prestabilită'
[1941]
v
W'n u l t i m i i d o u ă z e c i d e a n i a m o b s e r v a t c o p i i î n c a d r u l
| cabinetului m e u din P a d d i n g t o n G r e e n C h i l d r e n ' s H o s -
pital şi, într-un m a r e n u m ă r d e cazuri, a m înregistrat în
cele m a i m i c i a m ă n u n t e m o d u l î n care b e b e l u ş i i se c o m p o r t ă
într-o situaţie d a t ă care e s t e c u u ş u r i n ţ ă p u s ă î n s c e n ă î n c a ­
drul p r o c e d u r i l o r o b i ş n u i t e din clinică. S p e r ca, treptat, s ă p o t
a d u n a şi p r e z e n t a n u m e r o a s e l e p r o b l e m e d e interes p r a c t i c şi
teoretic ce pot fi desprinse dintr-o a s e m e n e a m u n c ă , dar, în c a ­
d r u l acestei lucrări, aş dori să m ă limitez la d e s c r i e r e a situa­
ţiei prestabilite şi la i n d i c a r e a g r a d u l u i î n care ar p u t e a fi fo­
losită c a i n s t r u m e n t d e c e r c e t a r e . Printre altele, c i t e z şi c a z u l
u n u i b e b e l u ş d e şapte luni care a dezvoltat şi a şi ieşit dintr-un
acces de a s t m în t i m p c e se afla sub observaţie, o c h e s t i u n e e x ­
t r e m d e interesantă p e n t r u p s i h o s o m a t i c ă .
A ş dori p e cât se p o a t e să descriu c o n t e x t u l o b s e r v a ţ i i l o r şi
î n c e c o n s t ă acest l u c r u c a r e m i - a d e v e n i t atât d e familiar, şi
a n u m e c e e a c e e u n u m e s c „ s i t u a ţ i e p r e s t a b i l i t ă " , s i t u a ţ i a în
care intră fiecare b e b e l u ş care este a d u s în c a b i n e t u l m e u p e n ­
tru consultaţie.
In c a d r u l c a b i n e t u l u i m e u , m a m e l e şi c o p i i i a ş t e a p t ă în­
tr-un h o l aflat î n afara c a m e r e i relativ m a r i î n care l u c r e z eu,
iar ieşirea u n e i m a m e c u c o p i l u l ei r e p r e z i n t ă s e m n a l u l p e n ­
tru intrarea alteia. A fost a l e a s ă o c a m e r ă m a r e d e o a r e c e î n in­
tervalul d e t i m p n e c e s a r m a m e i şi c o p i l u l u i ei să a j u n g ă d e la
u ş a aflată la celălalt c a p ă t al c a m e r e i p â n ă la m i n e s e p o t v e ­
d e a şi face foarte m u l t e lucruri. î n t i m p u l î n care m a m a ajun-
1
Bazat pe o lucrare prezentată în faţa Societăţii Britanice de Psihanaliză,
23 aprilie, 1941. Int. ] . Vsycho-Anal., voi. XXII, 1941.
O P E R E 1: De ZA pediatrie la psihanaliză 79
ge la m i n e , stabilesc deja u n c o n t a c t c u e a şi p r o b a b i l şi c u c o ­
pilul, p r i n e x p r e s i a m e a facială şi, d a c ă n u e s t e v o r b a d e u n
pacient n o u , a m t i m p s ă - m i a d u c a m i n t e de caz.
în faţa m e a , între m i n e şi e a aflându-se colţul mesei. E a se aşa-
ză c u c o p i l u l pe g e n u n c h i . D e obicei, aşez p e m a r g i n e a m e s e i
un apăsător de limbă, strălucitor, din cele îndoite în u n g h i
drept, şi o invit pe m a m ă s ă p o z i ţ i o n e z e copilul astfel ca, d a c ă
el ar v r e a , s ă p o a t ă p u n e m â n a p e s p a t u l ă . In m o d o b i ş n u i t ,
m a m a î n ţ e l e g e c e a m d e g â n d , şi î m i v a fi u ş o r să-i d e s c r i u
treptat c ă trebuie s ă existe o p e r i o a d ă d e t i m p în c a r e n o i d o i
v o m i n t e r v e n i p e c â t d e p u ţ i n p o s i b i l , astfel î n c â t c e e a c e s e
î n t â m p l ă să p o a t ă fi p u s î n î n t r e g i m e p e s e a m a c o p i l u l u i . Vă
puteţi i m a g i n a că, prin c a p a c i t a t e a sau relativa incapacitate d e
a u r m a această sugestie, m a m e l e vor dezvălui câte ceva din
m o d u l î n care se c o m p o r t ă a c a s ă . D a c ă au nelinişti l e g a t e d e
infecţii, s a u d a c ă a u s e n t i m e n t e m o r a l e p u t e r n i c e î m p o t r i v a
b ă g a t u l u i lucrurilor î n g u r ă , d a c ă s u n t s m u c i t e s a u s e m i ş c ă
i m p u l s i v - a c e s t e c a r a c t e r i s t i c i v o r ieşi la iveală.
E s t e u n l u c r u foarte v a l o r o s să afli c u m este m a m a , d a r d e
obicei e a u r m e a z ă sugestiile m e l e . Iată astfel copilul, aşezat pe
g e n u n c h i i m a m e i s a l e , c u o p e r s o a n ă n o u ă (din î n t â m p l a r e ,
un b ă r b a t ) c a r e stă î n faţa lor, şi c u o spatulă strălucitoare p e
m a s ă . P o t a d ă u g a că, d a c ă s u n t prezenţi vizitatori, de cele m a i
m u l t e ori trebuie să-i pregătesc chiar m a i atent decât p e m a m ă ,
d e o a r e c e ei a u t e n d i n ţ a să z â m b e a s c ă şi să se i m p l i c e activ î n
relaţia c u b e b e l u ş u l - s ă facă d r a g o s t e c u el s a u m ă c a r să-1 re­
a s i g u r e î n p r i v i n ţ a p r i e t e n i e i lor. D a c ă u n vizitator n u p o a t e
a c c e p t a disciplina c e r u t ă d e situaţie, n u are nici u n s e n s să în­
cep o b s e r v a r e a c o p i l u l u i , c a r e i m e d i a t a j u n g e î n m o d i n u t i l
complicată.
Comportamentul bebeluşului
B e b e l u ş u l v a fi atras în m o d inevitabil de obiectul m e t a l i c
care străluceşte şi c a r e s e p o a t e şi l e g ă n a . D a c ă sunt p r e z e n ţ i
şi alţi c o p i i , ei v o r şti d e s t u l d e b i n e că b e b e l u ş u l v r e a s ă ia
spatulă. ( A d e s e a a c e ş t i a n u au răbdare c â n d b e b e l u ş u l îşi m a ­
nifestă e z i t a r e a şi i a u s p a t u l ă şi i-o î n d e a s ă î n g u r ă . A c e a s t a
reprezintă, totuşi, o precipitare a lucrurilor.) A v e m în faţa n o a s ­
tră b e b e l u ş u l tentat d e u n o b i e c t foarte atractiv; a c u m v o i d e -
 80
D.W. W i n n i c o t t
scrie c e e a ce, în o p i n i a m e a , r e p r e z i n t ă o s u c c e s i u n e n o r m a l ă
a e v e n i m e n t e l o r . Vreau să s p u n c ă orice variaţie a acestei suc­
cesiuni, p e care o n u m e s c n o r m a l ă , este semnificativă.
Stadiul 1. B e b e l u ş u l î n t i n d e m â n a către spaţială, d a r în acest
m o m e n t d e s c o p e r ă p e n e a ş t e p t a t e c ă situaţia trebuie gândită.
E l s e află într-o situaţie dificilă. F i e , c u m â n a r ă m a s ă p e spa-
tulă şi c u c o r p u l c o m p l e t n e m i ş c a t , se ui t ă la m i n e şi la m a m a
lui c u ochii m a r i , n e o b s e r v ă şi aşteaptă, fie, în a n u m i t e cazuri,
îşi pierde c o m p l e t interesul şi-şi î n g r o a p ă faţa în b l u z a m a m e i
sale. D e obicei, este p o s i b i l c a situaţia să fie g e s t i o n a t ă în aşa
fel c a s ă n u fie oferită o r e a s i g u r a r e activă, şi este foarte inte­
resant d e o b s e r v a t r e v e n i r e a g r a d a t ă şi s p o n t a n ă a interesului
c o p i l u l u i faţă d e spatulă.
Stadiul 2. î n „perioada d e ezitare" ( d u p ă c u m o n u m e s c eu),
bebeluşul îşi m e n ţ i n e corpul n e m i ş c a t (dar n u rigid), tot timpul.
Treptat, d e v i n e destul d e curajos p e n t r u a-şi lăsa sentimentele
să se dezvolte, şi atunci t a b l o u l se m o d i f i c ă foarte rapid. M o ­
m e n t u l d e trecere din p r i m a în a d o u a fază este evident, deoa­
rece acceptarea de către c o p i l a realităţii dorinţei p e n t r u spatu­
lă este a n u n ţ a t ă de o m o d i f i c a r e în interiorul gurii lui, care de­
vine m a i m o a l e , în timp c e l i m b a apare g r o a s ă şi netedă, iar sa­
liva c u r g e d i n a b u n d e n ţ ă . N u p e s t e m u l t t i m p , c o p i l u l b a g ă
spatula în g u r ă şi o m e s t e c ă c u gingiile s a u p a r e să-şi i m i t e ta­
tăl f u m â n d pipă. M o d i f i c a r e a d i n c o m p o r t a m e n t u l b e b e l u ş u ­
lui este izbitoare. In loc d e aşteptare şi nemişcare, a c u m se dez­
v o l t ă î n c r e d e r e a î n s i n e şi a p a r e m i ş c a r e a l i b e r ă c o r p o r a l ă ,
a c e a s t a din u r m ă legată d e m a n i p u l a r e a spatulei.
A m făcut frecvent încercarea d e a introduce spatula în gura
c o p i l u l u i în t i m p u l s t a d i u l u i d e ezitare. Fie c ă ezitarea se în­
c a d r a în c e e a ce e u n u m e s c n o r m a l , fie că e a diferea cantitativ
s a u calitativ d e acesta, a m d e s c o p e r i t că în t i m p u l acestui sta­
diu este imposibil să se introducă spatula în g u r a copilului alt­
fel d e c â t c u ajutorul forţei b r u t e . î n a n u m i t e c a z u r i în c a r e in­
h i b i ţ i a e s t e acută, o r ic e î n c e r c a r e d i n p a r t e a m e a care ar d u c e
la a p r o p i e r e a spatulei d e c o p i l p r o d u c e ţipete, stres psihic s a u
c h i a r colici.
A c u m copilul pare s ă s i m t ă c ă spatula se află în posesia lui,
probabil în puterea lui, c u siguranţă disponibilă scopurilor sale
d e e x p r i m a r e personală. L o v e ş t e c u e a în m a s ă sau într-un b o l
d e m e t a l care este alături p e m a s ă , făcând p e cât d e m u l t z g o -
V.Dela pediatrie la psihanaliză 81
OPERE
m o t se p o a t e , s a u o î n t i n d e c ă t r e g u r a m e a s a u g u r a m a m e i
lui, fiind foarte m u l ţ u m i t d a c ă n o i ne prefacem c ă s u n t e m h r ă ­
ni ţ i cu ea. î n m o d cert doreşte ca n o i să ne jucăm de-a fi h r ă n i ţ i
şi este supărat d a c ă se î n t â m p l ă ca noi să fim atât d e proşti în­
cât s ă l u ă m obiectul în gură, şi s ă stricăm j o c u l c a j o c .
în acest p u n c t aş p u t e a m e n ţ i o n a c ă n u a m găsit n i c i o d o ­
v a d ă c a r e s ă arate c ă vreun b e b e l u ş ar fi d e z a m ă g i t c ă spatu­
la n u e s t e d e fapt n i c i d e m â n c a r e , şi c ă n i c i n u c o n ţ i n e m â n ­
care.
Stadiul 3. Există şi un al treilea stadiu. î n acest s t a d i u b e b e ­
luşul v a s c ă p a în p r i m u l r â n d s p a t u l a p e j o s , c a d i n greşeală.
Este m u l ţ u m i t d a c ă îi este restituită, se j o a c ă din n o u c u e a şi
o m a i s c a p ă o dată, d a r d e d a t a a c e a s t a m a i p u ţ i n din g r e ş e a ­
lă. C â n d îi e s t e restituită d i n n o u , o lasă s ă c a d ă i n t e n ţ i o n a t şi
se b u c u r ă tare m u l t s ă s c a p e d e e a într-un m o d atât d e agre­
siv, fiind m u l ţ u m i t m a i ales c â n d s p a t u l a face u n z g o m o t p u ­
ternic l a c o n t a c t u l c u p o d e a u a .
2
Sfârşitul acestui al treilea s t a d i u vine fie atunci c â n d c o p i ­
lul vrea s ă stea pe j o s c u spatula, u n d e î n c e p e din n o u s-o b a g e
în g u r ă şi s ă se j o a c e c u ea, fie c â n d se plictiseşte d e e a şi se în­
tinde către oricare alt obiect c a r e se află la î n d e m â n ă .
A c e a s t ă descriere a n o r m a l u l u i este s e m n i f i c a t i v ă d o a r în­
tre a p r o x i m a t i v cinci şi treisprezece luni. D u p ă c e b e b e l u ş u l a
î m p l i n i t treisprezece îuni, interesul lui faţă d e o b i e c t e s-a lăr­
git atât d e m u l t încât, d a c ă s p a t u l a este i g n o r a t ă şi c o p i l u l se
î n t i n d e d u p ă s u g a t i v ă , n u p o t fi sigur d a c ă există î n t r - a d e v ă r
o inhibiţie î a nivelul interesului primar. C u alte cuvinte, situa­
ţia d e v i n e r a p i d c o m p l i c a t ă şi î n c e p e să se a p r o p i e d e situaţia
analitică obişnuită care se dezvoîtă în cadrul analizei unui
c o p i l d e d o i ani, c u d e z a v a n t a j u l c ă (faţă d e situaţia analitică)
m a t e r i a l u l p r e z e n t a t e s t e dificil d e î n ţ e l e s în m ă s u r a în c a r e
copilul este prea m i c să vorbească. Totuşi, î n a i n t e d e vârsta d e
t r e i s p r e z e c e l u n i , l i p s a v o r b i r i i la c o p i l n u r e p r e z i n t ă u n
h a n d i c a p în această „situaţie prestabilită".
Şi d u p ă v â r s t a d e treisprezece luni anxietăţile c o p i l u l u i p o t
î n c ă s ă se reflecte în situaţia prestabilită. Interesul pozitiv al c o ­
pilului este cel care d e v i n e prea m a r e p e n t r u a p u t e a fi c u p r i n s
d e acest cadru.
2 Către sfârşitul acestei lucrări voi discuta semnificaţia acestei faze şi le­
gătura ei cu observaţiile lui Freud asupra băiatului cu mosorul (1920).
 82 D.W. W i n n i c o t t
C h i a r d a c ă s c o p u l m e u în această lucrare n u c o n s t ă în a tra­
s a p o s i b i l i t ă ţ i l e t e r a p e u t i c e ale a c e s t e i m u n c i , c o n s i d e r c ă se
p o a t e e f e c t u a u n t r a v a l i u terapeutic î n c a d r u l a c e s t e i situaţii
prestabilite. O f e r s p r e e x e m p l u u n c a z p e c a r e l-am p u b l i c a t
î n 1 9 3 1 , î n c a r e m - a m p u s î n slujba credinţei c ă u n a s e m e n e a
t r a v a l i u p o a t e fi efectuat. î n a n i i c a r e au trecut d e atunci, opi­
n i a f o r m a t ă î n acel m o m e n t s-a confirmat.
Este vorba de cazul unei fetiţe pe care am văzut-o între şase
şi opt luni pentru o tulburare de hrănire, presupusă ca fiind pro­
dusă de către o gastroenterită infecţioasă. Dezvoltarea emoţio­
nală a copilului a fost tulburată de boală şi fetiţa a rămas iritabi­
lă, nesatisfăcută şi predispusă la a-i fi rău după masă. A încetat
să se mai joace, iar, ia nouă luni, nu numai că relaţia fetiţei cu
oamenii în general era total nesatisfăcătoare, dar începuse să
facă şi crize epileptice. La unsprezece luni aceste crize erau frec­
vente.
La douăsprezece luni copilul avea crize epileptice majore ur­
mate de somnolenţă. în această perioadă am început să o văd, o
dată la câteva zile, şi să-i acord atenţia mea pentru douăzeci de
minute, într-un mod destul de asemănător cu ceea ce descriu
acum ca fiind situaţia prestabilită, dar cu copilul stând pe genun­
chii mei.
într-una din consultaţii ţineam fetiţa pe genunchi, obser­
vând-o, când a încercat pe furiş să mă muşte de deget. Trei zile
mai târziu o ţineam din nou pe genunchi şi aşteptam să văd ce
va face. M-a muşcat de deget de trei ori, atât de tare, că aproape
mi-a sfâşiat pielea. Apoi s-a jucat aruncând spatulele pe podea,
fără oprire, timp de cincisprezece minute. în tot acest timp plân­
gea ca şi cum ar fi fost cu adevărat nefericită. Peste alte două zile
am ţinut-o pe genunchi jumătate de oră. în cele două zile care tre­
cuseră avusese patru convulsii. La început, a plâns ca de obicei.
M-a muşcat din nou foarte tare de deget, de această dată fără să
manifeste sentimente de vinovăţie, şi apoi s-a jucat muşcând şi
aruncând pe jos spatulele. în timp ce stătea pe genunchii mei a
devenit capabilă să se bucure de jocul ei. După un timp a început
să se joace cu degetele de la picioare.
Mai târziu mama a venit şi mi-a spus că, de la ultima consul­
taţie, fetiţa a fost „un alt copil". Nu numai că nu a mai făcut nici
o criză epileptică, ci a şi dormit bine noaptea şi a fost veselă toa­
tă ziua, fără să ia bromură deloc. Unsprezece zile mai târziu, si­
tuaţia îmbunătăţită se păstrase, fără medicamente. Crizele epilep-
83
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
tice nu mai apăruseră de paisprezece zile şi mama a cerut să fie
externată.
Peste un an am vizitat copilul, şi am descoperit că de la ulti­
ma consultaţie nu mai avusese nici un fel de simptom. A m găsit
un copil pe de-a întregul sănătos, fericit, inteligent şi prietenos,
eliberat de anxietăţile obişnuite, şi căruia îi plăcea să se joace.
F l u i d i t a t e a personalităţii b e b e l u ş u l u i şi faptul c ă p r o c e s e ­
le şi s e n t i m e n t e l e i n c o n ş t i e n t e s u n t atât d e a p r o p i a t e d e c e l e
m a i t i m p u r i i s t a d i i a l e c o p i l ă r i e i , fac p o s i b i l s ă s e p e t r e a c ă
s c h i m b ă r i , în c u r s u l a d o a r c â t o r v a interviuri. A c e a s t ă fluidi­
tate n u î n s e a m n ă totuşi c ă u n c o p i l care e s t e n o r m a l l a u n an,
sau care la a c e a s t ă v â r s t ă r ă s p u n d e b i n e la t r a t a m e n t , a s c ă p a t
definitiv d e pericol. E l e s t e î n c o n t i n u a r e s u s c e p t i b i l la n e v r o ­
ză într-un s t a d i u ulterior, şi la a s e î m b o l n ă v i d a c ă este e x p u s
la factori nefavorabili d e m e d i u . î n orice c a z , d a c ă p r i m u î an
d e v i a ţ ă al c o p i l u l u i d e c u r g e b i n e , a c e s t a e s t e u n s e m n d e
prognostic bun.
D e v i a ţ i i d e la n o r m a l
A m afirmat c ă o r i c e v a r i a ţ i e d e la c e e a c e a m apreciat c a fi­
i n d n o r m a d e c o m p o r t a m e n t î n situaţia prestabilită, este s e m ­
nificativă.
P r i n c i p a l a şi c e a m a i i n t e r e s a n t ă variaţie se află la n i v e l u l
ezitării iniţiale, care p o a t e fi ori e x a g e r a t ă , o r i a b s e n t ă . U n c o ­
pil n u v a p r e z e n t a nici u n interes a p a r e n t p e n t r u s p a t u l ă şi v a
a v e a n e v o i e d e o p e r i o a d ă d e t i m p î n d e l u n g a t ă î n a i n t e de a
d e v e n i conştient d e interesul s ă u sau î n a i n t e d e a-şi a d u n a c u ­
rajul p e n t r u a-şi m a n i f e s t a acest interes. P e d e altă parte, altul
v a a p u c a spatula şi o v a d u c e la g u r ă î n m a i p u ţ i n d e o s e c u n ­
d ă . A m b e l e cazuri s u n t d e p a r t e d e n o r m a l . D a c ă inhibiţia este
m a r c a t ă , v a e x i s t a u n stres m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n m a r c a t şi,
u n e o r i , stresul p o a t e fi foarte acut.
O altă variaţie d e la n o r m ă e s t e r e p r e z e n t a t ă d e u n b e b e ­
luş care a p u c ă s p a t u l a şi o a r u n c ă i m e d i a t p e p o d e a , şi r e p e t ă
acest l u c r u d e fiecare d a t ă c â n d o b s e r v a t o r u l p u n e altă spatu­
la î n l o c .
Este a p r o a p e sigur că e x i s t ă o corelaţie între variaţiile d e la
n o r m ă de acest tip şi de alte tipuri şi relaţia bebeluşului c u hra­
n a şi c u o a m e n i i .
 84
D.W. W i n n i c o t t
F o l o s i r e a tehnicii, ilustrată de u n c a z
Situaţia prestabilită p e c a r e a m d e s c r i s - o r e p r e z i n t ă u n in­
s t r u m e n t c e p o a t e fi a d a p t a t d e orice o b s e r v a t o r p e n t r u obser­
v a r e a o r i c ă r u i c o p i l c a r e v i n e la c o n s u l t a ţ i e la c a b i n e t u l lui.
î n a i n t e de a d i s c u t a teoria c o m p o r t a m e n t u l u i n o r m a l al b e b e ­
luşului î n acest cadru, v o i oferi c a ilustrare c a z u l u n u i c o p i l c u
astm. C o m p o r t a m e n t u l astmului care a a p ă r u t şi a d i s p ă r u t de
d o u ă ori în p e r i o a d a în care copilul era în o b s e r v a ţ i e ar fi apă­
rut ca întâmplător, d a c ă b e b e l u ş u l n u ar fi fost o b s e r v a t c u re­
gularitate şi d a c ă detaliile c o m p o r t a m e n t u l u i lui n - a r fi p u t u t
fi c o m p a r a t e c u cele ale c o m p o r t a m e n t u l u i altor c o p i i afîaţi în
a c e l a ş i c a d r u . î n l o c d e a s e c o n s i d e r a c ă relaţia a c c e s e l o r d e
a s t m c u s e n t i m e n t e l e c o p i l u l u i este n e s i g u r ă , s-a p u t u t o b s e r ­
v a p r i n tehnica folosită c ă a c e s t e a s u n t î n relaţie c u u n a n u m i t
tip d e s e n t i m e n t e şi c u u n a n u m i t s t a d i u b i n e definit dintr-o
s e c v e n ţ ă familiară d e e v e n i m e n t e .
Margaret, o fetiţă de şapte luni, este adusă la mine de către
mama ei, deoarece toată noaptea dinaintea consultaţiei respirase
cu greutate. Altfel, ea este un copil foarte vesel care doarme şi mă­
nâncă bine. Relaţia ei cu ambii părinţi este bună, mai ales cu ta­
tăl ei, care lucrează în schimbul de noapte, şi care stă foarte mult
cu ea. Ea spune deja „Ta-ta", dar nu „Ma-ma". Când întreb: „La
cine se duce când are un necaz?", mama spune: „Se duce la tatăl
ei, el poate s-o facă să doarmă." Are şi o soră mai mare cu şaispre­
zece luni care este sănătoasă şi cele două fetiţe se joacă împreu­
nă şi se plac, cu toate că naşterea celei mai mici a stârnit ceva ge­
lozie la fetiţa mai mare.
Mama relatează că şi ea a avut accese de astm când a rămas
însărcinată cu al doilea copil, când cealaltă fetiţă avea doar şap­
te luni. Şi ea a fost bolnavă până acum o lună, moment din care
nu a mai avut nici un acces de astm. Şi mama ei a avut astm şi de
asemenea a început să aibă accese de astm în momentul în care a
început să aibă copii. Relaţia dintre Margaret şi mama ei este bună
şi Margaret este hrănită la sân într-un mod satisfăcător.
Simptomul, astmul, nu a apărut complet neanunţat. Mama
povesteşte că Margaret se agita în somn de trei zile, dormind doar
câte zece minute, trezindu-se ţipând şi tremurând. De o lună îşi
duce pumnii la gură şi, recent, această activitate a devenit oare­
cum compulsivă şi anxioasă. De trei zile are o tuse uşoară, dar
respiraţia zgomotoasă a apărut clar abia în noaptea de dinaintea
consultaţiei.
85
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
Este interesant de observat comportamentul copilului în si­
tuaţia prestabilită. Iată notele mele detaliate luate în acel moment:
„Am pus pe masă, în picioare, o spatulă în unghiul drept, iar co­
pilul a fost imediat interesat, s-a uitat la ea, s-a uitat la mine şi
mi-a aruncat o privire lungă cu ochii mari şi suspinând. Această
stare de fapt a continuat timp de cinci minute, copilul fiind inca­
pabil să se hotărască să ia spatula. Când, în cele din urmă, a
luat-o, a fost incapabilă un timp să se hotărască s-o ducă la gură,
deşi era foarte clar că asta voia. După un timp, ca şi cum ar fi fost
treptat reasigurată de faptul că noi stăteam nemişcaţi, a descope­
rit că poate să o ia. în momentul în care a luat-o doar pentru ea,
am observat obişnuita curgere de salivă, iar apoi au urmat mai
multe minute în care ea s-a bucurat de experienţa cu gura." Se va
observa că acest comportament corespunde cu ceea ce eu numesc
normalul.
„în cea de-a doua consultaţie, Margaret s-a întins să ia spatu­
la, dar a ezitat din nou, exact ca şi la prima vizită, şi din nou, doar
treptat, a devenit capabilă să bage spatula în gură şi să se bucu­
re de ea cu încredere. Era mai nerăbdătoare s-o bage în gură de­
cât fusese în ocazia anterioară şi, în timp ce o mesteca, scotea şi
sunete. în curând i-a dat intenţionat drumul să cadă şi, când i-a
fost restituită, s-a jucat cu ea într-un mod zgomotos şi plin de ex­
citaţie, uitându-se la mama ei şi la mine,în mod evident mulţu­
mită, şi lovind cu picioarele. S-a jucat în continuare şi apoi a arun­
cat spatulă pe jos, când i-a fost restituită a dus-o la gură din nou,
a făcut nişte mişcări sălbatice din mâini, şi apoi a început să fie
interesată de alte obiecte care se aflau la îndemână, printre care
şi un bol. Până la urmă a trântit şi bolul şi, pentru că părea să vrea
jos din braţe, noi am aşezat-o pe podea cu bolul şi spatula, şi ea
s-a uitat în sus la noi foarte mulţumită de viaţă, jucându-se cu de­
getele de la picioare, cu spatula şi cu bolul, dar nu cu spatula şi
cu bolul în acelaşi timp. La sfârşit s-a întins după spatulă şi a pă­
rut că le va pune împreună, dar doar a împins spatula în direcţia
opusă celei în care se afla bolul. Când spatula a fost adusă înapoi,
în cele din urmă, a început să lovească cu ea în castronaş, făcând
foarte mult zgomot."
(Lucrul principal în acest caz, care este relevant pentru discu­
ţia prezentă, se găseşte în prima parte a descrierii, dar am oferit
toate notele legate de caz pentru marele interes pe care poate să-1
prezinte fiecare detaliu, dacă subiectul aflat în discuţie ar fi ex­
tins. De exemplu, fetiţa a ajuns doar treptat să plaseze două obiec­
te împreună. Acest lucru este foarte interesant şi reprezentativ
pentru tulburarea ei, ca şi pentru capacitatea sa în curs de dez­
voltare de a gestiona doi oameni în acelaşi timp. Pentru ca subiec-
 86
D.W. W i n n i c o t t
tul prezent să rămână cât de clar posibil, voi lăsa discutarea aces­
3
tor chestiuni pentru altă dată .)
în această descriere a comportamentului bebeluşului în situa­
ţia prestabilită, nu am precizat încă momentul în care ea a făcut
accesele de astm. Fetiţa stătea în poala mamei ei, cu masa aflân-
du-se între ele şi mine. Mama ţinea copilul cu mâinile în jurul
pieptului, susţinându-i corpul. Astfel a fost foarte uşor de obser­
vat când, la un moment dat, copilul a dezvoltat spasm bronşic.
Mâinile mamei indicau mişcările exagerate ale pieptului fetiţei,
atât inspiraţia profundă, cât şi expiraţia prelungită obstructiva au
fost vizibile, iar expiraţia zgomotoasă a putut fi auzită. Mama a
putut vedea la fel de bine ca şi mine că fetiţa avea astm. Accesul
de astm a apărut de fiecare dată în timpul perioadei în care copilul a ezi­
tat dacă să ia sau nu spatula. A întins mâna către spatulă şi apoi, în
timp ce îşi controla propriul corp, propria mână şi propriul me­
diu înconjurător, a dezvoltat accesul de astm, care implică un con­
trol involuntar al expiraţiei. în momentul în care a căpătat încre­
dere în spatula pe care o dusese la gură, în momentul în care sa­
liva curgea abundent, în care nemişcarea s-a transformat în plă­
cerea activităţii şi când privitul s-a transformat în încredere în
sine, în acel moment, accesul de astm a încetat.
în următoarele două săptămâni, fetiţa nu a mai avut nici un
acces de astm, cu excepţia celor două accese din timpul celor
4
două consultaţii . Până recent (adică după douăzeci şi una de luni
de la episodul pe care l-am descris), copilul nu a mai avut nici un
acces de astm cu toate că, bineînţeles, este încă predispusă la aşa
5
ceva .
D a t o r i t ă m e t o d e i d e o b s e r v a ţ i e p o t s ă fac a n u m i t e d e d u c ­
ţii d e s p r e accesele d e a s t m şi relaţia lor c u s e n t i m e n t e l e b e b e ­
l u ş u l u i , p l e c â n d d e la a c e s t c a z . P r i n c i p a l a m e a d e d u c ţ i e este
că, î n a c e s t c a z , între s p a s m u l b r o n ş i c şi a n x i e t a t e a e x i s t a t o
asociaţie îndeajuns de puternică pentru a garanta postularea
u n e i relaţii între c e l e d o u ă . D a t o r i t ă faptului c ă b e b e l u ş u l e r a
o b s e r v a t î n c o n d i ţ i i ştiute, s-a p u t u t v e d e a c ă , î n c a z u l aces­
t u i c o p i l , a c c e s e l e d e a s t m e r a u a s o c i a t e c u m o m e n t u l î n care
e x i s t ă în m o d n o r m a l e z i t a r e , iar e z i t a r e a i m p l i c ă u n conflict
p s i h i c . A fost stârnit u n i m p u l s . A c e s t i m p u l s e s t e t e m p o r a r
3
Mă voi referi la asta mai târziu, la pagina 82.
Mama însă a reînceput să aibă accese de astm
M
*™ f accentuat din nou faptul că ea a avut accese de astm, ca şi cum
ar fi simţit ca trebuia să le aibă ea dacă fetiţa nu le avea
OPERE 1: De ia pediatrie la psihanaliză 87
i Dntrolat şi, î n c e l e d o u ă o c a z i i , a c c e s e l e d e a s t m a u c o i n c i s
CU p e r i o a d a d e c o n t r o l a a c e s t u i i m p u l s . A c e a s t ă o b s e r v a ţ i e ,
mai ales d a c ă v a fi c o n f i r m a t ă prin o b s e r v a ţ i i s i m i l a r e , a r for­
ma un b u n f u n d a m e n t p e n t r u d i s c u t a r e a a s p e c t e l o r e m o ţ i o ­
nale ale a c c e s e l o r d e a s t m , m a i ales l u a t ă î m p r e u n ă c u o b s e r -
v,iţiile e f e c t u a t e î n t i m p u l t r a t a m e n t u l u i p s i h a n a l i t i c al s u ­
biecţilor a s t m a t i c i .
D i s c u t a r e a teoriei
E z i t a r e a r e p r e z i n t ă în p r i m u l r â n d u n s e m n clar d e a n x i e ­
tate, c u toate c ă e a a p a r e şi î n m o d n o r m a l .
D u p ă c u m a s p u s F r e u d ( 1 9 6 2 ) , „ a n x i e t a t e a e s t e despre
c e v a " . S u n t , p r i n u r m a r e , d o u ă lucruri de discutat: c e e a ce se
petrece î n c o r p şi în m i n t e într-o stare d e a n x i e t a t e şi acel lu­
cru d e s p r e care este a n x i e t a t e a .
D a c ă n e v o m î n t r e b a c a r e este m o t i v u l p e n t r u c a r e c o p i l u l
ezită d u p ă p r i m u l g e s t i m p u l s i v , c r e d c ă v a t r e b u i s ă fim d e
acord c ă aceasta este o manifestare a supraeului. L u â n d î n con­
s i d e r a r e o r i g i n e a a c e s t u i a , a m ajuns la c o n c l u z i a c ă , î n g e n e ­
ral v o r b i n d , e z i t a r e a n o r m a l ă a b e b e l u ş u l u i n u p o a t e fi e x p l i ­
cată printr-o referire la atitudinea parentală. A c e s t lucru n u în­
s e a m n ă î n s ă c ă n e g l i j e z p o s i b i l i t a t e a c a b e b e l u ş u l să facă a ş a
p e n t r u c ă a î n v ă ţ a t s ă s e a ş t e p t e c a m a m a s ă n u fie d e a c o r d
s a u c h i a r s ă s e s u p e r e o r i d e c â t e o r i e l ia c e v a î n m â n ă s a u
bagă c e v a în gură. Atitudinea părintelui chiar poate s c h i m b a
situaţia î n a n u m i t e c a z u r i .
A m î n v ă ţ a t s ă d e o s e b e s c relativ u ş o r m a m e l e l a c a r e e s t e
î n r ă d ă c i n a t ă o o b i e c ţ i e faţă d e g e s t u l c o p i l u l u i d e a l u a c e v a
în g u r ă s a u î n m â n ă , dar, î n m a r e , p o t s p u n e c ă m a m e l e c a r e
vin la c a b i n e t u l m e u n u î m p i e d i c ă c e v a c e e l e tind s ă v a d ă c a
pe u n interes infantil obişnuit. Printre a c e s t e m a m e s e n u m ă ­
ră c h i a r c â t e v a care îşi a d u c copiii p e n t r u c ă a u o b s e r v a t c ă b e ­
beluşii a u î n c e t a t să m a i a p u c e lucrurile şi s ă le d u c ă la g u r ă ,
ele r e c u n o s c â n d acest l u c r u ca fiind un s i m p t o m .
M a i m u l t d e c â t atât, l a a c e a s t ă v â r s t ă f r a g e d ă , î n a i n t e c a
b e b e l u ş u l să î m p l i n e a s c ă , s ă z i c e m , p a i s p r e z e c e luni, e x i s t ă o
fluiditate a p e r s o n a l i t ă ţ i i care p e r m i t e ca o a n u m i t ă c a n t i t a t e
din t e n d i n ţ a m a m e i d e a interzice o a s e m e n e a p l ă c e r e , să fie
încălcată. L e s p u n m a m e l o r : „Poate să facă asta aici, d a c ă vrea,
d a r nu-1 î n c u r a j a ţ i d u m n e a v o a s t r ă s-o f a c ă . " A m d e s c o p e r i t
 88
D.W. W i n n i c o t t
că, î n m ă s u r a î n c a r e c o p i i i n u s u n t c o n d u ş i d e a n x i e t a t e , ei
p o t s ă se a d a p t e z e la a c e s t m e d i u înconjurător modificat.
Dar, chiar d a c ă a t i t u d i n e a m a m e i este c e a care d e t e r m i n ă
c o m p o r t a m e n t u l c o p i l u l u i sau nu, sugerez c ă ezitarea î n s e a m ­
n ă c ă b e b e l u ş u l se aşteaptă ca, p r i n p l ă c e r e a sa, să p r o d u c ă o
m a m ă s u p ă r a t ă ş i p r o b a b i l r ă z b u n ă t o a r e . P e n t r u c a u n copil
s ă s e s i m t ă a m e n i n ţ a t , fie şi d e c ă t r e o m a m ă c u a d e v ă r a t şi
vădit supărată, trebuie ca el să aibă în m i n t e n o ţ i u n e a de
m a m ă s u p ă r a t ă . D u p ă c u m a s p u s F r e u d ( 1 9 2 6 ) : „ P e d e altă
p a r t e , trebuie c a p e r i c o l u l e x t e r n ( o b i e c t i v ) s ă fi reuşit s ă fie
internalizat, p e n t r u a fi s e m n i f i c a t i v p e n t r u E u . "
C h i a r d a c ă m a m a a fost c u a d e v ă r a t s u p ă r a t ă , şi d a c ă b e ­
b e l u ş u l are m o t i v e r e a l e s ă s e a ş t e p t e c a e a s ă s e s u p e r e î n
" t i m p u l consultaţiei, c â n d el v a a p u c a spatula, trebuie să g â n ­
d i m în termenii fantasmelor de presimţire a pericolului ale c o ­
p i l u l u i în a c e l a ş i fel c a şi în c a z u l m a i obişnuit î n care b e b e l u ­
ş u l e z i t ă î n c i u d a faptului c ă m a m a este foarte t o l e r a n t ă faţă
d e u n a s e m e n e a c o m p o r t a m e n t , şi chiar se a ş t e a p t ă la el. A c e l
„ c e v a " d e s p r e care este a n x i e t a t e a se află în m i n t e a copilului,
o i d e e d e s p r e u n p o t e n ţ i a l r ă u s a u o p o t e n ţ i a l ă restricţie, iar
î n n o u a situaţie o r i c e l u c r u aflat î n m i n t e a c o p i l u l u i p o a t e fi
proiectat. D a c ă n u a existat nici o experienţă d e interdicţie, ezi­
tarea implică un conflict sau existenţa în mintea copilului a
u n e i fantasme c o r e s p u n z â n d c u amintirile u n u i alt copil despre
o m a m ă a lui c u a d e v ă r a t interdictivă. î n a m b e l e cazuri, ca o
c o n s e c i n ţ ă , el v a trebui să-şi î n f r â n e z e interesul şi d o r i n ţ a în­
tr-o p r i m ă instanţă şi v a d e v e n i c a p a b i l să-şi regăsească dorin­
ţa d o a r în m ă s u r a în c a r e testarea m e d i u l u i î n c o n j u r ă t o r îi v a
a d u c e rezultate satisfăcătoare. E u furnizez c a d r u l p e n t r u u n
astfel d e test.
P o a t e fi a s t f e l d e d u s c ă a c e l „ c e v a " c a r e e s t e a n x i e t a t e a ,
e s t e d e o i m p o r t a n ţ ă c o p l e ş i t o a r e p e n t r u copil. P e n t r u a î n ţ e ­
l e g e m a i m u l t e d e s p r e a c e s t „ c e v a " , v a fi n e c e s a r s ă a p e l ă m
la c u n o ş t i n ţ e l e d o b â n d i t e în analiza copiilor între d o i şi p a t r u
ani. M e n ţ i o n e z a c e a s t ă v â r s t ă d e o a r e c e M e l a n i e K l e i n , şi cred
c ă toţi c e i c a r e a u a n a l i z a t c o p i i d e d o i ani, a d e s c o p e r i t c ă
e x i s t ă c e v a în e x p e r i e n ţ a u n o r astfel d e a n a l i z e ce n u p o a t e fi
găsit în analizele altor copii, chiar şi d e trei ani şi j u m ă t a t e sau
p a t r u şi, c u s i g u r a n ţ ă , n i c i î n a n a l i z e l e c o p i i l o r aflaţi î n p e ­
r i o a d a de latenţă. U n a dintre caracteristicile u n u i c o p i l î n vâr­
stă d e doi a n i e s t e a c e e a c ă f a n t a s m e l e orale p r i m a r e , î m p r e ­
u n ă c u a n x i e t ă ţ i l e şi a p ă r ă r i l e c a r e ţin d e e l e s u n t u ş o r d e
89
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
diferenţiat faţă d e p r o c e s e l e p s i h i c e s e c u n d a r e şi î n a l t e l a b o ­
rate.
I d e e a c o n f o r m căreia b e b e l u ş i i a u f a n t a s m e n u e s t e o idee
a c c e p t a b i l ă p e n t r u toată l u m e a , d a r p r o b a b i l c ă toţi cei care
a m analizat copii de doi ani a m d e s c o p e r i t c ă e s t e n e c e s a r s ă
se p o s t u l e z e că u n b e b e l u ş , fie el şi u n u l d e şapte luni, c a ace­
la c u a c c e s e d e a s t m al cărui c a z a b i a l-am citat, are f a n t a s m e .
Acestea nu sunt încă ataşate de reprezentările verbale, dar
s u n t p l i n e d e c o n ţ i n u t şi b o g a t e în e m o ţ i i , şi se p o a t e s p u n e că
ele furnizează f u n d a m e n t u l p e c a r e v a fi c o n s t r u i t ă î n t r e a g a
viaţă fantasmatică ulterioară.
A c e s t e fantasme ale b e b e l u ş u l u i sunt n u n u m a i d e s p r e
m e d i u l î n c o n j u r ă t o r e x t e r n , c i ş i d e s p r e d e s t i n u l şi relaţiile
dintre o a m e n i i şi bucăţile d e o a m e n i care sunt încorporate
în el î n t r - o m a n i e r ă f a n t a s t i c ă - la î n c e p u t î m p r e u n ă c u in-
g e s t i a h r a n e i şi, ulterior, c a o p r o c e d u r ă i n d e p e n d e n t ă - şi
care construiesc realitatea internă. Copilul simte că lucruri­
le d i n ă u n t r u s u n t b u n e s a u r e l e , l a fel c u m ş i l u c r u r i l e d i n a ­
fară s u n t b u n e s a u rele. C a l i t a t e a d e b u n s a u r ă u d e p i n d e d e
relativa acceptabilitate a s c o p u l u i î n p r o c e s u l d e a lua î n ă u n ­
tru. A c e a s t a , la r â n d u l ei, d e p i n d e d e t ă r i a i m p u l s u r i l o r dis­
t r u c t i v e în r a p o r t c u i m p u l s u r i l e d e i u b i r e şi d e c a p a c i t a t e a
fiecărui c o p i l î n p a r t e d e a t o l e r a a n x i e t ă ţ i l e d e r i v a t e din ten­
d i n ţ e l e d i s t r u c t i v e . D e a s e m e n e a , şi l e g a t d e a m b e l e l u c r u r i
d e m a i s u s , t r e b u i e s ă fie l u a t ă î n c o n s i d e r a r e n a t u r a m e c a ­
nismelor defensive ale copilului, inclusiv gradul de dezvol­
tare al c a p a c i t ă ţ i i lui d e - a face r e p a r a ţ i e . A c e s t e l u c r u r i p o t
fi r e z u m a t e a f i r m â n d c ă p u t i n ţ a c o p i l u l u i d e a p ă s t r a î n v i a ­
ţă c e e a c e i u b e ş t e şi d e a m e n ţ i n e c r e d i n ţ a î n p r o p r i a l u i i u ­
bire a r e o influenţă i m p o r t a n t ă a s u p r a a c â t d e b u n e s a u rele
îi p a r l u c r u r i l e d i n ă u n t r u l s a u d i n a f a r ă lui. A c e s t l u c r u e s t e
a d e v ă r a t într-o oarecare m ă s u r ă chiar şi despre copilul de
d o a r c â t e v a luni. M a i m u l t d e c â t atât, d u p ă c u m a arătat M e ­
l a n i e K l e i n , e x i s t ă o t e s t a r e şi u n s c h i m b c o n s t a n t î n t r e r e a ­
litatea i n t e r n ă şi c e a e x t e r n ă . R e a l i t a t e a i n t e r n ă este tot
t i m p u l construită şi î m b o g ă ţ i t ă prin experienţe pulsionale
î n r e l a ţ i e c u o b i e c t e l e e x t e r n e şi p r i n c o n t r i b u ţ i i a d u s e d e
o b i e c t e l e e x t e r n e (în m ă s u r a î n c a r e a s e m e n e a contribuţii p o t
fi p e r c e p u t e ) , iar l u m e a e x t e r n ă e s t e p e r c e p u t ă î n m o d c o n ­
stant, iar reîaţia individului c u ea este îmbogăţită, tocmai
d a t o r i t ă e x i s t e n ţ e i î n ă u n t r u l lui a u n e i l u m i i n t e r n e , p l i n e d e
viaţă.
 90
D.W. W i n n i c o t t
Intuiţiile ş i c o n v i n g e r i l e câştigate î n u r m a a n a l i z e l o r c o p i ­
ilor m i c i p o t fi e x t r a p o l a t e a s u p r a p r i m u l u i a n d e viaţă, la fel
c u m F r e u d a folosit c e e a c e a d e s c o p e r i t la adulţi în înţelege­
rea copiilor, ş i n u d o a r în î n ţ e l e g e r e a c o p i l ă r i e i u n u i p a c i e n t
a n u m e , ci a c o p i i l o r î n g e n e r a l .
O b s e r v a r e a directă a b e b e l u ş i l o r este revelatoare ş i este n e ­
cesar c a n o i să facem acest lucru. Totuşi, în m u l t e privinţe, ana­
liza copiilor d e d o i a n i n e s p u n e m u l t m a i m u l t e d e s p r e b e b e ­
luşi d e c â t a m p u t e a s ă o b ţ i n e m vreodată din o b s e r v a r e a direc­
tă a b e b e l u ş i l o r . A c e s t l u c r u n u e s t e s u r p r i n z ă t o r : u n i c i t a t e a
psihanalizei ca i n s t r u m e n t d e cercetare rezidă, d u p ă c u m ştim,
î n c a p a c i t a t e a s a d e a d e s c o p e r i p a r t e a inconştientă a psihicu­
l u i şi d e a o l e g a d e p a r t e a c o n ş t i e n t ă , a s t f e l f u r n i z â n d u - n e
ceva mai apropiat de o înţelegere deplină a individului care
s e află î n a n a l i z ă . A c e s t l u c r u e s t e a d e v ă r a t c h i a r ş i î n c a z u l
b e b e l u ş i l o r şi c o p i i l o r m i c i , d e ş i chiar şi o b s e r v a r e a directă n e
p o a t e s p u n e o m u l ţ i m e d e lucruri d a c ă ş t i m c u a d e v ă r a t c u m
să o b s e r v ă m şi c e s ă c ă u t ă m . P r o c e d u r a c o r e c t ă c o n s t ă î n m o d
e v i d e n t î n a o b ţ i n e tot c e p u t e m atât din o b s e r v a r e , c â t ş i din
analiză, ş i d e a lăsa cele d o u ă m o d a l i t ă ţ i s ă s e c o m p l e t e z e .
A c u m aş d o r i s ă s p u n şi c â t e c e v a d e s p r e fiziologia a n x i e ­
tăţii. Raritatea s a u a b s e n ţ a sublinierii faptului c ă fiziologia an­
xietăţii n u p o a t e fi d e s c r i s ă în t e r m e n i simpli, d e o a r e c e e a este
diferită d e la c a z la c a z şi d e la u n m o m e n t la altul, n u î m p i e ­
dică oare d e z v o l t a r e a psihologiei descriptive? M a n u a l e l e scriu
c ă a n x i e t a t e a se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n p a l o a r e , p r i n transpiraţii,
p r i n v o m ă , p r i n diaree şi p r i n tahicardie. M i s-a p ă r u t intere­
sant s ă d e s c o p ă r î n cabinetul m e u c ă există totuşi m u l t i p l e m a ­
n i f e s t ă r i a l t e r n a t i v e a l e a n x i e t ă ţ i i , o r i c a r e ar fi o r g a n u l s a u
funcţia luate în considerare. U n copil a n x i o s în t i m p u l e x a m e ­
n u l u i obiectiv într-o clinică d e c a r d i o l o g i e p o a t e a v e a o i n i m ă
c a r e b a t e tare s a u c a r e d i n c â n d î n c â n d a p r o a p e s e o p r e ş t e ,
s a u i n i m a lui p o a t e s-o ia la g o a n ă s a u p u r şi s i m p l u s ă s e î m ­
piedice. Pentru a înţelege c e s e î n t â m p l ă c â n d o b s e r v ă m aceste
s i m p t o m e c r e d c ă trebuie s ă c u n o a ş t e m c â t e c e v a d e s p r e sen­
t i m e n t e l e şi f a n t a s m e l e c o p i l u l u i şi, în c o n s e c i n ţ ă , d e s p r e can­
tităţile d e excitaţie şi d e furie a m e s t e c a t e , c a şi d e s p r e a p ă r ă ­
rile î m p o t r i v a a c e s t o r a .
D i a r e e a , d u p ă c u m este b i n e c u n o s c u t , n u este î n t o t d e a u ­
n a d o a r o p r o b l e m ă d e fiziologie. E x p e r i e n ţ a analitică cu co­
p i i şi a d u l ţ i n e a r a t ă a d e s e a c ă a c e a s t a e s t e un proces care
a c o m p a n i a z ă o t e a m ă inconştientă de a n u m i t e lucruri, lucruri
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 91
1111 t a r e vor răni individul d a c ă s u n t păstrate înăuntru.
1
1 i' Iul poate s ă ştie c ă se t e m e d e i m p u l s u r i , d a r a c e s t lu-
. Ieşi adevărat, este d o a r o parte a p r o b l e m e i p e n t r u că este
Iral şi faptul că s e t e m e î n m o d i n c o n ş t i e n t d e a n u m i t e
I 11 u i i d e care există p e n t r u el u n d e v a . U n d e v a î n s e a m n ă fie
11 11. i, I ie î n ă u n t r u l lui - d e o b i c e i atât î n afara, cât şi î n ă u n -
11111 1111. Aceste f a n t a s m e ar p u t e a fi, b i n e î n ţ e l e s , c o n ş t i e n t e în-
' • i tarecare m ă s u r ă , î n a n u m i t e c a z u r i şi e l e s u n t c e l e c a r e
Imn nloare d e s c r i e r i l o r i p o h o n d r u l u i d e s p r e d u r e r i l e ş i sen-
Iţlile lui.
I >acă e x a m i n ă m e z i t a r e a u n u i b e b e l u ş î n c a d r u l s i t u a ţ i e i
i " labilite, a m p u t e a s p u n e c ă p r o c e s e l e p s i h i c e c a r e s t a u l a
Masa ezitării sunt similare c u cele care stau la b a z a diareei, d e ş i
ploi lele lor s u n t Opuse. A m luat c a e x e m p l u d i a r e e a , d a r aş fi
11111111 lua oricare alt proces fiziologic care poate fi exagerat s a u
inhibat î n funcţie d e f a n t a s m e l e i n c o n ş t i e n t e c a r e s e î n t â m p l ă
.1 .ilecteze funcţia sau o r g a n u l respectiv. In acelaşi m o d , atunci
i and l u ă m în considerare ezitarea bebeluşului în situaţia
II restabilită, s e p o a t e s p u n e c ă , chiar d a c ă c o m p o r t a m e n t u l c o ­
pilului este o m a n i f e s t a r e a fricii, r ă m â n e l o c î n c o n t i n u a r e şi
pentru d e s c r i e r e a aceleiaşi ezitări î n t e r m e n i d e f a n t a s m ă in-
11inştientă. C e e a c e o b s e r v ă m n o i e s t e r e z u l t a t u l f a p t u l u i c ă
impulsul bebeluşului d e a se întinde şi d e a lua este s u p u s c o n ­
trolului, c h i a r p â n ă l a l i m i t a u n e i n e g ă r i t e m p o r a r e a i m p u l ­
sului. A m e r g e m a i d e p a r t e şi a d e s c r i e c e e s t e î n m i n t e a b e ­
b e l u ş u l u i n u p o a t e fi o c h e s t i u n e d e o b s e r v a r e d i r e c t ă dar,
ci upă c u m a m s p u s , a c e s t l u c r u n u î n s e a m n ă că î n m i n t e a b e ­
b e l u ş u l u i n u există n i m i c c a r e să c o r e s p u n d ă f a n t a s m e l o r in­
c o n ş t i e n t e care, p r i n p s i h a n a l i z ă , s-a d e m o n s t r a t c ă e x i s t ă î n
m i n t e a u n u i c o p i l m a i m a r e s a u a u n u i adult, care ezită într-o
situaţie similară.
In cazul m e u particular, oferit pentru a ilustra aplicarea teh­
nicii, c o n t r o l u l s e e x t i n d e şi a s u p r a bronhiilor. A r fi interesant
de discutat importanţa relativă a controlului asupra bronhii­
lor c a o r g a n (să z i c e m o d e p l a s a r e a controlului a s u p r a v e z i ­
cii) şi a controlului expiraţiei, s a u a suflării care ar fi fost expul­
zată î n l i p s a acestuia. E x p i r a ţ i a ar fi p u t u t fi s i m ţ i t ă d e b e b e ­
luş c a fiind p e r i c u l o a s ă d a c ă ar fi fost î n legătură c u o idee p e ­
r i c u l o a s ă - d e e x e m p l u , i d e e a d e a intra î n ă u n t r u p e n t r u a lua
c e v a . P e n t r u b e b e l u ş , c a r e e s t e î n t r - u n c o n t a c t atât d e s t r â n s
c u c o r p u l m a m e i lui ş i c u c o n ţ i n u t u l sânului, p e care chiar î l
92 D.W. W i n n i c o t t
ia, i d e e a d e a intra înăuntrul sânului n u este deloc ceva străin,
iar t e a m a de a intra î n ă u n t r u l c o r p u l u i m a m e i ar p u t e a fi c u
u ş u r i n ţ ă a s o c i a t ă în m i n t e a b e b e l u ş u l u i c u i d e e a d e a n u res­
6
pira .
S e v a v e d e a c ă n o ţ i u n e a d e respiraţie p e r i c u l o a s ă , s a u d e
aer periculos, sau de organ respirator periculos ne conduce
î n c ă o dată î n s p r e f a n t a s m e l e b e b e l u ş u l u i .
S u s ţ i n că, faptul c ă b e b e l u ş u l a dezvoltat şi a ieşit dintr-un
a c c e s d e a s t m atât d e clar l e g a t d e c o n t r o l u l u n u i i m p u l s , î n
d o u ă ocazii diferite, n u ar fi p u t u t să fie p u r şi s i m p l u din în­
t â m p l a r e şi c ă , în c o n s e c i n ţ ă , e s t e foarte i n d i c a t să e x a m i n e z
fiecare detaliu al observaţiilor.
L ă s â n d la o parte c a z u l special al b e b e l u ş u l u i c u a s t m şi în-
t o r c â n d u - n e la ezitarea n o r m a l ă a u n u i b e b e l u ş c â n d ia spatu-
la, p u t e m v e d e a c ă î n m i n t e a c o p i l u l u i e x i s t ă u n p e r i c o l , iar
a c e s t l u c r u p o a t e fi e x p l i c a t d o a r p e b a z a p r e s u p u n e r i i c o n ­
f o r m căreia b e b e l u ş u l are f a n t a s m e sau c e v a similar acestora.
A c u m , c e reprezintă spatula? R ă s p u n s u l la această întreba­
re este c o m p l e x , d e o a r e c e s p a t u l a reprezintă d i v e r s e lucruri.
F a p t u l c ă s p a t u l a p o a t e r e p r e z e n t a s â n u l e s t e sigur. E s t e
u ş o r d e s p u s c ă s p a t u l a r e p r e z i n t ă u n p e n i s , dar a s t a e s t e u n
l u c r u foarte diferit d e a s p u n e c ă r e p r e z i n t ă u n sân, d e o a r e c e
b e b e l u ş u l , c a r e e s t e î n t o t d e a u n a familiarizat c u s â n u l s a u c u
b i b e r o n u l , p o s e d ă d e fapt foarte rar c u n o ş t i n ţ e r e a l e b a z a t e
p e e x p e r i e n ţ a u n u i p e n i s adult. î n m a r e a m a j o r i t a t e a c a z u r i ­
lor u n p e n i s este d o a r f a n t a s m a b e b e l u ş u l u i d e s p r e c e e a c e ar
p u t e a a v e a u n b ă r b a t . C u alte c u v i n t e , n u m i n d s p a t u l a p e n i s ,
n u a m s p u s m a i m u l t d e c â t c ă b e b e l u ş u l ar p u t e a a v e a o fan­
t a s m ă c o n f o r m c ă r e i a ar fi c e v a c a u n s â n şi totuşi diferit, din
c a u z ă că este asociat m a i m u l t c u tatăl decât c u m a m a . S e pre­
s u p u n e că, în c o n s t r u i r e a f a n t a s m e l o r , c o p i l u l se i n s p i r ă din
p r o p r i i l e sale s e n z a ţ i i g e n i t a l e şi din rezultatele a u t o e x p l o r ă -
rii.
Totuşi, e u cred că a d e v ă r u l este acela c ă c e e a ce b e b e l u ş u l
v a r e c u n o a ş t e m a i târziu c a fiind u n p e n i s , p e r c e p e iniţial ca
fiind o calitate a m a m e i , c u m ar fi vitalitatea, p u n c t u a l i t a t e a
6
La vederea unui lucru de o frumuseţe deosebită spunem câteodată: „îmi
ia răsuflarea". Această expresie şi altele similare, care includ ideea de modi­
ficare a fiziologiei respiraţiei, trebuie să fie explicate de orice teorie a astmu­
lui care vrea să inspire respect.
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 93
la orele d e m a s ă , eficienţa ş.a.m.d., s a u ca fiind c e v a din s â n u l
ei, e c h i v a l a t c u p r o p r i e t a t e a l u i d e a ieşi î n afară s a u d e a fi
plin c u c e v a , s a u c e v a d i n c o r p u l ei, e c h i v a l a t c u p o s t u r a ei
erectă, s a u c u o sută de alte lucruri d e s p r e ea, care n u s u n t î n
m o d fundamental ea însăşi. A t u n c i c â n d un b e b e l u ş se în­
d r e a p t ă î n s p r e sân şi b e a lapte este c a şi c u m , î n f a n t a s m ă , el
şi-ar b ă g a m â i n i l e , ar p l o n j a s a u şi-ar sfâşia d r u m î n ă u n t r u l
c o r p u l u i m a m e i , în funcţie d e p u t e r e a şi ferocitatea i m p u l s u ­
lui şi, c a şi c u m ar lua din sânii ei tot c e este b u n acolo. In in­
conştient, acest o b i e c t al i m p u l s u l u i d e a tinde către c e v a , v a
fi asimilat c u c e e a c e m a i târziu v a fi c u n o s c u t ca p e n i s .
î n afara faptului de a r e p r e z e n t a s â n u l şi p e n i s u l , s p a t u l a
reprezintă de a s e m e n e a o a m e n i , observaţiile d e m o n s t r â n d clar
că b e b e l u ş i i de la p a t r u la cinci luni ar p u t e a fi c a p a b i l i să ia
î n ă u n t r u p e r s o a n e î n î n t r e g i m e , prin i n t e r m e d i u l ochilor, sim­
ţind dispoziţia p e r s o a n e i r e s p e c t i v e , a p r o b a r e a s a u d e z a p r o ­
7
b a r e a ei, s a u d i s t i n g â n d între o p e r s o a n ă şi a l t a .
Aş accentua faptul că în explicarea perioadei de ezitare
prin referirea la o e x p e r i e n ţ ă reală d e d e z a p r o b a r e din p a r t e a
m a m e i , se p r e s u p u n e c ă r e s p e c t i v u l c o p i l e s t e n o r m a l s a u în­
deajuns d e d e z v o l t a t p e n t r u a l u a î n ă u n t r u p e r s o a n e l e î n în­
tregime. A c e s t l u c r u n u este î n n i c i u n fel a d e v ă r a t î n t o t d e a u ­
na, şi a n u m i ţ i copii, c u toate că p a r să-şi m a n i f e s t e interesul şi
t e a m a faţă d e spatula, sunt i n c a p a b i l i să-şi f o r m e z e o idee de­
spre o p e r s o a n ă întreagă.
O b s e r v a ţ i i l e de zi c u zi d e m o n s t r e a z ă că b e b e l u ş i i d e vâr­
stă m u l t m a i m i c ă d e c â t g r u p a d e v â r s t ă p e c a r e o d i s c u t ă m
aici (de la cinci la treisprezece l u n i ) , n u n u m a i c ă r e c u n o s c î n
m o d o b i ş n u i t o a m e n i i , d a r s e şi c o m p o r t ă diferit c u o a m e n i
diferiţi.
î n c a d r u l situaţiei prestabilite b e b e l u ş u l care s e află în ob­
servaţie î m i oferă indicii i m p o r t a n t e c u privire la stadiul d e z ­
voltării lui e m o ţ i o n a l e . E l ar p u t e a v e d e a s p a t u l a d o a r c a p e
u n l u c r u p e care îl ia s a u îl lasă, şi pe care el n u îl a s o c i a z ă c u
o fiinţă u m a n ă . A c e s t lucru î n s e a m n ă c ă el n u şi-a dezvoltat,
s a u c ă a p i e r d u t c a p a c i t a t e a de a c o n s t r u i p e r s o a n a î n t r e a g ă
din spatele obiectului parţial. E l ar p u t e a d e a s e m e n e a d e m o n ­
stra c ă m ă v e d e p e m i n e s a u p e m a m a lui în s p a t e l e spatulei,
7
După cum a arătat Freud, mosorul de aţă reprezenta mama băieţelului
de optsprezece luni (vezi mai jos, p. 86).
 94
D.W. W i n n i c o t t
c o m p o r t â n d u - s e c a ş i c u m a r fi o p a r t e d i n m i n e ( s a u d i n
m a m a lui). î n acest caz, d a c ă ia spatula este c a şi c u m ar fi luat
s â n u l m a m e i lui. S a u , î n cele din u r m ă , ne-ar p u t e a v e d e a p e
m i n e şi pe m a m a lui, şi s-ar p u t e a g â n d i la s p a t u l ă c a la c e v a
ce-ar a v e a de-a face c u relaţia dintre m a m a lui şi m i n e . In m ă ­
sura în care se întâmplă acest lucru, prin luarea sau lăsarea
s p a t u l e i e l m o d i f i c ă c e v a în relaţia dintre d o i o a m e n i r e p r e ­
z e n t â n d tata şi m a m a .
E x i s t ă stadii i n t e r m e d i a r e . D e e x e m p l u , unii b e b e l u ş i p r e ­
feră î n m o d e v i d e n t s ă s e g â n d e a s c ă la s p a t u l ă c a fiind c e v a
l e g a t d e b o l , s c o ţ â n d - o şi b ă g â n d - o în m o d r e p e t a t î n b o l c u
u n interes, o p l ă c e r e şi p r o b a b i l o excitaţie e v i d e n t e . E i p a r s ă
fie interesaţi de d o u ă o b i e c t e în acelaşi t i m p , într-un m o d m a i
n a t u r a l d e c â t d e s p a t u l ă c a u n l u c r u care î m i p o a t e fi luat, c u
care p o a t e fi h r ă n i t ă m a m a s a u care p o a t e fi lovit d e m a s ă .
D o a r observaţiile propriu-zise pot recunoaşte bogăţia va­
r i a ţ i i l o r p e c a r e n u m e r o ş i c o p i i le i n t r o d u c î n a r a n j a m e n t u l
s i m p l u , care p o a t e fi furnizat c u atâta uşurinţă.
B e b e l u ş u l , d a c ă are c a p a c i t a t e a s ă facă asta, s e d e s c o p e r ă
tratând c u d o u ă p e r s o a n e d e o d a t ă , m a m a lui şi eu. A c e s t lu­
c r u n e c e s i t ă u n g r a d d e d e z v o l t a r e e m o ţ i o n a l ă m a i înalt d e c â t
s i m p l a recunoaştere a u n e i p e r s o a n e întregi şi e s t e foarte a d e ­
v ă r a t faptul c ă m u l ţ i n e v r o t i c i n u reuşesc n i c i o d a t ă s ă g e s t i o ­
n e z e o relaţie c u d o i o a m e n i în acelaşi timp. A fost a c c e n t u a t
faptul c ă a d u l t u l n e v r o t i c e s t e a d e s e a c a p a b i l d e o b u n ă rela­
ţie c u câte u n p ă r i n t e p e r â n d , d a r se află în dificultate în re­
laţia c u a m â n d o i părinţii deodată. A c e s t p a s î n d e z v o l t a r e a b e ­
beluşului, prin care el d e v i n e capabil să gestioneze o relaţie cu
d o i o a m e n i care s u n t importanţi p e n t r u e l (ceea c e î n m o d fun­
d a m e n t a l î n s e a m n ă c u a m â n d o i părinţii lui) î n a c e l a ş i t i m p ,
e s t e u n u l foarte i m p o r t a n t , şi p â n ă c â n d n u trece d e el, b e b e ­
l u ş u l n u p o a t e m e r g e m a i d e p a r t e la a-şi lua l o c u l î n familie,
s a u î n t r - u n g r u p social, î n m o d satisfăcător. C o n f o r m o b s e r ­
vaţiilor m e l e , acest pas important este făcut pentru p r i m a dată
în p r i m u l an din viaţă.
î n a i n t e s ă î m p l i n e a s c ă u n a n , b e b e l u ş u l p o a t e s i m ţ i c ă îi
lipseşte pe ceilalţi d e lucruri care le s u n t b u n e s a u c h i a r e s e n ­
ţiale, datorită l ă c o m i e i stârnite d e iubirea lui. A c e s t s e n t i m e n t
c o r e s p u n d e c u t e a m a lui, care p o a t e fi uşor c o n f i r m a t ă d e e x ­
p e r i e n ţ ă , c ă atunci c â n d el este lipsit d e s â n s a u d e b i b e r o n şi
d e i u b i r e a şi atenţia m a m e i lui, a l t c i n e v a s e b u c u r ă m a i m u l t
d e p r e z e n ţ a ei. î n realitate a c e s t a p o a t e fi tatăl s a u u n n o u b e -
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 95
beluş. G e l o z i a şi invidia, î n m o d esenţial orale î n asociaţiile lor
iniţiale, m ă r e s c l ă c o m i a , d a r s t i m u l e a z ă şi dorinţele şi fantas­
m e l e genitale, c o n t r i b u i n d astfel la e x t i n d e r e a d o r i n ţ e l o r libi-
dinale şi a iubirii, c a şi a urii. T o a t e a c e s t e s e n t i m e n t e a c o m ­
p a n i a z ă primii paşi ai b e b e l u ş u l u i în stabilirea unei relaţii c u
a m b i i părinţi - p a ş i care reprezintă şi stadiile iniţiale ale situa­
ţiei lui o e d i p a l e , c e a directă şi c e a i n v e r s a t ă . Conflictul dintre
iubire şi ură, c a şi c o n s e c u t i v a v i n o v ă ţ i e şi t e a m ă d e a p i e r d e
c e e a c e este iubit, e x p e r i m e n t a t e p r i m a dată doar în relaţie c u
m a m a , s u n t purtate m a i d e p a r t e î n relaţia b e b e l u ş u l u i c u a m ­
bii părinţi şi, foarte c u r â n d , şi c u fraţii şi surorile lui. T e a m a şi
v i n o v ă ţ i a stârnite d e i m p u l s u r i l e şi f a n t a s m e l e distructive ale
b e b e l u ş u l u i (la care c o n t r i b u i e e x p e r i e n ţ e d e frustrare şi nefe­
ricire) sunt responsabile d e i d e e a că, d a c ă el doreşte prea m u l t
s â n u l m a m e i lui, îl v a lipsi p e tată şi p e ceilalţi c o p i i d e e l , i a r
d a c ă doreşte vreo p a r t e din c o r p u l tatălui lui care c o r e s p u n d e
s â n u l u i m a m e i , o v a lipsi p e m a m ă şi p e ceilalţi d e ea. A i c i s e
află u n a dintre dificultăţile î n stabilirea unei relaţii fericite în­
tre copil şi ambii părinţi. N u m ă p o t o c u p a d e chestiunea c o m ­
plicată a relaţiei r e c i p r o c e dintre l ă c o m i a copilului şi diferite­
le m o d a l i t ă ţ i p e care le are d e a c o n t r o l a a c e a s t ă l ă c o m i e s a u
d e a c o n t r a c a r a rezultatele ei p r i n restaurare şi reconstrucţie,
dar se p o a t e o b s e r v a i m e d i a t c ă a c e s t e lucruri d e v i n c o m p l i ­
c a t e î n c a z u l î n care relaţia c o p i l u l u i e s t e c u d o u ă p e r s o a n e î n
loc d e a fi doar c u m a m a .
Vă amintiţi c ă î n n o t e l e m e l e a s u p r a c a z u l u i b e b e l u ş u l u i c u
8
a s t m , m - a m referit la relaţia dintre capacitatea crescândă a fe­
tiţei d e a p u n e î m p r e u n ă s p a t u l a şi b o l u l la sfârşitul j o c u l u i ei,
şi a m e s t e c u l de d o r i n ţ e şi t e m e r i î n p r i v i n ţ a g e s t i o n ă r i i u n e i
relaţii c u doi o a m e n i î n a c e l a ş i t i m p .
A c u m , a c e a s t ă situaţie î n c a r e b e b e l u ş u l ezită d a c ă p o a t e
s a u n u p o a t e să-şi satisfacă l ă c o m i a , fără să stârnească furia şi
insatisfacţia c e l p u ţ i n a u n u i a dintre c e i d o i părinţi, e s t e ilus­
trată în c a d r u l situaţiei prestabilite p e n t r u o b s e r v a ţ i i l e m e l e ,
într-o m a n i e r ă u ş o r d e î n ţ e l e s p e n t r u toată l u m e a . î n m ă s u r a
în c a r e b e b e l u ş u l e s t e n o r m a l , u n a dintre principalele p r o b l e ­
m e care i se înfăţişează este g e s t i o n a r e a a d o i o a m e n i î n ace­
laşi t i m p . î n a c e a s t ă s i t u a ţ i e p r e s t a b i l i t ă , u n e o r i î m i p a r e că
sunt m a r t o r u l p r i m u l u i s u c c e s î n această direcţie. A l t e o r i o b ­
s e r v reflectându-se î n c o m p o r t a m e n t u l b e b e l u ş u l u i s u c c e s e l e
8
Pagina 72.
 96 D . W. W i n n i c o t t
şi e ş e c u r i l e p e c a r e le-a a v u t a c a s ă , în î n c e r c ă r i l e lui d e a d e ­
veni capabil să aibă o relaţie cu doi o a m e n i în acelaşi timp.
Uneori sunt martorul debutului u n o r faze de dificultăţi în
9
această privinţă, ca şi al u n o r r e c u p e r ă r i s p o n t a n e .
Este ca şi c u m cei doi părinţi îi p e r m i t b e b e l u ş u l u i gratifi-
c a r e a d o r i n ţ e l o r d e s p r e c a r e el are s e n t i m e n t e conflictuale, to­
lerând e x p r i m a r e a s e n t i m e n t e l o r lui d e s p r e ei. In prezenţa
m e a , b e b e l u ş u l n u p o a t e î n t o t d e a u n a s ă f o l o s e a s c ă grija m e a
faţă interesele lui, s a u p o a t e să d e v i n ă d o a r treptat c a p a b i l să
facă asta.
Trăirea î n d r ă z n e l i i d e a v r e a şi d e a lua s p a t u l a şi de-a o fa­
c e a lui, fără c a s ă m o d i f i c e d e fapt s t a b i l i t a t e a m e d i u l u i în­
conjurător imediat, funcţionează c a u n fel d e lecţie-obiect care
are o valoare terapeutică pentru b e b e l u ş . L a vârsta d e s p r e care
d i s c u t ă m n o i ş i d e - a l u n g u l î n t r e g i i copilării, o a s e m e n e a e x ­
perienţă n u conferă d o a r o s i m p l ă reasigurare t e m p o r a r ă : efec­
tul c u m u l a t i v al e x p e r i e n ţ e l o r fericite şi al u n e i a t m o s f e r e sta­
bile şi p r i e t e n o a s e î n j u r u l c o p i l u l u i este d e a-i c o n s t r u i î n c r e ­
d e r e a î n o a m e n i i din l u m e a e x t e r n ă şi s e n t i m e n t u l g e n e r a l de
securitate. C r e d i n ţ a c o p i l u l u i î n l u c r u r i l e ş i relaţiile b u n e di­
n ă u n t r u l lui este d e a s e m e n e a întărită. A s e m e n e a p a ş i m i c i î n
s o l u ţ i o n a r e a u n o r p r o b l e m e c e n t r a l e a p a r în v i a ţ a de zi c u zi
a b e b e l u ş u l u i şi c o p i l u l u i m i c şi, d e fiecare dată c â n d p r o b l e ­
m a e s t e rezolvată, s e a d a u g ă c e v a la stabilitatea g e n e r a l ă a c o ­
p i l u l u i , i a r f u n d a m e n t u l d e z v o l t ă r i i e m o ţ i o n a l e e s t e întărit.
N u v a fi d e c i s u r p r i n z ă t o r d a c ă voi s u s ţ i n e c ă , î n c u r s u l efec-
9
Am observat de la început până la sfârşit o boală de două săptămâni a
unei fetiţe de nouă luni. însoţind o otalgie şi fiind consecinţa ei, a apărut o
tulburare psihologică caracterizată nu numai prin lipsa apetitului, dar şi prin-
tr-o completă încetare a luatului în mână şi a băgatului în gură a oricărui
obiect din casă. în cadrul situaţiei prestabilite, era de ajuns ca fetiţa să vadă
spatula pentru a dezvolta un stres acut. O împingea la o parte ca şi cum era
înspăimântată de ea. Pentru câteva zile, în cadrul situaţiei prestabilite, a pă­
rut să existe o durere acută, ca un indiciu de colici acute, în loc de ceea ce ar
fi fost în mod normal o ezitare. Ar fi fost lipsit de omenie să ţin fetiţa pentru
mult timp în această situaţie dureroasă. Otalgia s-a remis curând, dar au tre­
cut două săptămâni până când interesul bebeluşului pentru obiecte să rede­
vină normal. Ultimul stadiu al recuperării a apărut într-un mod dramatic,
când fetiţa era cu mine. Devenise capabilă să ţină spatula în mână şi să încer­
ce pe furiş să o bage în gură. Brusc a bravat, a acceptat-o întru totul cu gura,
în timp ce saliva abundent. Boala ei secundară psihologică se vindecase şi mi
s-a povestit că, la întoarcerea acasă, s-a descoperit că lua obiectele în mână şi
le băga în gură, aşa cum făcea înainte ca boala să fi debutat.
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 97
luării o b s e r v a ţ i i l o r m e l e , p r o m o v e z şi a n u m i t e s c h i m b ă r i î n
sensul însănătoşirii.
Experienţele întregi
C e e a c e este terapeutic în această m u n c ă rezidă, c r e d eu, în
faptul c ă este permis ca experienţa să se desfăşoare până la capăt.
I 'ornind de la acest fapt, se pot trage a n u m i t e concluzii d e s p r e
u n u l d i n t r e l u c r u r i l e c a r e c o n c u r ă la c r e a r e a u n u i m e d i u în­
conjurător b u n p e n t r u b e b e l u ş . In c a d r u l gestionării intuitive
a unui bebeluş, o m a m ă permite în m o d natural ca diversele
experienţe să se desfăşoare p â n ă la capăt, păstrând această ati­
tudine p â n ă c â n d b e b e l u ş u l e s t e d e s t u l d e m a r e p e n t r u a în­
ţelege p u n c t u l ei d e v e d e r e . E a urăşte să î n t r e r u p ă e x p e r i e n ţ e
c u m ar fi h r ă n i r e a , s a u d o r m i t u l , sau defecatul. In c a d r u l o b ­
servaţiilor m e l e , e u îi ofer în m o d artificial b e b e l u ş u l u i d r e p -
lul d e a d e s ă v â r ş i o e x p e r i e n ţ ă care p e n t r u el are i m p o r t a n ţ a
d e o s e b i t ă d e lecţie-obiect.
î n p s i h a n a l i z a c o r e c t ă e x i s t ă c e v a similar. A n a l i s t u l î l l a s ă
pe p a c i e n t să s t a b i l e a s c ă ritmul, şi face cel m a i b u n l u c r u p o ­
sibil c u excepţia celui d e a-1 lăsa pe pacient să decidă c â n d vine
şi c â n d p l e a c ă , şi a n u m e stabileşte el m o m e n t u l şi d u r a t a şe­
d i n ţ e l o r , şi r e s p e c t ă c e e a c e a stabilit. P s i h a n a l i z a d i f e r ă d e
această m u n c ă c u b e b e l u ş i i p r i n faptul că p s i h a n a l i s t u l b â j b â -
ie întotdeauna, căutându-şi d r u m u î prin m a s a de m a t e r i a l ofe­
rit şi î n c e r c â n d să afle care e s t e în m o m e n t u l respectiv f o r m a
şi înfăţişarea l u c r u l u i p e care trebuie să-1 ofere p a c i e n t u l u i şi
pe c a r e e l î l n u m e ş t e i n t e r p r e t a r e a . C â t e o d a t ă a n a l i s t u l u i v a
d e s c o p e r i c ă e s t e folositor s ă c a u t e în spatele întregii m u l t i t u ­
dini d e detalii p e n t r u a v e d e a î n c e m ă s u r ă a n a l i z a p e c a r e o
c o n d u c e p o a t e fi g â n d i t ă î n a c e i a ş i t e r m e n i c a şi c e i î n c a r e
poate fi g â n d i t ă situaţia prestabilită, relativ s i m p l ă , p e c a r e a m
descris-o. F i e c a r e i n t e r p r e t a r e e s t e u n o b i e c t strălucitor, c a r e
incită l ă c o m i a p a c i e n t u l u i .
N o t e a s u p r a celui de-al treilea s t a d i u
A m î m p ă r ţ i t o b s e r v a ţ i i l e î n trei stadii într-un m o d d e s t u l
d e artificial. C e a m a i m a r e p a r t e a discuţiei m e l e s-a referit la
p r i m u l stadiu şi la ezitarea din cadrul lui, care d e n o t ă u n c o n ­
flict. A l d o i l e a stadiu p r e z i n t ă d e a s e m e n e a m u l t e lucruri care
 98 D.W. W i n n i c o t t
p r e z i n t ă interes. î n acest stadiu b e b e l u ş u l s i m t e că are spatu-
la î n p o s e s i e şi c ă a c u m p o a t e s-o î n d o a i e d u p ă v o i e s a u s-o
10
folosească pe p o s t d e e x t e n s i e a personalităţii l u i . î n c a d r u l
acestei lucrări nu voi dezvolta această temă. în cadrul celui
de-al treilea stadiu, b e b e l u ş u l e x e r s e a z ă s c ă p a t u l d e spatulă,
şi aş dori să c o m e n t e z î n ţ e l e s u l acestei acţiuni.
In a c e a s t ă a treia fază el d e v i n e î n d e a j u n s d e curajos p e n ­
tru a a r u n c a s p a t u l a p e j o s şi p e n t r u a s e b u c u r a s ă s c a p e de
e a , şi d o r e s c să arăt î n c e fel m i se p a r e c ă se l e a g ă a c e s t lu­
c r u d e j o c u l p e c a r e 1-a d e s c r i s F r e u d ( 1 9 2 0 ) , în c a r e b ă i e ţ e l u l
î n c e r c a să facă faţă s e n t i m e n t e l o r p r o v o c a t e d e p l e c a r e a m a ­
m e i sale. A m observat bebeluşi în acest cadru pentru mulţi
a n i fără s ă v ă d s a u s ă r e c u n o s c i m p o r t a n ţ a c e l u i de-al treilea
stadiu. Descoperirea importanţei acestui stadiu a avut o va­
l o a r e p r a c t i c ă p e n t r u m i n e d e o a r e c e , î n t i m p ce u n b e b e l u ş
c a r e e s t e luat a c a s ă î n al d o i l e a s t a d i u e s t e s u p ă r a t d e p i e r ­
d e r e a s p a t u l e i , u n alt b e b e l u ş c a r e a a t i n s al t r e i l e a s t a d i u
p o a t e fi luat a c a s ă şi p o a t e lăsa s p a t u l a î n u r m ă fără să î n c e a ­
pă să plângă.
D e ş i c u n o ş t e a m d e m u l t d e s c r i e r e a lui F r e u d despre j o c u l
cu m o s o r u l de aţă şi d e ş i a m fost î n t o t d e a u n a s t i m u l a t de c ă ­
tre această descriere să fac o b s e r v a ţ i i detaliate a s u p r a j o c u l u i
copiilor, a b i a în ultimii a n i a m înţeles legătura apropiată între
c e a de-a treia fază a m e a şi r e m a r c e l e lui F r e u d .
A c u m cred că o b s e r v a ţ i i l e m e l e p o t fi privite ca o e x t i n d e ­
re la vârstele t i m p u r i i a a c e l e i o b s e r v a ţ i i a lui F r e u d . C r e d că
m o s o r u l de aţă, reprezentând m a m a copilului, este aruncat de­
parte pentru a arăta că bebeluşul scapă de m a m ă , deoarece
m o s o r u l în p o s e s i a lui r e p r e z e n t a s e m a m a în posesia lui. D e v e -
n i n d u - m i familiară î n t r e a g a s e c v e n ţ ă a încorporării, retenţiei
şi e l i b e r ă r i i , v ă d a c u m a r u n c a r e a m o s o r u l u i d e aţă c a p a r t e
d i n t r - u n j o c , restul fiind s u g e r a t s a u j u c a t într-un stadiu m a i
t i m p u r i u . C u alte c u v i n t e , atunci c â n d m a m a p l e a c ă d e l â n g ă
b e b e l u ş , acest l u c r u e s t e p e n t r u el n u n u m a i o pierdere a m a ­
m e i e x t e r n e reale, ci şi u n test al relaţiei lui c u m a m a internă.
A c e a s t ă m a m ă i n t e r n ă reflectă într-o m a r e m ă s u r ă p r o p r i i l e
lui s e n t i m e n t e , şi e a p o a t e fi iubitoare s a u î n s p ă i m â n t ă t o a r e ,
s a u s ă t r e a c ă r a p i d d e la o a t i t u d i n e la alta. C â n d b e b e l u ş u l
d e s c o p e r ă că p o a t e c o n t r o l a relaţia c u m a m a lui internă, inclu­
siv e l i b e r a r e a a g r e s i v ă d e e a ( F r e u d e v i d e n ţ i a z ă acest lucru în
1 0
Vezi capitolul XVIII.
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 99
m o d clar), atunci p o a t e p e r m i t e dispariţia m a m e i lui externe şi
poate s ă n u se t e a m ă prea m u l t d e reîntoarcerea ei.
A m ajuns să înţeleg, m a i ales în ultimii ani (aplicând rezul­
tatele m u n c i i lui M e l a n i e K l e i n ) , rolul j u c a t î n m i n t e a c h i a r şi
a u n u i b e b e l u ş d e t e a m a faţă d e p i e r d e r e a m a m e i s a u a a m b i ­
lor părinţi c a p o s e s i u n i interne v a l o r o a s e . A t u n c i c â n d m a m a
lasă c o p i l u l singur, acesta s i m t e c ă a p i e r d u t n u n u m a i o per­
s o a n ă reală, ci şi c o r e s p o n d e n t u l ei din m i n t e a lui, p e n t r u c ă
m a m a d i n l u m e a e x t e r n ă şi c e a d i n l u m e a i n t e r n ă s u n t î n c ă
foarte s t r â n s l e g a t e între ele î n m i n t e a c o p i l u l u i , şi fiind m a i
mult s a u m a i p u ţ i n i n t e r d e p e n d e n t e . P i e r d e r e a m a m e i inter-
ne, c a r e a c ă p ă t a t p e n t r u b e b e l u ş s e m n i f i c a ţ i a u n e i s u r s e in­
terne de iubire şi protecţie şi de viaţă în sine, a c c e n t u e a z ă foar­
te m u l t a m e n i n ţ a r e a p i e r d e r i i m a m e i r e a l e . M a i m u l t d e c â t
atât, b e b e l u ş u l care aruncă spatula p e j o s (şi c r e d c ă acelaşi lu­
cru se a p l i c ă şi î n c a z u l b ă i e ţ e l u l u i c u m o s o r u l d e aţă) n u n u ­
mai c ă s c a p ă de o m a m ă externă şi internă care i-a stârnit agre­
sivitatea şi care este e x p u l z a t ă şi totuşi p o a t e fi a d u s ă î n a p o i ,
dar, d u p ă părerea m e a , el externalizează d e a s e m e n e a o m a m ă
internă a cărei pierdere este t e m u t ă , p e n t r u a-şi d e m o n s t r a lui
însuşi că a c e a s t ă m a m ă internă, r e p r e z e n t a t ă a c u m d e j u c ă r i a
de p e j o s , n u a d i s p ă r u t din l u m e a lui i n t e r n ă , n u a fost dis­
trusă p r i n actul încorporării, î n c ă este p r i e t e n o a s ă şi doritoa­
re c a b e b e l u ş u l să se j o a c e c u ea. P r i n toate a c e s t e lucruri, c o ­
pilul îşi revizuieşte relaţiile c u lucrurile şi o a m e n i i atât dinăun­
trul, cât şi din afara lui.
Astfel, u n a dintre cele m a i p r o f u n d e semnificaţii ale celei
de-a treia faze din cadrul situaţiei prestabilite este aceea că, prin
intermediul acestei faze, c o p i l u l câştigă reasigurare în c e e a ce
priveşte soarta m a m e i lui interne şi atitudinea ei. O dispoziţie
d e p r e s i v ă care însoţeşte anxietatea d e s p r e m a m a i n t e r n ă v a fi
îndepărtată, iar fericirea v a fi recâştigată. L a a c e s t e concluzii,
bineînţeles, n u s-ar p u t e a ajunge n i c i o d a t ă doar p r i n o b s e r v a ­
ţii, d a r n i c i la profundele explicaţii ale lui F r e u d a s u p r a j o c u ­
lui c u m o s o r u l de aţă n u s-ar fi p u t u t ajunge în lipsa c u n o a ş t e ­
rii d o b â n d i t e din analiza propriu-zisă. î n c a d r u l analizei prin
joc a c o p i i l o r foarte m i c i p u t e m o b s e r v a c u m t e n d i n ţ e l e dis­
tructive, care p u n î n pericol o a m e n i i p e care copilul îi iubeşte
în realitatea externă şi în l u m e a lui internă, duc la t e a m ă , vino­
văţie şi supărare. C e v a lipseşte p â n ă c â n d copilul s i m t e că prin
acţiunile lui din c a d r u l j o c u l u i a efectuat o reparaţie şi i-a rea­
li us la viaţă pe o a m e n i i d e a căror pierdere se t e m u s e .
 100 D.W. W i n n i c o t t
Rezumat
î n a c e a s t ă l u c r a r e a m î n c e r c a t să d e s c r i u o m o d a l i t a t e prin
c a r e b e b e l u ş u l s ă p o a t ă fi o b s e r v a t în m o d obiectiv, o m o d a l i ­
tate b a z a t ă p e o b s e r v a r e a obiectivă a pacienţilor î n c a d r u l a n a ­
lizei şi, în a c e l a ş i t i m p , l e g a t ă în m o d strâns de o situaţie d o ­
m e s t i c ă o b i ş n u i t ă . A m descris o situaţie prestabilită şi a m ofe­
rit c e e a c e e u c o n s i d e r a fi o s u c c e s i u n e n o r m a l ă (prin asta în­
ţeleg s ă n ă t o a s ă ) a e v e n i m e n t e l o r î n c a d r u l a c e s t e i situaţii pre­
stabilite, î n a c e a s t ă s u c c e s i u n e e x i s t ă m u l t e m o m e n t e î n c a r e
anxietatea p o a t e d e v e n i manifestă sau sugerată, şi a s u p r a u n u ­
ia d i n t r e a c e s t e a , p e c a r e l - a m n u m i t m o m e n t u l e z i t ă r i i , a m
a t r a s î n m o d s p e c i a l a t e n ţ i a e x e m p l i f i c â n d p r i n c a z u l u n e i fe­
tiţe d e ş a p t e l u n i c a r e a d e z v o l t a t d e d o u ă ori a c c e s e d e a s t m
în acest stadiu. A m arătat c ă ezitarea i n d i c ă a n x i e t a t e , p r e c u m
şi e x i s t e n ţ a u n u i s u p r a e u în m i n t e a b e b e l u ş u l u i şi a m s u g e r a t
c ă p u r t a r e a b e b e l u ş i l o r n u p o a t e fi e x p l i c a t ă d e c â t d a c ă p r e ­
s u p u n e m c ă e x i s t ă f a n t a s m e infantile.
Pot fi c r e a t e c u u ş u r i n ţ ă şi alte situaţii p r e s t a b i l i t e c a r e s ă
e v i d e n ţ i e z e alte i n t e r e s e infantile şi care s ă i l u s t r e z e alte an­
xietăţi infantile. C a d r u l p e c a r e l-am d e s c r i s î m i p a r e c ă are o
v a l o a r e s p e c i a l ă , p r i n a c e e a c ă p o a t e fi f o l o s i t d e c ă t r e o r i c e
m e d i c , astfel c ă o b s e r v a ţ i i l e m e l e p o t fi c o n f i r m a t e s a u m o d i ­
ficate şi prin a c e e a c ă f u r n i z e a z ă d e a s e m e n e a o m e t o d ă p r a c ­
tică prin c a r e a n u m i t e p r i n c i p i i ale p s i h o l o g i e i p o t fi d e m o n ­
strate î n m o d clinic, fără a d ă u n a p a c i e n t u l u i .
Capitolul V
Consultaţii în cadrul
1
Departamentului pentru Copii
[1942]
-
# " ^ e l e ce urmează reprezintă un raport adresat Societă-
^ ţii d e s p r e cazurile luate în e v i d e n ţ a D e p a r t a m e n t u l u i
^ w ? p e n t r u C o p i i al I n s t i t u t u l u i d e P s i h a n a l i z ă d i n L o n ­
d r a d e - a l u n g u l u n e i p e r i o a d e d e u n an. C e e a c e v o i s p u n e n u
este deci în m o d direct analitic, deşi cred că prezintă interes
pentru analişti.
U n u l din m o t i v e l e p e n t r u c a r e a fost înfiinţat D e p a r t a m e n ­
tul p e n t r u C o p i i a fost acela d e a furniza u n c a b i n e t p e n t r u c o ­
piii c a r e s u n t a d u ş i l a I n s t i t u t p e n t r u c o n s u l t a ţ i i . Dificultăţile
şi d e z a m ă g i r i l e p e care a c e a s t ă p a r t e a m u n c i i d i n c a d r u l D e ­
p a r t a m e n t u l u i p e n t r u C o p i i le p r e s u p u n e c u s i g u r a n ţ ă , şi p e
c a r e d e s c r i e r e a p e c a r e o fac activităţii d i n a c e s t a n le d e m o n ­
s t r e a z ă î n m o d clar, a u fost u ş o r d e p r e v ă z u t . A c e s t e c a z u r i
p u r şi s i m p l u se î n c a d r e a z ă î n a c e e a ş i c a t e g o r i e c u m i i l e de ca­
z u r i c a r e m ă a s a l t e a z ă prin c a l i t a t e a m e a d e m e d i c în c a d r u l
S p i t a l u l u i de C o p i i .
D e - a l u n g u l unei p e r i o a d e d e u n a n m - a m s t r ă d u i t p e n t r u
fiecare c a z î n p a r t e şi m i - a m r e z e r v a t t i m p î n m o d d e l i b e r a t
p e n t r u a face asta şi p e n t r u a p u t e a î n a i n t a a c e s t r a p o r t S o c i e ­
tăţii.
E s t e d e l a sine î n ţ e l e s c ă r e l a t e z c a z u r i l e î n t r - a d e v ă r t r i m i ­
se l a D e p a r t a m e n t u l p e n t r u C o p i i î n c u r s u l u n u i a n şi c ă n u
i n c l u d relatări d e s p r e c a z u r i l e d a t e în a n a l i z ă studenţilor, care
a u p r o v e n i t toate d i n alte s u r s e .
Anumite cazuri n-au venit propriu-zis niciodată pentru
consultaţie. D e e x e m p l u , u n d o c t o r a s u n a t î n l e g ă t u r ă c u fii-
1
Lucrare citită în faţa Societăţii Britanice de Psihanaliză, 3 iunie 1942. Int.
] . Psycho-Anal., Voi. XXIII, 1942.
 102 D.W. W i n n i c o t t
c a lui d e trei a n i şi j u m ă t a t e la care d e b u t a s e r e c e n t o b â l b â i a ­
lă gravă. E r a s i n g u r ă la părinţi. S e pare că fetiţa d e v e n i s e foar­
te ataşată d e o m ă t u ş ă care o îngrijise c â n d m a m a şi tatăl ei fu­
s e s e r ă plecaţi. Suferinţa în l e g ă t u r ă c u p l e c a r e a m ă t u ş i i n u a
a p ă r u t d e c â t a t u n c i c â n d m i c u ţ a p r i e t e n ă a fetiţei s-a m u t a t şi
e a î n altă parte. A t u n c i fetiţa a d e v e n i t d e p r i m a t ă şi a î n c e p u t
s ă s e b â l b â i e . întrebările m e l e au s c o s la i v e a l ă faptul c ă dez­
v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă a c o p i l u l u i d e c u r s e s e n o r m a l p â n ă la
aceste e v e n i m e n t e , iar c ă m i n u l apărea c a fiind suficient d e sta­
b i l şi d e iubitor. D e v r e m e c e c o p i l u l l o c u i a p r e a d e p a r t e pen­
tru a p u t e a v e n i la a n a l i z ă fără riscul c a asta s-o o b o s e a s c ă fi­
zic î n m o d serios, a m r ă s p u n s la întrebările tatălui î n legătu­
ră c u necesitatea unei analize spunându-i c ă în opinia m e a este
n o r m a l ca u n c o p i l d e trei ani şi j u m ă t a t e să m a n i f e s t e s i m p -
t o m e v i o l e n t e şi c ă , î n m ă s u r a în c a r e d e z v o l t a r e a c o p i l u l u i
s ă u e r a satisfăcătoare î n celelalte privinţe, l u c r u l c e l m a i b u n
d e făcut ar fi fost să se ignore s i m p t o m u l şi s ă n u se c a u t e aju­
tor din p a r t e a psihanalizei î n acest m o m e n t . O s ă p t ă m â n ă m a i
târziu, d o c t o r u l a s u n a t din n o u , d e d a t a a c e a s t a p e n t r u a-mi
s p u n e c ă s i m p t o m u l c o p i l u l u i dispăruse.
Veţi fi p r o b a b i l de a c o r d c ă este c e v a greşit să se c o p l e ş e a s ­
c ă c u l a u d e v a l o a r e a p e care analiza ar fi avut-o, d a c ă ar fi fost
aplicată, î n cazuri în care e a n u este aplicabilă. Părinţii care vin
la consultaţii se simt vinovaţi în legătură c u s i m p t o m u l sau
b o a l a c o p i l u l u i lor, iar m o d u l în care se c o m p o r t ă d o c t o r u l v a
d e t e r m i n a d a c ă s e v o r î n t o a r c e î n m o d c a l m la a-şi a s u m a res­
ponsabilităţile p e care p o t foarte b i n e să şi le a s u m e s a u d a c ă
v o r c e d a r e s p o n s a b i l i t ă ţ i l e î n m o d a n x i o s d o c t o r u l u i s a u cli­
nicii. E v i d e n t că este m a i b i n e ca părinţii să păstreze atâtea res­
p o n s a b i l i t ă ţ i c â t e p o t d u c e , asta fiind î n m o d s p e c i a l a d e v ă r a t
m a i ales d a c ă analizei n u îi p o a t e fi oferită nici o ş a n s ă s ă u ş u ­
reze boala propriu-zisă a copilului.
Cazul 1. Ellen, în vârstă de zece ani, trăind în Londra. Primul
şi unicul copil al familiei. Nu am putut să iau o anamneză bună
în mai puţin de o oră şi nu am putut evita să petrec patru ore se­
parate pentru acest caz. Iată câteva detalii.
Se poate spune că la un an acest copil era normal din punct de
vedere fizic, emoţional şi intelectual. In acel moment mama şi-a
părăsit soţul şi a luat copilul cu ea, după care tatăl a mai văzut-o
pe fetiţă doar la anumite intervale de timp. Când copilul avea şase
ani şi trei luni tatăl a apărut neanunţat şi şi-a luat fata cu maşina
O P E R E 1: De la pediatrie la psihanaliză 103
în timp ce ea mergea spre şcoală. Ea s-a dus fără să crâcnească şi
a fost mulţumită să fie dusă înapoi la Londra. Apoi tatăl a inten­
tat divorţul. Când ea avea nouă ani tatăl s-a recăsătorit, de data
aceasta făcând o alegere excelentă. Situaţia familială a copilului a
devenit bună pentru prima dată de la vârsta de un an.
Plângerea consta în faptul că Ellen era artificială. Era drăgu­
ţă, bună şi inteligentă, singura problemă fiind aceea că „nu pu­
teai să vorbeşti cu ea în mod sincer", după cum spunea tatăl ei.
Mai mult decât atât, era prea copilăroasă pentru vârsta ei şi părin­
ţii ei spuneau că, pornind de la felul în care se simţea când se tre­
zea, nu putea fi prevăzut ce ar putea sau ce n-ar putea să se în­
tâmple în cursul zilei. Rapoartele de la şcoală arătau suişuri şi co-
borâşuri, iar motivul consultaţiei a fost un incident în care ea a
furat ceva, care a ieşit în evidenţă mai mult decât furtişagurile
mărunte obişnuite ale copiilor de la şcoală, probabil din cauza ab­
senţei ruşinii. Aranjarea unui tratament special pentru ea era un
lucru fatal. Oricare ar fi fost acesta sau oricine ar fi aranjat asta,
eşua din cauză că ea devenea deprimată sau iritabilă. Părinţii ei
spuneau că, dacă era surprinsă pe nepregătite, de obicei era des­
coperită fiind tristă. Stările mamei ei adevărate erau de asemenea
schimbătoare.
La suprafaţă, ea era foarte fericită cu tatăl ei şi mai ales cu ex­
celenta ei mamă vitregă, de care se atârnase. Totuşi s-a descope­
rit cu uşurinţă că era în doliu după pierderea mamei ei adevăra­
te, care fusese orice, dar nu un părinte satisfăcător pentru ea.
Nu s-a putut începe o analiză. Unul dintre motive a fost că
nici unul din analiştii capabili să facă faţă acestui caz nu avea
vreo oră liberă. Mi-e teamă că această temă va apărea în mod
frecvent. Am fost de asemenea influenţat de valoarea pe care o
avea pentru copil faptul de a se duce în continuare la şcoala
unde furase ciocolata, unde avea nişte legături relativ bune, în
orice caz cu corpul profesoral, şi unde încă ar fi putut să se des­
curce bine. Era încă binevenită acolo, deşi drept copil-proble-
mă. într-o scrisoare adresată şcolii am rugat să fie abandonată
încercarea de a o „vindeca", de a o face normală. Ar trebui să
fie considerat ca fiind un succes simpla evitare a unor inciden­
te majore.
în legătură cu posibilitatea ca astfel de copii să fie analizaţi
apare o problemă specială. Am cunoscut şi cunosc cazuri de ana­
liză a unor copii extrem de suspicioşi, dar nimic nu ne poate scă­
pa de marele pericol ca un copil să refuze să vină pentru
tratament într-un stadiu timpuriu.
Trebuie să fiu gata să văd acest copil din nou, atunci când o
nouă criză va apărea.
 104 D.W. W i n n i c o t t
O suspiciune similară a marcat şi Cazul 2. Norah, în vârstă de
treisprezece ani, cu domiciliul în Londra. Ea a fost adusă de foar­
te inteligenta ei soră pentru că refuza să meargă la şcoală. Era cea
mai mică dintre mai mulţi fraţi.
Am invitat-o pe Norah să-mi facă câteva vizite. A venit şi a
desenat. După două vizite mi-a scris cea mai drăguţă scrisoare cu
putinţă în care declara că nu mai vrea să vină. în acest caz m-am
abţinut să interpretez pentru că ştiam că dacă aş fi reuşit să o fac
să treacă dincolo de orice suspiciune, ar fi trebuit să continui cu
analiza, iar eu nu mă aflam într-o poziţie care să-mi permită să
fac asta.
Cunoscând problemele copilului, am transferat-o la Spitalul
de Copii Paddington Green şi am trimis o asistentă socială de psi­
hiatrie s-o vadă. Asistenta socială a fost binevenită şi de-a lungul
multor vizite regulate a intrat în contact cu Norah mai bine de­
cât mine. în cele din urmă asistenta socială, de-acum prietenă pre­
ţuită, a dat peste o altă versiune a barierei absolute cu care eu mă
întâlnisem atât de repede. Pentru ca o analiză să poată fi efectua­
tă în acest caz, fără îndoială că analistul ar fi trebuit să viziteze
copilul în fiecare zi şi să efectueze prima parte a analizei acasă la
copil şi în plimbări şi vizite la muzee. Normal că un cabinet nu
furnizează aşa ceva, cu toate că mulţi dintre noi se pot inspira din
experienţe de acest gen, dacă ar fi să ne reamintim lucrurile ne­
aşteptate care ni s-au întâmplat în practica privată.
Copilul a câştigat mult din vizitele asistentei sociale, dar nu
s-a întors la şcoală. Acum a ajuns la vârsta la care şcoala se ter­
mină. A reuşit să-şi ia o vacanţă şi să plece de acasă, şi pare pro­
2
babil că o să înceapă să muncească .
O abundenţă de sentimente şi fantasme ascunse a fost desco­
perită în timpul discuţiilor despre picturi renumite sau în timp
ce studiam considerabilele ei eforturi artistice, dar această lume
bogată a fantasmelor ei era de fapt o lume secretă interioară, iar
ea simţea că este periculos s-o lase chiar şi pe asistenta socială
(care este specialistă în a nu forţa prietenii) să facă mai mult de­
cât doar să ştie de existenţa ei.
C o n f o r m experienţei m e l e , mulţi dintre aceşti copii a d o l e s ­
cenţi, care p a r să fie eşecuri în m o m e n t u l consultaţiei, vin pen­
tru ajutor s a u c h i a r a n a l i z ă a t u n c i c â n d s u n t p e picioarele lor,
să z i c e m p e la 18 s a u 2 0 d e ani şi, în afară d e asta, copiii care
încearcă să gestioneze problemele acute ale începutului pu-
2
Mai târziu: Acum Norah munceşte şi este bine. Pare să fi negociat cu
succes dificila ei fază pubertară.
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 105
bertăţii p o t valoriza suportul c a r e v i n e din afara familiei, m a i
ales c â n d familia însăşi se află într-un echilibru instabil.
Cazul 3. Maisie, în vârstă de trei ani. Acesta a fost un caz acut.
Maisie dezvoltase agitaţie extremă, mişcări de legănare compulsi-
ve foarte tulburătoare şi anxietate nevrotică legată de faptul că
mama ei se afla aproape de sfârşitul celei de-a doua sarcini. Noul
bebeluş depăşise data la care trebuia să se nască şi legătura mea cu
fetiţa s-a întins pe perioada de până la naşterea bebeluşului. Ten­
siunea a fost semnificativ diminuată de evenimentul propriu-zis al
naşterii copilului. Ar fi fost logic să fie aranjat începutul unei ana­
lize cu această fetiţă la sfârşitul acestei perioade, dar nu s-a putut
găsi nimeni care să-şi asume sarcina ingrată de a duce şi aduce co­
pilul în fiecare zi. întâmplător copilul suferea în mod sever de lip­
sa unei persoane care s-o scoată afară, fie şi pentru o plimbare.
Singurul mod în care puteam s-o ajut era s-o vizitez la ea aca­
să. Mi s-au acordat facilităţi ca să văd copilul singur, şi nu am fo­
losit jucării. Am descoperit că era maniacală într-un grad care
aproape că o făcea inaccesibilă la început, dar mi-a auzit şi reţi­
nut interpretările şi a ajuns să valorizeze vizitele mele.
Jocul ei avea în mod clar de-a face cu stăpânirea fantasmelor de­
spre naştere şi, ulterior, a fantasmelor legate de relaţia dintre părinţi,
în cinci vizite răspândite de-a lungul a două săptămâni am avut o
cantitate uriaşă de material pentru interpretări, pe care le-am făcut
în sensul deplin al cuvântului, folosind transferul de la început.
Este dificil să evaluez rezultatele. Normal că nu s-a căutat mo­
dificarea permanentă a personalităţii copilului, dar am avut sa­
tisfacţia de a vedea haosul din lumea fantasmelor copilului de­
venind organizat, iar comportamentul maniacal dezvoltându-se
într-un joc cu o anumită succesiune în el, ca într-o analiză satis-'
făcătoare. Fantasmele erau clar exprimate şi aveau de-a face cu
multe aspecte ale anxietăţii copilului în legătură cu sarcina ma­
mei sale care părea că nu se mai sfârşeşte. Anxietatea în legătură
cu rănirea mamei sale era importantă. O mare parte din material
avea de-a face cu distincţia între bărbatul rău care o pune pe
mama sa într-un asemenea pericol şi bărbatul bun (tatăl ei era
doctor) care o ajută să iasă din pericol.
Fantasmele despre încorporarea analistului erau puternice, şi
erau în legătură cu adevărata nevoie permanentă de mine.
Copilul a fost în mod normal uşurat de naşterea propriu-zisă
şi în curând a descoperit un mod normal de a relaţiona cu sora
sa. încă are nevoie de analiză şi, dacă s-ar fi găsit cineva care s-o
aducă la cabinet, până acum aş fi aranjat ca ea să fie analizată ca
fiind un caz acut, dar nu în mod necesar unul foarte dificil.
 106 D.W. W i n n i c o t t
Cazul 4. Tommy, în vârstă de doisprezece ani, cu domiciliul în
Londra, a fost nesatisfăcător din punctul meu de vedere. Acest
băiat a venit cu o scrisoare de Ia o clinică. Poate primi tratament
psihanalitic? Răspunsul a fost nu, deoarece pentru ca băiatul să
ajungă la tratament, ar fi trebuit găsite o persoană sau un grup
de persoane care să-1 aducă zilnic dintr-o parte foarte îndepărta­
tă a Londrei. Mai mult decât atât, era în mod clar un caz psiho-
tic, de tip schizofrenic şi, în consecinţă, potrivit doar pentru ana­
liza de cercetare efectuată de un analist de copii experimentat, şi
nici una din aceste persoane nu era probabil să aibă vreo oră li­
beră pentru un caz neplătit.
Am văzut mama şi băiatul, şi acest lucru mi-a luat aproxima­
tiv o oră. Mama era foarte suspicioasă şi lipsa vreunui rezultat
satisfăcător în urma vizitei i-a mărit resentimentele faţă de toate
felurile de cabinete şi spitale.
M e n ţ i o n e z repetat acest tip d e detaliu d e o a r e c e n u este d e
nici u n folos s ă p r e t i n d e m c ă facem c e e a c e n u p u t e m face. N u
este d e nici u n folos să n e g â n d i m să l u ă m u n c a z d a c ă adre­
sa este într-un sector îndepărtat, cu excepţia cazului în care
e x i s t ă facilităţi e x c e p ţ i o n a l e de călătorie s a u d a c ă r e s p e c t i v u l
c o p i l p o a t e v e n i singur. Ş i apoi, b i n e î n ţ e l e s , o o r ă l i b e r ă se g ă ­
s e ş t e c u greu. M a i m u l t d e c â t atât, d a c ă există v r e o o r ă liberă,
u n c a z atât d e dificil c u m ar fi fost acesta, n u a r fi p u t u t fi dat
u n u i student. A c e s t e a sunt motivele pentru care m u n c a de
consultaţie este atât d e inutilă, c u excepţia situaţiei în care con­
sultantul obţine o i m a g i n e m a i largă din a c e a s t ă d a t o r i e a lui.
Cazul 5 a fost la fel de lipsit de succes: Max, în vârstă de nouă
ani, cu domiciliul în afara Londrei. Un refugiat din Germania.
Ambii părinţi ai acestui copil auziseră de analiză şi, în mod nor­
mal, când au văzut că băiatul lor are probleme au decis să-1 aducă
la analiză. Cu siguranţă că băiatul ar fi avut nevoie de aşa ceva,
dar, pentru a-1 analiza, ar fi trebuit mai întâi să găsesc un cămin
sau o şcoală unde să poată locui. Părinţii nu prevăzuseră că o să
fie imposibil ca aceste dificultăţi să fie depăşite şi mi-e teamă că au
fost foarte dezamăgiţi. Dacă, la un moment dat în viitorul îndepăr­
tat, vom avea un număr mare de analişti efectuând analize de co­
pii, va trebui înfiinţat un mic cămin unde copiii de diferite vârste
să poată să trăiască o viaţă oarecum de familie şi să primească edu­
caţie, fiind în acelaşi timp aproape de cabinetul de psihanaliză.
Acest băiat suferise multe modificări ale condiţiilor de trai şi
reacţionase prost la fiecare dintre aceste schimbări. Se spunea de-
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 107
spre el că nu are putere de concentrare, că este capricios, că este
suspicios faţă de mâncare şi faţă de copiii de vârsta lui şi că nu
este iubit. Şi apoi, mai era şi faptul că era evreu, lucru care până
atunci îi fusese ascuns. Părinţii voiau cu disperare un ajutor pen­
tru el. Mi-aş dori ca ei să-1 fi putut primi. Mi-a luat ceva peste o
oră să-i iau anamneză şi să o fac pe mamă să înţeleagă că nu aş
putea să-i ofer nimic.
Cazul 6 a fost ceva mai puţin nesatisfăcător. Tessa, în vârstă
de treisprezece ani. Cu domiciliul în suburbii.
Tatăl acestei fete a sunat şi a cerut o analiză pentru ea, pentru
că nu se descurca la şcoală pe cât de bine sperase el. De-a lungul
unui interviu scurt, mi-am format opinia că fata nu era bolnavă
din punct de vedere psihiatric. Existau dificultăţi care includeau
nişte aşteptări nerezonabile din partea tatălui ei. El dorea ca fata
să-şi ridice familia pe o treaptă socială superioară, devenind doc­
tor, dar ea nu era deloc entuziasmată de această idee. A m încre­
dinţat cazul unei colege, care a intrat în detalii şi a oferit sfaturi
despre şcolarizare într-un mod în care ea era pe deplin pregătită,
în acel moment nu exista nici o oră liberă pentru analiză şi, în ori­
ce caz, fetei i-ar fi fost imposibil să fi rămas la şcoală şi în acelaşi
3
timp să fi venit la cabinet în fiecare zi.
Cazul 7 a fost cu totul diferit. Queenie, în vârstă de trei ani, cu
domiciliul în Londra.
Câţiva prieteni de-ai mei care sunt familiarizaţi cu psihanali­
za au trimis această fetiţă la mine, fiica menajerei lor, pentru că
începuse să fure. Mama ei a adus-o personal la tratament, la ca­
binetul meu particular de două sau de trei ori pe săptămână, pen­
tru o perioadă de şase luni. Acest lucru a fost destul de dificil pen­
tru mamă şi, în timpul următoarei sale sarcini, a încetat să mai
aducă fetiţa. A fost întotdeauna clar că, în acest caz, nu m-aş fi
putut baza pe vizite zilnice şi că nici nu aş fi putut spera să-mi
fie permis să o tratez pentru un timp îndelungat. Totuşi, am mers
înainte ca şi cum aş fi făcut analiză, recunoscând limitările, dar
nedorind să trimit acasă un copil care a fost adus la cabinet cu ni­
mic în plus faţă de o consultaţie fără folos.
De fapt, s-a efectuat o muncă foarte importantă, pentru că ma­
terialul adus de copil mi-a permis să arăt succesiune şi ordine exis­
tente în el, şi am obţinut rezultate specifice în urma interpretărilor,
la fel ca într-o analiză adevărată. Jocul cu jucării, desenatul şi de-
3
Privind retrospectiv, cred că acest tată voia să ia legătura cu Institutul
Naţional de Psihologie Industrială, dar nu a ştiut numele corect.
 108 D.W. W i n n i c o t t
cupatul mi-au permis să interpretez şi să arăt că pot tolera invidia
de penis şi ideile de atacuri violente asupra corpului mamei, asu­
pra penisului tatălui şi asupra bebeluşilor nenăscuţi. Mi-a poves­
tit de jocurile sexuale cu fratele ei. Furtişagurile au încetat şi mama,
aşa cum se întâmplă atât de des, a uitat că fetiţa a furat vreodată.
Aş spune că începuse o analiză adevărată şi că a fost efec­
tuată suficientă muncă asupra reacţiilor fetiţei faţă de sfârşitu­
rile de săptămână şi vacanţe ş.a.m.d., astfel încât să-i permită să
facă faţă sfârşitului tratamentului, din momentul în care vizitele
nu au mai putut fi aranjate. Ceea ce am făcut, deşi nu a fost ana­
liză, ar fi putut fi făcut doar de un analist, cu experienţă obţinu­
tă în urma unor analize lungi, tihnite, în care se putea ca mate­
rialul să se impună atenţiei analistului în timp ce el învăţa trep­
tat să-1 înţeleagă.
Cazul 8 a fost un posibil caz analitic: Norris, în vârstă de şase
ani. Cu domiciliul în suburbii.
în acest caz ambii părinţi sunt doctori. Mama a venit şi a dis­
cutat despre problemele care apăruseră în gestionarea băiatului
şi asta bineînţeles că a luat cel puţin o oră. Se pare că tatăl fusese
timid toată viaţa lui şi sperase să descopere la fiul lui toate cali­
tăţile robuste care lui îi lipsiseră. Se măritase cu o soţie care era,
într-adevăr, foarte puternică şi acest unic copil al cuplului era un
băieţel timid, aproape exact ca tatăl lui. A devenit evident că am­
bii părinţi s-ar fi putut descurca foarte bine cu acest copil dacă ar
fi putut accepta ideea că aparţinea tipului timid. De fapt, organi­
zarea pasiv-masochistă a băiatului era aproape patologică. Mi-ar
fi plăcut să pot aranja o psihanaliză şi nu este cu totul sigur că
analiza este impracticabilă în acest caz. Deşi sper să pot trimite
acest caz la un analist, mi se pare defavorabil să las părinţii să
creadă că analiza este salvarea lor. Ei trebuie să se adapteze situa­
ţiei fără să se gândească la analiză, pe care le-o voi oferi doar când
voi şti că este un loc disponibil. Vreau să spun că trebuie evitată
crearea impresiei: „Da, psihanaliza îl va vindeca, adică îl va face
aşa cum îl vreţi, fără nici un alt efort din partea dumneavoastră."
încă nu l-am văzut pe băieţel.
Aici vorbesc pentru mine. A existat un m o m e n t în consul­
taţiile m e l e c â n d c r e d e a m c ă p s i h a n a l i z a este î n t o t d e a u n a tra­
t a m e n t u l d e elecţie, iar a s t a m ă făcea să s i m t c ă - m i f ă c u s e m
d a t o r i a d a c ă î n c e r c a s e m să iniţiez o a n a l i z ă . C o n s u l t a ţ i i l e a u
î n s ă o valoare n e g a t i v ă d a c ă a n a l i z a n u este păstrată c o m p l e t
î n afara discuţiei, c u e x c e p ţ i a c a z u r i l o r î n c a r e s i g u r p o a t e fi
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 109
a r a n j a t ă . D a c ă p e l â n g ă sfaturi şi a l t e b e n e f i c i i , p s i h a n a l i z a
p o a t e fi oferită şi chiar începută, c u atât m a i b i n e .
U r m ă t o r u l c a z a fost î n m o d clar m a i satisfăcător, d e ş i c a ­
litatea lui d e a fi satisfăcător a d e p i n s de c a p a c i t a t e a m e a d e a
face c e v a imediat. N u ştiu î n c e fel v o m r e z o l v a într-o b u n ă zi
a c e a s t ă p r o b l e m ă , a c e e a d e a a v e a tot t i m p u l u n l o c liber dis­
ponibil. U n material incandescent prezintă însă u n interes spe­
cial, şi u n analist care n u are n i c i o d a t ă t i m p s ă i a u n c a z a c u t
p i e r d e e x p e r i e n ţ e preţioase.
Cazul 9. Francis, în vârstă de unsprezece ani. Acest băiat a fost
adus direct la cabinet de către mama lui, care a revendicat ajutor
urgent. Francis era violent şi patologic în multe privinţe şi era, de
asemenea, stresat de propria lui stare, adesea cerând ajutor.
în acest caz consultaţia iniţială cu mama a luat două ore şi a
fost de mare importanţă. Am descoperit că în acest caz existau
două persoane bolnave, atât mama cât şi băiatul. Există o mulţime
de detalii interesante care ar fi putut fi oferite despre acest caz, dar
a le oferi pe toate aici ar însemna să-mi depăşesc scopul prezent.
Aş spune că modul în care mania băiatului era legată de de­
presia mamei este în mod special interesant: intoleranţa faţă de
depresia ei îl făcea să fie maniacal. Pentru a o ajuta a trebuit să
încep imediat tratamentul băiatului. Rezultatul primelor câteva
săptămâni, în care el s-a comportat ca un adult neliniştit şi a ales
să se întindă pe canapea decât să se joace sau să deseneze, a fost
că atitudinea lui faţă de tatăl adevărat s-a modificat. Şi-a recupe­
rat încrederea în el în urma interpretărilor oedipiene directe ale
materialului furnizat în mod incandescent în termeni de jocuri cu
sora lui. în fantasma lui, tatăl sexual era rău şi rănise corpul ma­
mei sale, astfel încât oamenii Gestapo-ului au acţionat în nume­
le lui când l-au luat pe tatăl lui cu forţa, băiatul prezentând o pu­
ternică identificare cu ei. în curând a început să mă perceapă ca
pe un tată bun, de ajutor dar non-sexual, şi m-a rugat s-o văd şi
pe mama lui uneori, mai ales că părea mai puţin deprimată de
când eu intrasem în vieţile lor. Este important de observat că nu
se gândea că eu aş fi „îndrăgostit de mami", lucru care ar fi fost
în conformitate cu modelul lui de gândire în raport cu toţi bărba­
ţii pe care îi plăcuse înainte ca analiza lui să înceapă.
Să nu fiţi dezamăgiţi când o să auziţi că depresia mamei s-a re­
cuperat într-o asemenea măsură încât mama a aranjat ca băiatul să
plece la o şcoală cu internat. în acele circumstanţe, acest fapt a re­
prezentat un real progres în situaţia familială şi a însemnat că o fi­
gură paternă se reîntorsese în familie. Analiza este foarte ferm în-
 110 D.W. Winnicott
rădăcinată. Băiatul vine la mine de fiecare dată când are vacanţă şi
foloseşte tratamentul cât de mult poate, în aceste circumstanţe.
Cazul 10. Nellie, în vârstă de şaptesprezece ani.
Nellie are un frate mai mic cu doi ani decât ea. Tatăl ei fusese
doctor, iar el şi prietenii lui ţineau foarte mult la ea. Dar când ea
avea patru ani tatăl ei a murit, fapt în urma căruia mama ei, ea şi
fratele ei s-au mutat la oraş şi la o viaţă cu totul diferită, unde
adulţii erau în majoritate femei, şi băiatul devenise acum centrul
atenţiei. Probabil că modificarea mediului, venind imediat după
moartea tatălui, a fost prea mult pentru ea, pentru că ceea ce până
atunci fusese o dezvoltare intelectuală şi emoţională satisfăcătoa­
re, s-a oprit. La 16 ani, ea avea o boală cu mişcări corporale per­
sistente, pe care câţiva doctori au diagnosticat-o drept coree. Pro­
priul ei doctor, un prieten al tatălui decedat, a declarat că asta nu
era coree adevărată, bazându-se pe existenţa unor dificultăţi psi­
hologice evidente şi persistente. Totuşi, după o cercetare amănun­
ţită am afirmat cu siguranţă că eu văd această condiţie ca fiind co­
ree propriu-zisă, ceea ce mi-a simplificat recomandările pentru
şcoală, pentru că este mai uşor să sfătuieşti un profesor să permi­
tă un scris de mână urât din cauza coreei, decât din cauza bloca­
jului emoţional. Totuşi, plângerile principale nu au putut fi puse
pe seama coreei, incluzând o dificultate în a-şi face prieteni. Pro­
fesorul a scris: „Există o tendinţă spre evitarea celorlalţi în loc de
o tendinţă spre contactul cu ei, într-un mod care nu reprezintă re­
zerva normală din adolescenţă, şi nici o caracteristică a «introver-
tirii normale»". Am văzut-o pe această fată de mai multe ori, şi ea
a apreciat interesul unui doctor nou, dar era teribil de mulţumită
să fie exact cum era, şi nu am făcut nimic în acest caz, în afară de
a arăta că fata încă se afla în stadiul de convalescenţă după coree.
Nu s-a putut aranja începutul unei analize în acest caz şi, dacă
ar fi existat un analist dispus să o primească, l-aş fi sfătuit să facă
asta doar pentru munca de cercetare. în orice caz aceasta nu este
4
o analiză pentru un student .
Cazul 11. Nancy, în vârstă de 20 de ani. Cu domiciliul în Lon­
dra, locuind într-un cămin. Ofer acest caz deoarece, deşi fata are
20 de ani, din punct de vedere clinic este adolescentă.
Nancy a venit la mine cu un dosar din partea Colegiului de
Instruire a Profesorilor pe care mi-a luat jumătate de oră să-1 ci-
4
Această fată mi-a scris ca să-mi spună că a trecut examenul de admite­
re şi că acum învaţă să devină maseuză. Pare să creadă că întrevederile ei cu
mine au avut ceva de-a face cu îmbunătăţirea stării ei!
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
tesc. A trebuit să am lungi întrevederi cu mama ei şi să citesc nu­
meroase scrisori din partea ei, şi a trebuit s-o văd pe fată însăşi la
anumite intervale de-a lungul unei perioade de şase luni, cam de
vreo zece ori. Tatăl lui Nancy a murit când ea avea şase ani, iar
mama ei s-a devotat îngrijirii celor doi copii ai ei. Are un frate de
17 ani, sănătos şi inteligent.
Se poate spune pe scurt că Nancy era o fată frumos îmbrăca­
tă, dulce şi curată, care se afla într-o stare de adolescenţă întâr­
ziată. Atmosfera din căminul ei, altfel excelent, ca şi dificultăţile
ei interne, au făcut să fie dificil pentru ea să treacă la următorul
stadiu al dezvoltării ei, ceea ce ar fi însemnat să se implice. Cel
mai bun lucru pe care îl făcuse, din punct de vedere psihiatric,
fusese s-o lovească cu piciorul pe fata care stătea cu ea, o colegă,
studentă şi ea la un colegiu de formare pentru profesori. Acest
„simptom" fusese amplificat până la a deveni o chestiune atât de
importantă, încât şcoala decisese că din această cauză nu ar fi pu­
tut să o recomande ca profesor, în afara cazului în care eu mă ară­
tam dispus să-mi asum responsabilitatea, lucru pe care eram dis­
pus să-1 fac. Se presupunea că ar fi fost periculos de impulsivă -
„ar putea lovi un copil!"
Nancy se afla într-o situaţie critică: ar fi putut să renunţe pen­
tru totdeauna la agresiunea impulsivă, şi astfel să se înscrie pe ca­
lea care duce la un fel de cădere nervoasă, sau ar fi putut înfrun­
ta cu curaj răutatea care exista undeva acolo în acea persoană cu­
rată şi atent împachetată, aşa cum există şi în alte persoane. Cred
că am ajutat-o să o ia pe cel de-al doilea drum, dar pentru asta a
trebuit s-o văd, şi a trebuit de asemenea s-o văd şi pe mama ei,
în mod repetat, pentru a o împiedica să scrie scrisori calomnioa­
se în apărarea progeniturii ei perfecte. în plus, a trebuit să merg
personal şi să-i găsesc o colegă de cameră, adică una care să nu
aibă nimic de-a face cu colegiul de formare. Pentru că oficialită­
ţile din colegiul de formare (cu adevărat o instituţie foarte „avan­
sată") se deciseseră întru totul că fata era periculoasă. De fapt, ea
are tot ce-i trebuie pentru a deveni o învăţătoare excelentă pen­
tru cei mici, dacă va putea suporta să-şi rănească mama mutân-
du-se departe de ea?
Evident, acesta este un caz indicat pentru analiză, dar nu i-aş
fi făcut nici un bine dacă aş fi pus-o pe o listă de aşteptare. I-am
:
adus la cunoştinţă că psihanaliza există şi cred că, într o bună zi,
o să-şi găsească un post în Londra şi apoi o să aplice pentru ana-
5
Mai târziu: Nancy şi-a terminat colegiul fără alte incidente şi a început lu­
crul într-un post bun. Apărările ei sunt organizate într-o tendinţă de a explora
spiritismul, tendinţă pentru care există antecedente serioase în familia ei.
 D.W. W i n n i c o t t
liză. Tragedia este că, probabil, atunci când o va face s-ar putea
să nu fie disponibilă o psihanaliză gratuită.
Iată un copil care a p u t u t p r i m i ajutor d e la m i n e , deşi n u
a p u t u t veni p e n t r u analiză.
Cazul 12. Keith, în vârstă de trei ani şi jumătate, locuind în
suburbii.
Keith este trimis la mine de o cunoştinţă care este doctor, prie­
ten de-al meu. Acest doctor este şi puţin psiholog, iar el a spus că
a fost clar pentru el că mama copilului (o fată care nu era evreică,
dar care se căsătorise într-o casă evreiască foarte gregară) îşi negli­
ja copilul. După ce am preluat cazul, am simţit că exista o ciocnire
între cele două metode de educaţie a copilului. A reieşit că mama
avea nevoie disperată de suport. A primit ceva ajutor imediat prin
faptul că i-a fost permis să îmi spună istoria detaliată obişnuită a
cazului, pe care n-am putut s-o aflu în mai puţin de o oră.
Băieţelul a fost uşor de hrănit la sân (şase luni) şi la început a
fost uşor de învăţat. Problemele au început la introducerea soli­
delor în alimentaţie. El a fost întotdeauna precoce din punct de
vedere intelectual. Ca bebeluş era tipul pasiv, mulţumit să stea
întins şi să zâmbească. Abia dacă plângea vreodată, în contrast
cu noul său frate (nouă luni) care se comportă foarte obişnuit.
Plângerile erau: nu dormea, nici dacă i se dădeau medicamente,
ţipa cu furie, era negativist de la doi ani. Hrănirea lui era o pa­
coste continuă de la introducerea solidelor, nu avea deloc curaj în
relaţiile cu alţi copii, astfel că transforma orice alt copil într-un te­
rorist. Nu putea să accepte nici un refuz, de asemenea, nu putea
fi lăsat singur cu bebeluşul din cauza geloziei care nu a apărut
decât la opt luni după naşterea bebeluşului.
L-am văzut pe.acest băiat o dată pe săptămână, de vreme ce
o analiză nu a putut fi aranjată. Atâta timp cât a putut fi adus,
m-am purtat cu el exact ca şi cum ar fi fost în analiză, iar el a pro­
dus material de analizat care în mintea lui avea de-a face cu ges­
tionarea tatălui şi mamei lui. Ca rezultat al.muncii, relaţia cu
mama lui s-a îmbunătăţit, a devenit chiar demonstrativ faţă de ea
şi a spus pentru prima dată „Te iubesc, vreau să te sărut". De ase­
menea, a început să doarmă aşa cum nu mai dormise de la doi
ani, şi a rezistat foarte bine la plecarea tatălui lui în armată. Când
a devenit dificil pentru mama lui să mai vină, am susţinut-o în
hotărârea de a părăsi tratamentul, deoarece alternativa ar fi pre­
supus ca ea să spună familiei soţului ei că băieţelul avea nevoie
de mai multă îngrijire decât îi putea oferi ea, ceea ce i-ar fi sub­
minat din nou încrederea în sine.
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 113
Dacă aş fi spus că în acest caz nu se poate face nimic, cu ex­
cepţia analizei, aş fi ratat o bună ocazie pentru un proces terape­
utic, iar dacă mi-aş fi limitat intervenţia la a-i oferi sfaturi mamei,
nu aş fi descoperit noua capacitate a copilului de a-i spune că o
iubeşte, lucru care s-a întâmplat în urma tratamentului. Factorii
externi adverşi erau reprezentaţi de homosexualitatea destul de
robustă, dar nu patologică a tatălui, pe care acest copil în parti­
cular nu a putut s-o suporte, până nu şi-a exprimat prin joc osti­
litatea faţă de tatăl lui- A pus acest lucru în scenă folosind o figu­
rină de jucărie, pretinzând că scoate figurina din anusul său, şi
şi-a dat osteneala în mod deliberat pentru a mă face să înţeleg ce
simbolizează, numind figurina „tati". Prin joc, s-a eliberat de ta­
tăl homosexual şi apoi relaţiile cu tatăl lui real şi mama lui reală
s-au îmbunătăţit.
Şi p e u r m ă t o a r e a fată a m ajutat-o puţin.
Cazul 13. Gertie, în vârstă de 17 ani, locuind în Londra.
Această fată a fost trimisă de directoarea unui liceu. S-a ra­
portat că ea nu avea un standard academic satisfăcător, că nu avea
nimic frumos, că nu avea nici prieteni - de fapt, că era incredibil
de singură. Putea da răspunsuri lucide la întrebări dar prezenta
tulburări de vorbire. Fusese tratată la altă clinică pentru un timp,
dar fără nici un rezultat. Toate acestea mi-au fost spuse de la şcoa­
lă, prin telefon.
Mi-a luat o oră bună să iau anamneză de la mamă, care reu­
şise cu succes să-şi crească fiul (care este cu patru ani mai mare
decât Gertie). Mama era deja nervoasă în timpul sarcinii cu Ger­
tie şi, după naşterea copilului, nu s-a putut împiedica să nu se
îngrijoreze pentru ea. A vrut să o înţarce, dar pediatrul (în acest
caz probabil într-un mod neinspirat) a convins-o să continue cu
alăptatul la sân, ceea ce ea a şi făcut timp de nouă luni.
Semnele timpurii de inteligenţă au apărut în mod normal, aşa
că nu se poate spune că fata era retardată din cauza unui defect
organic cerebral. în timpul anamnezei mama şi-a amintit că la
cinci ani, fetiţa şi-a lovit fratele în cap, şi 1-a făcut să sângereze,
ea gândindu-se că acesta ar putea reprezenta un punct de cotitu­
ră. Cam începând din acel moment, Gertie a încetat să se mai dez­
volte într-un ritm normal din punct de vedere intelectual. Toţi
membrii familiei sunt inteligenţi.
Fata mi-a spus că are „spaimă de doctori" şi, într-adevăr, vă­
zuse o mulţime de doctori. Am întocmit următoarea listă de lu­
cruri care trebuiau tratate: coşurile, tendinţa de a se infecta, trans­
piraţia excesivă, dificultăţile în faţa examenelor, stângăcia în vor-
 114 D.W. W i n n i c o t t
bire şi scris, dificultăţile în a-şi face prieteni, dificultăţile în a-şi
da seama ce slujbă să aleagă şi, de asemenea, îngrijorarea hipo­
condriaca a mamei ei.
Lucrul de care părea să aibă imediată nevoie era ca un doctor
să-i spună ferm, în faţa mamei ei, că ar fi înţelept să nu mai vadă
alţi doctori. Am făcut acest lucru. O lună mai târziu a venit la
mine pentru a-mi spune că îşi luase o slujbă, că îşi făcea prieteni
şi că începea să se simtă mai încrezătoare.
Dacă aş fi pus-o pe o listă de aşteptare pentru o analiză, aş fi
fost un doctor prost. Aici doresc să fiu înţeles. Nu cred că există
vreo altă terapie care să se poată compara în vreun fel cu analiza,
dar, de vreme ce în acest caz nu s-a putut aranja o analiză, alter­
nativa era să fac ceea ce am făcut, să acţionez complet separat de
existenţa psihanalizei şi să o feresc pe fată de terapia de orice fel.
U r m ă t o r u l c a z a venit la m i n e trimis d e u n doctor, î n u r m a
vizitei m e l e la o C l i n i c ă d e î n d r u m a r e a C o p i l u l u i .
Cazul 14, un băiat în vârstă de zece ani, locuind într-un cămin.
Acest băiat are nevoie urgentă de ajutor şi este conştient de acest
lucru. El ar putea fi totuşi analizat doar dacă ar exista o casă în
care să stea şi de la care să vină la cabinet. Sper că într-o bună zi
va exista o astfel de casă deoarece în urma recentelor progrese în
psihanaliză, se pot acum efectua cercetări asupra copiilor nebuni.
Mi-a luat o oră să efectuez o bună anamneză a acestui caz, şi
încă o oră să stabilesc un contact cu băiatul, contact de care aveam
nevoie pentru a-mi forma o părere asupra inteligenţei sale, asu­
pra dezvoltării sale emoţionale, asupra bolii sale şi asupra prog­
nosticului. Am văzut băiatul de vreo zece ori pentru că m-a im­
plorat să fac asta, pe baza anxietăţii psihotice foarte mari la care
este predispus.
Problemele lui au început cu naşterea lui dificilă, care a fost
întârziată cu o lună, aşa că a fost un bebeluş foarte mare. Când
s-a născut era albastru şi tăiat rău. S-a crezut că era mort dar, spre
surpriza doctorului, bebeluşul a dat semne de viaţă după ce fu­
sese abandonat. Doctorul a spus: „Ei bine, ai un bebeluş şi o să-ţi
dea multă bătaie de cap" - un prognostic corect. La cinci ani a
fost declarat retardat mental într-un faimos spital de copii. De
fapt, el nu este înapoiat din punct de vedere intelectual, dar este
bolnav într-un fel care interfera cu relaţiile sale (cu ceilalţi oa­
meni). Cei de la şcoala lui îl suportă ca fiind ciudat şi îl plac oa­
recum.
Este predispus la atacuri de teroare extremă în lipsa oricărui
factor extern care să le declanşeze şi are perioade de comporta-
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 115
ment necontrolat, când apar tot felul de idei nebune. De exemplu,
o dată a venit la mine cu un tanc pe mâini. Prin acest lucru nu
vreau să spun că avea un tanc de jucărie sau că avea în minte ide-
ea de tanc, vreau să spun că simţea că chiar avea un tanc pe mâini,
încerca mereu să scape de el, strângându-şi mâinile între picioa­
re, trecându-şi mâinile printre coapsele strâns apropiate. A făcut
un desen despre cum se simţea. De asemenea, pentru o lungă pe­
rioadă de timp, de câte ori se ducea la toaletă să defece, i se părea
că o anumită cărămidă ieşea din perete şi se plimba prin jur.
Detalii mai amănunţite despre acest caz nu-şi au rostul aici,
dar părea indicat să fac mai mult decât doar să văd băiatul la con­
sultaţie, în timp ce continui să văd băiatul (ceea ce la început fă­
ceam săptămânal, deşi acum pot'să cresc intervalul la o lună), el
este capabil să evite să provoace probleme la şcoală şi are atacuri
de panică mai puţin severe. Acestea nu se datorează vreunui lu­
cru special pe care îl fac.
Este talentat la tâmplărie şi cusut, şi iubeşte ideea de a lucra
pământul. Studiază în detaliu aeroplanele din cărţi şi dă semne
că o să devină un adult neliniştit şi excepţional de interesant, cu
un geniu peticit.
•
* * *
D u p ă c u m a m declarat la început, obiectivul m e u a constat
î n a raporta o serie d e consultaţii. In această serie n u există ni­
m i c interesant în m o d particular, c u e x c e p ţ i a faptului c ă e a cu­
p r i n d e toate c a z u r i l e t r i m i s e la D e p a r t a m e n t , într-o a n u m i t ă
p e r i o a d ă d e t i m p şi c ă , p r o b a b i l , i n d i c ă la c e tip d e c a z u r i n e
p u t e m a ş t e p t a , d a c ă s-ar î n c e r c a e x t i n d e r e a d o m e n i u l u i D e ­
p a r t a m e n t u l u i şi c r e a r e a u n u i c a b i n e t p e n t r u consultaţii.
S e p o a t e c a o parte din acest m a t e r i a l n o n - a n a l i t i c să s e fi
d o v e d i t interesant p e n t r u analişti. E s t e o o p i n i e p e r s o n a l ă d e
a m e a a c e e a c ă analiştii s u n t c u a d e v ă r a t interesaţi d e m a t e ­
rialul n o n - a n a l i t i c . D e e x e m p l u , c â n d o m a m ă r e c o n s t r u i e ş t e
treptat o a n a m n e z ă a p r o a p e c o m p l e t ă a dezvoltării e m o ţ i o n a ­
le a c o p i l u l u i ei, c i n e a l t c i n e v a d e c â t u n a n a l i s t e s t e c e l m a i
p r o b a b i l s ă furnizeze c e e a ce e a d o r e ş t e , a d i c ă o r e c u n o a ş t e r e
reală a faptului că toate bucăţile se s u d e a z ă într-adevăr într-un
tot?
D e a s e m e n e a , m u l t e sclipiri c i u d a t e ale intuiţiei, atât d i n
p a r t e a p ă r i n t e l u i cât ş i a c o p i l u l u i , r e a m i n t e s c a n a l i s t u l u i d e
materialul adunat cu răbdare în m u n c a analitică. A ş m e r g e
m a i d e p a r t e şi aş s p u n e că d i n consultaţiile t e r a p e u t i c e , c a şi
 116 D.W. W i n n i c o t t
din studiul restului d e m a t e r i a l non-analitic, a m învăţat m u l ­
te lucruri v a l o r o a s e p e n t r u p s i h a n a l i z ă .
D i n a s t a se p o a t e t r a g e o c o n c l u z i e p r a c t i c ă . C o n s i d e r că
principalul s c o p al c o n s u l t a ţ i i l o r în c a d r u l Institutului este să
furnizeze c a z u r i potrivite p e n t r u studenţi, sau p e n t r u analiş­
tii d e adulţi c a r e v o r s ă facă şi a n a l i z e d e copii. N u m - a m aş­
teptat n i c i o d a t ă c a a c e s t s c o p s ă fie atins, şi c r e d c ă t e m e r i l e
m i - a u fost justificate d e acest raport. E s t e o p r o b l e m ă pe care
v a trebui s ă o r e z o l v ă m treptat, dar m i se pare c ă l o c u l potri­
vit p e n t r u a c ă u t a c a z u r i b u n e p e n t r u s t u d e n ţ i ar trebui s ă fie
d e p a r t a m e n t u l p e d i a t r i c al u n u i spital.
Există d o u ă p u n c t e d e v e d e r e posibile. U n u l dintre ele pre­
s u p u n e s ă î n c u r a j ă m u n v a s t n u m ă r d e c a z u r i să se adreseze
Institutului şi s ă reţinem doar un procent dintre acestea, pe
b a z a faptului d e a fi potrivite scopului de formare, lăsând res­
tul să c a d ă , p e m ă s u r ă c e le o b o s e s c degetele, şi n u se m a i p o t
ţine d e lista d e aşteptare, c a r e reprezintă s i n g u r a lor speranţă.
Celălalt p r e s u p u n e e x i s t e n ţ a u n e i p e r s o a n e c a r e s ă v a d ă şi s ă
facă faţă u n u i m a r e n u m ă r d e c a z u r i psihiatrice d e toate felu­
rile, î n a c e s t fel p r e s i u n e a s o c i a l ă ar p u t e a fi m t â m p i n a t ă şi
ocazional, c o n f o r m cerinţelor s c h e m e i d e formare, cazurile po­
trivite ar p u t e a fi transferate p e n t r u analiză.
î n c a z u l copiilor, p r o b a b i l c ă al doilea p u n c t de v e d e r e re­
prezintă singura m e t o d ă posibilă, de vreme ce adulţii care
a d u c c o p i i i s u n t î n c e l e m a i m u l t e c a z u r i n o r m a l i şi sănătoşi,
iar d a c ă u n c o p i l e s t e p u r şi s i m p l u p u s p e o listă d e aştepta­
re, adultul s e v a a d r e s a î n altă p a r t e p e n t r u un sfat. C h i a r şi o
aşteptare d e d o u ă s ă p t ă m â n i p e n t r u consultaţie este d e obicei
d e s t u l p e n t r u a d e s c u r a j a u n p ă r i n t e s a u u n tutore. O serie d e
copii p u ş i p e lista d e a ş t e p t a r e şi lăsaţi a c o l o , ar d e v e n i o sur­
să c o n s t a n t ă d e disconfort şi ar fi o interferenţă s e r i o a s ă per­
m a n e n t ă în relaţiile S o c i e t ă ţ i i c u l u m e a exterioară.
A ş a c u m v ă d e u lucruriîe, î n a c e s t e condiţii, î n t i m p c e v a
r ă m â n e n e c e s a r c a c i n e v a s ă se o c u p e de consultaţii la înstitut
c a p â n ă în prezent, d e a s e m e n e a v a fi n e c e s a r în continuare să
n e a p r o p i e m d e alte c l i n i c i î n v e d e r e a o b ţ i n e r i i d e m a t e r i a l
analitic b u n pentru scopuri de formare, m a i ales că cel m a i
b u n m o d d e a î n c e p e î n v ă ţ a r e a a n a l i z e i d e c o p i i este să v e z i
u n copilaş de trei ani, n u p r e a bolnav.
A r p u t e a s ă fie p o t r i v i t s ă ofer o listă de condiţii care tre­
b u i e î n d e p l i n i t e a t u n c i c â n d î n c e r c s ă furnizez u n p a c i e n t c o ­
pil u n u i student. Trebuie s ă g ă s e s c u n c o p i l d e vârsta şi s e x u l
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză. 117
n e c e s a r e , î n c a d r â n d u - s e în g r u p u l d i a g n o s t i c p o t r i v i t şi la o
intensitate potrivită a bolii, c u o m a m ă care este îngrijorată î n
m o d sincer, d a r n u h i p o c o n d r i a c , d e b o a l a c o p i l u l u i , a c ă r u i
adresă n u este foarte d e p a r t e d e clinică. C i r c u m s t a n ţ e l e exter­
ne t r e b u i e să-i p e r m i t ă m a m e i s ă c e d e z e d o u ă - t r e i o r e p e z i
unui s i n g u r copil, î n c r e d e r e a părinţilor în d o c t o r trebuie să-i
ajute să treacă d e p e r i o a d a în care din modificările s i m p t o m e -
lor c o p i l u l u i n u p o a t e fi d e s p r i n s ă p r e a m u l t ă î n c u r a j a r e , i a r
statutul social al familiei trebuie să-i p e r m i t ă m a m e i s ă c h e l ­
tuiască b a n i p e n t r u tren s a u a u t o b u z î n fiecare zi.
A c e s t e condiţii p o t fi î n d e p l i n i t e d o a r într-un n u m ă r foar­
te m i c d e c a z u r i . î n p r e z e n t , n u s e a ş t e a p t ă n i m i c c a r e s ă se
a p r o p i e d e cerinţele p e n t r u o a n a l i z ă d e f o r m a r e d e la c a z u r i ­
le care vin direct la c a b i n e t , şi m ă î n d o i e s c c ă ar trebui v r e o ­
d a t ă să d e v i n ă s c o p u l n o s t r u s ă f a c e m s ă s e î n t â m p l e asta.
Se v a simţi p r o b a b i l că există o n o t ă d e frustrare î n lucra­
rea m e a . A d m i t acest lucru. Tot timpul doresc să aranjez c a pa­
c i e n t u l s ă fie analizat, ştiind b i n e c ă n i m i c a l t c e v a c e ar p u t e a
fi făcut n u se a p r o p i e s a u n u s e p o a t e c o m p a r a c u rezultatele
analizei. î n acelaşi t i m p , s u n t c o n ş t i e n t î n m o d a c u t c ă foarte
rar analiza este atât aplicabilă, cât şi disponibilă. A d e s e a p a ­
cientul n u p o a t e fi a d u s la c a b i n e t s a u ar trebui să se facă faţă
u n o r c i r c u m s t a n ţ e e x t e r n e p r e a c o m p l e x e , şi de obicei a t u n c i
c â n d u n c a z p o a t e fi tratat, a c e s t a n u este potrivit p e n t r u u n
student. Trebuie d e a s e m e n e a r e a m i n t i t c ă s e î n t â m p l ă d e s t u l
d e rar ca să fie n e v o i e m ă c a r şi d e u n s i n g u r copil p e n t r u ana­
liză. S e p o a t e î n t â m p l a să treacă şi trei luni fără să fiu rugat s ă
furnizez u n c a z .
S e n t i m e n t u l m e u de frustrare ar trebui, prin u r m a r e , s ă v ă
trezească s i m p a t i a . E s t e clar c ă s i n g u r a soluţie ar fi s ă s e for­
m e z e m a i m u l ţ i analişti şi s ă î n v e ţ e să facă a n a l i z ă d e c o p i i .
Toţi d o r i m acest l u c r u şi d e a s e m e n e a ş t i m c ă t o c m a i a c e s t a
e s t e p u n c t u l î n c a r e e s t e dificil d e făcut s c h i m b ă r i şi c ă , d i n
g r a b ă , n u p o a t e să iasă n i m i c b u n .
Postfaţă (1957)
D e la d a t a acestei c o m u n i c ă r i şi p â n ă în p r e z e n t n u a exis­
tat nici u n c a b i n e t de c o p i i la Institut, şi d e c i nici o listă d e aş­
teptare. C â n d e s t e n e v o i e d e u n c o p i l p e n t r u u n s t u d e n t a n a ­
list, acel copil este găsit prin i n t e r m e d i u l u n e i alte clinici înfi­
inţate.
 118
D.W. Winnicott

1 6
A " ' m d e c e n i u l c a r e
a trecut, a u i n t e r v e n i t d o u ă Capitolul VI
s c h i m b ă r i A c u m exista m u l t e clinici la care p u t e m să a p e l ă m
a t u n c i c a n d a p a r e u n loc liber p e n t r u o analiză d e c o p i l şi d e
a s e m e n e a , e x i s t ă 3 0 î n l o c d e 2-6 a n a l i ş t i u r m â n d f o r m a r e a 1
a d i ţ i o n a l a p e n t r u a n a l i z a d e copii. Psihonevrozele oculare ale copilăriei
[1944]

v
' §r l ste uşor de spus că un copil apreciază vederea b u n ă
^""l s a u c ă u n u i c o p i l îi e s t e t e a m ă d e orbire şi în a c e l a ş i
A ^ t i m p u ş o r d e trecut c u v e d e r e a i m e n s i t a t e a s p e r a n ţ e ­
lor s a u t e m e r i l o r i m p l i c a t e .
F a p t u l c ă e x i s t ă o f t a l m o l o g i care s e o c u p ă î n m o d s p e c i a l
de c o p i i arată c ă e x i s t ă o r e c u n o a ş t e r e g e n e r a l ă a faptului că
un c o p i l n e c e s i t ă o a b o r d a r e specială. C u n o a ş t e r e a a n a t o m i e i ,
fiziologiei şi p a t o l o g i e i o c h i u l u i n u e s t e d e p r e a m a r e folos
u n u i clinician care n u p o a t e intra î n c o n t a c t c u m i c u ţ u l lui p a ­
cient, iar capacitatea de a realiza u n contact c u u n copil depin­
de în m a r e m ă s u r ă de înţelegerea pe care o are doctorul de
ochi faţă d e s e n t i m e n t e l e copilului, c a şi d e c r e d i n ţ a sa în spe­
ranţele, suspiciunile şi fricile copilului. C o p i l u l îşi d ă foarte re­
p e d e s e a m a d a c ă doctorul crede în el şi, d e obicei, permite exa­
m i n a r e a şi chiar c o o p e r e a z ă c u solicitudine, astfel c ă d o c t o r u l
care c r e d e î n s e n t i m e n t e l e copiilor se p r e z i n t ă c a u n b u n psi­
holog.
C o n t i n u â n d a c e a s t ă idee, o e n o r m ă cantitate d e p s i h o t e r a ­
pie reuşită este realizată permanent, prin simpla gestionare
c o t i d i a n ă a cazurilor. P e d e altă parte, se p o a t e face şi rău. C a
p e u n e x e m p l u e v i d e n t , citez e x p e r i e n ţ a u n e i p r i e t e n e a cărei
copilărie a fost stricată de r e m a r c a u n u i chirurg de ochi la care
a fost d u s ă c â n d e r a m i c ă . E l i-a s p u s m a m e i fetiţei, î n faţa
acesteia: „Are retinitis pigmentosa şi p r o b a b i l v a orbi c â n d v a
fi m a r e . " A c e s t a a fost, b i n e î n ţ e l e s , u n p r o g n o s t i c greşit, d a r
c e e a ce c o n t e a z ă aici este faptul c ă a c e l chirurg n u a intuit ce
i m p o r t a n ţ ă v a a v e a acest l u c r u s p u s în faţa fetiţei. Fetiţa şi-a
p e t r e c u t î n t r e a g a copilărie a ş t e p t â n d s ă o r b e a s c ă şi s-a forţat

1
Tranzacţiile Societăţii Oftalmologice, voi. LXIV, 1944.
 120 D.W. W i n n i c o t t
să citească totul atât t i m p c â t î n c ă m a i putea, şi îşi testa ochii
tot timpul. A b i a a c u m , la vârsta d e 5 0 d e ani, î n c e p e să crea­
d ă că, în c i u d a s p u s e l o r d o c t o r u l u i , p o a t e v a s c ă p a d e orbire.
Copiii cred, într-un m o d foarte n a t u r a l , c ă s u n t s t ă p â n i i o c h i ­
lor lor, sau ai oricărei alte p ă r ţ i a c o r p u l u i lor şi s i m t c ă , d a c ă
nu-^i p ă s t r e a z ă ochii sănătoşi, au înşelat î n c r e d e r e a .
î n t r e a g a m e a c o n t r i b u ţ i e s-ar p u t e a limita la a trata g e s t i o ­
n a r e a b u n ă , o b i ş n u i t ă a c a z u l u i c o m u n , d a r s i m t c ă ar trebui
să c o n t i n u i să d e s c r i u şi b o a l a p s i h i c ă , a ş a c u m a f e c t e a z ă e a
ochii. C a z u r i l e a s u p r a c ă r o r a d o r e s c s ă a t r a g a t e n ţ i a s u n t în
p r i n c i p a l cazurile s i m p l e , o b i ş n u i t e .
Trebuie descrise trei g r u p u r i d e s i m p t o m e p s i h i c e . î n pri­
m u l rând există grupul de s i m p t o m e manifestate de copiii a
c ă r o r structură a p e r s o n a l i t ă ţ i i e s t e satisfăcătoare. L a c e a l a l t ă
e x t r e m ă s e află g r u p u l d e s i m p t o m e a s o c i a t e c u d e f e c t e î n
structura personalităţii, fie ele p r i m a r e sau u n rezultat al a n u ­
lării u n u i p r o g r e s d e j a r e a l i z a t . î n t r e a c e s t e a d o u ă e x i s t ă
g r u p u l s i m p t o m e l o r c a r e se a d u n ă î n j u r u l d e p r e s i e i . E x i s t ă
m u l t ă s u p r a p u n e r e , şi n u p o t să lucrez c u toate cele trei g r u ­
p u r i într-un m o d n e t definit.
Psihonevroza
U n c o p i l a c ă r u i d e z v o l t a r e e m o ţ i o n a l ă foarte t i m p u r i e a
d e c u r s n o r m a l şi a cărui structură de p e r s o n a l i t a t e e s t e satis­
făcătoare este, în c i u d a a c e s t e i evoluţii, s u s c e p t i b i l de a d e z ­
volta tot felul de s i m p t o m e , u n e l e chiar serioase, iar p a r t e din­
tre ele pot fi în legătură c u ochii. U n e x e m p l u ar fi frecatul la
ochi. D u p ă c u m este b i n e c u n o s c u t , frecatul la o c h i p o a t e d e ­
b u t a de la o blefarită a p ă r u t ă d u p ă p o j a r s a u d u p ă o altă in­
fecţie, d a r î n t o t d e a u n a e x i s t ă u n factor e m o ţ i o n a l a d ă u g a t şi,
î n a n u m i t e cazuri, totul p o a t e fi d e t e r m i n a t p s i h i c . U n a v e r ­
tisment: î m i este t e a m ă , p e j u m ă t a t e , să d e s c r i u p r o b l e m e psi­
h o l o g i c e unei a u d i e n ţ e f o r m a t e d i n doctori. S e p a r e că d o c t o ­
rii trebuie sa trateze şi să vindece orice s i m p t o m . Dar, în d o m e ­
niul psihologiei, acest lucru este o c a p c a n ă şi o închipuire. Tre­
b u i e să existe c a p a c i t a t e a d e a o b s e r v a s i m p t o m e l e fără a se
î n c e r c a v i n d e c a r e a lor, d e o a r e c e fiecare s i m p t o m are v a l o a r e a
lui p e n t r u pacient şi foarte frecvent pacientului îi este m a i b i n e
d a c ă este lăsat c u s i m p t o m u l lui. In orice c a z t r e b u i e să existe
o c a p a c i t a t e de a descrie p r o b l e m e l e p s i h o l o g i c e , fără a simţi
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 121
imediat n e v o i a d e a r ă s p u n d e la întrebările legate d e felul î n
care ar p u t e a fi v i n d e c a t c e e a c e a fost descris. P e n t r u a trata
c u folos u n p a c i e n t , trebuie de obicei efectuată m u l t ă m u n c ă ,
s a u î m p ă r t ă ş i t ă o p o v a r ă grea, şi este ilogic să fie atacat s i m p ­
tomul d a c ă n u se r e c u n o a ş t e şi n u se face faţă conflictului psi­
hic subsidiar. D e e x e m p l u , u n copil se poate simţi singur şi de­
primat, iar frecatul la o c h i p o a t e reprezenta o exploatare a sen­
zaţiei d e m â n c ă r i m e a ochilor care ţine în m o d n o r m a l d e s o m ­
nolenţă, c a o apărare n o r m a l ă a copilului î m p o t r i v a s e n t i m e n ­
telor intolerabile. S a u , se p o a t e î n t â m p l a ca cineva să supra-ex-
cite copilul, aşa că acesta trebuie să facă faţă la tot felul de exa­
gerări ale senzaţiilor n o r m a l e , i n c l u z â n d probabil şi u s t u r i m e a
pleoapelor.
A r fi interesant de m e n ţ i o n a t felul î n care ochelarii interfe­
ra c u a s p e c t u l n a t u r a l plăcut. M u l t o r c o p i i n u n u m a i c ă n u le
p l a c e s ă p o a r t e o c h e l a r i , d a r u n n u m ă r m a r e dintre e i s e aş­
teaptă s ă fie obligaţi s ă p o a r t e o c h e l a r i drept p e d e a p s ă p e n t r u
că a u v r u t s ă arate p r e a b i n e . O c h e l a r i i d o b â n d e s c r e p e d e u n
înţeles special pentru copilul care îi poartă. Ochelarii, ca şi apa­
ratul dentar, sau corsetul, s a u h a i n e l e , d e v i n parte din p e r s o ­
nalitatea copilului, şi se pot s p u n e m u l t e despre ochelari ca fe­
tiş, dar a c e a s t a în m o d e v i d e n t îi priveşte m a i m u l t p e adulţi,
î n r e a c ţ i i l e c o p i i l o r faţă d e o c h e l a r i s a u faţă d e e x a m i n a r e a
o c h i l o r p o t fi u n e o r i d e s c o p e r i t e p e r v e r s i u n i î n c a r e o c h i i şi
o c h e l a r i i j o a c ă u n rol i m p o r t a n t .
A c u m s ă v o r b i m d e s p r e o c h i în sine. F u n c ţ i a c o m p l e x ă a
o c h i u l u i se desfăşoară c u u ş u r i n ţ ă c â n d copilul îl foloseşte î n
m o d u l obişnuit, dar c e s e î n t â m p l ă d a c ă o c h i u l este folosit (în
m o d i n c o n ş t i e n t ) în locul unui alt organ al c o r p u l u i ? C e s-ar în­
t â m p l a d a c ă o c h i u l ar r e p r e z e n t a u n o r g a n care c o n ţ i n e ţesut
erectil şi ca u r m a r e este c a p a b i l să se modifice atunci c â n d este
excitat? într-un astfel d e c a z o c h i u l d e v i n e n u n u m a i o r g a n u l
v e d e r i i , ci şi o p a r t e e x c i t a b i l ă a c o r p u l u i . P o t a p a r e s i m p t o ­
me. Modificarea principală este reprezentată de o vascuîari-
zare disproporţionată faţă d e n e v o i î e b a z a t e p e folosire, iar re­
zultatul este o b o s e a l a ochilor. T e m e r i care ţin d e alte părţi ale
corpului sunt p u s e în scenă la nivelul ochiului şi ochelarii sunt
folosiţi d e c o p i i p e n t r u a a s c u n d e ochii care au d e v e n i t e x c i ­
taţi şi d e c i sunt p e r c e p u ţ i ca ieşind î n evidenţă. Orbirea isteri­
că e s t e a s o c i a t ă c u v i n o v ă ţ i a faţă d e a v e d e a , m a i a l e s c â n d
o c h i u l face m a i m u l t decât s ă vadă, şi controlează. N u este n e ­
voie să v ă r e a m i n t e s c c ă n u n e p u t e m aştepta ca p a c i e n t u l s ă
 122
D.W. W i n n i c o t t
fie c o n ş t i e n t d e c e e a ce s e î n t â m p l ă , şi n i m i c b u n n u p o a t e re­
z u l t a din a d a e x p l i c a ţ i i s a u d i n a n e i m a g i n a că r e s p e c t i v u l
copil trebuie d o a r să-şi folosească puterea voinţei p e n t r u a de­
p ă ş i s i m p t o m e l e isterice. T r a t a m e n t u l b a z a t p e principii p s i ­
h o l o g i c e al u n u i a s e m e n e a c a z ar i n c l u d e o investigare a c a u ­
z e l o r deplasării i n t e r e s u l u i d e la o r g a n e l e în m o d n o r m a l e x -
citabile, la n i v e l u l o c h i u l u i care n u este în sine excitabil. P a r a ­
lizia a c o m o d ă r i i p o a t e foarte uşor p u n e în scenă refularea
a m i n t i r i l o r v i z u a l e , m a i ales c â n d este î n c ă activă î n c e r c a r e a
d e a controla situaţia î n s p ă i m â n t ă t o a r e originală. C o n s i d e r că
o întreagă g a m ă d e m i c i s i m p t o m e oftalmologice, clipitul, o b o ­
seala care n u se d a t o r e a z ă în m o d clar tulburărilor de refrac­
ţie, sunt legate d e v i n o v ă ţ i a i n c o n ş t i e n t ă faţă de a fi v ă z u t lu­
crurile p r e s u p u s e a fi t a b u .
Depresia
A m ajuns la d e p r e s i e şi la rolul p e care acest fel de tulbu­
rare îl j o a c ă î n g e n e z a p r o b l e m e l o r oculare. D e p r e s i a p o a t e fi
r e c u n o s c u t ă c a o d i s p o z i ţ i e p r e z e n t ă a t â t la c o p i i , c â t şi la
adulţi, şi clinic e a a p a r e foarte frecvent sub f o r m a agitaţiei an­
x i o a s e c o m u n e s a u a n e g ă r i i depresiei prin activitate şi v i v a ­
citate forţată. î m p r e u n ă c u a c e s t e m a n i f e s t ă r i , ca şi în fazele
d e p r e s i v e ale a d u l ţ i l o r p o t fi întâlnite acţiuni auto-distructive
d e l i b e r a t e s a u a c c i d e n t a l e , ca şi îngrijorări h i p o c o n d r i a c e faţă
d e corp s a u părţi ale c o r p u l u i . D e p a r t e de a fi o m a l a d i e rară,
d e p r e s i a este o stare foarte frecventă la copii, c a şi la adulţi, şi
n i c i m ă c a r n u este în m o d n e c e s a r a n o r m a l ă . îngrijorările hi­
pocondriace se întâlnesc cu îngrijorarea normală. Aspectul
n o r m a l al d e p r e s i e i c o n s t ă în faptul că o p e r s o a n ă ar trebui să
fie capabilă să se îngrijoreze d e p r o p r i u l c o r p , să se b u c u r e de
el c â n d este b i n e şi să v r e a să-1 facă b i n e c â n d este bolnav. L a ­
crimile care s u n t s p o r i t e în tristeţe s u n t de a s e m e n e a valoroa­
se din p u n c t d e v e d e r e fiziologic, aşa că ochii uscaţi care apar­
ţin u n e i fugi d e tristeţe p r e d i s p u n la infecţii c o n j u n c t i v a l e şi
la iritaţii.
I p o h o n d r i a a p a r e î n d e p a r t a m e n t u l o f t a l m o l o g i e , ca şi în
altă p a r t e , şi e s t e foarte i m p o r t a n t ca d o c t o r u l să ştie ce se în­
t â m p l ă , î n p r i m u l r â n d el trebuie să fie c a p a b i l să d i s t i n g ă în­
tre i p o h o n d r i a m a m e i şi c e a a c o p i l u l u i . M u l ţ i c o p i i p o a r t ă
o c h e l a r i s a u c e l p u ţ i n le s u n t testaţi o c h i i foarte frecvent da-
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 123
torită b o l i i h i p o c o n d r i a c e a m a m e i lor. N u e x i s t ă o linie n e t ă
de d e m a r c a ţ i e între i p o h o n d r i a m a m e i şi i n t e r e s u l n a t u r a l p e
care î l are o m a m ă p e n t r u v e d e r e a c o p i l u l u i ei, a ş a c ă d o c t o ­
rul t r e b u i e să fie c a p a b i l să-i p e r m i t ă m a m e i s ă s e î n g r i j o r e z e
şi să-i s p u n ă , c â n d e s t e p o s i b i l , „ î m p ă r ţ i ţ i r e s p o n s a b i l i t a t e a
c u m i n e , vizitaţi-mă la a n u m i t e intervale. î n p r e z e n t o c h i i c o ­
p i l u l u i sunt n o r m a l i . " D a c ă d o c t o r u l îi s p u n e u n e i m a m e hi­
p o c o n d r i a c e : „ C r e d c ă o c h i i c o p i l u l u i s u n t î n r e g u l ă , dar tre­
b u i e s ă facem u n W a s s e r m a n n , o h e m o l e u c o g r a m ă şi u n M a n -
t o u x , şi c r e d c ă c o p i l u l t r e b u i e s ă m e a r g ă să v a d ă u n p s i h o ­
log", m a m a , d e p a r t e d e a s e s i m ţ i r e a s i g u r a t ă , v a fi c o n v i n s ă
c ă s c o p u l vieţii ei e s t e s ă s e î n g r i j o r e z e p e n t r u s ă n ă t a t e a c o ­
p i l u l u i ei. I p o h o n d r i a c o p i l u l u i n e c e s i t ă o g e s t i o n a r e şi m a i
a t e n t ă , şi c e a m a i s i m p l ă r e g u l ă este că r e s p e c t i v u l c o p i l tre­
b u i e s ă a u d ă a d e v ă r u l . î n c e l e m a i m u l t e c a z u r i d o c t o r u l îi
p o a t e s p u n e şi c o p i l u l u i , şi m a m e i c e e a ce d e s c o p e r ă ş i c e e a
ce p r o p u n e a fi făcut, şi c u m p r o p u n e el s ă fie s u p r a v e g h e a ­
tă e v o l u ţ i a u l t e r i o a r ă . A d e v ă r a t a r e a s i g u r a r e p r o v i n e d i n d e ­
clararea adevărului, nu din tonuri sau cuvinte liniştitoare,
care îi v o r s u g e r a copilului c ă există u n pericol. î n t i m p c e m a ­
joritatea copiilor care vin la oftalmolog s u n t c a p a b i l i s ă a c c e p ­
te r e a s i g u r a r e a c ă o c h i i l o r s u n t î n r e g u l ă , s a u c ă a u n e v o i e
d o a r de ochelari, o parte dintre copii este i n c a p a b i l ă să a c c e p ­
te r e a s i g u r a r e a , şi aceşti c o p i i v o r s i m ţ i c ă li se a s c u n d e c e v a .
î n a s e m e n e a c a z u r i este n e c e s a r ă o g e s t i o n a r e d e s t u l d e s p e ­
cializată, a cărei d e s c r i e r e n u se p o t r i v e ş t e aici, d e ş i s u b i e c t u l
este extrem de important.
Activităţile suicidare infantile şi depresia copiilor sunt uşor
d e s c ă p a t din v e d e r e , d e ş i s u n t foarte reale. C o p i l u l s i m t e c ă
este c e v a î n n e r e g u l ă sau foarte rău în l e g ă t u r ă c u el. E l n u se­
p a r ă c u uşurinţă f e n o m e n e l e c o r p o r a l e d e cele fizice, a ş a c ă îi
este fie rău, fie are diaree, fie că lasă să i se î n t â m p l e a c c i d e n ­
te, fie c a d e , fie v a r s ă c e a i u l fierbinte pe el, fie se freacă la o c h i
c â n d are u n fir d e nisip î n ochi, p â n ă c â n d se z g â r i e şi s e in­
fectează.
C â t e o d a t ă o c h i u l d e v i n e implicat în î n c e r c a r e a i n d i v i d u l u i
d e a se a s i g u r a î m p o t r i v a depresiei, într-un m o d care p o a t e fi
cel m a i b i n e descris prin a s o c i e r e a c o n v e r g e n ţ e i c u s u p t u l d e ­
getului. D e g e t u l m a r e reprezintă s â n u l s a u b i b e r o n u l p e care
c o p i l u l a n x i o s s a u s i n g u r are n e v o i e să-1 ţină în g u r ă s a u lân­
gă gură. A s t f e l c o p i l u l s e l i n i ş t e ş t e p r i n r e d o b â n d i r e a a c e l e i
poziţii a ochilor care, în copilăria timpurie, îi p e r m i t e a să v a d ă
 124 D.W. W i n n i c o t t
î n d e t a l i u s â n u l ş i faţa m a m e i , a c o l o la c â ţ i v a c e n t i m e t r i d e
g u r ă , nici înghiţit şi n i c i p l e c a t afară, departe.
A c e a s t ă stare d e lucruri p o a t e fi descrisă ca u n c o m p r o m i s
între v e d e r e a s u b i e c t i v ă şi p e r c e p ţ i a obiectivă. N i c i p e d e p a r ­
te n u este î n t o t d e a u n a p r e z e n t s t r a b i s m u l , dar o c h i i d e v i n s e ­
rios afectaţi datorită t e n s i u n i i c o n t i n u e a c o m p u l s i e i c a r e a d e ­
s e a d u c e la o n e v o i e i m p e r i o a s ă d e a citi. O p a c i e n t ă a m e a
c a r e a d e z v o l t a t m i o p i e la a p r o x i m a t i v u n s p r e z e c e a n i a d e ­
scris t e h n i c a d o r m i t u l u i în acest fel: c â n d se c u l c a să d o a r m ă ,
e a l u a o c a r t e p e c a r e o ştia b i n e şi o ţinea foarte a p r o a p e de
o c h i , u n d e p u t e a s ă o c i t e a s c ă ş i fără o c h e l a r i i e i c u d i o p t r i i
m u l t e . A p o i c i t e a şi recitea r â n d u r i l e familiare, p â n ă c â n d n u
m a i ştia d a c ă era trează. N o r m a l c ă n i c i o d a t ă n u p u t e a stinge
l u m i n a . C â n d se trezea trebuia s ă citească înainte să se trezeas­
c ă de-a b i n e l e a , la fel c u m c i t e ş t e î n a i n t e să a d o a r m ă , n u m a i
c ă d e d a t a a c e a s t a e a h a l u c i n a c a r t e a , p a g i n a , s u b i e c t u l şi ti­
p a r u l . C â n d s e trezea e s t e s u r p r i n s ă s ă c o n s t a t e c ă a d e v ă r a t a
carte căzuse. C r e d că într-un a s e m e n e a c a z c o n v e r g e n ţ a şi a c o ­
m o d a r e a v e d e r i i d e a p r o a p e t r e b u i e să fi fost m e n ţ i n u t e c e l
p u ţ i n în t i m p u l s o m n u l u i superficial.
M ă interesează întreaga chestiune a odihnei ochilor din
t i m p u l s o m n u l u i . C r e d c ă m u l ţ i o a m e n i îşi o b o s e s c m u l t o c h i i
în s o m n şi, p e n t r u a şi-i o d i h n i , ş e uită la u n o b i e c t c â n d s u n t
treji. In orice c a z , este n o t o r i u faptul că acei c o p i i din g r u p u l
p e care îl d e s c r i u s u n t c o n d u c ă t o r i d e sclavi p e n t r u o c h i i lor
şi o r i c e î n c e r c a r e d e a-i face s ă n u m a i c i t e a s c ă ţ i n â n d c a r t e a
atât d e a p r o a p e d e o c h i i lor e s t e p r e d i s p u s la e ş e c şi la a-i face
să se s i m t ă p i e r d u ţ i şi fără s p e r a n ţ ă . A c e a s t ă stare p o a t e d e ­
b u t a foarte t i m p u r i u î n viaţa u n u i copil, dar, p e de altă parte,
p o a t e apărea şi î n t i m p u l d e b u t u l u i pubertăţii sau o r i c â n d alt-
c â n d v a . N u există nici o altă p r o b l e m ă a ochilor care să îl p u n ă
la î n c e r c a r e p e o f t a l m o l o g atât d e m u l t c a aceasta.
Psihoza
S u b i e c t u l s t r a b i s m u l u i este u n u l care trebuie s ă fie cercetat
din p u n c t d e v e d e r e p s i h o l o g i c . D e ţ i n d o v e z i clare c ă strabis­
m u l p o a t e a v e a o c a u z ă p u r p s i h o l o g i c ă şi c r e d c ă c e i m a i
m u l ţ i oftalmologi ar fi d e a c o r d . Totuşi, c â n d ajung la descrie­
r e a m e c a n i s m u l u i propriu-zis, mă aflu pe un teren nesigur. A m
m e n ţ i o n a t deja s t r a b i s m u l c o n v e r g e n t , asociat c u a c o m o d a r e a
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 125
vederii d e a p r o a p e , c a o a m i n t i r e a relaţiei t i m p u r i i c u s â n u l
şi c a o liniştire, a ş a c u m e s t e şi s u p t u l d e g e t u l u i m a r e . E x i s t ă
un tip d e strabism, d e obicei divergent, î n care p r o b l e m a pare
să fie faptul c ă c e i d o i o c h i n u f u n c ţ i o n e a z ă î n a c e l a ş i s c o p ,
acest fapt fiind asociat c u o d i v i z i u n e a personalităţii. E s t e ca
şi c u m i n d i v i d u l a r p u n e î n s c e n ă s c i n d a r e a d i n e u p r i n t r - o
lipsă d e c o o r d o n a r e între cei doi ochi. P e n t r u a ilustra acest lu­
cru a ş v r e a să citez e x e m p l u l u n e i f e m e i e x t r e m d e inteligen­
te, directoarea u n e i m a r i şcoli, c a r e îşi folosea fiecare o c h i se­
parat, d e o a r e c e e a a v e a s t r a b i s m d i v e r g e n t . O c h i u l s t â n g re­
prezenta relaţia ei b u n ă c u tatăl, c a r e v o r b e a d o a r e n g l e z ă , în
timp c e o c h i u l d r e p t e r a l e g a t d e relaţia e i c u m a m a , c a r e vor­
bea d o a r franceză. Părinţii acestei femei n u au avut foarte mul­
te î n c o m u n , şi p a c i e n t a s-a d e z v o l t a t foarte diferit în relaţie
cu unul, respectiv c u celălalt. E r a s t â n g a c e şi se i n t e r e s a foar­
te m u l t d e copiii din ş c o a l a e i c a r e e r a u şi e i s t â n g a c i . M â n a ei
s t â n g ă reprezenta a c e a p a r t e a a ei care s e o c u p a c u afacerile şi
simboliza identificarea c u tatăl ei. S e n t i m e n t e l e religioase erau
a s o c i a t e î n î n t r e g i m e c u m a m a ei şi a t u n c i c â n d s e m n a s a u
scria orice legat d e s u b i e c t e r e l i g i o a s e , nu-şi p u t e a folosi d e ­
cât m â n a dreaptă. A c e s t e lucruri ilustrează c e s e î n t â m p l ă c â n d
există o diviziune clară în personalitate. Frecvent există însă
şi o m a i s e r i o a s ă lipsă d e i n t e g r a r e , iar î n acest c a z c r e d că u n
ochi este identificat c u p a r t e a c e a m a i p u t e r n i c ă a p e r s o n a l i ­
tăţii şi celălalt, u n o c h i rătăcitor, fără s p e r a n ţ ă , reprezintă ce­
lelalte părţi. U n s t r a b i s m d i v e r g e n t c a r e n u s e d a t o r e a z ă î n
m o d e v i d e n t u n o r c a u z e s o m a t i c e e s t e dificil d e v i n d e c a t î n
lipsa u n e i reintegrări a personalităţii. A c e a s t ă integrare p o a t e
să apară s p o n t a n sau, sub influenţa u n e i alte personalităţi pu­
ternice, u n c o p i l p o a t e o b ţ i n e u n fel d e integrare care face po­
sibil ca s t r a b i s m u l să d i s p a r ă , î n orice c a z , î n m o d temporar.
A c e s t factor n u a r trebui p i e r d u t din vedere atunci c â n d se dis­
c u t ă p a r t e a fizică a t r a t a m e n t u l u i s t r a b i s m u l u i d e u n fel s a u
altul. B i n e î n ţ e l e s c ă n u d i s p r e ţ u i e s c s a u critic p a r t e a fizică, ci
d o a r atrag atenţia a s u p r a părţii p s i h o l o g i c e .
U n al treilea tip p s i h o l o g i c d e s t r a b i s m , u n u l c a r e p o a t e
a p ă r e a foarte d e t i m p u r i u , p a r e s ă fie c e l c a r e a c o m p a n i a z ă o
fază a c u t ă d e introversie, s t r a b i s m u l c o n v e r g e n t reprezentând
o p u n e r e în s c e n ă a interesului faţă de f e n o m e n e l e interne sau
d e realitatea l u m i i interioare. î n t r - u n a s e m e n e a c a z , o altă al­
ternativă este uitatul în o g l i n d ă , c e e a ce u n i i c o p i i introvertiţi
fac foarte d e s .
 126
D.W. Winnicott
Ochiul ca simbol
A r trebui r e a m i n t i t că, d i n p u n c t u l d e v e d e r e al p s i h o l o g u ­
lui, o c h i u l n u este d o a r u n o r g a n al v e d e r i i . î n t i m p c e l u c r u ­
rile l e g a t e d e f e n o m e n e l e c o r p o r a l e s u n t l u a t e î n ă u n t r u p r i n
g u r ă şi e x c r e t a t e p r i n o r g a n e l e excretorii, î n c o n s t r u c ţ i a p e r s o ­
nalităţii o luare î n ă u n t r u şi u n d a t afară p a r a l e l e s u n t e f e c t u a ­
te p r i n t o a t e o r g a n e l e c o r p u l u i , ochii, p i e l e a , u r e c h i l e , n a s u l
etc. P r i n o c h i s u n t tot t i m p u l luate m u l t e l u c r u r i î n ă u n t r u . D e
a s e m e n e a , o c h i i r e p r e z i n t ă u n o r g a n d e excreţie. T o a t ă l u m e a
a v ă z u t u n p r i e t e n „într-un a u t o b u z " ş i î n t r - u n fel tot c e v e ­
dem iese din noi înşine asupra obiectului. A m descris deja o
fată c a r e h a l u c i n a o p a g i n ă c â n d s e trezea. E x i s t ă c e i c a r e c i ­
tesc z i a r u l p e n t r u a se i n f o r m a , dar m u l ţ i s e a ş t e a p t ă c a z i a r u l
să a ş t e a r n ă î n faţa o c h i l o r lor lucrurile p e c a r e e i d e j a l e g â n ­
d e s c şi le s i m t şi, d e fapt, n u s e p o a t e s p u n e c ă i a u p r e a m u l t
la c u n o ş t i n ţ ă i n f o r m a ţ i i l e p r o p r i u - z i s e f u r n i z a t e , c e l m u l t c a
p e o u ş o a r ă c o r e c ţ i e a d u s ă i m a g i n a ţ i e i lor.
A descoperi cât din musculatura intrinsecă şi din ţesuturi­
le o c h i u l u i s u n t i m p l i c a t e î n i m a g i n a ţ i a v i z u a l ă o b i ş n u i t ă şi î n
activitatea h a l u c i n a t o r i e , a r r e p r e z e n t a u n s u b i e c t p e n t r u cer­
cetare. P o a t e a c e a s t ă cercetare deja s-a efectuat, d a r n u ştiu e u .
Capitolul VII
Reparaţie în privinţa apărării organizate
1
a mamei împotriva depresiei
[1948]
W * ! ste general acceptat c ă este valoros să folosim c o n -
| H c e p t u l d e p o z i ţ i e d e p r e s i v ă atât î n t r a v a l i u l a n a l i t i c
. ^ w 4 p r o p r i u - z i s , c â t şi î n î n c e r c a r e a d e a d e s c r i e p r o g r e ­
sul dezvoltării e m o ţ i o n a l e n o r m a l e . în analizele p e care le
e f e c t u ă m p u t e m a t i n g e v i n o v ă ţ i a î n l e g ă t u r i l e ei c u i m p u l s u ­
rile şi i d e i l e a g r e s i v e ş i d i s t r u c t i v e , şi p u t e m o b s e r v a a p a r i ­
ţia n e v o i i i m p e r i o a s e d e - a face o r e p a r a ţ i e p e m ă s u r ă c e p a ­
c i e n t u l d e v i n e c a p a b i l s ă î ş i d e a s e a m a de s e n t i m e n t u l d e vi­
novăţie, să îl tolereze şi să îl conţină. Există şi alte rădăcini
ale c r e a t i v i t ă ţ i i , d a r r e p a r a ţ i a f u r n i z e a z ă o l e g ă t u r ă i m p o r ­
tantă între i m p u l s u r i l e creative şi viaţa pe care o d u c e pa­
c i e n t u l . A t i n g e r e a c a p a c i t ă ţ i i d e - a face r e p a r a ţ i e î n p r i v i n ţ a
vinovăţiei personale reprezintă unul dintre cei m a i impor­
tanţi paşi în dezvoltarea fiinţei u m a n e sănătoase, aşa încât
a c u m ne m i r ă m c u m am putut să efectuăm vreo m u n c ă ana­
litică înainte să folosim în m o d conştient acest s i m p l u ade­
văr.
Totuşi, în clinică, n e î n t â l n i m şi c u o falsă reparaţie, c a r e n u
e s t e l e g a t ă î n m o d specific d e v i n o v ă ţ i a p r o p r i e p a c i e n t u l u i ,
iar a c e a s t a este c e a la c a r e d o r e s c s ă m ă refer. A c e a s t ă falsă re­
paraţie apare prin identificarea pacientului cu m a m a , iar
factorul d o m i n a n t n u este v i n o v ă ţ i a proprie pacientului, ci
a p ă r a r e a o r g a n i z a t ă a m a m e i î m p o t r i v a d e p r e s i e i şi v i n o v ă ­
ţiei i n c o n ş t i e n t e .
P o a t e că, p r i n e x t i n d e r e a titlului m e u î n acest fel, a m s p u s
d e s t u l : î n m o d cert n u c r e d c ă a c e a s t ă i d e e este o r i g i n a l ă s a u
1 Lucrare citită în faţa Societăţii Britanice de Psihanaliză, 7 ianuarie 1948.
Revizuit în august 1954.
 128
D.W. Wirvnicott
că n e c e s i t ă o d e z v o l t a r e l a b o r i o a s ă . C u toate acestea, o s ă în­
cerc să ilustrez p e scurt c e e a ce v r e a u să spun.
Timp de 25 de ani, în cadrul policlinicii spitalului m e u ,
m i - a trecut prin faţă o î n t r e a g ă p r o c e s i u n e d e m a t e r i a l clinic,
î n d e c u r s u l a n i l o r n u s-au p e t r e c u t p r e a m u l t e s c h i m b ă r i î n
m o d e l u l g e n e r a l . D e u n a n u m i t tip d e c o p i l î m i a d u c b i n e
a m i n t e chiar d e la î n c e p u t . A c e s t c o p i l este î n m o d particular
î n c â n t ă t o r şi a d e s e a m a i talentat d e c â t m e d i a . D a c ă este fată,
s i g u r va fi î m b r ă c a t ă atractiv şi v a fi curată. C a r a c t e r i s t i c a ei
e s t e o vivacitate care influenţează i m e d i a t dispoziţia oricui, î n
a ş a fel încât i m e d i a t te s i m ţ i m a i b i n e . N u eşti surprins să afli
c ă e s t e d a n s a t o a r e s a u s ă d e s c o p e r i c ă d e s e n e a z ă , p i c t e a z ă şi
s c r i e p o e z i i . P o a t e scrie o p o e z i e s a u d o u ă î n t i m p ce îşi aş­
t e a p t ă r â n d u l s ă m ă v a d ă . C â n d î m i d e s e n e a z ă ştiu c ă v o r fi
c u l o r i vii şi detalii interesante, iar figurile v o r a v e a o a n u m e
v i o i c i u n e , p ă r â n d c ă s u n t vii şi c ă se m i ş c ă . D e m u l t e ori p o a ­
te e x i s t a ş i u n a c c e n t u a t e l e m e n t u m o r i s t i c .
M a m a a d u c e fetiţa p e n t r u că a c a s ă e a este iritabilă, capri­
cioasă, din c â n d î n c â n d sfidătoare s a u e v i d e n t deprimată. P o ­
sibil c a m u l ţ i d o c t o r i s ă n u fi p u t u t s ă c r e a d ă c ă a c e s t c o p i l
p o a t e fi şi altfel d e c â t încântător. M a m a î m i p o v e s t e ş t e d e di­
v e r s e d u r e r i şi j u n g h i u r i d e care c o p i l u l se p l â n g e şi care, în­
tr-un m o m e n t s a u altul, a u fost d i a g n o s t i c a t e d e doctori c a fi­
i n d r e u m a t i c e , d a r c a r e s u n t d e fapt h i p o c o n d r i a c e .
L a î n c e p u t u l c a r i e r e i m e l e u n b ă i e ţ e l a v e n i t la s p i t a l d e
u n u l s i n g u r şi m i - a s p u s : „Vă rog, d o m n u l e doctor, m a m a s e
p l â n g e d e o durere în s t o m a c u l m e u " , şi acest lucru mi-a atras
atenţia în m o d folositor a s u p r a rolului pe c a r e p o a t e să-1 j o a ­
c e m a m a . D e a s e m e n e a , e s t e c u n o s c u t c ă u n c o p i l care se p r e ­
s u p u n e c ă are o durere, a d e s e a n u s-a decis î n c ă a s u p r a l o c u ­
lui u n d e să-1 d o a r ă . D a c ă ar p u t e a fi surprins înainte ca m a m a
să-i i n d i c e la c e e a c e e a s e a ş t e a p t ă , p o a t e fi d e s c o p e r i t c a fi­
i n d t u l b u r a t şi p u r şi s i m p l u v r â n d s ă s p u n ă c ă d u r e r e a e s t e
„înăuntru". C e e a ce asta î n s e a m n ă că există sau c ă ar trebui să
existe s e n t i m e n t u l c ă c e v a n u este în regulă.
P r o b a b i l că obţin o i m a g i n e m a i c l a r ă a s u p r a acestei p r o ­
b l e m e în c a d r u l u n e i policlinici p e n t r u copii, d e o a r e c e o a s e ­
m e n e a instituţie e s t e d e fapt o clinică pentru gestionarea ipohon­
driei la mame. N u e x i s t ă n i c i o linie n e t ă d e d e m a r c a ţ i e între
i p o h o n d r i a francă a u n e i f e m e i d e p r i m a t e şi interesul verita­
bil al u n e i m a m e p e n t r u c o p i l u l ei. O m a m ă trebuie s ă p o a t ă
fi i p o h o n d r ă p e n t r u a p u t e a o b s e r v a la c o p i l u l ei s i m p t o m e l e
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 129
d e c a r e d o c t o r i i se i n t e r e s e a z ă î n t o t d e a u n a c â n d î n c e a r c ă s ă
s u r p r i n d ă afecţiunile la d e b u t . U n d o c t o r c a r e n u ştie n i m i c
d e s p r e psihiatrie s a u care n u ştie n i m i c d e s p r e apărările c o n -
t r a - d e p r e s i v e şi c a r e n u ştie c ă şi c o p i i i p o t fi d e p r i m a ţ i e s t e
susceptibil de a î n d e p ă r t a o m a m ă care se îngrijorează p e n t r u
s i m p t o m e l e u n u i c o p i l şi d e a n u v e d e a p r o b l e m a p s i h i a t r i c ă
foarte r e a l ă c a r e e x i s t ă . P e d e altă p a r t e , u n p s i h a n a l i s t c a r e
t o c m a i a d e s c o p e r i t înţelesul depresiei la c o p i l p o a t e s c ă p a c u
uşurinţă din vedere faptul că m a m a este m a i b o l n a v ă decât
c o p i l u l . O b s e r v â n d m u l t e c a z u r i c a a c e s t e a , î n c o n t i n u u de-a
l u n g u l a z e c e s a u chiar d o u ă z e c i d e ani, a m p u t u t î n ţ e l e g e c ă
d e p r e s i a c o p i l u l u i p o a t e fi reflexia d e p r e s i e i m a m e i . C o p i l u l
foloseşte d e p r e s i a m a m e i c a p e o e v a d a r e din p r o p r i a d e p r e ­
sie. A c e a s t a furnizează o falsă restituţie şi reparaţie î n relaţie
cu m a m a , ceea ce incomodează dezvoltarea unei capacităţi
p e r s o n a l e d e restituţie, p e n t r u c ă restituţia n u e s t e î n l e g ă t u ­
ră c u s e n t i m e n t u l d e v i n o v ă ţ i e al c o p i l u l u i . D i n toate seriile
de studenţi promiţători, o anumită proporţie n u reuşeşte să
a j u n g ă p r i n t r e c e i m a i b u n i , datorită faptului c ă r e p a r a ţ i a e s t e
făcută î n privinţa depresiei m a m e i , m a i d e g r a b ă d e c â t î n pri­
vinţa u n e i depresii care este personală. U n d e pare să existe u n
talent s p e c i a l şi c h i a r u n s u c c e s iniţial, a c o l o r ă m â n e o insta­
bilitate a s o c i a t ă c u d e p e n d e n ţ a c o p i l u l u i d e m a m ă . S e p o a t e
d e z v o l t a sau n u o g l a z u r ă d e h o m o s e x u a l i t a t e . U n d e v a , într-o
carte d e s p r e balet, A r n o l d H a s k e l l s p u n e : „Trebuie r e a m i n t i t
că fiecare b a l e r i n ă are o m a m ă . " A c e ş t i copii p e care îi d e s c r i u
a u c u s i g u r a n ţ ă m a m e l e şi taţii lor. B i n e î n ţ e l e s n u e s t e v o r b a
î n t o t d e a u n a d e s p r e m a m ă . M u l ţ i a d o l e s c e n ţ i şi m u l t e a d o l e s ­
c e n t e p ă r â n d să a i b ă o b u n ă c a p a c i t a t e p e n t r u m u n c a î n c u n u ­
nată de succes, c l a c h e a z ă în m o d neaşteptat c â n d s u c c e s u l
m u n c i i lor este furat d e n e v o i l e u n u i părinte s a u ale celuilalt,
s a u ale a m â n d u r o r a . A t u n c i , în î n c e r c a r e a a d o l e s c e n t u l u i d e
a-şi stabili o identitate p e r s o n a l ă , s i n g u r a soluţie d e v i n e e ş e ­
cul, şi acest lucru se aplică m a i ales în cazul băiatului de la
care se aşteaptă să m e a r g ă e x a c t p e u r m e l e tatălui, şi c a r e to­
tuşi n u v a p u t e a n i c i o d a t ă să p u n ă la î n c e r c a r e p r e t e n ţ i a d e
c o n t r o l a tatălui.
Se v a putea vedea că, în cazurile extreme, aceşti copii au
d e îndeplinit o sarcină care n u p o a t e fi d e fapt m d e p l i n i t ă nici­
odată. P r i m a lor sarcină este de fapt să facă faţă stării de spi­
rit a m a m e i . D a c ă ei îşi î n d e p l i n e s c c u s u c c e s a c e a s t ă sarcină
i m e d i a t ă , n u fac a l t c e v a d e c â t să r e u ş e a s c ă să c r e e z e o a t m o s -
 130 D.W. W i n n i c o t t
feră în care p o t începe să-şi vadă de vieţile lor. S e p o a t e î n ţ e l e g e
i m e d i a t că această situaţie p o a t e fi e x p l o a t a t ă d e i n d i v i d c a o
fugă d e acceptarea responsabilităţilor personale, acceptare care
reprezintă o parte esenţială a dezvoltării individuale. C â n d c o ­
pilul are şansa să sape p â n ă la v i n o v ă ţ i a p e r s o n a l ă într-o ana­
liză, atunci dispoziţia m a m e i (sau a tatălui) e s t e p r e z e n t ă şi e a
cerându-şi rezolvarea. A n a l i s t u l trebuie să r e c u n o a s c ă s e m n e ­
le c a r e a p a r î n transfer a l e a c e s t u i f e n o m e n , altfel a n a l i z a v a
e ş u a în faţa s u c c e s u l u i a c e s t u i f e n o m e n . D e s c r i u c e v a d e s t u l
d e evident.
O b s e r v a ţ i a u z u a l ă e s t e c ă m a m a (sau tatăl) c o p i l u l u i are o
personalitate d o m i n a n t ă . C a analişti, cred c ă v r e m să s p u n e m
c ă respectivul c o p i l trăieşte în c e r c u l personalităţii părintelui,
şi c ă acest cerc are trăsături p a t o l o g i c e . In c a z u l tipic p e care
l-am descris, c e l al fetei î n c â n t ă t o a r e , n e v o i a m a m e i d e ajutor
în privinţa m o r ţ i i şi î n t u n e r i c u l u i d i n l u m e a e i i n t e r n ă îşi g ă ­
seşte u n r ă s p u n s în c u l o a r e a şi vivacitatea copilului.
într-un m a r e n u m ă r d e c a z u r i această situaţie n u este d u s ă
la e x t r e m , astfel c ă activităţile d e reparaţie ale c o p i l u l u i pot fi
personale, deşi există o constantă ameninţare că m a m a va
fura s u c c e s u l c o p i l u l u i şi, în c o n s e c i n ţ ă , şi v i n o v ă ţ i a s u b i a ­
centă, în a s e m e n e a c a z u r i n u este dificil să se o b ţ i n ă u i m i t o a ­
re s u c c e s e c l i n i c e p r i n î n l o c u i r e a p ă r i n t e l u i , în m o d activ, î n
partea timpurie a u n e i psihoterapii a copilului. într-un c a z f a 7 tă relaţie a pacientului c u dispoziţia d i n m e d i u . In a n u m i t e c a ­
v o r a b i l e s t e p o s i b i l s ă s e ia p a r t e a c o p i l u l u i î m p o t r i v a părin­
ţilor şi, în acelaşi timp, să se c â ş t i g e şi s ă se p ă s t r e z e î n c r e d e ­
rea părinţilor.
Am fost chemat de către Colegiul de Formare a Profesorilor
pentru a vedea o studentă care se afla în pericol de exmatricula­
re. Ea lovise pe neaşteptate cu piciorul o colegă în gleznă. Am
descoperit o fată care avusese de îndurat toată viaţa o depresie a
mamei şi care, la sfârşitul carierei ei de studentă, atinsese în sfâr­
şit problema - propria ei viaţă sau a mamei? Am reuşit să o fac
pe mamă să creadă în mine, în timp ce, de fapt, m-am interpus
între ea şi fiica ei. Aceasta din urmă a fost acceptată înapoi la Co­
legiu, a terminat cu bine şi a debutat într-o serie de slujbe depar­
te de casă. S-a descurcat foarte bine şi acum este profesor senior.
Acesta a fost un caz la limită şi, fără intervenţia mea, fata ar fi tre­
buit să eşueze şi să se prăbuşească sau, altfel, să însceneze un suc­
ces fals, după ce ar fi renunţat la orice speranţă de a dobândi vre­
odată o existenţă independentă de starea de spirit puternic orga­
nizată a mamei ei văduve.
131
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
C e l e m a i spectaculoase s u c c e s e în m u n c a profesională s-au
întâlnit în acest tip d e m u n c ă . D e aici se p o t trage î n v ă ţ ă m i n ­
te p e n t r u p s i h a n a l i s t u l c a r e , la î n c e p u t u l carierei, se p o a t e p ă ­
căli u ş o r c r e z â n d c ă s u c c e s u l t i m p u r i u într-un t r a t a m e n t este
d a t o r a t interpretărilor c â n d , d e fapt, lucrul i m p o r t a n t este c ă
a înlocuit un părinte bun, dar deprimat. în ciuda succesului
t i m p u r i u , dificultăţile o b i ş n u i t e a b i a u r m e a z ă să apară, inclu­
siv descoperirea de către p a c i e n t a propriului s e n t i m e n t de vi­
n o v ă ţ i e . Iniţial, lucrul i m p o r t a n t e s t e c ă analistul n u este d e ­
p r i m a t şi p a c i e n t u l se r e g ă s e ş t e p e s i n e , d e o a r e c e analistul n u
are n e v o i e c a p a c i e n t u l să fie b u n s a u curat s a u c o m p l i a n t , şi
nici m ă c a r n u are n e v o i e s ă îl p o a t ă î n v ă ţ a c e v a p e pacient. P a ­
c i e n t u l p o a t e e v o l u a în p r o p r i u l ritm. P o a t e e ş u a d a c ă d o r e ş ­
te, şi îi este oferit t i m p şi u n fel d e siguranţă locală. A c e s t e de­
talii e x t e r n e d e gest i o n a r e r e p r e z i n t ă condiţiile e s e n ţ i a l e p e n ­
tru c a p a c i e n t u l să-şi d e s c o p e r e p r o p r i a iubire, c u inevitabile­
le c o m p l i c a ţ i i ale agresivităţii şi v i n o v ă ţ i e i , s i n g u r e l e l u c r u r i
care d a u s e n s reparaţiei şi restituţiei. î n c a z u l e x t r e m , p a c i e n ­
tul v a v e n i la analiză c â n d abia d a c ă a î n c e p u t să facă faţă pro­
priei vinovăţii, s a u c â n d nici n u a intrat încă în contact c u pro­
pria agresivitate a p a r ţ i n â n d iubirii primitive, şi a c e a s t a î n c i u ­
d a faptului c ă l u m e a îl a p r e c i a z ă .
C e i care lucrează c u g r u p u r i sunt foarte interesaţi d e aceas­
z u r i s e p o a t e face o c o m p a r a ţ i e u t i l ă î n t r e s t a r e a d e spirit a
g r u p u l u i , a s u p r a c ă r e i a p a c i e n t u l are u n o a r e c a r e c o n t r o l , şi
starea d e spirit a m a m e i lui c â n d el e r a copil, a s u p r a c ă r e i a n u
a v e a n i c i u n control. C a b e b e l u ş , n u putea decât să a c c e p t e re­
a l i t a t e a stării m a m e i şi s ă fie p r i n s î n ă u n t r u l a p ă r ă r i l o r c o n -
tra-depresive ale m a m e i . î n alte cazuri, un a n u m i t m e m b r u n u
p o a t e intra în starea d e spirit a grupului, din c a u z a nevoii prea
p u t e r n i c e d e a-şi apăra, s a u d e a se lupta p e n t r u p r o p r i a indi­
vidualitate.
G r u p u l p o a t e fi o familie. A ş s p u n e că este în m o d e v i d e n t
foarte valoros p e n t r u viaţa d e familie c a poziţia d e p r e s i v ă să
fi fost achiziţionată suficient d e s i g u r p e o b a z ă p e r s o n a l ă , d e
c ă t r e i n d i v i d , astfel c a s t a r e a d e spirit a familiei s ă p o a t ă d e
a s e m e n e a să a i b ă l o c u l ei, fiind u n factor c o m u n în vieţile fie­
c ă r u i m e m b r u în parte. A c e s t l u c r u este la fel ca o r i c e î m p ă r ­
tăşire a u n e i culturi. E s t e e v i d e n t p a t o l o g i c s a u r e p r e z i n t ă o
sărăcire a familiei s a u g r u p u l u i faptul c a u n m e m b r u a n u m e
să n u p o a t ă î m p ă r t ă ş i activităţile d e reparaţie ale grupului. Ş i ,
 132 D.W. W i n n i c o t t
d i m p o t r i v ă , e s t e o s e r i o a s ă s ă r ă c i r e a vieţii a c e s t u i m e m b r u
faptul c a el să n u p o a t ă participa la activităţi care sunt în prin­
cipal activităţi d e g r u p foarte specifice. în p r i m u l c a z , c â n d el
n u p o a t e împărtăşi, individul trebuie să-şi f u n d a m e n t e z e pro­
pria sa a b o r d a r e i n d i v i d u a l ă , înainte de a î m p ă r t ă ş i . î n al doi­
lea c a z , c â n d u n g r u p e s t e necesar, i n d i v i d u l p a r e la î n c e p u t
să fie u n b u n c o l a b o r a t o r , dar, î n c e l e d i n u r m ă , c o l a b o r a r e a
e ş u e a z ă . Intr-un a n u m e g r a d , el r ă m â n e î n p o z i ţ i a c o p i l u l u i
prins în l u m e a internă a m a m e i , cu pierderea consecutivă a
responsabilităţii p e r s o n a l e .
M i se pare c ă există o aplicaţie practică a acestor idei în c a ­
drul Societăţii Psihanalitice. M ă refer în m o d particular la opi­
nia e x p r i m a t ă d e către G l o v e r ( 1 9 4 5 , 1 9 4 9 ) . E l crede că anumiţi
analişti ( M e l a n i e K l e i n şi d i s c i p o l i i e i ) d e s c r i u a n u m i t e fan­
t a s m e ca şi c u m ar fi fantasme ale pacienţilor lor, p e când, pro­
babil, a c e s t e f a n t a s m e s u n t a c e l e a ale analiştilor înşişi. F i e c a ­
re analist este c o n ş t i e n t de sarcina d e a d e s c u r c a propriile fan­
t a s m e d e cele ale p a c i e n t u l u i , d a r s e p r e s u p u n e î n g e n e r a l că
p s i h a n a l i ş t i i s u n t c e i m a i c a p a b i l i s ă clarifice a c e s t fel d e lu­
cruri, î m i este foarte dificil s ă cred că ideile care a p a r c u regu­
laritate atât în m u n c a m e a analitică, cât şi în c e a non-analiti-
că, s u n t s u b i e c t i v e . C u toate a c e s t e a , r e c u n o s c c ă ideile p o t fi
o b s e r v a t e în m o d obiectiv d o a r dacă pot fi subiective (cf. W h i -
tehead: „Materialul şi condiţiile din care cercetătorul clinic tre­
b u i e să făurească c u n o a ş t e r e a o r d o n a t ă reprezintă o încercare
la c a r e sunt s u p u s e în m o d c o n s t a n t c a p a c i t a t e a s a d e g â n d i ­
re c o n c e p t u a l ă , c a şi p u t e r e a s a d e o b s e r v a ţ i e " ) . Totuşi, e s t e
i m p o r t a n t să se d e s c o p e r e c e a n u m e d e c l a n ş e a z ă o r e m a r c ă
c u m ar fi a c e e a a lui Glover, că fantasmele p e care la r a p o r t ă m
s u n t s u b i e c t i v e şi n u se g ă s e s c c u a d e v ă r a t la p a c i e n ţ i i noştri.
In p r i m u l r â n d trebuie p u s ă u r m ă t o a r e a întrebare: a fost ana­
liza p o z i ţ i e i d e p r e s i v e greşit c o n c e p t u a l i z a t ă , într-un a s e m e ­
n e a m o d î n c â t ideile sunt i n a c c e p t a b i l e din c a u z a m o d u l u i în
care au fost prezentate? (Cf. Brierley, 1951.) D e e x e m p l u , a fost
îndeajuns recunoscută n e v o i a ca fiecare analist în p a r t e să des­
c o p e r e totul d e la î n c e p u t ? î n o r i c e c a z , distincţia între v a l o a ­
rea ideilor şi s e n t i m e n t e l e p e care le i n s p i r ă datorită m o d u l u i
în care a u fost p r e z e n t a t e trebuie păstrată clară.
O r i c u m ar fi, r ă m â n e n e c e s a r c a a c e a s t ă p r o b l e m ă s ă fie
luată în s e a m ă î m p r e u n ă c u ideea a v a n s a t ă în această lucrare.
Este legitim să m i se c e a r ă să ştiu, d a c ă p r e t i n d c ă d e s c r i u
fantasmele pacienţilor m e i , că u n e o r i pacienţii p r o d u c acele lu-
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 133
cruri pe care ei simt că eu doresc să le primesc. A c e a s t a este c u atât
mai adevărat, cu cât aşteptările mele sunt m a i inconştiente.
R e c e n t , u n p a c i e n t e r a foarte c o n v i n s c ă î m i p l a c e m a t e r i a l u l
anal şi, bineînţeles, p r o d u c e a din belşug, p e n t r u p l ă c e r e a m e a .
A t r e c u t c e v a t i m p p â n ă c â n d a c e s t l u c r u s ă iasă la i v e a l ă şi
p â n ă c â n d el a ajuns la p r o p r i u l s e n t i m e n t a n a l a d e v ă r a t . I n
acelaşi fel pacienţii p r o d u c şi a s c u n d , d e a s e m e n e a , f a n t a s m e
în legătură c u l u m e a i n t e r n ă d e o a r e c e s i m t n e v o i a s ă - m i aline
p r e s u p u s a depresie s a u s-o înrăutăţească. î n transfer a fost re­
înviată o depresie parentală. E u trebuie să fiu c a p a b i l s ă recu­
n o s c acest lucru. D a c ă pretind c ă sunt într-adevăr obiectiv faţă
d e ideile p e care pacienţii le a u d e s p r e î n ă u n t r u l lor şi d e s p r e
l u p t a forţelor şi o b i e c t e l o r b u n e şi rele d i n ă u n t r u , t r e b u i e să
fiu c a p a b i l să disting între c e e a ce este p r o d u s p e n t r u m i n e şi
c e e a c e este într-adevăr p r o p r i u pacientului. C r e d c ă analiştii
j u n g i e n i tind s ă c a p e t e v i s e „ d e tip j u n g i a n " şi c e i f r e u d i e n i
c a p ă t ă doar rar a c e s t e f o r m a ţ i u n i m i s t i c e e l a b o r a t e .
î n acest g r u p ştiinţific n o i a v e m u n c o r p c o m u n d e teorie
şi oferim u n g r u p s a u u n c a d r u p e n t r u activităţile d e repara­
ţie în privinţa u n u i c o r p c o m u n de vinovăţie. Fiecare m e m b r u
devine afectat de starea d e spirit a Societăţii şi este liber s ă con­
tribuie la n e v o i a i m p e r i o a s ă d e restituţie a g r u p u l u i c a r e este
în legătură c u anxietăţile depresive ale grupului. D a r întotdea­
u n a această restituţie în g r u p trebuie să aştepte să se î n t â m p l e
lucrul m a i i m p o r t a n t , şi a n u m e ca fiecare i n d i v i d s ă a j u n g ă la
v i n o v ă ţ i a p e r s o n a l ă şi la anxietăţile d e p r e s i v e p e r s o n a l e . Fie­
c a r e m e m b r u î n p a r t e din S o c i e t a t e a n o a s t r ă trebuie să-şi în­
d e p l i n e a s c ă propria creştere, î n propriul r i t m şi să-şi d e z v o l t e
propriul s i m ţ al responsabilităţii b a z a t î n m o d real p e îngrijo­
rarea p e r s o n a l ă faţă d e propriile i m p u l s u r i de iubire şi faţă de
c o n s e c i n ţ e l e lor.
Rezumat
N e v o i a i m p e r i o a s ă de reparaţie a u n u i individ p o a t e fi m a i
puţin legată d e s e n t i m e n t u l vinovăţiei p e r s o n a l e d e c â t de Sen­
t i m e n t u l d e v i n o v ă ţ i e s a u dispoziţia d e p r e s i v ă a u n u i părin­
te. C o n t r i b u ţ i a u n u i i n d i v i d la un g r u p este afectată d e s u c c e ­
sul sau eşecul relativ al individului în a-şi f u n d a m e n t a m a i de­
g r a b ă v i n o v ă ţ i a p e r s o n a l ă , decât c e a parentală, c a r ă d ă c i n ă a
activităţilor d e reparaţie şi a eforturilor c o n s t r u c t i v e .

Capitolul VIII
1 m â n t ca la o m a m ă şi p e n t r u care tulburările nevrotice de echi­
Anxietatea asociată cu insecuritate
[1952]
.«s^ele ce urmează reprezintă un comentariu asupra unei
C idei e n u n ţ a t e d e dr C. F. Rycroft în lucrarea s a „ S o m e
„^Observations o n a Case of Vertigo" („Câteva observa­
ţii a s u p r a u n u i c a z d e v e r t i j " ) , (Rycroft, 1 9 5 3 ) . î n a c e a s t ă l u ­
crare Rycroft face d o u ă afirmaţii p e care vreau să le c o m e n t e z .
C e l e d o u ă afirmaţii sunt:
„în lucrarea m e a a n t e r i o a r ă a m discutat o a r e c u m î n d e t a ­
liu implicaţiile teoretice ale capacităţii [pacientului] d e a h a l u -
cina obiecte şi simultan de a le recunoaşte drept iluzii. A i c i d o ­
resc d o a r să m e n ţ i o n e z că acest lucru d e m o n s t r e a z ă foarte clar
atât p r o f u n z i m e a regresiei sale, care se întinde p â n ă la u n sta­
d i u a n t e r i o r m o m e n t u l u i î n c a r e t e s t a r e a r e a l i t ă ţ i i s ă fi f o s t
f e r m fundamentată, c â t şi ^ c o m p l e t i t u d i n e a regresiei, d e vre­
m e ce o p a r t e a e u l u i s ă u a r ă m a s c a p a b i l ă s ă t e s t e z e realita­
tea şi s ă c o n t r i b u i e activ la a n a l i z ă . "
î n continuare, „Vertijul este o senzaţie care apare c â n d s i m ­
ţ u l echilibrului e s t e a m e n i n ţ a t . P e n t r u u n a d u l t e s t e o s e n z a ­
ţie c a r e , d e obicei, d a r n u î n t o t d e a u n a , este a s o c i a t ă c u a m e ­
ninţări la adresa m e n ţ i n e r i i posturii erecte, existând d e c i o ten­
dinţă d e a n e g â n d i la a m e ţ e a l ă e x c l u s i v în t e r m e n i i u n o r a s e ­
m e n e a anxietăţi relativ m a t u r e , c u m ar fi frica d e a c ă d e a s a u
frica d e î n ă l ţ i m e ş i d e a uita c ă b e b e l u ş i i , c u m u l t î n a i n t e d e a
p u t e a sta î n picioare, trăiesc a m e n i n ţ ă r i la adresa e c h i l i b r u l u i
î o r şi că u n e l e d i n cele m a i t i m p u r i i activităţi ale lor, c u m ar fi
a p u c a t u l şi agăţatul, r e p r e z i n t ă încercări d e a m e n ţ i n e o s i g u ­
r a n ţ ă a s e n t i m e n t u l u i , fiind s u s ţ i n u ţ i d e către m a m ă . P e m ă ­
s u r ă c e b e b e l u ş u l î n v a ţ ă s ă s e t â r a s c ă şi m a i târziu s ă m e a r g ă ,
Lucrare citită în faţa Societăţii Britanice de Psihanaliză, 5 noiembrie 1952.
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 135
funcţia d e s u s ţ i n e r e a m a m e i e s t e d i n c e î n c e m a i m u l t pre­
luată d e către p ă m â n t . A c e s t a este probabil u n u l din principa­
lele m o t i v e p e n t r u c a r e , î n m o d i n c o n ş t i e n t , n e g â n d i m la pă­
libru p o t fi atât d e frecvent u r m ă r i t e p â n ă la n i v e l u l conflicte­
lor legate d e d e p e n d e n ţ a d e m a m ă . "
M i s e p a r e c ă î n a c e s t p u n c t , al ideii d e s p r e funcţia m a m e i
de a oferi u n s e n t i m e n t d e s i g u r a n ţ ă , există loc d e d e z v o l t a r e ,
şi m i - a r p l ă c e a c a d r Rycroft s ă s c r i e î n c ă o lucrare p e a c e a s t ă
t e m ă d e care a fost e v i d e n t p r e o c u p a t , ţinând cont că face n o t e
bibliografice la A l i c e B a l i n t , H e r m a n n şi Schilder.
A r trebui remarcat că există o relaţie între b e b e l u ş şi m a m a
lui care este d e o i m p o r t a n ţ ă vitală şi care totuşi n u derivă nici
din experienţa pulsională şi nici dintr-o relaţie de obiect n ă s c u ­
tă din experienţa pulsională. A c e a s t a precedă experienţa pulsio­
nală, în acelaşi timp c o n c u r â n d - o şi a m e s t e c â n d u - s e c u ea.
N e aflăm aproape d e b i n e c u n o s c u t a observaţie c o n f o r m că­
reia c e a m a i t i m p u r i e a n x i e t a t e e s t e l e g a t ă de a fi ţinut d e o
manieră nesigură.
A n a l i ş t i i - c h i a r şi c e i c a r e v ă d b e b e l u ş u l c a p e o fiinţă
u m a n ă încă din m o m e n t u l naşterii - v o r b e s c a d e s e a ca şi c u m
viaţa b e b e l u ş u l u i î n c e p e c u e x p e r i e n ţ a p u l s i o n a l ă orală şi c u
relaţia de obiect care a p a r e din e x p e r i e n ţ a p u l s i o n a l ă . C u toa­
te a c e s t e a , ştim cu toţii că u n b e b e l u ş are c a p a c i t a t e a d e a se
s i m ţ i î n g r o z i t o r ca rezultat al e ş e c u l u i a c e v a care se î n t â m p l ă
în c u totul altă p a r t e , a d i c ă a îngrijirii b e b e l u ş u l u i . A c c e n t u l
p u s d e dra F r e u d p e tehnicile d e îngrijire a b e b e l u ş u l u i n e în­
d r e a p t ă c h i a r c ă t r e a c e a s t ă p r o b l e m ă . C e l p u ţ i n a c e a s t a este
o p i n i a m e a şi m ă face să c r e d că există o n e v o i e urgentă ca n o i
să n e î n t o a r c e m l a d i s c u ţ i a a s u p r a î n ţ e l e s u l u i anxietăţii c â n d
c a u z a acesteia rezidă în e ş e c u l tehnicii d e îngrijire a b e b e l u ş u ­
lui, c a d e e x e m p l u e ş e c u l d e a oferi susţinerea vie şi c o n t i n u ă
care aparţine îngrijirii m a t e r n e .
Ş t i m c ă acest s u b i e c t p o a t e s ă n e p o a r t e î n a p o i p â n ă la m o ­
m e n t u l naşterii, a d i c ă p â n ă la m o m e n t u l c â n d fătul este pre­
gătit s ă s e n a s c ă - î n a p r o x i m a t i v a treizeci şi ş a s e a s ă p t ă m â ­
n ă d e viaţă intrauterină.
întrebarea pe care doresc să o adresez este următoarea: se
poate spune ceva despre această anxietate sau este doar un
fapt s o m a t i c şi n i m i c m a i m u l t ? C a z u l lui Rycroft ar p ă r e a la
î n c e p u t să susţină p u n c t u l d e v e d e r e c o n f o r m căruia a c e a s t ă
anxietate timpurie este doar o chestiune de canale semicircu-
 136 D.W. W i n n i c o t t
lare şi fiziologie. C u toate a c e s t e a , n e r ă m â n e s e n t i m e n t u l c ă
m a i este loc de căutat, şi că m a i sunt lucruri d e descoperit. R e ­
alitatea vertjului fiziologic este i n d i s c u t a b i l ă şi totuşi ( c u m ar
fi în răul d e m a r e ) fiziologicul p o a t e fi e x p l o a t a t d o a r în anu­
m i t e c i r c u m s t a n ţ e . D e fapt care s u n t acele c i r c u m s t a n ţ e ?
In loc c a d o a r s ă a d r e s e z a c e a s t ă întrebare, a ş dori s ă ofer
şi u n r ă s p u n s parţial.
In opinia m e a , există a n u m i t e tipuri d e a n x i e t a t e în c o p i l ă ­
ria t i m p u r i e care p o t fi p r e v e n i t e p r i n îngrijire î n d e a j u n s de
b u n ă , iar acestea p o t fi studiate în m o d folositor. C r e d că stă­
rile a căror apariţie p o a t e fi î m p i e d i c a t ă printr-o îngrijire b u n ă
a b e b e l u ş u l u i s u n t c u toate stări care, d a c ă s u n t d e s c o p e r i t e la
u n adult, se g r u p e a z ă î n m o d n a t u r a l sub t e r m e n u l d e n e b u ­
nie.
U n e x e m p l u s i m p l u ar fi r e p r e z e n t a t d e s t a r e a d e n e i n t e -
grare. In c o n d i ţ i i l e u n e i b u n e îngrijiri a b e b e l u ş u l u i , a c e a s t ă
stare este starea n a t u r a l ă şi n u există n i m e n i c a r e să fie deran­
jat d e asta. îngrijirea b u n ă d u c e la o stare d e lucruri în care in­
tegrarea î n c e p e să d e v i n ă u n fapt, iar acolo î n c e p e s ă fie o per­
s o a n ă . In m ă s u r a î n care acest l u c r u este a d e v ă r a t , în a c e e a ş i
m ă s u r ă e ş e c u l îngrijirii d u c e la d e z i n t e g r a r e î n loc s ă d u c ă la
o reîntoarcere la n e i n t e g r a r e . D e z i n t e g r a r e a e s t e simţită c a fi­
ind o a m e n i n ţ a r e d e o a r e c e (prin definiţie) există a c o l o c i n e v a
care să s i m t ă a m e n i n ţ a r e a . E a este, d e a s e m e n e a , şi o apărare.
Trei tipuri p r i n c i p a l e d e a n x i e t a t e c a r e r e z u l t ă din e ş e c u l
tehnicii îngrijirii b e b e l u ş u l u i sunt: n e i n t e g r a r e a , c a r e d e v i n e
u n s e n t i m e n t d e dezintegrare, lipsa u n e i relaţii între p s y c h e şi
s o m a care d e v i n e o s e n z a ţ i e d e d e p e r s o n a l i z a r e şi, d e a s e m e ­
n e a , sentimentul că centrul de gravitaţie al conştiinţei se trans­
feră dinspre m i e z î n s p r e î n v e l i ş , d i n s p r e i n d i v i d î n s p r e îngri­
jire, înspre tehnică.
P e n t r u a clarifica această u l t i m ă idee ar trebui s ă e x a m i n e z
starea de lucruri din acest s t a d i u t i m p u r i u al vieţii u m a n e .
P u t e m să î n c e p e m cu relaţia de două-corpuri ( R i c k m a n ,
1 9 5 1 ) şi d e la a c e a s t a s ă m e r g e m m a i t i m p u r i u la r e l a ţ i a d e
obiect care încă este d e felul uneia de două-corpuri, dar în care
obiectul este u n o b i e c t parţial.
Ce o precedă pe aceasta? Câteodată presupunem cu prea
m a r e u ş u r i n ţ ă c ă î n a i n t e d e relaţia de o b i e c t d e d o u ă - c o r p u r i
există o relaţie d e u n c o r p , d a r acest lucru este greşit, şi c u atât
m a i e v i d e n t greşit c u cât n e u i t ă m m a i d e a p r o a p e . C a p a c i t a ­
tea p e n t r u o relaţie de u n c o r p urmează celei a u n e i relaţii de
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 137
d o u ă - c o r p u r i , p r i n i n t r o i e c t a r e a obiectului. ( A c e a s t a i m p l i c ă
existenţa u n e i l u m i externe, c u care relaţia este de tip negativ.)
Şi a t u n c i ce a n u m e p r e c e d ă p r i m a relaţie d e o b i e c t ? E u în­
s u m i m - a m luptat m u l t c u a c e a s t ă p r o b l e m ă . Totul a î n c e p u t
c â n d m - a m trezit s p u n â n d î n c a d r u l acestei S o c i e t ă ţ i ( c a m î n
u r m ă c u 1 0 a n i ) , şi s p u n â n d d e s t u l de e n t u z i a s m a t şi înflăcă­
rat: „ B e b e l u ş u l ? N u există aşa c e v a c u m ar fi u n b e b e l u ş . " M - a
a l a r m a t să m ă a u d rostind a c e s t e cuvinte şi a m î n c e r c a t s ă m ă
justific a r ă t â n d c ă d a c ă m i se înfăţişează u n b e b e l u ş , c u s i g u ­
ranţă m i se v a p r e z e n t a şi c i n e v a care îngrijeşte b e b e l u ş u l , s a u
c e l p u ţ i n u n p r e - m e r g ă t o r l a c a r e c i n e v a e s t e n u m a i o c h i şi
urechi. S e p o a t e v e d e a „ u n c u p l u d e îngrijire".
î n t r - u n m o d m a i c a l m , astăzi aş s p u n e că starea d e lucruri
de dinaintea relaţiei de obiect este următoarea: unitatea n u
e s t e reprezentată d e individ, unitatea este u n a r a n j a m e n t m e ­
d i u - i n d i v i d . C e n t r u l d e gravitaţie al fiinţei n u d e b u t e a z ă î n
c a d r u l individului, ci î n c a d r u l structurii totale. Printr-o îngri­
jire î n d e a j u n s d e b u n ă a b e b e l u ş u l u i , prin tehnică, p r i n ţinere
si prin gestionare generală, învelişul este treptat preluat şi m i e ­
z u l ( c a r e î n tot a c e s t t i m p n e - a a p ă r u t c a u n b e b e l u ş u m a n )
p o a t e î n c e p e să fie u n individ. î n c e p u t u l este p o t e n ţ i a l teribil
d i n c a u z a a n x i e t ă ţ i l o r p e c a r e l e - a m m e n ţ i o n a t şi d i n c a u z a
stării p a r a n o i d e care u r m e a z ă i m e d i a t d u p ă p r i m a integrare,
c a şi d u p ă p r i m e l e m o m e n t e p u l s i o n a l e , a d u c â n d b e b e l u ş u ­
lui, î n felul lor, u n î n ţ e l e s foarte n o u al relaţiei d e obiect. Teh­
n i c a î n d e a j u n s d e b u n ă a îngrijirii b e b e l u ş u l u i n e u t r a l i z e a z ă
persecuţiile externe şi î m p i e d i c ă apariţia sentimentelor de dez­
integrare şi d e p i e r d e r e a c o n t a c t u l u i între p s y c h e şi s o m a .
C u alte c u v i n t e , în lipsa u n e i tehnici î n d e a j u n s d e b u n e d e
îngrijire a b e b e l u ş u l u i , n o u a fiinţă u m a n ă n u are n i c i o şansă,
î n p r e z e n ţ a u n e i tehnici î n d e a j u n s d e b u n e , centrul d e gravi­
taţie al fiinţei din a r a n j a m e n t u l m e d i u - i n d i v i d are posibili­
tatea s ă se a ş e z e î n c e n t r u , î n m i e z m a i d e g r a b ă d e c â t î n î n v e ­
liş. Fiinţa u m a n ă care a c u m îşi dezvoltă o entitate p o r n i n d din
c e n t r u p o a t e d e v e n i localizată î n c o r p u l b e b e l u ş u l u i şi, astfel,
p o a t e î n c e p e s ă c r e e z e o l u m e e x t e r n ă în acelaşi t i m p î n c a r e
d o b â n d e ş t e o m e m b r a n ă l i m i t a n t ă şi u n î n ă u n t r u . C o n f o r m
acestei teorii, la î n c e p u t n u a existat nici o l u m e e x t e r n ă , d e ş i
noi ca observatori p u t e m v e d e a u n b e b e l u ş într-un m e d i u . C â t
d e î n ş e l ă t o r p o a t e fi acest l u c r u este d e m o n s t r a t d e faptul c ă
n e g â n d i m a d e s e a c ă v e d e m u n b e b e l u ş c â n d d e fapt a f l ă m
m a i târziu prin analiză c ă c e e a c e ar fi trebuit să v e d e m era u n
 138 D.W. W i n n i c o t t
m e d i u d e z v o l t â n d u - s e în m o d fals într-o fiinţă u m a n ă , a s c u n ­
z â n d în el însuşi u n p o t e n ţ i a l i n d i v i d .
C o n t i n u â n d în acelaşi fel d o g m a t i c vreau să c o m e n t e z asu­
p r a c o n d i ţ i e i clinice c u n o s c u t ă p o p u l a r ca isterie. T e r m e n u l d e
n e v r o z ă a c o p e r ă a p r o a p e acelaşi d o m e n i u .
D a c ă există un eşec al tehnicii de îngrijire a bebeluşului este
n o r m a l c a b e b e l u ş u l s ă s i m t ă a n x i e t a t e . Totuşi, c h i a r la î n c e ­
put, b e b e l u ş u l s-ar afla într-o stare lipsită de integrare s a u ar
p i e r d e c o n t a c t u l c u c o r p u l , s a u ar trece la a fi înveliş în loc d e
c o n ţ i n u t , fără nici o durere.
A t u n c i durerea, anxietatea în privinţa acestor f e n o m e n e di­
v e r s e , care r e z u l t ă în u r m a e ş e c u l u i tehnicii de îngrijire a b e ­
b e l u ş u l u i , sunt i n e r e n t e creşterii. î n sănătate, m e d i u l î n c o n j u ­
r ă t o r (preluat de către m a m ă s a u d o i c ă ) e ş u e a z ă treptat, p l e ­
c â n d d e la o a d a p t a r e a p r o a p e perfectă.
E x i s t ă o stare d e l u c r u r i î n c a r e t e a m a este o t e a m ă d e n e ­
b u n i e , a d i c ă este o t e a m ă faţă d e lipsa anxietăţii faţă de regresia
la o stare d e n e i n t e g r a r e , la a b s e n ţ a u n e i senzaţii de trăire î n
c a d r u l c o r p u l u i e t c . E s t e t e a m a c ă n u v a exista nici o a n x i e t a ­
te, a d i c ă t e a m a c ă v a e x i s t a o r e g r e s i e de la care p o a t e n u v a
m a i fi nici o î n t o a r c e r e .
C o n s e c i n ţ a acestui lucru este reprezentată de o repetată tes­
tare a capacităţii d e anxietate şi alinare temporară, atunci c â n d
este r e s i m ţ i t ă a n x i e t a t e a , c u cât m a i r ă u c u atât m a i b i n e ( B a -
lint, 1 9 5 5 ) .
A n a l i z a isteriei ( t e r m e n p o p u l a r ) e s t e a n a l i z a t e m u t e i n e ­
b u n i i , c a r e însă n u p o a t e fi făcută î n lipsa furnizării u n u i n o u
e x e m p l u d e îngrijire a b e b e l u ş u l u i , o m a i b u n ă îngrijire a b e ­
b e l u ş u l u i î n a n a l i z ă d e c â t c e a care a fost furnizată în m o m e n ­
tul c o p i l ă r i e i p a c i e n t u l u i . Vă r o g totuşi să o b s e r v a ţ i c ă a n a l i z a
ajunge, şi chiar trebuie s ă ajungă, la n e b u n i e , c u toate că diag­
n o s t i c u l r ă m â n e a c e l a d e n e v r o z ă şi n u cel d e p s i h o z ă .
A r fi (oare) dr Rycroft d e a c o r d că p a c i e n t u l s ă u p o a t e în
a c e l a ş i t i m p să-şi r e a m i n t e a s c ă e x p e r i e n ţ e l e infantile d e vertij
fiziologic şi, în acelaşi timp, s ă şi e x p l o a t e z e aceste u r m e m n e -
zice în a p ă r a r e a î m p o t r i v a a n x i e t ă ţ i l o r asociate c u e ş e c u l teh­
nicii d e îngrijire a bebeluşului, anxietăţi pe care pacientul (deşi
n u e s t e n e b u n ) , le-ar p u t e a simţi c a p e o a m e n i n ţ a r e d e n e b u ­
nie?
Capitolul IX
1
Toleranţa la simptom în pediatrie
0 ISTORIE DE CAZ
[1953]
T e m a m e a , care se întrezăreşte î n c ă din titlu, p o a t e d u c e în­
spre d o u ă căi diferite. P e u n a dintre a c e s t e a o m e n ţ i o n e z d o a r
p e n t r u c ă s-ar fi aşteptat p o a t e din p a r t e a m e a s-o u r m e z . M ă
refer la faptul că p r o c e s e l e c o r p o r a l e n a t u r a l e t i n z â n d spre să­
n ă t a t e şi spre o rezoluţie a bolii a u d e v e n i t m a i m u l t d e c â t p u ­
ţin e c l i p s a t e d e către r e c e n t u l p o t o p d e d e s c o p e r i r i î n c h i m i o ­
terapie, î n p r e z e n t este î n t r - a d e v ă r dificil p e n t r u u n m e d i c d e
familie să d e s c o p e r e din e x p e r i e n ţ ă c e s e î n t â m p l ă c u u n c o ­
pil c u p n e u m o n i e fără alt ajutor d e c â t o b u n ă îngrijire care, î n
u r m ă c u treizeci d e ani, reprezenta s i n g u r u l tratament. Astăzi,
şi toţi s u n t e m d e a c o r d î n p r i v i n ţ a a c e s t u i l u c r u , n u t r e b u i e
p e r m i s nici m ă c a r u n u i f u r u n c u l s ă t r e a c ă d e la sine. C r e d c ă
în cele m a i b u n e şcoli m e d i c a l e , î n v ă ţ ă t u r a i n c l u d e şi o r e m e ­
m o r a r e a faptului c ă şi î n a i n t e a p e n i c i l i n e i c o p i i i s u p r a v i e ţ u ­
i a u b o l i l o r şi c h i a r şi a s t ă z i c o p i l u l şi ţ e s u t u r i l e v i i s u n t c e l e
care î n cele din u r m ă p r o d u c r e s t a u r a r e a sănătăţii, şi n u anti­
bioticul.
N u a m u r m a t acest d r u m i m p o r t a n t d e o a r e c e a c e a s t ă t e m ă
a fost d e z v o l t a t ă într-un m o d foarte c o m p e t e n t î n c a d r u l di­
v e r s e l o r conferinţe p e n t r u studenţii la m e d i c i n ă , susţinute d e
către m e d i c i i care îşi a m i n t e a u v e c h i l e v r e m u r i rele, şi care în­
ţ e l e g e a u că din p u n c t u l d e v e d e r e al învăţăturii, v e c h i l e vre­
m u r i rele ar fi p u t u t a d u c e c â t e v a atuuri în favoarea lor. T e m a
m e a u r m e a z ă altă cale care p â n ă la sfârşit s e v a d o v e d i , cred,
a fi î n l e g ă t u r ă c u cele d e m a i s u s d e v r e m e ce şi e a se o c u p ă
1
Adresă prezidenţială căte Secţiunea de Pediatrie, Societatea Regală de
Medicină, 27 februarie 1953. Proceedings ofthe Royal Society ofMedicine, Voi.
46, No. 8, august 1953.
 140
D.W. W i n n i c o t t
c u tendinţa naturală î n s p r e sănătate şi c u folosul p e care î l p u ­
t e m trage c a d o c t o r i din a c e a s t ă tendinţă. î n d o m e n i u l p s i h o ­
l o g i c , principiul c o n f o r m c ă r u i a există o t e n d i n ţ ă n a t u r a l ă în­
spre sănătate s a u maturitatea dezvoltării este u n principiu care
p r e z i n t ă o s e m n i f i c a ţ i e p a r t i c u l a r ă . S-ar p u t e a s p u n e c ă u n
m a r e p r o c e n t dintr-o b o a l ă s o m a t i c ă este datorat u n e i invazii
din m e d i u l înconjurător s a u u n e i deficienţe a m e d i u l u i î n c o n ­
j u r ă t o r şi n u este p u r şi s i m p l u o tulburare a dezvoltării. P r i n
contrast, tulburarea p s i h o l o g i c ă p o a t e fi î n t o t d e a u n a d e s c r i s ă
î n t e r m e n i i u n e i d e z v o l t ă r i e m o ţ i o n a l e fie î n t â r z i a t e , fie d i s ­
t o r s i o n a t e , fie î m p i e d i c a t e î n v r e u n fel s ă a t i n g ă m a t u r i t a t e a
c a r e este c o r e s p u n z ă t o a r e vârstei la care a ajuns c o p i l u l . D e c i ,
î n m e d i c i n a p s i h o l o g i c ă există o legătură c h i a r m a i s t r â n s ă în­
tre n o r m a l şi a n o r m a l , d e c â t există între fiziologie şi p r o c e s e ­
le p a t o l o g i c e ale ţesuturilor şi funcţiilor. D e fapt, c â n d e x i s t ă
doar o tulburare a fiziologicului atunci boala este de obicei
psihogenă.
î n t i m p c e r e c o n s i d e r a m relaţia dintre p e d i a t r i e şi p s i h i a ­
tria p e d i a t r i c ă m i - a m d a t s e a m a c ă a c e a s t ă relaţie i m p l i c ă n u
n u m a i o diferenţă î n t r e d o m e n i i , d a r şi o diferenţă între atitu­
d i n i l e e m o ţ i o n a l e ale a c e l o r a care a d o p t ă u n a s a u alta dintre
a b o r d ă r i l e respective. P e d i a t r u l p e r c e p e s i m p t o m u l c a o p r o ­
v o c a r e la adresa a r m a m e n t u l u i s ă u terapeutic. S p e r ă m c ă asta
v a fi î n t o t d e a u n a a d e v ă r a t . D a c ă u n c o p i l s i m t e o d u r e r e ,
atunci este c u atât m a i b i n e c u cât este m a i r e p e d e d i a g n o s t i ­
cat, iar c a u z a este î n d e p ă r t a t ă . Prin contrast, u n p s i h i a t r u d e
c o p i i v e d e î n s i m p t o m o o r g a n i z a r e de o e x t r e m ă c o m p l e x i t a ­
te, u n a care este p r o d u s ă şi m e n ţ i n u t ă datorită valorii sale. C o ­
pilul are n e v o i e d e s i m p t o m d i n c a u z a u n u i o a r e c a r e o b s t a c o l
î n c a l e a dezvoltării e m o ţ i o n a l e .
(In s c o p u l u n e i a r g u m e n t a ţ i i clare e s t e util s ă s e p r e s u p u ­
n ă c ă acel c o p i l fizic b o l n a v e s t e s ă n ă t o s d i n p u n c t d e v e d e r e
psihiatric, şi c ă acel copil b o l n a v din p u n c t d e v e d e r e p s i h i a ­
tric are u n corp sănătos. C u toate că acest lucru a d e s e a n u este
a d e v ă r a t , el r e p r e z i n t ă totuşi o s i m p l i f i c a r e j u s t i f i c a b i l ă d i n
p a r t e a noastră, în acest m o m e n t . )
Psihiatrul n u este, prin u r m a r e , u n vindecător-de-simptom.'
E l r e c u n o a ş t e s i m p t o m u l ca p e u n strigăt d e ajutor care j u s t i ­
fică o i n v e s t i g a r e c o m p l e t ă a istoriei dezvoltării e m o ţ i o n a l e a
c o p i l u l u i , î n c e e a c e p r i v e ş t e m e d i u l î n c o n j u r ă t o r şi c u l t u r a .
T r a t a m e n t u l e s t e direcţionat î n s p r e a u ş u r a c o p i l u l d e n e v o i a
d e a striga d u p ă ajutor.
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 141
D u p ă c u m deja a m indicat, există un a n u m i t grad d e artifi­
cialitate î n a c e a s t ă d e c l a r a r e a contrastelor. C e i m a i b u n i d o c -
tori-de-corp c a u t ă şi c a u z e şi, a t u n c i c â n d este posibil, folosesc
pe p o s t d e m e d i c a m e n t p r i n c i p a l tendinţa naturală a c o r p u l u i
de a fi s ă n ă t o s . D a r c h i a r şi a c e i d o c t o r i - d e - c o r p care s u n t în
m o d potrivit toleranţi la s i m p t o m e l e care sunt d e t e r m i n a t e so­
matic, şi care c â n d s u n t p u ş i î n faţa u n e i m a l a d i i s o m a t i c e c a ­
ută c a u z e l e p r i m a r e , tind s ă d e v i n ă alergici la s i m p t o m î n faţa
u n u i s i n d r o m d e o e t i o l o g i e p s i h i c ă . E i d e z v o l t ă o n e v o i e im­
p e r i o a s ă de a v i n d e c a , d i n c h i a r m o m e n t u l în care s u n t c o n ­
fruntaţi c u u n s i m p t o m d e c o n v e r s i e isterică, c u o fobie care
a p a r e n t n u are nici u n s e n s , c u o sensibilitate la z g o m o t c a r e
pare foarte n e b u n e a s c ă , c u u n ritual o b s e s i o n a l , c u o regresie
în c o m p o r t a m e n t , c u o t u l b u r a r e d e dispoziţie, c u o t e n d i n ţ ă
antisocială s a u c u o agitaţie care i m p l i c ă o stare c o n f u z i o n a î ă
fără speranţă, î n c h i a r m i e z u l personalităţii copilului.
S u n t c o n v i n s c ă i n t o l e r a n ţ a la s i m p t o m a p a r e p u r şi s i m ­
p l u p e n t r u c ă d o c t o r u l - d e - c o r p n u ştie p r e a m u l t e d e s p r e şti­
inţa n u m i t ă p s i h o l o g i e d i n a m i c ă (pentru m i n e p s i h a n a l i z ă ) c u
toate c ă d o a r c u ajutorul a c e s t e i ştiinţe se p o a t e î n ţ e l e g e sen­
sul s i m p t o m e l o r . î n ţ e l e g â n d că această ştiinţă v e c h e d e 5 0 d e
ani este c e l p u ţ i n tot atât d e m a r e c a şi fiziologia, şi c ă inclu­
d e î n t r e g u l s t u d i u al p e r s o n a l i t ă ţ i i u m a n e aflate î n d e z v o l t a ­
re în p r o p r i u l a r a n j a m e n t , n u e s t e d e m i r a r e c ă m e d i c u l s p e ­
cialist obosit, c a r e a atins c u l m i l e ierarhiei pediatrice, ezită în
faţa î n c ă u n e i d i s c i p l i n e şi e v i t ă n o u a f o r m a r e , s i n g u r a c a r e
l-ar califica p e n t r u p r a c t i c a p s i h o t e r a p e u t i c ă .
P r o b l e m a d u b l e i f o r m ă r i trebuie lăsată să s e r e z o l v e d e la
sine î n d e c u r s u l t i m p u l u i . î n t r e t i m p , trebuie s ă n e a ş t e p t ă m
şi să n e m u l ţ u m i m c u c e l e d o u ă t i p u r i d e abordări, c e a s o m a ­
tică şi c e a p s i h o l o g i c ă , şi trebuie s ă î n c e r c ă m să a s i m i l ă m c o n ­
tribuţia pe care fiecare dintre ele o p o a t e a d u c e pediatriei.
A c u m trebuie d i n p ă c a t e s ă - m i restrâng subiectul, care, î n
alt fel, ar p u t e a fi a p r o a p e infinit î n p r o f u n z i m e şi î n t i n d e r e .
A m ales s ă discut despre enurezis, deşi mărturisesc c ă î m i vine
g r e u s ă las d e o p a r t e a ş a d e m u l t e l u c r u r i care m - a r i n t e r e s a
atât pe m i n e , cât şi o r i c e a u d i e n ţ ă pediatrică.
Există c a b i n e t e p e n t r u e n u r e z i s c o n d u s e d e pediatrii şi, d e
o b i c e i , î n c a d r u l u n o r a s e m e n e a c a b i n e t e ţeluî d e c l a r a t e s t e
v i n d e c a r e a s i m p t o m u l u i . M a m e l e şi copiii sunt recunoscători.
N u p o a t e fi s p u s n i m i c î m p o t r i v a u n o r astfel d e c a b i n e t e , c u
e x c e p ţ i a faptului c ă d a u d e o p a r t e î n t r e a g a p r o b l e m ă a etiolo-
 142
D.W. Wirmicott
giei, a e n u r e z i s u l u i c a s i m p t o m care s e m n i f i c ă c e v a , c a relaţie
infantilă p e r s i s t e n t ă c a r e are o v a l o a r e în e c o n o m i a copilului,
î n cele m a i m u l t e cazuri, v i n d e c a r e a s i m p t o m u l u i n u face nici
u n rău, iar a t u n c i c â n d v i n d e c a r e a ar putea face rău, copilul re­
uşeşte d e obicei, p r i n p r o c e s e i n c o n ş t i e n t e , fie să reziste trata­
m e n t u l u i , fie să a d o p t e u n alt s e m n a l de ajutor, u n u l care v a
c o n d u c e la transferul la u n alt tip de c a b i n e t .
î n t i m p c e a c e s t e c a b i n e t e p e d i a t r i c e a p a r şi dispar, psihia­
trii d e c o p i i s e î n t â l n e s c tot t i m p u l c u s i m p t o m u l e n u r e z i s şi
se p o a t e o b s e r v a a d e s e a c u u ş u r i n ţ ă c ă s i m p t o m u l este d e fapt
u n f e n o m e n subsidiar, o m i c ă p a r t e dintr-o u r i a ş ă p r o b l e m ă a
u n e i fiinţe u m a n e c a r e î n c e a r c ă s ă s e d e z v o l t e p â n ă la m a t u ­
ritate î n c i u d a h a n d i c a p u r i l o r .
Voi p r e z e n t a d o a r u n c a z din m u l t e sute aflate la î n d e m â ­
nă. Prin a c e a s t ă u n i c ă d e s c r i e r e d e c a z , s p e r s ă arăt c u m e n u -
rezisul a a p ă r u t în c u r s u l u n e i b o l i p s i h i a t r i c e .
A m ales c a z u l u n u i b ă i a t p e n t r u c a r e n u s-a p u t u t aranja o
p s i h a n a l i z ă şi al c ă r u i t r a t a m e n t ( d a c ă îl p o t n u m i t r a t a m e n t )
a d e p i n s totuşi, în p a r t e , d e trei ş e d i n ţ e p s i h o t e r a p e u t i c e .
î n aceste trei şedinţe băiatul a d e s e n a t tot timpul, iar e u a m
putut să iau notiţe, î n afară d e m o m e n t e l e cele m a i critice c â n d
s e n t i m e n t e l e e r a u a t â t d e î n c o r d a t e , î n c â t l u a t u l n o t i ţ e l o r a r fi
făcut rău.
A c e s t c a z , n u n e o b i ş n u i t , e s t e c e l m a i p o t r i v i t p e n t r u pre­
zentare d e o a r e c e tratamentul copilului a fost efectuat în princi­
p a l d e către părinţi care au p u t u t să-şi r e u n e a s c ă familia care
fusese împrăştiată de război. Sper să puteţi vedea în această par­
te a descrierii, în care părinţii au făcut această m u n c ă , u n tip de
b o a l a şi de r e c u p e r a r e p e c a r e şi voi aţi p u t u t s-o observaţi la
acei m i c i pacienţi care au fost capabili să folosească o p e r i o a d ă
de boală somatică ca p e o ocazie pentru a întârzia creşterea per­
sonalităţii. A c e s t băiat a fost n o r o c o s , a p u t u t s ă o b ţ i n ă lucruri­
le d e care a v e a n e v o i e în lipsa u n e i b o l i s o m a t i c e .
Exemplu: un caz cu enurezis
P h i l i p , în v â r s t ă d e n o u ă ani, e r a u n u l d i n c e i trei c o p i i ai
u n e i familii b u n e . Tatăl fusese p l e c a t p e n t r u m u l t t i m p î n p e ­
r i o a d a r ă z b o i u l u i , iar la sfârşitul r ă z b o i u l u i s-a retras din ar­
m a t ă şi s-a stabilit u n d e v a p e n t r u a-şi r e c o n s t r u i c ă m i n u l , lu­
c r â n d c a m i c fermier. C e i d o i b ă i e ţ i m e r g e a u la u n b i n e c u n o s -
143
OPERE 1: De Za pediatrie la psihanaliză
cut g i m n a z i u . D i r e c t o r u l şcolii le-a scris ( o c t o m b r i e 1 9 4 7 ) pă­
rinţilor p e n t r u a le s p u n e c ă trebuie s ă îi sfătuiască s ă î l retra­
gă p e P h i l i p d e o a r e c e , d e ş i n i c i o d a t ă n u 1-a c o n s i d e r a t p e b ă ­
iat ca fiind î n v r e u n fel a n o r m a l , a d e s c o p e r i t c ă e l e r a c a u z a
unei e p i d e m i i d e furtişaguri. A spus: „ P o t s ă fac faţă c u u ş u ­
rinţă e p i d e m i e i , d a c ă P h i l i p e s t e r e t r a s " şi, într-un m o d înţe­
lept, a î n ţ e l e s c ă P h i l i p e r a bolnav, şi c ă n u a r fi p u t u t r ă s p u n ­
d e într-un m o d s i m p î u t r a t a m e n t u l u i corectiv. î n u r m a a c e s ­
tei scrisori, c a r e a reprezentat u n m a r e şoc p e n t r u părinţi, aceş­
tia l-au c o n s u l t a t p e m e d i c u l d e familie iar acesta, la r e c o m a n ­
d a r e a u n u i psihiatru, a trimis c a z u l la m i n e .
L u â n d î n c o n s i d e r a r e acest e x e m p l u v e d e m cât d e p r e c a r ă
este c h e s t i u n e a trimiterii u n u i c o p i l b o l n a v din p u n c t d e v e ­
d e r e p s i h i a t r i c la u n s p e c i a l i s t î n a i n t e c a v r e o p a g u b ă s ă se
p r o d u c ă . A p r o a p e din î n t â m p l a r e m ă aflam într-o p o z i ţ i e din
care s ă p o t oferi ajutor chiar d e la î n c e p u t , î n a i n t e ca o atitu­
dine morală împotriva delincventei băiatului să aibă timp să
d e v i n ă o r g a n i z a t ă şi î n a i n t e c a i n t o l e r a n ţ a l a s i m p t o m s ă s e
d e z v o l t e p â n ă la g r a d u l î n c a r e s ă d e t e r m i n ă t e r a p i e d i n p a ­
nică.
î n p r i m u l r â n d a m aranjat s-o v ă d p e m a m ă ; î n c u r s u l u n u i
l u n g i n t e r v i u a m p u t u t s ă iau u r m ă t o a r e a a n a m n e z ă detalia­
tă. A c e a s t ă a n a m n e z ă s-a d o v e d i t a fi î n e s e n ţ ă c o r e c t ă , c u toa­
te c ă î n p r i v i n ţ a u n u i detaliu i m p o r t a n t a d e v ă r u l n u a ieşit la
i v e a l ă p â n ă n u a m a v u t u n interviu c u b ă i a t u l .
A m p u t u t să î n ţ e l e g că tatăl şi m a m a au a v u t c a p a c i t a t e a
să f o r m e z e şi s ă m e n ţ i n ă u n b u n c ă m i n , dar c ă tulburările da­
torate r ă z b o i u l u i au c a u z a t o d e z b i n a r e s e r i o a s ă care 1-a afec­
tat p e P h i l i p m a i m u l t d e c â t p e fratele lui. S o r a c e a m i c ă se
d e z v o l t a în m o d e v i d e n t n o r m a l şi e a a p u t u t s ă b e n e f i c i e z e
p e d e p l i n d e refacerea c ă m i n u l u i . P ă r i n ţ i e r a u î n c l i n a ţ i c ă t r e
spiritism, d a r m i - a u arătat clar c ă n u î n c e r c a u s ă i m p u n ă c o ­
piilor m o d u l l o r d e gândire. M a m e i nu-i p l ă c e a p s i h o l o g i a şi
p r e t i n d e a c ă n u ştie n i m i c d e s p r e asta, d a r a c e s t l u c r u s-a d o ­
v e d i t v a l o r o s p e n t r u m i n e î n g e s t i o n a r e a cazului, d e v r e m e c e
a m p u t u t s ă m ă b a z e z p e s e n t i m e n t e l e şi p e î n ţ e l e g e r e a ei n a ­
tivă s a u i n t u i t i v ă a firii u m a n e şi n u p e m i n i m e l e e i l e c t u r i şi
raţionamente.
Fratele a fost h r ă n i t la sân p â n ă la cinci luni şi a a v u t o per­
s o n a l i t a t e s i n c e r ă d e la început. Philip îl a d m i r a foarte tare.
N a ş t e r e a lui P h i l i p a fost foarte dificilă, m a m a şi-o a m i n ­
t e ş t e c a p e o l u n g ă l u p t ă . M e m b r a n a a m n i o t i c ă s-a r u p t c u
 144
D.W. W i n n i c o t t
zece zile înainte de naştere, ş i din p u n c t u l de v e d e r e al m a m e i
n a ş t e r e a a î n c e p u t ş i s-a î n t r e r u p t d e d o u ă o r i p â n ă c â n d b ă ­
iatul s-a n ă s c u t într-adevăr, s u b cloroform. Philip a fost h r ă n i t
la s â n ş a s e s ă p t ă m â n i , n u a e x i s t a t n i c i o p i e r d e r e i n i ţ i a l ă î n
greutate, iar trecerea la b i b e r o n s-a efectuat uşor. A fost u n b e ­
b e l u ş c a r e a r fi p u t u t fi n u m i t „ o s o s " , p â n ă la v â r s t a d e d o i
ani, c â n d r ă z b o i u l a î n c e p u t s ă i n t e r f e r e c u v i a ţ a lui. D e l a
această v â r s t ă n u a m a i a v u t p a r t e d e zile d e îngrijire acasă, şi
s-a t r a n s f o r m a t î n t r - u n c o p i l m a i d e g r a b ă liniştit, p o a t e p r e a
u ş o r d e î n g r i j i t V i a ţ a d e la creşă trebuia î m p ă r t ă ş i t ă c u c o p i i
d u r i şi străini. î n a c e s t m o m e n t n a s u l lui a d e v e n i t e x c e s i v d e
înfundat şi a d e z v o l t a t o i n c a p a c i t a t e de a-şi sufla n a s u l . Ten­
dinţa catarală a c o n t i n u a t şi n u a fost influenţată î n m o d favo­
rabil d e t o n s i l e c t o m i a d e îa ş a s e ani. M a m a are c r i z e d e a s t m
şi c r e d e c ă o c a z i o n a l b ă i a t u l a a v u t şi el uşoare crize d e astm.
M a m a a a v u t grijă d e P h i l i p , în c e a m a i m a r e p a r t e a t i m p u ­
lui, c u ajutorul u n e i d ă d a c e şi a o b s e r v a t d e t i m p u r i u diferen­
ţa dintre c e i d o i băieţi. N u n u m a i c ă Philip e r a m a i p u ţ i n să­
n ă t o s din c a u z a c a t a r u l u i său, dar, d e a s e m e n e a , şi c o o r d o n a ­
r e a lui e r a p r o a s t ă .
între d o i şi p a t r u ani, Philip şi fratele lui au fost plecaţi î m ­
p r e u n ă c u m a m a d u p ă care au revenit în c ă m i n u l originar. T o ­
tuşi, familia c a r e s e d e s t r a m a s e c â n d e l a v e a d o i a n i n u s-a re­
făcut d e c â t a t u n c i c â n d tatăl s-a retras din a r m a t ă , n u c u m u l t
înainte d e d a t a consultaţiei. Posesiunile copiilor e r a u c u n e c e ­
sitate î m p r ă ş t i a t e , n u e r a u n i c i o d a t ă d i s p o n i b i l e toate^ î n a c e ­
laşi t i m p , şi o r i c e o b i e c t e r a p r e d i s p u s la a se p i e r d e . î n c o m ­
paraţie c u fratele lui, Philip n u e r a demonstrativ. E r a totuşi în­
deajuns d e a f e c t u o s c u m a m a şi s o r a lui. M a m a îl s i m ţ e a c a fi­
i n d u n străin şi p o s e s i u n i l e p e care e l le a v e a e r a u foarte per­
s o n a l e . T o t u ş i , d i f i c u l t ă ţ i l e p r o p r i u - z i s e n u s-au m a n i f e s t a t
p â n ă la v â r s t a d e ş a s e ani. î n l e g ă t u r ă c u c e e a c e s e n u m e ş t e
a n t r e n a m e n t u l toaletei, totul a fost u ş o r ş i u d a t u l p a t u l u i n u
a fost n i c i o d a t ă o p r o b l e m ă .
C â n d P h i l i p a v e a ş a s e ani, v â r s t ă la c a r e m a m a m i - a rea­
m i n t i t c ă e l a fost t o n s i l e c t o m i z a t , s-a reîntors a c a s ă c u c e a s u l
asistentei. î n d e c u r s u l u r m ă t o r i l o r trei a n i a m a i furat u n c e a s
şi a furat şi b a n i , p e c a r e î n t o t d e a u n a îi cheltuia. A u fost fura­
te şi alte o b i e c t e şi î n t o t d e a u n a a c e s t e a s u f e r e a u s t r i c ă c i u n i .
Avea î n t o t d e a u n a b a n i i lui şi a d e z v o l t a t o p a s i u n e p e n t r u c o ­
l e c ţ i o n a r e a d e c ă r ţ i . F i i n d foarte i n t e l i g e n t şi u n b u n cititor,
c h i a r citea cărţile p e care le c u m p ă r a , dar c u m p ă r a r e a cărţilor
145
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
era c e a m a i i m p o r t a n t ă pentru el. C ă r ţ i l e e r a u î n c e a m a i m a r e
parte cărţulii d e s p r e m o l i i , ierburi şi câini, cărţi d e clasificare.
S-a o b s e r v a t c ă p l ă t e a 1 5 s . p e n t r u o c ă r ţ u l i e d e s p r e v a p o a r e ,
fără s ă p a r ă d e l o c c ă î ş i d ă s e a m a c ă e r a s c u m p ă . P e l â n g ă
aceste s i m p t o m e părinţii a u o b s e r v a t şi o s c h i m b a r e î n c a r a c ­
terul băiatului, d a r n u p u t e a u s-o d e s c r i e c u uşurinţă. Părinţii
a u fost c u a d e v ă r a t tulburaţi c â n d s-a î n t â m p l a t u r m ă t o r u l in­
cident: s t â n d î n g a z d ă , p e d r u m u l d e î n t o a r c e r e d i n v a c a n ţ ă ,
el a furat t a l o n u l d e î n m a t r i c u l a r e al m a ş i n i i c a r e a p a r ţ i n e a
proprietarilor casei. N u a î n c e r c a t să-1 a s c u n d ă , iar părinţii a u
p u s furtul p e s e a m a iubirii lui n e î n d o i e l n i c e p e n t r u d o c u m e n ­
te d e tot felul. R e t r o s p e c t i v , e i a u p u t u t o b s e r v a c ă din acest
m o m e n t Philip a î n c e p u t s ă d e v i n ă d e z o r d o n a t . M a i m u l t d e ­
cât atât, a devenit din ce în c e m a i p u ţ i n interesat d e posesiuni,
cu e x c e p ţ i a cărţilor n o i , iar î m p r e u n ă c u t o a t e a s t e a a a p ă r u t
şi o e x a g e r a r e a d o r i n ţ e i d e a d a lucruri surorii lui d e care e r a
foarte ataşat. A c e s t e a s e î n t â m p l a u î n t r e ş a s e ş i o p t ani, p â n ă
î n a n u l î n care a fost a d u s l a m i n e .
M a m a a s p u s că la n a ş t e r e a surorii lui ( c â n d e l a v e a 6 a n i ) ,
a fost î n p r i m u l m o m e n t tulburat şi g e l o s î n m o d d e s c h i s , d a r
c u r â n d a d e v e n i t a t a ş a t d e e a şi a reluat o relaţie relativ b u n ă
c u m a m a , d a r n u tot atât d e a p r o p i a t ă c a î n a i n t e d e n a ş t e r e a
surorii. î n acest m o m e n t tatăl a î n c e p u t s ă d e s c o p e r e p e n t r u
p r i m a oară că copiii lui erau interesanţi, parţial pentru că a v e a
o fiică şi î n c e a m a i m a r e p a r t e p e n t r u c ă a c u m p u t e a să l o c u ­
iască în propriul lui c ă m i n , din c e î n c e m a i m u l t . întâmplător,
m a m a mi-a s p u s c ă atât e a , c â t şi tatăl îşi d o r i s e r ă ca al d o i l e a
copil al lor să fi fost o fată. C â n d a a p ă r u t P h i l i p , le-a luat c e v a
t i m p s ă s e o b i ş n u i a s c ă c u i d e e a d e a a v e a î n c ă u n băiat. N a ş ­
terea u n e i fiice a a d u s î n c e l e din u r m ă o m a r e u ş u r a r e î n fa­
m i l i e şi fără î n d o i a l ă 1-a e l i b e r a t p e P h i l i p d e s e n t i m e n t u l v a g
că, într-un a n u m e fel, se d o r i s e c a e l s ă fi fost altfel d e c â t era.
A m o b s e v a t în m o d special c ă t o n s i l e c t o m i a , care aparent d e ­
clanşase schimbarea în personalitatea băiatului, avusese loc
c u r â n d d u p ă n a ş t e r e a surorii, şi u r m a s ă d e s c o p ă r m a i târziu
că naşterea surorii reprezentase t u l b u r a r e a m a i importantă. In
acest m o m e n t ( a c u m a v e a 8 ani) a d e v e n i t ruşinos î n raport c u
orice i-ar fi p u t u t face p e o a m e n i să r â d ă d e el. M a m a mi-a po­
v e s t i t c a e x e m p l u c ă a t u n c i c â n d a a v u t o u m f l ă t u r ă p e faţă
d i n c a u z a u n e i înţepături, d e c â t s ă rişte c a o a m e n i i s ă r â d ă d e
el, a preferat s ă s e prefacă a fi e x c e s i v d e o b o s i t şi s ă s t e a î n
pat. C a a p ă r a r e î m p o t r i v a faptului d e a s e r â d e d e el, s-a per-
 146
D.W. Winnicott
fecţionat în arta m i m ă r i i şi, astfel, a d e v e n i t c a p a b i l s ă facă oa­
m e n i i s ă r â d ă d u p ă p r o p r i a s a voinţă. D e a s e m e n e a , a a d u n a t
u n f o n d d e p o v e s t i o a r e a m u z a n t e şi astfel e v i t a şi m a i m u l t
batjocura. î n t i m p c e - m i s p u n e a acest lucru, m a m a s-a simţit
disperată p e n t r u c ă şi-a dat s e a m a în timp ce v o r b e a cât d e în­
c e ţ o ş a t ă era relaţia e i c u a c e s t b ă i a t , în v r e m e c e n u a v u s e s e
n i c i o dificultate î n a-i î n ţ e l e g e p e fratele şi p e s o r a lui. M a m a
a v e a c a p a c i t a t e a d e a fi foarte în c o n t a c t c u u n c o p i l n o r m a l ,
d a r n u şi c a p a c i t a t e a de a se p ă s t r a în c o n t a c t c u u n c o p i l c a r e
e r a bolnav, iar p e n t r u m i n e a fost i m p o r t a n t s ă - m i d a u s e a m a
d e a c e s t l u c r u , d e v r e m e c e a v e a m n e v o i e d e c o o p e r a r e a ei.
M a i târziu, i-am p r e z e n t a t lucrurile p e care b ă i a t u l a v e a n e v o ­
ie să le p r i m e a s c ă d e la e a , n u î n t e r m e n i i n e v o i l o r u n u i c a z
psihiatric, ci în t e r m e n i i n e v o i i u n u i c o p i l n o r m a l , e x p l i c â n d
c ă b ă i a t u l v a a v e a n e v o i e s ă fie lăsat s ă m e a r g ă î n a p o i şi să fie
un bebeluş în relaţia c u ea, folosind în acest fel c ă m i n u l lui n o u
format. Astfel a m evitat faptul d e a trebui s-o instruiesc în psi­
h o p a t o l o g i e , c h i a r î m p o t r i v a v o i n ţ e i ei.
S o m n u l a fost tot t i m p u l tulburat de obstrucţia nazală. Phi­
lip o b i ş n u i a s ă se t r e z e a s c ă şi să-i c e a r ă m a m e i lui să-1 ajute,
fiind p r o b a b i l c a e l s ă fi folosit, fără s ă ştie, a c e a s t ă dificulta­
te, p e n t r u a o b ţ i n e p r e z e n ţ a m a m e i sale n o a p t e a . D a c ă n u ar
fi a v u t obstrucţia nazală, m a m a ar fi fost a d u s ă l â n g ă p a t u l lui
d e c o ş m a r u r i s a u d e v r e o fobie oarecare. A a v u t o f o b i e d e a
fi rănit şi, d u p ă t o n s i l e c t o m i e , a a v u t o fobie d e doctori.
C â n d a m întrebat ce se î n t â m p l a c â n d e l d e v e n e a entuzias­
m a t , i se f ă c e a r ă u s a u p u r şi s i m p l u ţ o p ă i a , m a m a a s p u s :
„ C â n d te aştepţi s ă se e n t u z i a s m e z e , e l d e v i n e liniştit şi retras,
şi î n t r e a b ă în m o d repetat « O h , c e s ă m ă fac? C e e d e făcut?»".
M a m a a o b s e r v a t c ă era i m p o r t a n t p e n t r u el să fie s i n g u r p e n ­
tru o p e r i o a d ă d e t i m p , î n f i e c a r e zi. S e p u t e a d i s t r a şi, d e
e x e m p l u , c â n d a fost d u s î n E l v e ţ i a a î n v ă ţ a t r e p e d e s ă s c h i e ­
ze, d a r m a i m u l t printr-un efort d e voinţă, d e c â t p r i n t r - u n ta­
lent natural.
M a m a a p o v e s t i t c ă P h i l i p a v e a p e r i o a d e d e creştere a ur­
g e n ţ e i şi frecvenţei micţiunilor, p e c a r e e a le-a p u s în l e g ă t u r ă
c u obstrucţia n a z a l ă . L a ş c o a l ă b ă i a t u l e r a c o n s i d e r a t s ă n ă t o s ,
iar o b s t r u c ţ i a n a z a l ă p ă r e a s ă iasă m a i p u ţ i n î n e v i d e n ţ ă . A m
m e r s c u m a m a şi b ă i a t u l l a u n o t o - r i n o - l a r i n g o l o g c a r e n e - a
oferit sfaturi d e specialitate v a l o r o a s e , d a r c a r e a p r e s c r i s d e
a s e m e n e a şi u n sac de tratamente ale s i m p t o m u l u i , d e care b ă ­
iatul a trebuit s ă fie salvat.
O P E R E 1: De Za pediatrie la psihanaliză 147
L a şcoală Philip e r a considerat a fi inteligent, d a r leneş. D i ­
rectorul i-a făcut u n raport nefavorabil, dar, într-o scrisoare că­
tre m i n e , a s p u s c ă n i c i o d a t ă n u s-a gândit la acest b ă i a t c a fi­
i n d a n o r m a l î n v r e u n fel, p â n ă s ă î n c e a p ă f u r t i ş a g u r i l e . D i ­
r e c t o r u l e r a o b i ş n u i t c u l e n e a şi se a ş t e p t a c a p â n ă l a sfârşit
băiatul s ă se d e s c u r c e b i n e . C r e d că din acest a m ă n u n t se p o a ­
te o b s e r v a c u m o ş c o a l ă c u a d e v ă r a t b u n ă p o a t e s ă o m i t ă o b ­
s e r v a r e a u n e i b o l i psihiatrice.
L u i Philip îi p l ă c e a la ţară. Avea ogarul lui şi acest lucru s-a
d o v e d i t a fi foarte i m p o r t a n t , j u c â n d u n rol vital în t r a t a m e n ­
tul său. î n t i m p ce a v e a p r o b l e m e la şcoală, a scris o s c r i s o a r e
î n care n u exista nici o indicaţie c ă ar fi fost tulburat.
Rezumat al anamnezei
A c e a s t ă a n a m n e z ă p e care m a m a a putut să m i - o d e a a ară­
tat c ă b ă i a t u l şi-a î n c e p u t b i n e viaţa d a r că, î n c e p â n d d e la d o i
ani, a existat o t u l b u r a r e î n d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă a c o p i l u ­
lui. C a a p ă r a r e î m p o t r i v a n e s i g u r a n ţ e i m e d i u l u i înconjurător,
el a d e v e n i t retras şi relativ n e c o o r d o n a t . L a ş a s e a n i a d e b u ­
tat o d e g r a d a r e a personalităţii sale, care a fost progresivă, du­
c â n d la s i m p t o m a t o l o g i a m a j o r ă de la n o u ă ani, p e n t r u care a
fost a d u s la m i n e .
Gestionare
C u toate că n u v ă z u s e m băiatul, a m p u t u t s ă î n c e p aranja­
m e n t e l e p e n t r u g e s t i o n a r e a lui. E r a c l a r c ă n i c i n u se p u n e a
p r o b l e m a u n e i p s i h a n a l i z e , d e v r e m e c e o c ă l ă t o r i e z i l n i c ă la
L o n d r a s a u chiar u n a s ă p t ă m â n a l ă ar fi reprezentat o p i e d i c ă
în calea avantajelor p e c a r e b ă i a t u l p u t e a să le o b ţ i n ă d i n re­
facerea c ă m i n u l u i s ă u şi d e v r e m e ce chiar acest c ă m i n refăcut
ar fi fost cel c a r e a r fi trebuit s ă poarte principala sarcină în te­
rapie.
I - a m s p u s m a m e i c ă a c e s t b ă i a t v a a v e a n e v o i e d e ajutorul
ei atâta t i m p cât e r a clar că-i lipsise c e v a l a vârsta d e d o i ani
şi c ă v a trebui c a el s ă se î n t o a r c ă a c o l o şi să c a u t e a c e l c e v a .
M a m a a înţeles r e p e d e şi a s p u s : „Ei b i n e , d a c ă trebuie s ă de­
v i n ă u n b e b e l u ş , să-1 l ă s ă m s ă devină, şi atâta t i m p cât o s ă m ă
ajutaţi să î n ţ e l e g c e se î n t â m p l ă , o să m ă d e s c u r c . " A d e m o n ­
strat că a c e s t e a n u a u fost n i ş t e v o r b e g o a l e şi, î n c e l e d i n
u r m ă , e a a fost c e a c a r e 1-a ajutat pe c o p i l să iasă c u b i n e din
 149
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
148 D.W. W i n n i c o t t

( 3 ) A p o i a f ă c u t d i n n o u o m â z g ă l e a l ă (fig. 2 ) şi e u a m
b o a l a psihică. C a s a lui a constituit spitalul d e b o l i p s i h i c e d e
t r a n s f o r m a t - o r a p i d î n t r - o faţă p e c a r e e l a n u m i t - o „ p e ş t e " .
care a v e a n e v o i e acest băiat, u n azil î n a d e v ă r a t u l sens al c u ­
A c e s t a a fost u n n o u i n d i c i u c ă e r a p r e o c u p a t c u realitatea lui
vântului.
p e r s o n a l ă s a u internă, şi n u n e a p ă r a t interesat să fie obiectiv.
In t e r m e n i tehnici, b ă i a t u l a regresat. A dat î n a p o i p e linia
( 4 ) M â z g ă l e a l ă m e a (fig. 3 ) . A fost u i m i t o r s ă fiu m a r t o r la
dezvoltării sale e m o ţ i o n a l e într-un m o d p e care o să-1 descriu
felul î n c a r e el a v ă z u t i m e d i a t î n a c e s t d e s e n o m a m ă
i m e d i a t , şi a p o i a î n a i n t a t din n o u . P u n c t u l cel m a i î n d e p ă r t a t
leu-de-mare cu un pui leu-de-mare. Evenimentele ulterioare
al regresiei sale a fost cel în care a apărut enurezisul care repre­
au d e m o n s t r a t c ă e r a justificabil să s e î n ţ e l e a g ă d i n a c e s t d e ­
z i n t ă l e g ă t u r a între a c e s t c a z şi p r i n c i p a l a t e m ă a c o n f e r i n ţ e i
s e n c ă b ă i a t u l a v e a o p u t e r n i c ă identificare m a t e r n ă şi că rela­
mele.
ţia m a m ă - c o p i l a v e a o i m p o r t a n ţ ă specială p e n t r u el. M a i m u l t
U r m ă t o a r e a m e a s a r c i n ă e r a să v ă d băiatul. A v e a m n e v o i e d e c â t atât, acest t a b l o u are o f r u m u s e ţ e a lui, n u n e a p ă r a t d a ­
d e acest i n t e r v i u c a s ă ştiu u n d e m ă situez î n g e s t i o n a r e a c a ­ t o r a t ă d e s e n u l u i , ci d a t o r a t ă m o d u l u i î n c a r e a fost folosit.
z u l u i p e n t r u u r m ă t o a r e l e c â t e v a luni (în c e a m a i m a r e p a r t e
p r i n t e l e f o n ) şi, d e a s e m e n e a , p e n t r u c ă b ă i a t u l e r a p r e g ă t i t Fig. 2
Fig.l
p e n t r u î n ţ e l e g e r e a p e care a c ă p ă t a t - o în a c e a s t ă o r ă şi j u m ă ­ Mâzgăleală mea. Modificările lui.
Mâzgăleală lui. Modificările mele.
tate şi c a r e , d e ş i n u a fost p s i h a n a l i z ă , a fost o a p l i c a r e a c u ­ Comentariile lui - Un peşte
Comentariile lui - Anglia
n o ş t i n ţ e l o r c â ş t i g a t e d e m i n e în m u n c a m e a psihanalitică.

Primul interviu cu Philip

N u a existat n i c i o dificultate iniţială. B ă i a t u l e r a u n flăcău

atractiv şi inteligent, m a i d e g r a b ă retras, fără să d e a v r e o d o ­
v a d ă că ar face o b s e r v a ţ i i o b i e c t i v e d e s p r e m i n e . E r a e v i d e n t
p r e o c u p a t d e p r o p r i i l e p r o b l e m e şi o a r e c u m p i e r d u t î n g â n ­
d u r i . S o r a lui a v e n i t c u e l , iar e l s-a c o m p o r t a t î n t r - u n m o d
n a t u r a l c u e a şi a l ă s a t - o c u u ş u r i n ţ ă î m p r e u n ă c u m a m a ,
atunci c â n d a intrat î m p r e u n ă c u m i n e în c a m e r a de j o a c ă . A m
a d o p t a t o t e h n i c ă c a r e s e p o t r i v e ş t e a c e s t o r c a z u r i , u n fel d e
test proiectiv î n c a r e î m i j o c şi e u rolul. Figurile 1 - 8 reprezin­
tă o m o s t r ă din d e s e n e . E s t e u n j o c în care întâi fac e u o m â z -
g ă l e a l ă şi el îl t r a n s f o r m ă î n c e v a , a p o i face el o m â z g ă l e a l ă şi
e u o transform î n c e v a . Fig. 3
Mâzgăleală mea. Modificările lui. Comentariile
(1) M â z g ă l e a l ă m e a (fig. 1). E l a întors-o invers şi a numit-o lui - Un leu de mare cu un pui
r a p i d „o h a r t ă a A n g l i e i " , a d ă u g â n d o linie n e c e s a r ă în regiu­
n e a Cornwall. V ă z â n d asta, m i - a m dat imediat s e a m a că se afla
într-o stare înalt i m a g i n a t i v ă şi că o să obţin rezultate care v o r
fi foarte p e r s o n a l e , d e v r e m e ce a c e a s t ă m â z g ă l e a l ă ar fi p u t u t
fi t r a n s f o r m a t ă a p r o a p e î n o r i c e .
(2) M â z g ă l e a l ă lui, şi a m întârziat să o transform e u î n s u m i
î n c e v a , astfel d â n d u - i o ş a n s ă să-şi manifeste din n o u c a p a c i ­
tatea i m a g i n a t i v ă . I m e d i a t a s p u s că era o frânghie îndreptân-
d u - s e în sus în aer, d e s e n â n d aerul prin linii subţiri care s e in­
t e r s e c t a u c u liniile g r o a s e ale frânghiei.
 151
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
D.W. W i n n i c o t t

( 5 ) M â z g ă l e a l a lui. înainte să pot să v ă d c e v a în ea, a trans­

f o r m a t - o î n n i ş t e b ă r b a ţ i legaţi î m p r e u n ă c u frânghii c a r e se
c ă ţ ă r a u p e m u n t e . A s t a aparţinea experienţelor lui recente din
Elveţia.
(6) D i n n o u m â z g ă l e a l a lui, p e care a interpretat-o c a fiind
u n m i c vârtej c u v a l u r i şi apă. P e n t r u el acest l u c r u era foarte
clar, d e ş i n u şi p e n t r u m i n e .
(7) D i n n o u m â z g ă l e a l a lui, pe care a t r a n s f o r m a t - o într-o
c i z m ă în apă, din n o u c e v a absoîut p e r s o n a l p e n t r u el. î m i dă­
d u s e m deja s e a m a c ă el se afla î n c e e a ce s-ar fi p u t u t n u m i o
stare d e s o m n a m b u l i s m , şi acest lucru m - a pregătit p e n t r u tră­
săturile p s i h o t i c e d e care u r m a să aflu p u ţ i n m a i târziu.
( 8 ) M â z g ă l e a l a m e a (fig. 4 ) . Imediat a transformat-o în c e e a
ce el a n u m i t „marionetă cu lacrimi în haine". A c u m el era
foarte v i u într-un sens creativ şi a spus: „ E x i s t ă l a c r i m i în h a i ­
n e l e lui p e n t r u c ă a făcut c e v a c u u n c r o c o d i l , c e v a îngrozitor,
p r o b a b i l e n e r v â n d crocodilul, iar d a c ă e n e r v e z i crocodilii eşti
î n p e r i c o l s ă fii m â n c a t . "
( 9 ) A c u m v o r b e a despre material oniric şi m ă aflam d e c i în
p o s t u r a d e a-i i n v e s t i g a visele. A m vorbit d e s p r e lucrurile în­
s p ă i m â n t ă t o a r e c a r e p o t a p ă r e a în g â n d u r i l e lui, la c a r e el a
d e s e n a t fig. 5 pe care a numit-o „un vrăjitor". D e s p r e asta exis­
ta o p o v e s t e lungă. Vrăjitorul a apărut la şcoală la m i e z u l n o p ­
ţii. Aparent, în timpul nopţii el îl aştepta mult p e vrăjitor. A c e s t v o r b i " . L-am î n t r e b a t d a c ă fusese v r e o d a t ă trist şi a c o m u n i ­
vrăjitor a v e a putere absolută şi putere m a g i c ă . P u t e a să te b a g e cat c u m i n e din a d â n c u r i l e fiinţei lui c â n d m i - a s p u s c ă ştie c u
s u b p ă m â n t şi p u t e a s ă te t r a n s f o r m e în d i v e r s e chestii. A c e s t siguranţă ce î n s e a m n ă tristeţea. A v e a şi u n n u m e p e n t r u ea. O
v r ă j i t o r s-a d o v e d i t a fi u n i n d i c i u i m p o r t a n t î n î n ţ e l e g e r e a n u m e a „vremuri sinistre". A spus c ă c e a m a i rea tristeţe s-a în­
c o m p u l s i e i la a fura. t â m p l a t c u m u l t t i m p î n u r m ă , iar a p o i m i - a p o v e s t i t d e s p r e
A c u m e r a d i s p u s s ă - m i p o v e s t e a s c ă visele. M e r g e a în m a ­ p r i m a lui separare d e m a m ă . L a î n c e p u t n u a m fost s i g u r care
şină c u m a m a lui. M a ş i n a m e r g e a la vale. In vale exista u n şanţ e r a v â r s t a lui î n m o m e n t u l e x p e r i e n ţ e i . M i - a povestit: „ M a m a
şi m a ş i n a m e r g e a p r e a r e p e d e c a să p o a t ă s ă o p r e a s c ă . î n m o ­ a plecat u n d e v a . E u şi c u fratele m e u a trebuit s ă s t ă m singuri.
m e n t u l critic s-a î n t â m p l a t c e v a m a g i c , o m a g i e b u n ă , şi m a ­ A m fost să s t ă m c u m ă t u ş a şi u n c h i u l n o s t r u . L u c r u l î n g r o z i ­
şina a trecut p e s t e şanţ fără să c a d ă în el. tor c a r e s-a î n t â m p l a t a c o l o a fost c ă m i - a m v ă z u t m a m a gă­
A m p u s î n c u v i n t e c e e a c e i m p l i c a u a c e s t e l u c r u r i şi m o ­ t i n d î n r o c h i a ei a l b a s t r ă şi a m fugit î n s p r e e a , d a r c â n d a m
d u l în c a r e m i le-a s p u s . A m s p u s că el e r a î n s p ă i m â n t a t p e n ­ ajuns la e a , s-a t r a n s f o r m a t b r u s c şi a m v ă z u t c ă e r a m ă t u ş a
tru c ă în vis trebuise să folosească m a g i a b u n ă , iar asta î n s e m ­ m e a într-o r o c h i e d e altă c u l o a r e . "
n a c ă el trebuia să c r e a d ă în m a g i e şi, d a c ă exista m a g i e b u n ă , î m i s p u n e a că îşi h a l u c i n a d e s m a m a , f o l o s i n d m a g i a , d a r
a t u n c i e x i s t a şi m a g i e rea. Lucrurile îngrozitoare e r a u i n c a p a ­ suferind î n m o d c o n s t a n t d e ş o c u l deziluziei. I-am vorbit d e ­
citatea lui de-a face faţă realităţii şi n e c e s i t a t e a lui d e a folosi spre cât d e î n g r o z i t o r e s t e s ă d e s c o p e r i c ă l u c r u r i l e c a r e c r e ­
magia. d e a i c ă s u n t reale, n u e r a u reale. A p o i el a d e s e n a t u n m i r a j
M i - a m a i s p u s u n vis. Şi-a lovit directorul î n s t o m a c , „dar ( 1 0 ) şi a luat o p a u z ă d e la s u b i e c t u l h a l u c i n a ţ i i l o r d â n d u - m i
directorul este drăguţ", a spus el, „este un om cu care poţi explicaţia ştiinţifică a mirajului. U n c h i u l lui îi p o v e s t i s e totul
 OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 153
152 D.W. W i n n i c o t t
ş i s e m să-i ofer p u ţ i n ă î n ţ e l e g e r e , d e c a r e a v e a foarte m a r e n e ­
despre asta. „Vezi c o p a c i drăguţi şi albaştri şi d e fapt a c o l o n u
voie.
există nici u n c o p a c . "
A c u m a m p u t u t s ă n e r e î n t o a r c e m la vrăjitor c a r e s-a d o ­
M i - a m a i s p u s şi că e r a foarte ataşat d e lucruri f r u m o a s e .
vedit c ă a v e a p a r d e s i u l d e s o l d a t al u n c h i u l u i lui, c e l c a r e îi
„Fratele m e u , el n u se g â n d e ş t e d e c â t la v a p o a r e şi la n a v i g a ­
d o m i n a s e viaţa, salvându-1 astfel de golul depresiei. A c u m
ţie, şi asta e c e v a foarte diferit. E u iubesc frumuseţea şi a n i m a ­
mi-a p o v e s t i t c ă vrăjitorul a v e a o v o c e c a r e e r a e x a c t c a c e a a
lele şi î m i plaCe să d e s e n e z . " I-am arătat c ă f r u m u s e ţ e a m i r a ­
unchiului. A c e a s t ă v o c e c o n t i n u a să-1 d o m i n e la ş c o a l ă . V o c e a
jului a v e a l e g ă t u r ă c u s e n t i m e n t e l e lui p e n t r u m a m a lui, fapt
i-a s p u s s ă fure ş i a fost silit s ă fure. D a c ă ezita, v o c e a s p u n e a :
p e care l-am d e d u s d i n c u l o a r e a a l b a s t r ă a m i r a j u l u i şi a ro­
chiei m a m e i . „ N u fi l a ş , a m i n t e ş t e - ţ i c e n u m e porţi. î n f a m i l i a n o a s t r ă n u
există nici u n l a ş . " A p o i m i - a p o v e s t i t d e s p r e p r i n c i p a l u l epi­
Din acest m o m e n t notiţele m e l e s u n t m a i p u ţ i n clare pen­
s o d p e n t r u c a r e fusese e x m a t r i c u l a t . U n b ă i a t îi s p u s e s e : „Ei
tru c ă situaţia d e v e n i s e foarte t e n s i o n a t ă şi b ă i a t u l e r a a c u m
b i n e , c e ai făcut tu n u e m a r e l u c r u , o r i c i n e p o a t e să fure b a n i
serios şi p r o f u n d gânditor. M i - a p o v e s t i t î n t r - u n m o d foarte
şi chestii de-astea. N u e c a şi c u m ai fi furat m e d i c a m e n t e otră­
spontan despre depresia lui, s a u despre c e e a ce el n u m e a „vre­
vitoare din d u l a p u l m e n a j e r e i . " D u p ă asta, v o c e a vrăjitorului
m u r i sinistre". A c u m s-a d o v e d i t c ă cele m a i rele v r e m u r i si­
nistre se p e t r e c u s e r ă c â n d el a v e a a p r o a p e ş a s e ani, d e u n d e i-a s p u s c ă trebuie să ia m e d i c a m e n t e l e otrăvitoare din dulapul
a m putut observa importanţa naşterii surorii. Prin plecarea menajerei, c e e a c e a şi făcut c u u n talent desăvârşit. A fost e x ­
m a m e i lui v r u s e s e s ă s p u n ă c ă e a se d u s e s e la o m a t e r n i t a t e m a t r i c u l a t atunci c â n d s-a d e s c o p e r i t că era î n p o s e s i a m e d i ­
p e n t r u a naşte. A t u n c i s-a î n t â m p l a t c a el şi fratele lui să stea camentelor periculoase, dar pentru el asta n u a reprezentat
c u m ă t u ş a şi u n c h i u l şi, deşi fratele a p u t u t s ă se d e s c u r c e c u nici o r u ş i n e , d e v r e m e c e a s c u l t a s e d e v o c e şi n u fusese laş.
uşurinţă, tot c e a p u t u t Philip s ă facă a fost să p ă s t r e z e neîn­ M a i m u l t d e c â t atât, aş p u t e a a d ă u g a că prin furt el se î n d r e p ­
trerupt firul experienţei. N u n u m a i că h a l u c i n a , dar a v e a n e ­ ta înspre a-şi găsi m a m a pe care o pierduse, d a r acesta este u n
v o i e să i s e s p u n ă e x a c t c e s ă facă, iar u n c h i u l lui, d â n d u - ş i alt s u b i e c t care n u p o a t e fi u r m ă r i t aici.
s e a m a d e a c e s t l u c r u , a a d o p t a t d e l i b e r a t o a t i t u d i n e d e ser- A m încercat s ă ofer o r e p r o d u c e r e fidelă a interviului, d a r
g e n t - m a j o r şi, p r i n d o m i n a r e a vieţii b ă i a t u l u i , a c o n t r a c a r a t n u p o t s p e r a să t r a n s m i t s e n t i m e n t u l c ă c e v a care e r a foarte
g o l u l care rezultase în u r m a pierderii m a m e i . A m a i existat un real p e n t r u n o i a m â n d o i se î n t â m p l a s e a c o l o .
l u c r u care 1-a făcut s ă m e a r g ă înainte, iar a c e l a a fost c ă frate­ E r a m o a r e c u m obosit şi gata să termin, d a r el s-a a ş e z a t j o s
le lui, care e r a d e m a r e ajutor, i-a s p u s în m o d c o n s t a n t : „ O s ă p e n t r u a d e s e n a u n u l t i m t a b l o u (fig. 6 ) .
se termine, o s ă se t e r m i n e . "
Fig. 6
Băiatul a avut a c u m pentru p r i m a dată posibilitatea s ă vor­ Desenul nr. 11. „Tatăl lui într-o barcă. Deasupra bărcii este un vultur şi vul­
b e a s c ă despre dificultatea lui reală de atunci, care era aceea de turul duce un pui de iepure."
a s e p u t e a î m p ă c a c u c a p a c i t a t e a m a m e i d e a a v e a copii, c a ­
pacitate care 1-a făcut gelos p e e a într-un m o d acut. Tabloul c u
m a m a şi p u i u l l e u - d e - m a r e a arătat cât d e m u l t i d e a l i z a s e el
relaţia m a m ă - c o p i l . F a p t u l că b e b e l u ş u l s-a d o v e d i t a fi fetiţă
a reprezentat o u ş u r a r e p e n t r u el.
A spus: „ î m i p e t r e c e a m tot t i m p u l g â n d i n d u - m ă cât d e re­
p e d e se v a termina totul, altfel m i se făcea rău." O d a t ă , la şcoa-
îă, i se făcuse d o r d e c a s ă , c e e a c e era u n alt fel d e v r e m u r i si­
nistre s a u d e depresie, şi s-a d u s la director. A spus: „Directo­
rul a încercat totul, d a r n u m - a p u t u t ajuta." A p o i 1-a c o m p a ­
rat pe director c u m i n e şi a s p u s foarte d e s c h i s că, în t i m p ce
directorul reuşise să s p u n ă d o a r „hai î n v e s e l e ş t e - t e " , eu reu-
 OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 155
154 D.W. W i n n i c o t t

şi m a g i c e a copilului, ci o p e r s o a n ă care îl a s c u l t a v o r b i n d , şi
(11) D u p ă ce a d e s e n a t î n tăcere a s p u s c ă a c e s t a e r a tatăl
care a u z e a f a n t a s m e l e lui.
lui într-o barcă. D e a s u p r a bărcii este u n vultur şi vulturul duce
încă două desene:
un p u i d e iepure.
U n u l îl arată pe vrăjitor m e r g â n d p e c o r i d o a r e l e şcolii.
în acest cadru era clar că Philip desena n u n u m a i ca să
D u p ă c e 1-a d e s e n a t m i - a povestit din n o u d e s p r e h a l u c i n a r e a
„ p e c e t l u i a s c ă " i n t e r v i u l , ci şi c a s ă r a p o r t e z e u n p r o g r e s . A m
m a m e i care s-a t r a n s f o r m a t î n m ă t u ş ă a t u n c i c â n d e l a î n c e r ­
î n c e p u t s ă p u n a c e s t e lucruri în c u v i n t e . A m s p u s c ă v u l t u r u l
cat s ă testeze c e e a c e v e d e a . D e a s e m e n e a e x i s t a aici u n l u c r u
care a furat p u i u l d e iepure reprezenta propria lui dorinţă sau
i m p o r t a n t d e s p r e felul î n care l u m â n a r e a vrăjitorului ţ i n e a d e
p r o p r i u l lui v i s d i n m o m e n t u l t u l b u r ă r i i m a x i m e , d e a fura
erecţia genitală, d e ideile d e felaţie şi d e ideile d e p ă r a r z â n d .
s u r i o a r a d e la m a m ă . î n a i n t e d e toate, a fost g e l o s p e m a m ă
p e n t r u c ă a p u t u t s ă a i b ă u n c o p i l al tatălui şi, în acelaşi timp, A trebuit s ă p o t a c c e p t a a c e s t e lucruri î m p r e u n ă c u m a g i a şi
a fost g e l o s şi p e b e b e l u ş , d e v r e m e ce la r â n d u l lui e l î n s u ş i c u o r i c e a l t c e v a ar m a i fi p u t u t apărea, altfel m - a ş fi i m p u s în­
a v e a o n e v o i e a c u t ă s ă fie b e b e l u ş şi s ă a i b ă o a d o u a ş a n s ă tr-un m o d b r u t a l şi intruziv, la fel d e m u l t p r i n o r i c e d e m o n ­
d e a-şi folosi m a m a într-o stare de d e p e n d e n ţ ă . ( B i n e î n ţ e l e s , straţie d e m o r a l i t a t e e x a g e r a t ă s a u d e orbire c a şi printr-o in­
a m folosit u n limbaj p o t r i v i t c a p a c i t ă ţ i i lui d e î n ţ e l e g e r e . ) El t r o d u c e r e a c t i v ă a p r o p r i i l o r m e l e idei. D a r a c e a s t a n u u r m a
a p r e l u a t t e m a şi a s p u s : „ Ş i uite, tata n u are n i c i o grijă". Vă să fie o a n a l i z ă şi a trebuit s ă evit s ă furnizez î n ţ e l e g e r e î n le­
a m i n t i ţ i că a c e s t tată fusese î n străinătate. F a p t u l c ă tatăl lui g ă t u r ă c u i n c o n ş t i e n t u l refulat.
fusese p l e c a t , l u p t â n d p e n t r u ţara lui, e s t e a c u m f o a r t e i m ­
Fig. 7 Fig. 8
p o r t a n t p e n t r u e l şi p o a t e să se l a u d e c u a c e s t l u c r u la ş c o a ­ O imagine „amuzantă"
Casa vrăjitorului
lă. Totuşi, î n p r i v i n ţ a n e v o i l o r c o p i l ă r i e i lui, tatăl n e g l i j a n e ­ vrăjitorului
v o i a u r g e n t ă a fiului lui d e u n tată p r e z e n t c u a d e v ă r a t , prie­
t e n o s , p u t e r n i c , î n ţ e l e g ă t o r şi care să-şi a s u m e r e s p o n s a b i l i ­
tăţile. D a c ă n u ar fi fost u n c h i u l şi fratele lui, el s-ar fi scufun­
d a t atunci c â n d relaţia c u m a m a lui a fost î n t r e r u p t ă d e s e p a ­
raţie şi d e p r i m a g e l o z i e la a d r e s a ei. A c u m b ă i a t u l e r a gata
să p l e c e .

Al doilea interviu

L-am văzut din n o u în m a i puţin de o s ă p t ă m â n ă şi n u este

n e v o i e s ă ofer o relatare detaliată. I-am v ă z u t totuşi d e s e n u l
(fig. 7) prin care a n u n ţ a c ă , d e la u l t i m a şedinţă, vrăjitorul şi
v o c e a lui a u d i s p ă r u t . î n a c e s t d e s e n al c a s e i vrăjitorului, e u
m ă aflu în c a s a vrăjitorului c u o p u ş c ă , şi vrăjitorul se retrage.
F u m u l arăta c ă soţia vrăjitorului se află în b u c ă t ă r i e , gătind.
E u intru şi iau m a g i a d e la ea. Vă amintiţi n e v o i a lui să-şi gă­
sească m a m a g ă t i n d - alternativa era vrăjitoarea c u c e a u n u l şi
vrăjile m a g i c e ale femeii din copilăria timpurie, la care este te­
ribil s ă te g â n d e ş t i r e t r o s p e c t i v din c a u z a d e p e n d e n ţ e i a b s o ­
lute a b e b e l u ş u l u i . Toate a c e s t e a deja a v e a u o a n u m i t ă a r o m ă
d e f a n t a s m a r e , d e o p e r a r e la u n n i v e l m a i p u ţ i n p r o f u n d şi,
într-adevăr, l i p s e a t e n s i u n e a p r e z e n t ă în a t m o s f e r a p r i m u l u i
interviu. N u m ă m a i aflam în c e r c u l intern al l u m i i p e r s o n a l e
 156 D.W. W i n n i c o t t
U l t i m u l d e s e n d i n c e a d e - a d o u a serie (fig. 8 ) î l a r a t ă d i n
n o u p e vrăjitor. D e a c e a s t ă dată se r â d e p e s e a m a lui. E s t e u n
d e s e n „ a m u z a n t " . Vă amintiţi c ă făcea p a r t e din b o a l a copilu­
lui c a el s ă s e a ş t e p t e s ă s e r â d ă p e s e a m a lui. A c u m , o b i e c t u l
b a t j o c u r e i f u s e s e f ă c u t s ă i a s ă d i n c a s ă (el î n s u ş i ) şi î n l o c u l
vrăjitorului se afla ideea lui înalt subiectivă despre m i n e . E r a m
p u r şi s i m p l u o p e r s o a n ă care se a d a p t e a z ă şi înţelege, şi care
verbalizează materialul jocului. Prin verbalizare v o r b e a m unui
sine conştient şi r e c u n o ş t e a m LOCUL DE ÎNCEPUT î n toată per­
s o n a l i t a t e a lui, p u n c t u l central al FIINŢEI lui, fără d e care n u
e x i s t ă n i c i u n EL.
F i g u r i l e 1 - 8 a u fost s e l e c t a t e d i n 1 4 d e s e n e .
Al treilea interviu
A c e s t a a î n c e p u t c u u n d e s e n î n c a r e d u ş m a n u l lui s c a p ă
un cuţit p e o g a r u l lui. D u ş m a n u l este fiul u n c h i u l u i care a j u ­
cat u n rol foarte i m p o r t a n t în viaţa sa î n t i m p u l depresiei şi a
c ă r u i v o c e şi t u n i c ă m i l i t a r ă a u furnizat detaliile p e n t r u vrăji­
torul p e care 1-a folosit p e n t r u a c o n t r a c a r a „ v r e m u r i l e lui si­
nistre". A c e s t v ă r era urât din c a u z a puternicei iubiri a lui Phi­
lip p e n t r u tatăl a c e s t u i a .
A l treilea i n t e r v i u s-a t r a n s f o r m a t într-o o r ă d e j o a c ă o b i ş ­
n u i t ă şi e u d o a r a m stat şi l-am privit p e Philip c o n s t r u i n d u n
plan c o m p l e x c u şinele din setul m e u de trenuleţe. Ulterior, de
c â t e ori a m a i v e n i t la m i n e , e l d o a r s-a j u c a t c u trenuleţul, iar
e u n u a m m a i făcut p s i h o t e r a p i e . î n t r - a d e v ă r , n u t r e b u i a s ă
m a i fac asta, în m ă s u r a în care n u p u t e a m să las t r a t a m e n t u l
să se d e z v o l t e într-un t r a t a m e n t psihanalitic c u şedinţele zil­
n i c e d e încredere, aranjat s ă d u r e z e pentru o p e r i o a d ă d e unul,
doi s a u trei ani. A c e s t l u c r u n u a fost n i c i o d a t ă luat în consi­
deraţie în c a z u l lui P h i l i p .
Boala acasă
A c u m ajung la b o a l a p e care băiatul a trebuit s-o aibă, şi în
t i m p u l c ă r e i a p ă r i n ţ i i i-au f u r n i z a t azil. P o a t e fi d e s c r i s ă p e
scurt. A c e s t c o p i l a v e a n e v o i e d e ajutorul m e u p e r s o n a l , d a r
e x i s t ă m u l t e c a z u r i î n c a r e ş e d i n ţ e l e p s i h o t e r a p e u t i c e p o t fi
o m i s e , iar î n t r e a g a terapie p o a t e fi d u s ă la î n d e p l i n i r e de c ă ­
tre c e i d e acasă. S i n g u r a p i e r d e r e este c ă r e s p e c t i v u l c o p i l n u
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 157
o b ţ i n e nici u n insight şi a s t a n u e s t e î n n i c i u n fel î n t o t d e a u n a
o pierdere serioasă.
Philip a fost acceptat a c a s ă c a u n c a z s p e c i a l , u n c o p i l b o l ­
n a v care avea n e v o i e să i se p e r m i t ă să d e v i n ă şi m a i bolnav.
Prin asta v r e a u să s p u n că p â n ă a c u m existase o b o a l ă contro­
lată căreia u r m a să i se p e r m i t ă a c u m să se d e z v o l t e p e deplin.
El u r m a să p r i m e a s c ă c e e a ce e s t e d r e p t u l oricărui b e b e l u ş la
început, o perioadă în care este natural ca mediul înconjură­
tor să se a d a p t e z e în m o d activ la n e v o i l e lui.
S i t u a ţ i a a r ă t a aşa: P h i l i p a d e v e n i t treptat retras şi d e p e n ­
dent. O a m e n i i spuneau că trăia într-o l u m e de poveste.
M a m a lui d e s c r i a c u m d i m i n e a ţ a el n u atât s e t r e z e a c â t m a i
d e g r a b ă t r e c e a d e la a fi î n p a t la a fi j o s d i n pat, şi a s t a d o a r
p e n t r u c ă c i n e v a î l î m b r ă c a . A c e s t a e s t e u n fel p r o f a n d e a
s p u n e c ă b ă i a t u l s e afla într-o stare s o m n a m b u l i c ă . D e c â t e ­
va o r i m a m a a î n c e r c a t să-1 î n c u r a j e z e s ă s e t r e z e a s c ă , d a r el
a j u n g e a r e p e d e la l a c r i m i d e s u p ă r a r e , şi e a a a b a n d o n a t ori­
ce î n c u r a j a r e . î n t i m p u l m e s e l o r îşi a d u n a t a c â m u r i l e î n j u ­
r u l lui ş i m â n c a singur, d e ş i e r a î m p r e u n ă c u f a m i l i a . P ă r e a
n e c i v i l i z a t , l u â n d î n g h i ţ i t u r i m a r i d e p â i n e şi m â n c â n d întâi
g e m u l . O b i ş n u i a să m ă n â n c e tot c e era p e m a s ă d e s t u l d e m e ­
c a n i c , fără să p a r ă n i c i c ă v r e a m â n c a r e şi n i c i c ă v a a j u n g e
la u n s t a d i u în c a r e s ă se s a t u r e . Tot t i m p u l m e s e i e r a p r e o ­
cupat.
S-a deteriorat constant, d e v e n i n d din c e în ce m a i puţin ca­
p a b i l s ă trăiască în c o r p u l lui s a u interesat d e felul în care ară­
ta, d a r a r ă m a s în c o n t a c t c u plăcerile c o r p o r a l e p r i n aceea că
îşi p r i v e a ogarul ore î n şir.
M e r s u l s ă u a d e v e n i t n e c o o r d o n a t şi s p r e p u n c t u l c u l m i ­
n a n t al regresiei a v a n s a printr-o t e h n i c ă d e săritură-ţopăială,
fluturându-şi braţele ca p a l e t e l e u n e i m o r i d e v â n t sau prin­
tr-o serie d e clătinări, ca şi c u m ar fi fost p r o p u l s a t d e vreo in­
s t a n ţ ă c r u d ă c a r e trăia î n ă u n t r u l s i n e l u i lui, d a r c u s i g u r a n ţ ă
n u p r i n m e r s . î n t i m p ce a v a n s a în acest fel s c o t e a nişte z g o ­
m o t e p e care fratele lui le n u m e a „ z g o m o t e d e elefant". N u s-a
făcut n i c i o d a t ă nici o o b s e r v a ţ i e d e s p r e n u m e r o a s e l e lui ciu­
d ă ţ e n i i , e x c e n t r i c i t ă ţ i şi m o d e l e d e c o m p o r t a m e n t bizar. E r a
ca şi c u m ar fi primit toată s m â n t â n ă d e la v a c ă şi, în m o d u l
figurat, chiar p r i m e a î n t r e a g a s m â n t â n ă a c ă m i n u l u i lui.
C â t e o d a t ă î ş i r e v e n e a d i n a c e a s t ă stare p e n t r u o o r ă s a u
două, ca de e x e m p l u c â n d părinţii d ă d e a u o petrecere, iar apoi
r e v e n e a rapid la ea.
 158 OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 1 59
D.W. W i n n i c o t t

O d a t ă s-a d u s la d i s c o t e c a l o c a l ă şi a c o l o a ieşit la i v e a l ă Recapitulare

a t i t u d i n e a lui d u b i o a s ă faţă d e fete. A d a n s a t p u ţ i n , d a r n u ­
m a i c u o c r e a t u r ă foarte c i u d a t ă şi g r a s ă c u n o s c u t ă c a „ g a l i o - C h i a r î n ţ e l e g p u n c t u l d e v e d e r e al p e d i a t r u l u i c a r e , nefi-
nul", despre care tot orăşelul presupunea că este retardată ind interesat în m o d specific d e p s i h o l o g i e , trebuie să ignore
mintal. O piesă radiofonică de groază a devenit o obsesie în înţelesul s i m p t o m e l o r şi trebuie să î n c e r c e să le v i n d e c e . D a r
a c e a s t ă p e r i o a d ă , şi v i a ţ a lui se î n v â r t e a între a s t a şi privitul îi rog pe aceşti doctori să d e a credit punctului de vedere al psi­
câinelui. h o l o g u l u i , aşa c u m şi p s i h o l o g u l d ă credit c u n o ş t i n ţ e l o r spe­
A p o i a fost atins p u n c t u l c u l m i n a n t . E r a tot t i m p u l obosit, ciale ale pediatrului despre fiziologia infantilă, b i o c h i m i a pier­
îi era din ce în ce m a i dificil şi să se d e a j o s din pat. P e n t r u pri­ derilor d e fluide, g r u p e l e s a n g u i n e şi d i a g n o s t i c u l p r e c o c e al
m a dată d e c â n d era b e b e l u ş a î n c e p u t să facă în pat. î n sfâr­ t u m o r i l o r c e r e b r a l e . C e l e d o u ă discipline ar trebui să p r o d u ­
şit, a m a j u n s l a s i m p t o m u l c a r e m - a f ă c u t s ă a l e g a c e s t c a z c ă tipuri diferite d e p e d i a t r i , fiecare a v â n d u n respect s ă n ă t o s
p e n t r u a-1 descrie. M a m a îl trezea între 3:00 şi 4 : 0 0 a.m. î n fie­ p e n t r u celălalt.
care n o a p t e , dar, d e obicei, el era deja ud. îi s p u n e a : „Visez în­ D a c ă în acest c a z ar fi fost c o n s u l t a t u n p e d i a t r u pe b a z a
tr-un m o d atât d e v i u c ă a m ajuns la oliţă." D e a s e m e n e a , î n faptului c ă b ă i a t u l făcea î n pat, oare c u m i s-ar fi p ă r u t lucru­
acel m o m e n t era d e p e n d e n t de apă, b â n d în exces. D e s p r e rile acestuia, d a c ă el ar fi luat c u n o ş t i n ţ ă de c a z î n m o m e n t u l
acest lucru spunea: „Este aşa d e a m u z a n t , este delicioasă, este m a x i m e i regresii a c o p i l u l u i ? C e l m a i s i m p l u d e s p u s ar fi c ă
b u n ă de băut." m a m a n u ar fi ştiut ce se petrece şi c ă nici copilul n u ar fi ştiut,
Toate a c e s t e a a u d u r a t a p r o x i m a t i v trei luni. î n c a z u l lui Philip a existat u n c a d r u e x c e p ţ i o n a l d e favorabil
într-o d i m i n e a ţ ă a v r u t s ă s e trezească. A c e s t l u c r u a m a r ­ p e n t r u ca b o a l a să s e d e z v o l t e p â n ă la c a p ă t şi s ă se t e r m i n e
cat î n c e p u t u l î n s ă n ă t o ş i r i i sale treptate şi n u a m a i fost n i c i o î n m o d n a t u r a l . A r fi fost futil s ă s e fi î n c e r c a t v i n d e c a r e a
î n t o a r c e r e . S i m p t o m e l e s-au r e m i s u n u l c â t e u n u l şi p â n ă î n e n u r e z i s u l u i lui P h i l i p , fără să se facă faţă n e v o i i d e regresie
v a r ă (1948) a fost g a t a p e n t r u a se r e î n t o a r c e la ş c o a l ă . A c e s t care se afla î n spatele lui.
l u c r u a fost t o t u ş i a m â n a t p â n ă la î n c e p u t u l t r i m e s t r u l u i d e
t o a m n ă , la un an d e la d e b u t u l fazei a c u t e a b o l i i .
D u p ă primul interviu psihoterapeutic nu au mai revenit
nici vrăjitorul, n i c i v o c e a , nici furtişagurile.
L a reîntoarcerea la a c e e a ş i şcoală, Philip a r e c u p e r a t rapid
şi n u a existat nici o dificultate în a s u p r a v i e ţ u i reputaţiei lui
d e hoţ. In c u r â n d , directorul a putut să-i trimită scrisorile obiş­
nuite la care te aştepţi, î n t r e b â n d p e n t r u ce a fost toată această
tevatură, băiatul fiind perfect sănătos şi n o r m a l . P ă r e a să fi ui­
tat c ă el îl e x m a t r i c u l a s e p e băiat c u u n an înainte.
L a d o i s p r e z e c e a n i şi j u m ă t a t e Philip a î n c e p u t să m e a r g ă
la o ş c o a l ă p u b l i c ă b i n e c u n o s c u t ă , u n a d e s t u l d e d u r ă , iar la
14 ani a fost c a r a c t e r i z a t c a fiind: înalt de 5 ft. 5 in., solid fizic,
b ă r b ă t o s , î n t o t d e a u n a p e afară şi b u n la j o c u r i l e obişnuite. S-a
r a p o r t a t c ă e r a î n a i n t e a g r u p u l u i lui d e v â r s t ă c u u n a n d i n
p u n c t d e v e d e r e scolastic.

Capitolul X
1 ră d e o n o a r e la n u n t a m ă t u ş i i ei preferate. P e r i o a d a t u l b u r ă ­
Un caz gestionat acasă
[1955]
l k T u
toate c a z u r i l e din d o m e n i u l psihiatriei p e d i a t r i c e
prezintă u n interes direct pentru asistentul social. Voi
.As « p r e z e n t a c a z u l lui K a t h l e e n p e n t r u că, în c i u d a fap­
tului c ă a c e s t c a z a fost g e s t i o n a t d e m i n e î n s u m i , el n u a fost
în primul rând un tratament prin psihoterapie. Povara cazu­
lui a stat p e u m e r i i m a m e i şi c h i a r ai întregii familii, iar d e z ­
n o d ă m â n t u l f a v o r a b i l a fost într-o m ă s u r ă foarte m a r e rezul­
tatul m u n c i i efectuate în casa copilului p e o perioadă de un
an. A fost n e c e s a r ă şi o g e s t i o n a r e d i n p a r t e a m e a , iar a c e a s t a
a c o n s t a t î n faptul c ă a trebuit s ă v ă d m a m a şi c o p i l u l p e n t r u
10-20 d e m i n u t e s ă p t ă m â n a l p e o p e r i o a d ă d e c â t e v a luni.
L a p r i m u l interviu a m p u t u t s ă trag o c o n c l u z i e relativ cla­
r ă în c e e a c e p r i v e ş t e p s i h o p a t o l o g i a fetiţei şi s ă î n c e r c s ă a m
o o p i n i e î n c e e a c e p r i v e ş t e c a p a c i t a t e a p ă r i n ţ i l o r d e a o ajuta
să d e p ă ş e a s c ă b o a l a .
C o p i l u l a fost t r i m i s la m i n e î n i d e e a s ă a r a n j e z c a e a s ă
m e a r g ă la u n c ă m i n , p e n t r u c ă c e i care v e n i s e r ă iniţial î n c o n ­
tact c u c a z u l n u se g â n d i s e r ă c ă î n a n u m i t e condiţii p o a t e a v e a
loc o v i n d e c a r e s p o n t a n ă , în d e c u r s u l timpului. L u c r u l i m p o r ­
tant a fost c ă , printr-o a n a m n e z ă atentă, î n p r i m u l interviu a m
p u t u t s ă fac u n grafic al s i m p t o m a t o l o g i e i ş i din a c e s t a se ve­
d e a clar c ă p u n c t u l c u l m i n a n t al bolii fusese atins, şi c ă în m o ­
m e n t u l c o n s u l t a ţ i e i e x i s t a deja o t e n d i n ţ ă către î m b u n ă t ă ţ i r e ,
î n grafic exista u n v â r f d e a n x i e t a t e n e v r o t i c ă a c u t ă u r m a t d e
o creştere a stresului, c a p â n ă la u r m ă b o a l a să d e g e n e r e z e din
p u n c t d e v e d e r e calitativ ş i c o p i l u l s ă d e v i n ă b o l n a v î n t r - u n
m o d p s i h o t i c . F a z a n e v r o t i c ă a c u t ă a a p ă r u t d u p ă o povestire
c a r e i-a fost s p u s ă d e sora e i într-un m o m e n t în care K a t h l e e n
Case Conference. Vol. 2. Nr. 7, noiembrie 1955.
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 161
i leja î n c e p e a să fie supărată p e n t r u că trebuia să fie d o m n i ş o a ­
rii p s i h o t i c e a c u t e a c o r e s p u n s în m a r e c u a c e a căsătorie.
M i s-a p ă r u t interesant să d e s c o p ă r c ă fetiţa î n c e p u s e s ă se
refacă şi, i n t r â n d în detalii, a m d e s c o p e r i t c ă familia se trans­
formase într-un spital d e boli m i n t a l e , f u r n i z â n d o o r g a n i z a ­
re p a r a n o i c ă î n care acest c o p i l retras şi p a r a n o i c se p o t r i v e a
în m o d a d m i r a b i l . L a î n c e p u t , fetiţa p u t e a să se d e s c u r c e n u ­
mai c â n d era î n c o n t a c t c u m a m a ei, d a r în m o m e n t u l c o n s u l ­
taţiei, exista deja u n cerc de câţiva metri în j u r u l m a m e i î n care
(etiţa se s i m ţ e a eliberată d e o r i c e stres acut. A m d e s c o p e r i t c ă
m a m a , care n u era o femeie e d u c a t ă şi n u era d e fapt nici foar­
te i n t e l i g e n t ă , d a r e r a u n b u n a d m i n i s t r a t o r al c ă m i n u l u i ei,
era i n t e r e s a t ă să afle d e c e e a şi familia ei se t r a n s f o r m a s e r ă
într-un fel atât d e c u r i o s şi a n o r m a l . D e fapt e a a m e n ţ i n u t at­
mosfera d e spital d e boli m i n t a l e p â n ă în m o m e n t u l în care fe­
tiţa a fost p r e g ă t i t ă să aibă, treptat, o c a s ă n o r m a l ă . î n s ă n ă t o ­
şirea treptată a c ă m i n u l u i s-a desfăşurat p e m ă s u r ă c e fetiţa îşi
pierdea organizarea de apărare paranoidă. A m beneficiat de
c o o p e r a r e a autorităţii locale, c h i a r şi a t u n c i c â n d a m c e r u t s ă
n u v i n ă n i m e n i î n vizită, a s u m â n d u - m i toată r e s p o n s a b i l i t a ­
tea p e n t r u u n an întreg şi simplificând astfel s a r c i n a m a m e i .
C e e a ce a p r o d u s de fapt r e v e n i r e a fetiţei la n o r m a l , s a u la
a p r o a p e normal,^ a fost m a i d e g r a b ă g e s t i o n a r e d e c â t p s i h o ­
terapie directă. în timpul vizitelor săptămânale o anumită
m u n c ă d i r e c t ă a fost e f e c t u a t ă c u c o p i l u l , v i z i t e c a r e a u fost
în m o d n e c e s a r scurte, d e v r e m e c e în acel m o m e n t n u a v e a m
n i c i o o r ă l i b e r ă p e n t r u t r a t a m e n t . C e e a c e s-a î n t â m p l a t în
a c e s t e s c u r t e c o n t a c t e n u a r e p r e z e n t a t p a r t e a p r i n c i p a l ă şi
n i c i o p a r t e e s e n ţ i a l ă a t r a t a m e n t u l u i , ci a fost, d e fapt, u n
a d a o s folositor.
A c u m voi î n c e r c a să d e s c r i u c a z u l în detaliu.
K a t h l e e n a fost trimisă la m i n e c â n d a v e a ş a s e ani, d e c ă ­
tre psihiatrul u n e i Clinici Teritoriale de î n d r u m a r e a C o p i l u ­
lui, î m p r e u n ă c u o n o t ă î n c a r e se s p u n e a : „ A d e v e n i t d e c u ­
r â n d negativistă, v o r b i n d c u e a însăşi, u i t â n d u - s e î h g o l şi re­
f u z â n d s ă c o o p e r e z e c u m a m a ei, d a r r e f u z â n d şi s ă fie d e s ­
părţită d e a c e a s t a . "
A t u n c i c â n d a m redactat u r m ă t o a r e a a n a m n e z ă , d u p ă ce o
v ă z u s e m p e m a m ă , a m p u t u t s ă apelez şi la u n raport făcut î n
clinica respectivă d e către u n asistent social d e psihiatrie:
 162 D.W. W i n n i c o t t
Mama: p a r e stabilă. A c u m este a n x i o a s ă î n t r - u n m o d dis­
p e r a t şi n u ştie c u m să se p o a r t e c u p a c i e n t a .
Tata: sănătos.
Fraţi şi surori: Pat, în v â r s t ă d e 11 ani, o fată i n t e l i g e n t ă şi
vorbăreaţă. P a c i e n t a , în vârstă d e şase ani. Sylvia, î n vârstă de
2 0 d e luni, o fetiţă foarte atractivă.
Kathleen a fost hrănită la sân trei luni, apoi a trecut c u uşu­
r i n ţ ă la b i b e r o n şi a p r o g r e s a t la i n t r o d u c e r e a s o l i d e l o r şi la
h r ă n i r e a p e c o n t p r o p r i u fără n i c i o dificultate. A î n c e p u t să
folosească c u v i n t e p e la d o u ă s p r e z e c e luni şi a v o r b i t timpu­
riu. L a ş a i s p r e z e c e luni m e r g e a , obiceiurile l e g a t e d e c u r ă ţ e ­
n i e a u fost a c h i z i ţ i o n a t e în m o d n o r m a l . M a m a a p u t u t să
c o m p a r e d e z v o l t a r e a infantilă a a c e s t u i c o p i l c u c e a a celor­
lalţi doi copii şi n u s e p u n e a n i c i o p r o b l e m ă a v r e u n e i întâr­
zieri.
N u au existat b o l i s o m a t i c e i m p o r t a n t e . S u f e r i s e o o p e r a ­
ţie la d e g e t u l m a r e , în spital şi n u p ă r u s e s ă fie î n s p ă i m â n t a ­
tă d e a c e a s t ă e x p e r i e n ţ ă . R e c e n t se p l â n s e s e d e d u r e r i d e cap
şi a r ă t a s e palidă. In c o p i l ă r i a t i m p u r i e a v u s e s e c r i z e d e ţipete
care fuseseră p u ţ i n m a i m u l t d e c â t c e e a ce este n o r m a l , iar pă­
rinţii trebuiseră î n t o t d e a u n a să fie c e v a m a i atenţi la îngrijirea
acestui copil d e c â t a celorlalţi. A u descoperit c ă ea a v e a n e v o ­
i e d e o a d a p t a r e m a i b u n ă la n e v o i l e ei. C u alte c u v i n t e , e a
aparţinea tipului sensibil. S-a descoperit că era n e v o i e ca la în­
trebările ei să se d e a r e p e d e u n r ă s p u n s , altfel e r a susceptibi­
lă d e a d e z v o l t a crize d e furie violente. Era î n t o t d e a u n a foar­
te tensionată şi a v e a n e v o i e de o abordare plină d e tact. S e pu­
tea s p u n e totuşi c ă e a se î n c a d r a în limitele n o r m a l e - inteli­
gentă, veselă, capabilă să se j o a c e şi capabilă să stabilească con­
tacte b u n e .
C â n d a î n c e p u t s ă m e a r g ă la şcoală, la v â r s t a d e cinci ani,
n u i-a plăcut foarte mult, d a r s-a p u r t a t relativ r e z o n a b i l . Era
p l ă c u t ă , p r i e t e n o a s ă şi „putea s ă facă faţă frustrărilor g â n d i n -
d u - s e b i n e la l u c r u r i " . M u n c a ei s e î n c a d r a s e î n s t a n d a r d e
p â n ă înainte c u c â t e v a s ă p t ă m â n i d e consultaţie, c â n d î n c e p u ­
se s ă se deterioreze.
A c a s ă , fetiţei îi p l ă c e a să-şi ajute m a m a la g o s p o d ă r i e şi se
d e s c u r c a foarte b i n e c u acest l u c r u d e la v â r s t a d e a p r o x i m a ­
tiv patru ani. Ii p l ă c e a să se j o a c e cu sora ei m a i m i c ă , era foar­
te a t e n t ă să-şi p ă s t r e z e cărţile într-o stare b u n ă şi n u îi p l ă c e a
c a surioara ei să le m u r d ă r e a s c ă s a u să le rupă. E r a foarte ata­
ş a t ă d e p ă p u ş i l e ei. îi p l ă c e a foarte m u l t să m e a r g ă la Ş c o a l a
OPERE l:Dela pediatrie la psihanaliză 163
de D u m i n i c ă . P ă r e a ataşată d e s o r a ei m a i m i c ă şi îi p l ă c e a să
facă d i v e r s e lucruri p e n t r u ea.
K a t h l e e n face parte dintr-o familie d e m u n c i t o r i obişnuiţi.
Tatăl c o l e c t e a z ă fier v e c h i şi c o n d u c e o afacere foarte b u n ă . A
î n c e p u t c u o p a r c e l ă d e teren, a c u m p ă r a t o r u l o t ă d r e p t c ă ­
min p e n t r u familia lui şi, î n c e l e din u r m ă , a reuşit s ă aibă o
căsuţă m i c ă la ţară şi u n m i c a u t o m o b i l . M a m a este o f e m e i e
c u m s e c a d e , n u foarte inteligentă, d a r c a p a b i l ă să-şi o r g a n i z e ­
ze v i a ţ a d e o m a n i e r ă s e n s i b i l ă , p e b a z a faptului d e a n u în­
cerca m a i m u l t d e c â t ştie e a c ă p o a t e . P r o v i n e dintr-o familie
cu o inteligenţă limitată, e x i s t â n d u n u n c h i din p a r t e a tatălui
care este epileptic.
C u c â t e v a s ă p t ă m â n i î n a i n t e d e p r i m a consultaţie, K a t h l e ­
en t r e b u i a s ă fie d o m n i ş o a r ă d e o n o a r e la n u n t a m ă t u ş i i pre­
ferate, î n m o m e n t u l d e b u t u l u i b o l i i ei, a c e a s t ă n u n t ă se apro­
pia a m e n i n ţ ă t o a r e . O b i ş n u i a să-i s p u n ă m ă t u ş i i ei: „ E n u n t a
m e a şi n u a ta." A s t a n u e r a d o a r o r e m a r c ă î n j o a c ă , ci o ade­
vărată m a r c ă a î n c e p u t u l u i t u l b u r ă r i i ei. P u t e a să se p u n ă î n
locul m ă t u ş i i , dar n u p u t e a s ă facă faţă nunţii ca s i m p l u s p e c ­
tator, î n acest m o m e n t a î n c e p u t şi să aibă, la î n c e p u t m o d e ­
rat, d e l i r d e p e r s e c u ţ i e şi î n c e r c a s ă facă p e t o a t ă l u m e a s ă
z â m b e a s c ă tot timpul, p e n t r u că s e aştepta î n t o t d e a u n a la ceva
r ă u t ă c i o s l e g a t d e feţele o a m e n i l o r . î n c u r â n d , n u a m a i fost
de ajuns ca o a m e n i i doar să z â m b e a s c ă . A p o i a apărut o
s c h i m b a r e m a r c a t ă , astfel c ă p r o f e s o r u l e i a r a p o r t a t c ă , î n
timpul ultimelor câteva săptămâni, ea nu observa când cine­
va îi vorbea, nici chiar atunci c â n d îi era strigat n u m e l e de m a i
m u l t e ori. O b i ş n u i a s ă s t e a u i t â n d u - s e î n gol, total p r e o c u p a ­
tă. O d a t ă s a u de d o u ă ori refuzase să-şi scoată h a i n a şi c ă c i u ­
la la ş c o a l ă . A c u m s c r i s u l ei e r a m a i p u ţ i n îngrijit, c â t e o d a t ă
m â z g ă l e a în loc să scrie şi făcea u n e l e litere greşit, deşi înain­
te acest l u c r u nu-i stătea în fire.
Debutul bolii acute
î n acest m o m e n t s o r a ei î n v â r s t ă d e 11 ani, care d e fapt era
la fel d e afectată de n u n t a c a r e se a p r o p i a ca şi K a t h l e e n , a fă­
cut c e v a care s-a î n c a d r a t perfect î n conflictul din m i n t e a lui
K a t h l e e n . I-a s p u s o p o v e s t e ş o c a n t ă . K a t h l e e n era ataşată d e
a c e a s t ă m ă t u ş ă şi se identificase, î n p a r t e a f e m i n i n ă a p e r s o ­
nalităţii ei, c u m ă t u ş a ei, d a r e a trebuia să facă faţă şi u n e i alte
p ă r ţ i a personalităţii ei la care e r a m u l t m a i dificil de ajuns, şi
 164 D.W. W i n n i c o t t
a n u m e identificarea e i c u bărbatul i m p l i c a t î n n u n t ă . K a t h l e e n
îl c u n o ş t e a şi era ataşată şi d e el. D a c ă totul ar fi m e r s b i n e , e a
ar fi trebuit s ă p o a t ă face faţă tuturor a c e s t o r lucruri pe b a z a
propriei identificări c u m a m a ei şi p e b a z a iubirii p e n t r u tatăl
ei. S e poate s p u n e c ă a v e a d o u ă visuri potenţiale, u n u l despre
e a c a d o m n i ş o a r ă d e o n o a r e , identificată c u m i r e a s a , şi altul
d e s p r e p a r t e a m a s c u l i n ă d i n firea ei, î n r i v a l i t a t e c u m i r e l e .
Această rivalitate conţinea în ea m o a r t e şi, î n consecinţă, atunci
c â n d sora ei (prinsă şi e a în mijlocul a c e l u i a ş i conflict) i-a re­
latat o p o v e s t e ş o c a n t ă dintr-un p r o g r a m d e r a d i o d e s p r e un
b ă r b a t care a fost o m o r â t şi d e s p r e s â n g e l e c a r e s e î m p r ă ş t i a
p e toată p o d e a u a , asta a fost o c h e s t i u n e foarte s e r i o a s ă pen­
tru ea.
A p ă r ă r i l e ei î m p o t r i v a anxietăţii, c a şi conflictele d e t e r m i ­
n a t e d e n u n t ă funcţionaseră b i n e , iar identificarea ei m a s c u l i ­
n ă fusese s u p u s ă refulării. î n acest m o m e n t î n s ă a p ă r u s e a m e ­
n i n ţ a r e a u n e i răbufniri a v i s e l o r i n t o l e r a b i l e l e g a t e d e rivali­
tatea c u bărbatul, K a t h l e e n trebuind să o r g a n i z e z e noi apărări,
m a i primitive. A d e v e n i t retrasă şi p a r a n o i d ă . A c e a s t ă reorga­
nizare a avut nevoie de timp, iar efectul imediat al poveştii
s p u s e d e s o r a ei a fost r e p r e z e n t a t d e o a n x i e t a t e m a n i f e s t ă
foarte severă. A existat astfel o p e r i o a d ă p r e l i m i n a r ă d e b o a l ă
n e v r o t i c ă acută, iar c o p i l u l a d e z v o l t a t o frică e x t r e m ă î n m o ­
m e n t u l culcării. întreba repetat d a c ă este s â n g e p e p o d e a . S p u ­
n e a în m o d repetat: „ M a m i , m a m i , o să v i n ă s ă m ă o m o a r e ?
N - o s ă p ă ţ e s c n i m i c ? P ă z e ş t i tu u ş a ? " P â n ă la u r m ă e a p u t e a
să fie c a l m a t ă şi s ă a d o a r m ă .
D u p ă această p e r i o a d ă d e anxietate acută şi-a revenit, o pe­
r i o a d ă fiind relativ n o r m a l ă , d a r d u p ă a p r o x i m a t i v o s ă p t ă ­
m â n ă , î n t o r c â n d u - s e d e la ş c o a l ă , a î n c e p u t s ă v o r b e a s c ă î n
m o d s t r a n i u d e s p r e u n b ă r b a t care v r u s e s e s ă o ia în a p ă . A
s p u s c ă toţi c o p i i i c a r e s-au d u s în a p ă c u e l a u p r i m i t h a i n e
noi. D e v e n i s e u n c a z psihotic.
Din acel m o m e n t n u a m a i fost n i c i o d a t ă e a î n s ă ş i şi, m o ­
mentul nunţii apropiindu-se, a început să se îmbolnăvească
c u adevărat foarte tare, într-un m o d care a m i n t e ş t e m a i degra­
bă de o b o a l ă d e spital d e boli m i n t a l e d e c â t d e o p s i h o n e v r o -
ză. O b i ş n u i a s ă s t e a şi s ă s e uite în m o d a b s e n t î n g o l şi s ă re­
fuze s ă r ă s p u n d ă . î n t r - o d i m i n e a ţ ă s-a u i t a t la s o r a e i şi la o
p r i e t e n ă a e i şi a p ă r u t î n s p ă i m â n t a t ă , s t r i g â n d u - i m a m e i :
„Ia-le d e aici." A s p u s că feţele lor a r ă t a u oribil şi e r a u urâte
şi c ă n u p u t e a s u p o r t a v e d e r e a lor. In m o d c l a r a v e a h a l u c i n a -
165
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
ţii. O d a t ă a ţipat p e stradă: „Ia toţi o a m e n i i ăştia d e aici. N u - i
îăsa s ă stea în j u r u l m e u . " A d e v e n i t total acaparată. D a c ă era
r u g a t ă s ă facă o t r e a b ă s i m p l ă n u p ă r e a s ă î n ţ e l e a g ă şi s e în­
f i e r b â n t a s p u n â n d : „ C e e, c e v r e i s ă s p u i ? I a r îţi b a ţ i j o c d e
m i n e şi m ă faci s ă fiu î n v i n s ă . " O b i ş n u i a să p l â n g ă frecvent,
să f o l o s e a s c ă u n limbaj foarte u r â t şi s ă d e a i m p r e s i a u n e i te­
rori e x t r e m e . S p u n e a a d e s e a că o ura pe m a m a ei şi c ă v r o i a
să p l e c e î n altă p a r t e . O d a t ă s-a î n c o v o i a t c a şi c u m a r fi a v u t
n i ş t e d u r e r i foarte p u t e r n i c e şi i-a s p u s m a m e i : „Tu v o r b e ş t i
î n b u r t a m e a şi m ă răneşti." P o v e s t e a frecvent d e s p r e u n b ă r ­
bat: „El şi c u m i n e o f a c e m . O să stau c u el într-o c ă s u ţ ă şi tu
n u o s ă v i i . O s ă m ă ia c u e l . " C â t e o d a t ă i d e n t i f i c a v o c e a
vreunui bărbat care vorbea la radio cu vocea acestui bărbat.
P ă r e a să-1 v a d ă şi o b i ş n u i a s ă se uite fix î n faţa ei ca şi c u m ar
fi a v u t h a l u c i n a ţ i i , ţ i p â n d : „ A făcut-o." D a c ă i se d ă d e a u dul­
ciuri, le ţinea în m â n ă c a şi c u m n u ar fi fost sigură ce-ar fi tre­
b u i t să facă c u ele.
A c u m n u m a i era interesată d e nici u n fel d e j o c şi îşi aban­
d o n a s e păpuşile. N u îi m a i p ă s a d a c ă sora ei m a i m i c ă îi m â z ­
g ă l e a c ă r ţ i l e . N u m a i v o i a s ă i a s ă afară ş i n i c i s ă s e j o a c e c u
trotineta ei. S e ţinea d u p ă m a m a ei p e s t e tot şi n u o s c ă p a din
ochi. P l â n g e a în fiecare s e a r ă c â n d se d u c e a î a culcare şi v o i a
ca u n u l s a u celălalt dintre părinţi să stea c u ea. N u s u p o r t a s ă
fie m e n ţ i o n a t n u m e l e şcolii ei şi îşi a c o p e r e a faţa la a u z u l c u ­
v â n t u l u i . C â n d a fost c a z u l s ă iasă afară î m p r e u n ă c u tatăl ei,
a î n c e r c a t d e o p t ori fără să se p o a t ă hotărî şi, fiind p r e a tul­
b u r a t ă , s-a d u s la m a m a ei. D u p ă această î n t â m p l a r e n u a m a i
p l e c a t d e l o c d e l â n g ă m a m ă . A t â t a t i m p c â t s e afla f o a r t e
aproape de m a m a ei n u era atât de rău, dar n u p u t e a să adoar­
m ă dacă aceasta n u stătea lângă ea pentru o oră sau două.
C h i a r şi atunci se trezea la d o u ă d i m i n e a ţ a şi se d u c e a l â n g ă
m a m ă , r ă m â n â n d agitată şi fără s o m n . A t u n c i n u e x i s t a u c o ş ­
maruri, (înainte d e b o a l ă d o r m i s e întotdeauna fără probleme.)
P e n t r u o p e r i o a d ă d e t i m p n u a suportat să o v a d ă p e sora
ei m a i m a r e . Totuşi, s e folosea d e s o r a m a i m i c ă p e n t r u a re­
p r e z e n t a o p a r t e n o r m a l ă din ea însăşi, c e v a care să c o n t i n u e
să trăiască c â t t i m p e a e r a atât d e b o l n a v ă , l a fel c u m alţi p a ­
cienţi similari folosesc o pisică s a u un câine s a u o raţă. In t i m p
ce înainte îşi iubea foarte m u l t păpuşile, p e care le ţinea c u gri­
j ă p e patul ei, a c u m le lăsase surioarei ei să se j o a c e c u ele. Ata­
şamentul ei de sora cea m i c ă avea acum amestecată cu el o
a n u m i t ă anxietate, d e v r e m e c e o b i ş n u i a să p i p ă i e faţa s u r i o a -
 166 D.W. W i n n i c o t t
rei ş i s ă s p u n ă : „ E î n r e g u l ă ? " A c e s t l u c r u o e n e r v a p e surioa­
ră.
D e a s e m e n e a , r e n u n ţ a s e d e tot s ă m a i d e s e n e z e c u culori.
N u a v e a i n c o n t i n e n ţ ă , d e ş i m a m a t r e b u i a î n t o t d e a u n a s ă fie
a t e n t ă la e a c a s-o ajute repede. Ş c o a l a d e d u m i n i c ă , care obiş­
n u i s e să-i p l a c ă , a c u m d e v e n i s e u n lucru imposibil, d e v r e m e
c e nu-şi p ă r ă s e a n i c i o d a t ă m a m a . S-a d u s o d a t ă î m p r e u n ă c u
m a m a e i la b i s e r i c ă dar, î n l o c să-i placă, spre sfârşitul slujbei
s e săturase. N u p u t e a s u p o r t a o a m e n i i .
Evoluţia bolii acute
O e x a m i n a r e a t e n t ă a detaliilor a arătat că tulburarea a de­
b u t a t c a o e x a g e r a r e a n e r v o z i t ă ţ i i obişnuite asociată c u entu­
z i a s m u l î n p r i v i n ţ a p r e g ă t i r i l o r d e n u n t ă . A p o g e u l anxietăţii
m a n i f e s t e a a p ă r u t d u p ă p o v e s t e a d e la radio. A p o i a existat
o oarecare r e c u p e r a r e dar, d u p ă î n c ă o s ă p t ă m â n ă , s-a dezvol­
tat faza p s i h o t i c ă a b o l i i , c a r e s-a m a n i f e s t a t p e toată p e r i o a d a
nunţii. D u p ă î n c ă o s ă p t ă m â n ă s a u d o u ă , severitatea bolii tin­
d e a s ă se r e d u c ă progresiv, iar acest p r o g r e s , deşi m i c şi trep­
tat, s-a m e n ţ i n u t c o n s t a n t p â n ă la însănătoşirea fetiţei, p e par­
c u r s u l u n u i an întreg.
E u a m intrat în s c e n ă î n m o m e n t u l m i c u l u i progres, d u p ă
c e a m a i s e v e r ă fază a b o l i i şi a trebuit s ă m ă întreb ce d ă d u s e
n a ş t e r e a c e s t u i p r o g r e s . S e î n t â m p l a s e d i n c a u z ă c ă s e termi­
n a s e c u n u n t a s a u s e î n t â m p l a s e a l t c e v a d e ajutor? î m i f o r m a ­
s e m deja o opinie c o n f o r m căreia era puţin probabil să iau
a c e a s t ă fetiţă şi s-0 i n t e r n e z într-o instituţie, p e n t r u c ă era im­
p r o b a b i l să p o t găsi o locaţie care s ă p o a t ă să o scoată la c a p ă t
c u ea. A m î n c e p u t s ă î n t r e b c a r e era a t m o s f e r a a c a s ă la fetiţă
şi a m d e s c o p e r i t c ă acest c ă m i n s e t r a n s f o r m a s e într-un spital
d e b o l i m i n t a l e p e n t r u ea. P ă r i n ţ i i aranjaseră c a n i m e n i s ă n u
le b a t ă la u ş ă , d e v r e m e c e c o p i l u l e r a atât d e î n s p ă i m â n t a t d e
ciocănituri. L ă p t a r u l u i i s-a s p u s s ă lase laptele î n afara porţii
î n l o c să-1 lase în p r a g u l uşii. P o ş t a ş u l şi c ă r b u n a r u l au p r i m i t
i n s t r u c ţ i u n i s i m i l a r e . N i c i m ă c a r r u d e l o r n u le e r a u p e r m i s e
vizitele ş.a.m.d. î n t r e a g a familie e r a implicată. C e instituţie ar
fi p u t u t s ă facă toate a c e s t e l u c r u r i ?
A trebuit s ă - m i p u n î n t r e b a r e a d a c ă aş p u t e a furniza c e v a
m a i b u n d e c â t e r a furnizat a c a s ă şi a m d e c i s c ă n u a ş putea.
I - a m e x p l i c a t m a m e i s e m n i f i c a ţ i a a c e e a c e făcea şi a m între­
bat-o d a c ă ar p u t e a să c o n t i n u e . A spus: „ A c u m c ă mi-aţi s p u s
167
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
c e fac, p o t s ă c o n t i n u i . C â t t i m p o s ă d u r e z e ? " L a a c e a s t ă în­
trebare a trebuit să r ă s p u n d : „ N u ştiu, d a r c u s i g u r a n ţ ă c â t e ­
va l u n i b u n e . "
Şi astfel a m ajutat-o p e m a m ă c u c e e a c e a v e a d e făcut, scri­
ind autorităţilor l o c a l e p e n t r u a le c e r e c a n i m e n i s ă n u v i n ă
în vizită, nici d e la clinică şi n i c i d e la ş c o a l ă , şi c o o p e r a r e a a
fost c o m p l e t ă . P e m ă s u r ă c e fetiţa î n c e p e a s ă se î n s ă n ă t o ş e a s ­
că, p r i m a p e r s o a n ă tolerată a fost asistentul m e d i c a l şcolar, fi­
i n d interesant d e r e m a r c a t faptul c ă r e c e n t a lui m o a r t e a c a u ­
zat u n g o l d e s t u l d e m a r e î n familie, atât d e ataşaţi d e v e n i s e ­
ră toţi de acest o m . î n ă u n t r u l a c e s t u i s i s t e m p a r a n o i d , artifi­
cial, fetiţa a p u t u t î n m o d treptat să s e d i s p e n s e z e d e p r o p r i a
retragere paranoidă. în loc de a putea să î n d u r e viaţa doar
c â n d se ţinea de m a m a ei, a î n c e p u t să p o a t ă fi relativ n o r m a ­
lă î n limitele unei depărtări d e câţiva m e t r i faţă d e m a m ă . M o ­
d u l î n c a r e copiii, c a şi adulţii, s-au a d a p t a t la n e v o i l e fetiţei a
fost remarcabil. C e r c u l î n care fetiţa s e s i m ţ e a î n s i g u r a n ţ ă s-a
m ă r i t constant, p â n ă a ajuns la m ă r i m e a întregii c a s e şi c h i a r
mai mult.
Menţinerea contactului
î n tot acest t i m p , deşi acest lucru interfera c u i d e e a c ă m i ­
n u l u i c a sistem î n c h i s , m a m a a d u c e a s ă p t ă m â n a l fetiţa la c a ­
b i n e t u l m e u în v e d e r e a u n e i foarte s c u r t e î n t r e v e d e r i . î n fie­
care s ă p t ă m â n ă îi e x p l i c a m m a m e i ce se î n t â m p l a şi îi ofeream
fetiţei posibilitatea s ă fie negativistă. O b i ş n u i a s ă refuze s ă in­
tre în c a m e r a m e a d e j o a c ă . A r ă t a s ă l b a t i c ă şi sfidătoare şi în
c e a m a i m a r e p a r t e a t i m p u l u i p u r şi s i m p l u s t ă t e a l â n g ă
m a m a ei, d ă d e a din picioare, s c u i p a , înjura şi f o l o s e a c u v i n t e
urâte. E r a c a u n a n i m a l sălbatic. C â t e o d a t ă s p u n e a : „Taci din
gură că te b u ş e s c " s a u „ N u , n u , n u " . Este dificil d e descris vio­
lenţa c u care m ă repudia. D u p ă m a i m u l t e vizite, fetiţa a î n c e ­
p u t să-şi p e r m i t ă să facă u n tur m i c şi r a p i d p r i n c a m e r a d e
j o a c ă înainte s ă plece. Astfel a aflat că a c o l o e x i s t a u jucării şi,
d u p ă m a i m u l t e s ă p t ă m â n i , şi-a p e r m i s c h i a r s ă a t i n g ă u n a .
O d a t ă , d e ş i a refuzat u n s u l d e h â r t i e d e la m i n e d i n m â n ă ,
a t u n c i c â n d a plecat s-a uitat î n s p r e fereastra m e a , d e j o s din
stradă, şi c â n d a m aruncat j o s u n sul d e hârtie, 1-a ridicat şi 1-a
luat c u e a acasă. A c e s t e vizite la m i n e au fost a c c e p t a t e de fe­
tiţă c a e x c u r s i i în afara c a s e i ei, singurele pe c a r e le p u t e a to­
lera. Treptat, p e p a r c u r s u l a m a i m u l t e astfel d e s c u r t e între-
 168 D'.W. W i n n i c o t t
vederi, s-a a p r o p i a t d e î n c e p u t u l u n e i a c c e p t ă r i î n c e e a c e m ă
priveşte.
A existat u n interval lung în care n u a m v ă z u t - o d e l o c , d i n
c a u z a v a c a n ţ e i . A p o i a m d e s c o p e r i t c ă fetiţa s e r e f ă c u s e atât
d e m u l t î n c â t n u a m m a i c o n t i n u a t interviurile, ci a m sfătuit
părinţii, ş c o a l a şi asistenţii sociali s ă p e r m i t ă c a î n s ă n ă t o ş i r e a
s ă c o n t i n u e î n c e t şi natural.
A m a i e x i s t a t î n c ă u n e p i s o d c a r e a a v u t l o c c â n d fetiţa a
trebuit s ă stea c u m ă t u ş a m ă r i t a t ă şi c u u n c h i u l . M ă t u ş a n u a
putut să o primească, fetiţa revenind, pentru câteva săptămâni,
la b o a l a ei, într-o formă simbolică. Toate s i m p t o m e l e au d e v e ­
n i t r e c o g n o s c i b i l e dar, d u p ă c â t e v a s ă p t ă m â n i , a a v u t l o c o
nouă însănătoşire spontană.
L a 15 luni d e la d e b u t u l bolii e i , K a t h l e e n s e r e î n t o r c e a la
şcoală. Profesorii a u s p u s că, deşi p i e r d u s e în m o d e v i d e n t te­
ren, o p u t e a u a c c e p t a şi o p u t e a u trata a p r o a p e c a înainte.
Doi ani mai târziu
A p r o a p e doi ani m a i târziu, când a v e a o p t ani, i-a s p u s m a ­
mei: „Vreau să-1 v ă d pe dr W i n n i c o t t şi v r e a u s ă v i n ă c u m i n e
s o r a m e a c e a m i c ă . " Vizita a fost aranjată, şi a t u n c i c â n d a in­
trat î n c a b i n e t u l m e u î n m o d e v i d e n t ştia la c e s ă s e a ş t e p t e s ă
g ă s e a s c ă a c o l o , arătându-i jucăriile surorii ei. î n a i n t e d e a c e s t
l u c r u n u p u t u s e m s ă fiu s i g u r c ă a o b s e r v a t î n t r - a d e v ă r j u c ă ­
riile. S o r a ei s-a j u c a t c o m p l e t separat de ea, j u c â n d u - s e în m o d
n o r m a l c u jucăriile, iar eu mi-am divizat atenţia între cele d o u ă
fetiţe. J o c u l lui K a t h l e e n a c o n s t a t î n c o n s t r u i r e a u n u i foarte
l u n g d r u m , folosind n u m e r o a s e l e c ă s u ţ e d e j u c ă r i e p e care le
a v e a m î n c a b i n e t î n a c e l m o m e n t . î n m o d c l a r c e r e a o inter­
pretare; a m p u t u t să-i explic c ă c e e a ce făcea e a e r a s ă u n e a s ­
c ă t r e c u t u l c u p r e z e n t u l , u n i n d c a s a m e a c u p r o p r i a ei c a s ă ,
integrând experienţele trecute în prezent. A c e s t a era lucrul
p e n t r u care venise, c a şi pentru a m ă anunţa c ă îşi folosise sora
m a i m i c ă c a p e p a r t e a n o r m a l ă din ea. Treptat, î n t i m p u l însă­
nătoşirii ei, îşi r e t r ă s e s e p a r t e a n o r m a l ă d i n s u r i o a r a e i şi re­
v e n i s e la o relaţie n o r m a l ă c u aceasta.
A m aflat c ă în m o m e n t u l i m e d i a t u r m ă t o r r e c ă d e r i i d a t o ­
rate faptului c ă m ă t u ş a n u p u t u s e să o p r i m e a s c ă s ă stea la ea,
m a m a s i m ţ i s e c ă trebuie s ă î n d e p ă r t e z e c o p i l u l d e e a , p e n t r u
c ă î n t r e e l e (între m a m ă ş i K a t h l e e n ) s e d e z v o l t a s e o r e l a ţ i e
care e r a b a z a t ă m a i d e g r a b ă p e g e s t i o n a r e a bolii, d e c â t p e a s -
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 169
pectul m a t e r n , şi c ă a c e a s t ă relaţie n u p u t e a fi î n t r e r u p t ă c u
totul. D e c i m a m a şi-a a s u m a t riscul d e a trimite copilul să stea
la alte rude. L a r e v e n i r e a d i n a c e a s t ă v a c a n ţ ă K a t h l e e n p ă r e a
foarte n o r m a l ă , d o r m i n d b i n e , j u c â n d u - s e şi î m p r u m u t â n d u - ş i
jucăriile, m a i p u ţ i n s u s c e p t i b i l ă de-a face crize d e n e r v i d e c â t
fusese înainte d e b o a l ă .
Urmărire ulterioară
D e curând, le-am rugat să m ă viziteze. M a m a a venit cu
plăcere, a d u c â n d toate cele trei fete. S o r a c e a m a i m a r e , a c u m
în vârstă d e 1 9 ani, e s t e d e ş t e a p t ă , b i n e e d u c a t ă , are o slujbă
b u n ă şi este î m b r ă c a t ă c u foarte m u l t bun-gust.
Syîvia, care a c u m are 9 ani, se d e z v o l t ă b i n e .
Kathleen, d e 13 ani şi j u m ă t a t e , oferă o impresie relativ nor­
m a l ă , d a r e s t e d e s t u l d e e x t r e m i s t ă şi n u p o s e d ă i n t e l i g e n ţ a
vie a surorii ei. A fost foarte î n c â n t a t ă s ă m ă v a d ă şi a discu­
tat despre viaţă într-un m o d matur. L a şcoală lucrurile a u m e r s
2
b i n e , d a r a c u m n u prea s e d e s c u r c ă la a l g e b r ă . D i n alte p u n c ­
te d e v e d e r e s e î n c a d r e a z ă î n m e d i e . A m aflat c ă î n g e n e r a l
este plăcută, d e ş i n u are m u l ţ i prieteni. D e j a s-a înscris la n i ş ­
te cursuri d e b r o d e r i e şi profesorii ei s p u n c ă au toate m o t i v e ­
le să c r e a d ă că o să p o a t ă face acest lucru şi că o să-1 facă bine.
Şi astfel se p o a t e s p u n e c ă s-a î n s ă n ă t o ş i t . A m ajutat-o î n
felul m e u . Părinţii a u făcut m u n c a p r i n c i p a l ă şi p e n t r u a rea­
liza acest l u c r u n u a fost n e v o i e c a ei s ă fie deştepţi. A trebuit
ca ei să s i m t ă c ă efortul d e a se a d a p t a t e m p o r a r într-un m o d
s p e c i a l la n e v o i l e c o p i l u l u i lor b o l n a v m e r i t a făcut.
Consideraţii teoretice
O să c o m p a r b o a l a nevrotică c u dezvoltarea psihotică. A n u ­
m i t e conflicte d i n c a d r u l identificării ei c u p a r t e a m a s c u l i n ă
( h o m o s e x u a l e ) n u e r a u d i s p o n i b i l e pentru conştiinţa ei, aşa că
ea n u a p u t u t să e l a b o r e z e o relaţie satisfăcătoare între şinele
ei m a s c u l i n şi viitorul u n c h i , d e u n d e t r a u m a potenţială a si­
tuaţiei nunţii. P o v e s t e a ş o c a n t ă a a d u s acest conflict la supra­
faţă, astfel c ă e a a trăit o a n x i e t a t e s e v e r ă . P s i h o t e r a p i a p e r s o ­
n a l ă ar fi p u t u t fi d e ajutor î n acest stadiu. P e m ă s u r ă c e nun-
2
La testul de inteligenţă efectuat la 13 ani si 10 luni a obţinui un I.Q.
de 91.
170 D.W. W i n n i c o t t

ta se a p r o p i a , c o p i l u l a d e z v o l t a t o a p ă r a r e m a i s e r i o a s ă . A
d e z v o l t a t o p s i h o z ă , a d e v e n i t r e t r a s ă şi p r e o c u p a t ă de grija
p e n t r u e a , î n ă u n t r u l ei. A c e s t fapt a p u s - o într-o p o z i ţ i e v u l ­
nerabilă, de v r e m e ce nu-i m a i r ă m ă s e s e d e l o c t i m p p e n t r u a
face faţă l u m i i e x t e r n e . C u alte c u v i n t e , a d e v e n i t p a r a n o i c ă .
E u a m fost c h e m a t c â n d a c e a s t ă o r g a n i z a r e d e apărare m a i
p s i h o t i c ă se instituise. D a c ă aş fi p u t u t să-i ofer fetiţei u n tra­
t a m e n t d e o m a n i e r ă m a i profundă, în loc d o a r să o las să vină
să scuipe, în c a b i n e t u l m e u s-ar fi d e z v o l t a t treptat a c e e a ş i at­
m o s f e r ă d e s p i t a l d e b o l i m i n t a l e , c a r e s-a d e z v o l t a t d e fapt
acasă. D a r n u a fost n e v o i e s ă e f e c t u e z a c e s t t r a t a m e n t . Părin­
ţii a u furnizat u n c a d r u î n care e a p u t e a fi. A p u t u t fi identifi­
c a t ă c u p r o p r i u l e i c ă m i n ( m o d i f i c a t ) d e o a r e c e a c e s t a a luat
f o r m a p r o p r i i l o r ei apărări.

Rezumat

A c e s t a a fost u n c a z d e psihiatrie p e d i a t r i c ă î n care o fami­

lie d e m u n c i t o r i a fost î n m ă s u r ă s ă î n g r i j e a s c ă u n c o p i l de-a
l u n g u l u n e i b o l i p s i h o t i c e care a d u r a t 15 luni. E i a u fost aju­
taţi printr-o m i n i m ă atenţie p e r s o n a l ă p e n t r u copil şi prin ges­
tionare. Perioada efectivă din timpul m e u pe care a m dedi­
cat-o a c e s t u i c a z n u a fost m a i m a r e d e c â t e v a ore, î m p r ă ş t i a ­
te de-a l u n g u l m a i m u l t o r luni.
P r o b a b i l a c e s t c a z p o a t e fi d e ajutor î n î n c e r c a r e a asisten­
tului social p e d i a t r i c de a î n ţ e l e g e c e se î n t â m p l ă c â n d copiii
folosesc în m o d pozitiv părinţii vitregi s a u p e cei a d o p t i v i s a u
u n internat (cf. C l a r e Britton, 1 9 5 5 ) .
 Capitolul XI

1
Apărarea maniacală
[1935]

% n c a z u l m e u particular, o î n ţ e l e g e r e lărgită a c o n c e p t u -
| lui d-nei K l e i n n u m i t î n p r e z e n t „ a p ă r a r e a m a n i a c a l ă "
l a coincis cu o aprofundare gradată a concepţiei mele
a s u p r a r e a l i t ă ţ i i i n t e r n e . A c u m trei s a u p a t r u a n i o p u n e a m
u n u l altuia termenii de „ f a n t a s m ă " şi „realitate", lucru care i-a
făcut p e prietenii m e i care n u e r a u psihanalişti s ă - m i s p u n ă că
foloseam c u v â n t u l „ f a n t a s m ă " într-un m o d c a r e diferea de fo­
losirea o b i ş n u i t ă a t e r m e n u l u i . L a o b i e c ţ i i l e lor a m replicat că
o folosire diferită a t e r m e n u l u i era inevitabilă; p e n t r u că (la fel
ca în folosirea p s i h a n a l i t i c ă a c u v â n t u l u i a n g o a s ă ) i n v e n t a r e a
u n u i c u v â n t n o u ar fi fost m a i p u ţ i n u ş o r d e j u s t i f i c a t d e c â t
tratarea u n u i t e r m e n deja e x i s t e n t c u o p a t ă d e c u l o a r e .
Totuşi d e s c o p ă r că treptat folosesc c u v â n t u l f a n t a s m ă m a i
m u l t în s e n s u l lui n o r m a l şi c ă a m ajuns s ă c o m p a r realitatea
e x t e r n ă n u atât de m u l t c u f a n t a s m a c â t c u realitatea internă.
într-un fel c e e a ce v r e a u să s p u n aici e s t e u n j o c d e c u v i n ­
te, de v r e m e ce d a c ă s-ar ţine suficient s e a m a d e „ f a n t a s m ă "
c o n ş t i e n t ă s a u i n c o n ş t i e n t ă , atunci t r e c e r e a la folosirea t e r m e ­
n u l u i „realitate i n t e r n ă " n u a r n e c e s i t a n i c i u n efort. C u toate
a c e s t e a , p o t e x i s t a u n i i o a m e n i p e n t r u c a r e , la fel c a p e n t r u
mine, schimbarea terminologiei să implice o aprofundare a
2
c r e d i n ţ e i în realitatea i n t e r n ă .
C o n e x i u n e a î n t r e a c e s t p r e a m b u l şi t i t l u l l u c r ă r i i m e l e
„ A p ă r a r e a m a n i a c a l ă " este a c e e a c ă faptul d e a fi i n c a p a b i l de
a d a o s e m n i f i c a ţ i e c o m p l e t ă realităţii i n t e r n e face p a r t e d i n

1
Citit în faţa Societăţii Psihanalitice Britanice pe 4 decembrie 1935.
2
Termenul „realitate psihică" nu implică nici o localizare a fantasmei; ter­
menul „realitate internă" presupune existenţa unui înăuntru şi a unui în afa­
ră, şi deci a unei membrane limitante aparţinând de ceea ce eu numesc acum
„psiho-soma" (1957).
 174
D.W. Winnicott
propria apărare maniacală. Există fluctuaţii în capacitatea u n u i
individ de a ţine s e a m a de realitatea internă, fluctuaţii care
sunt în legătură c u anxietatea depresivă a acelui individ. Efec­
tul este c ă în a n u m i t e zile d e lucru ale u n u i analist, u n pacient
c a r e foloseşte în p r i n c i p a l a p ă r a r e a m a n i a c a l ă v a p r e z e n t a u n
m a t e r i a l c a r e v a desfide orice interpretare în m o m e n t u l res­
pectiv;, c u toate acestea, notiţele despre asociaţiile din a c e a ş e - .
dinţa v o r face c a m a t e r i a l u l şedinţei u r m ă t o a r e s ă a i b ă u n în­
ţeles foarte clar.
N o u l m o d de î n ţ e l e g e r e invită la o n o u ă definire a „ F u g i i
î n r e a l i t a t e ' " (Searl, 1 9 2 9 ) c a fiind o fugă m a i d e g r a b ă d i n re­
alitatea i n t e r n ă d e c â t din fantasmă. R e a l i t a t e a internă trebuie
descrisă e a î n s ă ş i în t e r m e n i de fantasmă; c u toate a c e s t e a n u
e s t e s i n o n i m ă c u f a n ta s m a , d e v r e m e c e e s t e folosită p e n t r u a
d e s e m n a fantasma care este personală, organizată şi legată din
p u n c t d e v e d e r e istoric d e e x p e r i e n ţ e l e fizice, e m o ţ i i l e , p l ă c e ­
r i l e şi d u r e r i l e c o p i l ă r i e i t i m p u r i i . F a n t a s m a f a c e p a r t e d i n
e f o r t u l i n d i v i d u l u i d e - a face faţă realităţii i n t e r n e . S e p o a t e
3
s p u n e c ă f a n t a s m a şi r e v e r i a s u n t m a n i p u l ă r i o m n i p o t e n t e
ale realităţii e x t e r n e . C o n t r o l u l o m n i p o t e n t al realităţii i m p l i ­
c ă fantasme d e s p r e realitate. I n d i v i d u l ajunge la realitatea e x ­
ternă prin i n t e r m e d i u l f a n t a s m e l o r o m n i p o t e n t e e l a b o r a t e în
efortul d e a se î n d e p ă r t a d e realitatea internă.
în ultimul p a r a g r a f al lucrării ei ( „ F u g a în realitate", 1929),
d n a S e a r l scrie: „...(copilul) aflat în p e r i c o l v r e a s ă p ă s t r e z e
p e n t r u t o t d e a u n a a l ă t u r i de e l părinţii iubiţi în m o d i d e a l şi
c a r e îl i u b e s c î n m o d i d e a l , fără n i c i o t e a m ă d e d e s p ă r ţ i r e ; în
acelaşi t i m p , v r e a să îi distrugă c u u r ă p e părinţii s e v e r i şi răi
c a r e îl lasă e x p u s în faţa p e r i c o l e l o r î n g r o z i t o a r e ale tensiuni­
lor libidinale nesatisfăcute. Adică, în cadrul fantasmei omni­
p o t e n t e , îi m ă n â n c ă atât p e părinţii i u b i t o r i c â t şi p e c e i se­
veri..."
C r e d c ă c e e a c e e s t e o m i s aici este r e c u n o a ş t e r e a relaţiei c u
obiectele care s u n t simţite ca fiind înăuntru. S e pare că c e e a ce
î n t â l n i m n u e s t e o s i m p l ă f a n t a s m ă d e î n c o r p o r a r e a părinţi­
l o r b u n i şi r ă i ; î n t â l n i m faptul, d e c a r e c o p i l u l e s t e î n m a r e
p a r t e inconştient, că, p e n t r u aceleaşi m o t i v e c a r e a u fost o p e ­
rative în c a d r u l relaţiei copilului c u părinţii externi, atacurile
sadice c o n t i n u ă în interiorul copilului, atacuri î m p o t r i v a părin­
ţilor b u n i sau care se iubesc (pentru că ei frustrează prin a c e e a
3
Acum aş folosi termenul „a fantasma" (1957).
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 175
c ă s u n t fericiţi î m p r e u n ă ) , atacuri î m p o t r i v a p ă r i n ţ i l o r făcuţi
răi prin ură, apărarea î m p o t r i v a obiectelor rele care a c u m a m e ­
ninţă şi Eu-1, şi, d e a s e m e n e a , î n c e r c ă r i d e a s a l v a b i n e l e d e
rău şi d e a folosi r ă u l p e n t r u a c o n t r a c a r a răul ş.a.m.d.
F a n t a s m e l e o m n i p o t e n t e n u reprezintă atât realitatea inter­
n ă în sine, cât o a p ă r a r e î m p o t r i v a acceptării acesteia. S e p o a ­
te d e s c o p e r i în această a p ă r a r e o fugă în fantasma o m n i p o t e n ­
tă şi fuga din a n u m i t e f a n t a s m e în alte f a n t a s m e şi, în a c e a s t ă
succesiune, o fugă în realitatea externă. Cred c ă acesta este m o ­
tivul p e n t r u care f a n t a s m a ş i realitatea n u p o t fi n i c i c o m p a ­
r a t e , n i c i p u s e în o p o z i ţ i e . î n o b i ş n u i t a c a r t e e x t r a v e r t i t ă d e
aventuri p u t e m v e d e a a d e s e a c u m a u t o r u l a folosit o fugă în
reverie în copilărie şi m a i t â r z i u a folosit realitatea e x t e r n ă în
c a d r u l aceleiaşi fugi. E l n u e s t e c o n ş t i e n t d e a n x i e t a t e a depre­
sivă internă d e care a fugit. E l a d u s o viaţă p l i n ă d e inciden­
te şi aventuri, şi a c e a s t ă viaţă p o a t e fi p o v e s t i t ă c u acurateţe.
D a r i m p r e s i a lăsată cititorului e s t e c e a a u n e i p e r s o n a l i t ă ţ i re­
lativ superficiale t o c m a i p e n t r u acest m o t i v şi a n u m e c ă auto­
rul aventurier a trebuit să-şi b a z e z e viaţa p e n e g a r e a realităţii
interne p e r s o n a l e . T r e c e m c u u ş u r a r e d e l a a s e m e n e a scriitori
la alţii care p o t s ă tolereze a n x i e t a t e a d e p r e s i v ă şi î n d o i a l a .
Este p o s i b i l să se identifice d i m i n u a r e a apărării m a n i a c a l e
în c o m p o r t a m e n t u l şi fantasmele u n u i pacient în decursul ana­
lizei sale. Pe m ă s u r ă c e anxietăţile depresive se d i m i n u e a z ă ca
u r m a r e a analizei, iar c r e d i n ţ a în obiectele interne b u n e creş­
te, a p ă r a r e a m a n i a c a l ă d e v i n e m a i p u ţ i n i n t e n s ă şi m a i p u ţ i n
n e c e s a r ă şi astfel m a i p u ţ i n e v i d e n t ă .
A r trebui s ă fie p o s i b i l să se facă o l e g ă t u r ă între d i m i n u a ­
rea manipulării o m n i p o t e n t e , controlului, devalorizării şi n o r -
m a l i t a t e şi o m ă s u r ă în c a r e a p ă r a r e a m a n i a c a l ă este folosită
de către toţi o a m e n i i în viaţa d e zi c u zi. D e e x e m p l u , c i n e v a
se d u c e la u n m u s i c - h a l l şi p e s c e n ă a p a r dansatorii, antrenaţi
să fie plini d e viaţă. S e p o a t e s p u n e c ă este v o r b a de s c e n a pri­
mitivă, de e x h i b i ţ i o n i s m , de control anal, d e s u p u n e r e m a s o ­
chistă la disciplină, d e sfidare a supraeului. M a i d e v r e m e s a u
m a i târziu s e v a a d ă u g a : e s t e v o r b a d e VIAŢĂ. A r fi posibil c a
s c o p u l principal al s p e c t a c o l u l u i să fie t o c m a i o n e g a r e a m o r ­
ţii, o apărare î m p o t r i v a ideilor d e p r e s i v e d e „moarte interioa­
ră", iar s e x u a l i z a r e a s ă fie s e c u n d a r ă .
Şi c u m r ă m â n e c u a c e l e lucruri c u m ar fi r a d i o u l care este
lăsat s ă m e a r g ă la n e s f â r ş i t ? C u m r ă m â n e c u a l o c u i î n t r - u n
oraş c a L o n d r a c u z g o m o t u l s ă u care n u î n c e t e a z ă n i c i o d a t ă şi
 176
D.W. W i n n i c o t t
luminile care n u s e sting n i c i o d a t ă ? Fiecare dintre acestea ilus­
t r e a z ă r e a s i g u r a r e a prin realitate î m p o t r i v a m o r ţ i i d i n ă u n t r u
şi u n fel d e folosire a apărării m a n i a c a l e c a r e p o a t e fi n o r m a l .
A l t e x e m p l u , p e n t r u a justifica e x i s t e n ţ a r u b r i c i i „ C u r t e a
R e g a l ă şi P e r s o n a l u l e i " din ziarele n o a s t r e t r e b u i e să p o s t u ­
l ă m o n e v o i e generală de reasigurare î m p o t r i v a ideilor de b o a ­
lă şi m o a r t e în F a m i l i a R e g a l ă şi în c a d r u l aristocraţiei; o ase­
m e n e a reasigurare p o a t e fi furnizată d e reflectarea faptelor în­
tr-o p u b l i c a ţ i e d e î n c r e d e r e . D a r n u e x i s t ă n i c i o r e a s i g u r a r e
posibilă î m p o t r i v a distrugerii şi dezorganizării figurilor cores­
p u n z ă t o a r e din realitatea i n t e r n ă . N u e s t e d e s t u l s ă s p u n e m
despre cântecul „ G o d S a v e the K i n g " că reprezintă dorinţa
n o a s t r ă de a s a l v a R e g e l e d e u r a i n c o n ş t i e n t ă p e care i-o pur­
t ă m . A m p u t e a s p u n e m a i d e g r a b ă c ă în c a d r u l f a n t a s m e i in­
c o n ş t i e n t e c h i a r î l o m o r a m şi c ă n e d o r i m să-1 s a l v ă m d e fan­
tasma noastră, dar aceste lucruri suprasolicită termenul de
„fantasmă". Prefer să s p u n c ă în cadrul realităţii noastre inter­
n e , tatăl i n t e r n a l i z a t este tot t i m p u l u c i s , jefuit, ars şi tăiat şi
c ă n o i î n t â m p i n ă m c u b u c u r i e p e r s o n a l i z a r e a a c e s t u i tată in­
ternalizat într-un b ă r b a t real la s a l v a r e a c ă r u i a p u t e m s ă aju­
tăm. D o l i u l regal este u n ordin obligatoriu care plăteşte u n tri­
b u t n o r m a l i t ă ţ i i doliului. î n c a d r u l a p ă r ă r i i m a n i a c a l e doliul
n u p o a t e fi trăit.
î n a c e a s t ă r u b r i c ă , „ C u r t e a R e g a l ă şi P e r s o n a l u l e i " , s u n t
raportate şi prezise m i ş c ă r i l e aristocraţiei şi s e p o a t e o b s e r v a
aici, p r e a p u ţ i n d e g h i z a t , c o n t r o l u l o m n i p o t e n t al personaje­
l o r c a r e s u n t r e p r e z e n t a n ţ i ai o b i e c t e l o r interne.
A d e v ă r u l e s t e c ă n u p r e a s e p o a t e d i s c u t a în mod abstract
dacă asemenea dispozitive reprezintă o reasigurare normală
p r i n i n t e r m e d i u l realităţii s a u o a p ă r a r e m a n i a c a l ă a n o r m a l ă ;
se poate în s c h i m b d i s c u t a d e s p r e folosirea apărării pe care o
î n t â l n i m în c u r s u l a n a l i z e i u n u i pacient.
î n c a d r u l apărării m a n i a c a l e , î n î n c e r c a r e a d e a s c ă d e a ten­
siunea din cadrul realităţii interne este folosită o relaţie cu
o b i e c t u l extern. D a r este caracteristic apărării m a n i a c a l e c a in­
d i v i d u l să fie i n c a p a b i l s ă c r e a d ă p e deplin în viaţa care n e a ­
g ă m o a r t e a , d e v r e m e c e el n u c r e d e î n p r o p r i a lui capacitate
d e a i u b i o b i e c t u l ; p e n t r u c ă a face b i n e e s t e c e v a real d o a r
a t u n c i c â n d e s t e r e c u n o s c u t ă distrugerea.
S e p o a t e c a o p a r t e din dificultatea n o a s t r ă d e a c ă d e a d e
acord asupra unui termen pentru ceea ce în prezent este nu­
m i t „ a p ă r a r e a m a n i a c a l ă " s ă a i b ă de-a face î n m o d direct c u
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 177
n a t u r a apărării m a n i a c a l e înseşi. N u se p o a t e s ă n u s e o b s e r ­
ve c ă t e r m e n u l „ d e p r e s i e " n u n u m a i c ă e s t e folosit, c i e s t e fo­
losit foarte c o r e c t î n c a d r u l vorbirii p o p u l a r e . N u e s t e posibil
să se v a d ă în acest lucru introspecţia care î n s o ţ e ş t e d e p r e s i a ?
Faptul că n u există nici un termen popular pentru apărarea
m a n i a c a l ă p o a t e fi î n legătură c u lipsa d e autocritică c a r e o în­
s o ţ e ş t e d i n p u n c t d e v e d e r e clinic. P r i n c h i a r n a t u r a apărării
m a n i a c a l e , ar fi d e aşteptat să n u o p u t e m c u n o a ş t e în m o d di­
rect, prin introspecţie, în m o m e n t u l în care această apărare este
operativă.
E s t e chiar m o m e n t u l î n c a r e s u n t e m d e p r i m a ţ i , î n c a r e n e
simţim d e p r i m a ţ i . E s t e chiar m o m e n t u l î n c a r e n e a p ă r ă m m a ­
niacal, cel în care este cel mai puţin probabil să simţim c ă n e apă­
r ă m î m p o t r i v a depresiei. In a s e m e n e a m o m e n t e este m u l t m a i
p r o b a b i l să n e s i m ţ i m încântaţi, fericiţi, ocupaţi, e n t u z i a s m a ţ i ,
plini d e h a z , atotştiutori, „plini d e v i a ţ ă " , şi î n a c e l a ş i t i m p , să
fim m a i p u ţ i n interesaţi d e c â t î n m o d o b i ş n u i t d e lucruri s e ­
r i o a s e , şi d e teribilitatea urii, distrugerii şi uciderii.
N u d o r e s c să susţin c ă în c a d r u l analizelor efectuate în tre­
4
c u t n u au fost atinse fantasmele i n c o n ş t i e n t e cele m a i profun­
d e , p e c a r e ( u r m â n d u - l p e F r e u d ) le n u m e s c aici „realitate in­
t e r n ă " , î n c a d r u l d e p r i n d e r i i tehnicii a n a l i t i c e , s u n t e m î n v ă ­
ţaţi să i n t e r p r e t ă m în cadrul transferului. O analiză deplină a
transferului c o n d u c e la o a n a l i z ă a realităţii i n t e r n e . D a r o în­
ţ e l e g e r e a a c e s t e i a din u r m ă e s t e n e c e s a r ă p e n t r u o î n ţ e l e g e r e
c l a r ă a transferului.
Caracteristicile apărării m a n i a c a l e
Voi trece a c u m la o e x a m i n a r e a m a i a p r o f u n d a t ă a n a t u r i i
a p ă r ă r i i m a n i a c a l e . Caracteristicile a c e s t e i a s u n t m a n i p u l a r e a
s a u c o n t r o l u l o m n i p o t e n t şi d e v a l o r i z a r e a d i s p r e ţ u i t o a r e ; e a
este o r g a n i z a t ă în raport c u anxietăţile care aparţin depresiei,
care este la r â n d u l ei d i s p o z i ţ i a ce rezultă d i n c o e x i s t e n ţ a iu­
birii, l ă c o m i e i şi urii î n relaţiile dintre o b i e c t e l e interne.
A p ă r a r e a m a n i a c a l ă s e m a n i f e s t ă î n m a i m u l t e m o d u r i , di­
ferite d a r i n t e r c o n e c t a t e , şi a n u m e :
• N e g a r e a realităţii interne.
• F u g a din realitatea internă î n realitatea e x t e r n ă .
Adică în psihanaliza de dinainte de Klein.
 178
D. W. W i n n i c o t t
• Ţ i n e r e a o a m e n i l o r d i n realitatea i n t e r n ă într-o „ a n i m a ­
ţie s u s p e n d a t ă " .
• N e g a r e a senzaţiilor de depresie - şi a n u m e apăsarea,
tristeţea - p r i n s e n z a ţ i i specific o p u s e , u ş u r a r e , veselie
etc.
• F o l o s i r e a a a p r o a p e oricărui contrariu î n v e d e r e a reasi­
gurării î m p o t r i v a morţii, h a o s u l u i , m i s t e r u l u i etc., idei
c a r e a p a r ţ i n conţinutului fantasmatic al p o z i ţ i e i depresi­
ve.
Negarea realităţii interne. M - a m referit deja la a c e s t l u c r u î n
c a d r u l justificării p r o p r i e i m e l e întârzieri î n r e c u n o a ş t e r e a c e ­
lor m a i p r o f u n d e f a n t a s m e inconştiente. D i n p u n c t d e v e d e r e
clinic, v e d e m n u atât n e g a r e a cât exaltarea c a r e e s t e l e g a t ă d e
n e g a r e , s a u o s e n z a ţ i e d e irealitate a realităţii e x t e r n e , s a u o
n e p ă s a r e faţă d e lucrurile serioase.
E x i s t ă u n tip d e r e c u n o a ş t e r e p a r ţ i a l ă a r e a l i t ă ţ i i i n t e r n e
c a r e m e r i t ă m e n ţ i o n a t î n a c e s t cadru. S e p o a t e î n t â l n i o r e c u ­
n o a ş t e r e s u r p r i n z ă t o r d e p r o f u n d ă a a n u m i t o r a s p e c t e ale re­
alităţii i n t e r n e l a a n u m i ţ i o a m e n i c a r e î n a c e l a ş i t i m p n u î ş i
d a u s e a m a că p e r s o a n e l e care îi p o p u l e a z ă reprezintă părţi din
e i înşişi. A r t i s t u l s i m t e c a şi c u m tabloul ar fi fost pictat d e c i ­
n e v a c a r e a c ţ i o n a d i n ă u n t r u l lui, s a u p r e d i c a t o r u l s i m t e ca ş i
c u m ar v o r b i D u m n e z e u p r i n el. M u l ţ i d i n t r e c e i c a r e trăiesc
vieţi n o r m a l e ş i v a l o r o a s e n u s i m t c ă e i s u n t c e i r e s p o n s a b i l i
d e c e e a c e e s t e c e l m a i b u n î n ei. S u n t m â n d r i şi fericiţi s ă re­
prezinte agentul prin care acţionează o persoană iubită şi ad­
m i r a t ă s a u D u m n e z e u ş i n e a g ă c ă o b i e c t u l i n t e r n a l i z a t le-ar
aparţine. C r e d c ă s-au scris m a i m u l t e despre o b i e c t e l e rele in-
ternalizate, r e n e g a t e î n t r - u n m o d similar, d e c â t d e s p r e n e g a ­
rea forţelor ş i o b i e c t e l o r i n t e r n e b u n e .
D e aici s e p o a t e trage o c o n c l u z i e practică, şi a n u m e c ă î n
c a z u l analizei c e l u i m a i satisfăcător tip de p a c i e n t religios este
d e ajutor a s e lucra c u p a c i e n t u l c a şi c u m ar exista o b a z ă sta­
bilită de c o m u n acord de recunoaştere a realităţii interne,
lăsându-se recunoaşterea originii personale a D u m n e z e u l u i
p a c i e n t u l u i s ă a p a r ă a u t o m a t , c a u n rezultat al d i m i n u ă r i i an­
xietăţii, d a t o r a t ă a n a l i z e i poziţiei depresive. E s t e î n m o d cert
u n l u c r u p e r i c u l o s ca a n a l i s t u l s ă a i b ă î n m i n t e c ă D u m n e z e ­
u l pacientului este u n „obiect fantasmat". Folosirea acestui c u ­
vânt, l-ar face p e p a c i e n t s ă s i m t ă c a ş i c u m a n a l i s t u l ar s u b e ­
v a l u a o b i e c t u l b u n , c e e a c e d e fapt e l n u face. C r e d c ă c e v a SÍ-
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 179
milar s-ar aplica şi în cazul analizei u n u i artist în raport cu sur­
sa lui d e inspiraţie, c a şi î n c a z u l analizării p e r s o a n e l o r inte­
rioare şi a prietenilor i m a g i n a r i p e care ni-i p o t p r e z e n t a pa­
cienţii noştri.
Fuga din realitatea internă în realitatea externă. Aici există m a i
m u l t e tipuri clinice. Există p a c i e n t u l care d e t e r m i n ă realitatea
e x t e r n ă s ă e x p r i m e f a n t a s m e l e . E x i s t ă p a c i e n t u l care v i s e a z ă
c u o c h i i deschişi, m a n i p u l â n d realitatea d e o m a n i e r ă o m n i ­
p o t e n t ă , d a r ştiind c ă este v o r b a d e o m a n i p u l a r e . E x i s t ă p a ­
cientul care e x p l o a t e a z ă fiecare a s p e c t fizic p o s i b i l al s e x u a l i ­
tăţii şi senzualităţii. E x i s t ă p a c i e n t u l care e x p l o a t e a z ă senzaţi­
ile c o r p o r a l e interioare. D i n t r e u l t i m i doi, c e l dintâi, m a s t u r -
batorul compulsiv, d e v i a z ă t e n s i u n e a psihică prin folosirea sa­
tisfacţiei care p o a t e fi o b ţ i n u t ă printr-o activitate a u t o e r o t i c ă
şi p r i n e x p e r i e n ţ e c o m p u l s i v e h e t e r o s e x u a l e s a u h o m o s e x u a ­
le, iar cel de-al d o i l e a , h i p o c o n d r i a c u l , ajunge să tolereze ten­
s i u n e a p s i h i c ă p r i n n e g a r e a c o n ţ i n u t u l u i fantasmatic.
Animaţia suspendată. In c a d r u l a c e s t u i a s p e c t al apărării, în
care p a c i e n t u l c o n t r o l e a z ă părinţii internalizaţi, ţ i n â n d u - i în­
tre viaţă şi m o a r t e , realitatea i n t e r n ă p e r i c u l o a s ă (cu obiectele
ei b u n e a m e n i n ţ a t e , c u o b i e c t e l e ei rele, c u părţile d e o b i e c t e
şi c u persecutorii ei p e r i c u l o ş i ) este într-o a n u m i t ă m ă s u r ă re­
c u n o s c u t ă (în m o d i n c o n ş t i e n t ) , şi i se face astfel faţă. A p ă r a ­
rea este nesatisfăcătoare d e o a r e c e c o n t r o l u l o m n i p o t e n t al p ă ­
rinţilor răi internalizaţi opreşte de a s e m e n e a şi toate relaţiile
b u n e , iar p a c i e n t u l se s i m t e m o r t î n ă u n t r u , şi p e r c e p e l u m e a
c a p e u n l o c lipsit d e o r i c e c u l o a r e . A l d o i l e a c a z al m e u v a
ilustra acest lucru.
Negarea anumitor aspecte ale sentimentelor de depresie
Folosirea contrariilor pentru reasigurare. A c e s t e a d o u ă p o t fi
tratate î m p r e u n ă . P e n t r u a ilustra c e e a ce v r e a u s ă s p u n , v o i
oferi o serie d e contrarii e x p l o a t a t e frecvent d e către p a c i e n ţ i
care se află într-o stare d e a p ă r a r e m a n i a c a l ă , în c a d r u l fantas­
m e l o r lor o m n i p o t e n t e şi în c a d r u l realităţii e x t e r n e controla­
te într-o m a n i e r ă o m n i p o t e n t ă . U n e l e dintre ele sunt m a i frec­
v e n t folosite î n v e d e r e a o b ţ i n e r i i u n e i r e a s i g u r ă r i p r i n inter­
m e d i u l realităţii e x t e r n e astfel încât o m n i p o t e n ţ a şi devalori­
z a r e a sunt c o m p a r a t i v m a i p u ţ i n e v i d e n t e .
 180
D-W. Winnicott
O P E R E V.Dela pediatrie la psihanaliză 181
Gol
Mort umplându-se E d e ajuns s ă n e g â n d i m n u m a i la c u v i n t e l e „ g r a v " , „gra­
ivi OtYl înn,! viu, în dezvoltare vitate", „gravitaţie" şi l a c u v i n t e l e „uşor", „uşurinţă", „levita-
nemişcat care se m i ş c ă ţie"; fiecare dintre aceste c u v i n t e are d u b l u înţeles. G r a v i t a t e a
colorat d e n o t ă s e r i o z i t a t e , d a r este d e a s e m e n e a folosit p e n t r u a d e ­
întunecat _ luminos scrie o forţă fizică. U ş u r i n ţ a d e n o t ă d e v a l o r i z a r e şi g l u m ă c a
iNescnimbator - care s e s c h i m b ă fot firr>™,i
A I ll_tr L rapid "mpul şi o l i p s ă d e greutate fizică. A m descoperit că, î n c a d r u l j o c u ­
Iri3î ir> f n i
-IA ici u 1 l l i LI
lui c o p i i l o r , î n t o t d e a u n a b a l o a n e l e , a e r o p l a n e l e şi c o v o a r e l e
în afară
Greu f e r m e c a t e i n c l u d o semnificaţie d e apărare m a n i a c a l ă , u n e o r i
uşor
specifică, alteori î n t â m p l ă t o a r e . D e a s e m e n e a , a fi c u c a p u l î n
v - a i t be s c u t u n d a — care iese, c a r e răsare 5

La p ă m â n t _ « ' *- J- ciocli fcr n o r i este u n s i m p t o m obişnuit al u n e i faze d e p r e s i v e i m i n e n ­

Tris t m al n o u ă l e a c e r te, fiind o a p ă r a r e î m p o t r i v a greutăţii, a c e l c a p care e s t e c a şi
vesel, a m u z a n t u m p l u t c u g a z tinzând s ă ridice pacientul d e a s u p r a p r o b l e m e ­
reprimat _ fără griji, p l d e b u c u r a
Serios
m
lor sale. I n a c e e a ş i o r d i n e d e idei este interesant d e o b s e r v a t
comic
Separat _ că, p r i n râs, n e d e m o n s t r ă m n o u ă înşine şi celorlalţi c ă a v e m
unit
m u l t aer, c h i a r şi d e risipit, î n v r e m e ce, p r i n oftat şi s u s p i n ,
"-are se s e p a r a - care e s t e u n i t
A n i c i rorrna __ d e m o n s t r ă m o relativă lipsă d e aer, prin încercările n o a s t r e d e
format, proportionaf respiraţie raţionalizată.
J~îaos ordme
Discordie C u v â n t u l „ a s c e n s i v " a d u c e î n fundal semnificaţia înălţării
armonie
d i n c a d r u l religiei creştine. C r e d c ă ar fi trebuit s ă d e s c r i u l a
Tn h^Tr-^ft succes
u i uacaţi _ u n m o m e n t d a t C r u c i f i c a r e a şi R e î n v i e r e a c a r e p r e z e n t â n d o
ntegrat
N e c u n o s c u t şi castrare s i m b o l i c ă u r m a t ă d e o erecţie ulterioară î n c i u d a ră­
misterios _ nirii c o r p o r a l e . D a c ă a ş fi d a t a c e a s t ă e x p l i c a ţ i e u n u i creştin,
c
' u n o s c u t şi înţeles
aş fi î n t â m p i n a t p r o t e s t e datorate n u n u m a i refuzului g e n e r a l
Aici cuvintele cheie sunt „mort" şi „în viaţă - care se miş­ al s i m b o l i s m u l u i s e x u a l inconştient; cel p u ţ i n o p a r t e d i n in­
c ă - care s e d e z v o l t ă " . d i g n a r e a r e z u l t a t ă a r fi fost justificată^ p e n t r u c ă e u a ş fi o m i s
semnificaţia d e p r e s i v - a s c e n s i v ă a mitului. I n fiecare a n creş­
Depresiv - asccnsiv
tinii gustă a d â n c i m i l e tristeţii, deznădejdii, lipsei d e s p e r a n ţ ă ,
în cadrul trăirilor din Vinerea M a r e . Creştinul obişnuit n u poa­
Vreau s ă insist câteva m i n u t e asupra u n e i a dintre aceste te susţine d i s p e r a r e a p r e a m u l t timp astfel încât, î n D u m i n i c a
a p ă r ă r i c a r e m ă i n t e r e s e a z ă î n m o d special. Paştelui, intră într-o fază m a n i a c a l ă . î n ă l ţ a r e a m a r c h e a z ă r e ­
In t i m p c e c ă u t a m u n c u v â n t c a r e s ă p o a t ă d e s c r i e totalita­ c u p e r a r e a d i n depresie.
tea apărărilor î m p o t r i v a poziţiei depresive, a m întâlnit c u v â n ­ M u l ţ i o a m e n i g ă s e s c tristeţea destul d e la î n d e m â n ă chiar
tul „ a s c e n s i v " . D r J . M . T a y l o r m i 1-a s u g e r a t c a o p u s c u v â n ­ şi fără ajutorul religiei, şi p o t tolera s ă fie trişti c h i a r şi î n lip­
tului „depresiv", şi este m a i potrivit decât cuvântul „inflat" sa s u p o r t u l u i p e care-1 f u r n i z e a z ă î m p ă r t ă ş i r e a e x p e r i e n ţ e i ,
care este c u r e n t folosit c a o p u s a l c u v â n t u l u i „ d e p r i m a t " î n ca­ dar alteori a m fost izbit d e faptul c ă o a m e n i p e care îi a u z e a m
d r u l r a p o r t u r i l o r b u r s e i d e mărfuri. î n analiză b ă t â n d u - ş i j o c d e religie, m a n i f e s t a u d e a s e m e n e a o
M i e m i s e p a r e c ă a c e s t c u v â n t , „ a s c e n s i v " p o a t e fi utilizat apărare m a n i a c a l ă î n m ă s u r a î n care e ş u a u î n a recunoaşte tris­
cu folos î n a atrage atenţia asupra apărării î m p o t r i v a u n u i anu­ teţea, v i n a şi lipsa d e v a l o a r e , c a şi v a l o a r e a atingerii a c e s t o r
m i t a s p e c t a l depresiei, p e c a r e t e r m e n i c a „ g r e u t a t e a i n i m i i " , lucruri care a p a r ţ i n realităţii psihice s a u i n t e r n e p e r s o n a l e .
„adâncimile disperării", „sentimentul d e scufundare" etc. î l
implică.
5
Sau încântat.
6
Această idee a fost exprimată de către Brierley (1951, cap. 6).

182 D.W. W i n n i c o t t
A p ă r a r e a m a n i a c a l ă şi s i m b o l i s m u l
Subiectul p e care l-am ales p o a t e fi, c u siguranţă, t e m a u n e i
abordări foarte largi. O c h e s t i u n e c a r e m ă i n t e r e s e a z ă foarte
mult e s t e relaţia t e o r e t i c ă d i n t r e f e n o m e n e l e a p ă r ă r i i m a n i a ­
cale şi s i m b o l i s m . D e e x e m p l u , înălţarea are o semnificaţie fa-
lică, a d i c ă a u n e i erecţii, d u p ă c u m e s t e e v i d e n t , d a r a c e a s t a
nu este a c e l a ş i l u c r u c u s e m n i f i c a ţ i a a s c e n s i v ă s a u c o n t r a d e -
presivă. I n c a d r u l f a n t a s m e l o r ş i jocurilor, b a l o a n e l e s u n t fo­
losite c a s i m b o l p e n t r u c o r p u l s a u sânii m a m e i , p e n t r u umfla­
rea c u g a z e , r i d i c a r e a gazelor, flatulenţă; ele s u n t de asemenea
folosite şi c a s i m b o l u r i contradepresive. E l e s u n t c o n t r a d e p r e -
sive î n r a p o r t c u s e n t i m e n t e l e , o r i c e obiect a r înlocui.
Căderea are o semnificaţie sexuală sau pasiv-masochistă;
ea are de asemenea şi o semnificaţie depresivă; ş.a.m.d.
O f e m e i e p o a t e i n v i d i a u n b ă r b a t , p o a t e dori s ă fie b ă r b a t ,
poate urî faptul c ă e s t e f e m e i e , d e o a r e c e , fiind e a î n s ă ş i pre­
dispusă la a n x i e t a t e d e p r e s i v ă , a ajuns s ă identifice b ă r b a t u l
cu erecţia şi astfel c u a p ă r a r e a m a n i a c a l ă a s c e n s i v ă .
A c e s t e a şi alte relaţii î n t r e a p ă r ă r i l e m a n i a c a l e şi s i m b o l i s ­
mul s e x u a l v o r fi s t u d i a t e ulterior.
E x e m p l e clinice
A r fi u ş o r s ă o f e r d e t a l i i r e l e v a n t e din m a t e r i a l u l a c e s t e i
s ă p t ă m â n i s a u al o r i c ă r e i alteia, d e la o r i c a r e dintre c e i z e c e
pacienţi aflaţi în p r e z e n t în grija m e a .
A m selectat p a t r u fragmente de caz. Primii doi pacienţi
aparţin tipului a s o c i a l , al treilea e s t e u n o b s e s i o n a l sever, iar
al patrulea e s t e u n depresiv.
Primul, Billy, a r e 5 a n i şi l - a m tratat î n p a t r u etape. C â n d a
venit la m i n e , l a 3 a n i şi j u m ă t a t e , e r a agitat, interesat î n prin­
cipal d e b a n i ş i î n g h e ţ a t e , şi într-o o a r e c a r e m ă s u r ă s t r â n g ă -
tor, fără a fi c a p a b i l s ă s e b u c u r e d e c e e a ce strânsese. î n c e p u s e
să fure b a n i şi c r e d c ă î n l i p s a a n a l i z e i ar fi d e v e n i t u n delinc­
vent, m a i ales c ă trăieşte într-o c a s ă î n care el este u n i c u l c o ­
pil al u n o r părinţi î n s t r ă i n a ţ i u n u l d e celălalt. C o m p o r t a m e n ­
tul lui î n stadiile t i m p u r i i ale a n a l i z e i a fost c o n f o r m c u diag­
nosticul: „asocial, p o t e n ţ i a l d e l i n c v e n t " .
Citez aici trei j o c u r i alese la î n t â m p l a r e , dar cred că s e m n i ­
ficative p e n t r u a ilustra s c h i m b ă r i l e care s-au p e t r e c u t în de-
1: De la pediatrie la psihanaliză 183
OPERE
c u r s u l analizei. A existat u n i n t e r v a l d e c â t e v a l u n i î n t r e pri­
m a şi a d o u a etapă, ca şi între a d o u a şi a treia.
î n c e a m a i t i m p u r i e e t a p ă , înainte d e p r i m u l d i n t r e cele 3
jocuri, activităţile lui c u greu p u t e a u fi descrise c a fiind jocuri -
e r a u cel m u l t atacuri sălbatice a s u p r a piraţilor.
î n c a d r u l p r i m u l u i j o c el sţă la g u r a u n u i t u n c u c a r e e u
trag. E s t e p u r t a t r e p e d e şi la î n ă l ţ i m e p e s t e c o n t i n e n t e , p â n ă
în Africa. In d r u m u l lui dă j o s diverşi o a m e n i c u u n b ă ţ - şi î n
Africa tratează din înalt c u b ă ş t i n a ş i i c a r e s u n t o c u p a ţ i c u di­
v e r s e lucruri - trimiţându-i din vârful c o p a c i l o r î n fundul p u ­
ţurilor şi t ă i n d c a p u l căpeteniei.
In d e c u r s u l u n e i ş e d i n ţ e î n c a r e acest j o c a p r e d o m i n a t , el
a fost e x t r e m d e excitat, şi n u a m fost s u r p r i n s c â n d , la sfârşi­
tul orei, în d r u m u l c u liftul d e la cabinetul m e u la etajul al doi­
lea, a ajuns din greşeală î n s u b s o l - p u ţ u l liftului - ş i a fost în­
grozit. In a c e a zi î l u r m ă r i s e m (în s e c r e t ) d i n c a u z a stării lui
d e exaltare, şi astfel a m p u t u t să-1 ajut s ă i a s ă d i n a c e a s t ă di­
ficultate; a fost o reasigurare i m e n s ă p e n t r u e l s ă d e s c o p e r e c ă
a p r e c i a s e m s t a r e a lui a n o r m a l ă şi astfel f u s e s e m l a î n d e m â n ă
a t u n c i c â n d e l fusese l a a n a n g h i e .
A c e a s t ă ş e d i n ţ ă a u r m a t u n e i s c e n e d e a c a s ă c u m a m a lui,
s c e n ă care, bineînţeles, fusese d e c l a n ş a t ă î n c e a m a i m a r e par­
te d e p r o p r i a lui a m b i v a l e n ţ ă c a r e î n c e p e a s ă i a s ă l a suprafa­
ţă. A c e a s t a a marcat d e a s e m e n e a şi p u n c t u l c u l m i n a n t al c o m ­
p o r t a m e n t u l u i lui a ş a - z i s „ m a n i a c a l " şi s-a aflat î n l e g ă t u r ă
t e m p o r a l ă c u a n a l i z a p o z i ţ i e i d e p r e s i v e şi c u a p a r i ţ i a s e n t i ­
mentelor d e tristeţe şi lipsă d e speranţă. O dată c u apariţia tris­
teţii, reapariţia jocului constructiv a d e v e n i t p e n t r u p r i m a d a t ă
posibilă.
J o c u l care m i e m i - a a d u s a m i n t e d e c e l p e c a r e a b i a l - a m
descris, implica o serie d e călătorii c u u n avion. A c e a s t a se pe­
trecea d u p ă u n interval d e c â t e v a luni. A m z b u r a t d i n n o u î n
Africa şi n e a ş t e p t a m să î n t â l n i m d u ş m a n i . N e u i t a m î n j o s la
l u m e şi r â d e a m d e cât d e insignifiantă este. D a r o caracteris­
tică a acestei călătorii era u n u i m i t o r set d e m ă s u r i d e p r e c a ­
uţie. A v e a m d o u ă cărţi c u instrucţiuni d e s p r e c u m să pilotezi
u n a v i o n s a u u n h i d r o a v i ó n . A v e a m d o u ă m o t o a r e şi u n eli­
c o p t e r p e n t r u c a z u l în care m o t o a r e l e se stricau - şi de a s e m e ­
n e a fiecare câte o paraşută. A v e a m u n tren d e aterizare c u roţi,"
d a r şi o p e r e c h e d e flotoare, în c a z că a m fi c o b o r â t a c c i d e n t a l
p e apă. A v e a m o provizie b u n ă de m â n c a r e şi d e a s e m e n e a u n
s a c d e a u r î n c a z u l î n c a r e a m fi r ă m a s fără m â n c a r e s a u fără
 184
D.W. Winnicott
p i e s e d e s c h i m b . E r a m asiguraţi şi în m u l t e alte feluri î m p o ­
t r i v a u n u i e ş e c în a c e a s t ă î n c e r c a r e d e a n e r i d i c a d e a s u p r a
problemelor noastre.
î n a c e s t al d o i l e a j o c e r a folosit în m o d c l a r u n m e c a n i s m
o b s e s i o n a l , i a r p e r s e c u t o r i i f u s e s e r ă r i d i c a ţ i î n g r a d , fiind
a v i o a n e ale altei ţări, c a p a b i l e s ă d e v i n ă a v i o a n e aliate î n c a ­
d r u l u n u i r ă z b o i c u o a treia ţară. ( A c e s t l u c r u a a p ă r u t în j o ­
c u r i l e ulterioare.) D e v a l o r i z a r e a e r a m a i s c ă z u t ă , şi o m n i p o ­
t e n ţ a d i m i n u a t ă ; dar faptul de a fi d e a s u p r a n u p u t e a fi expli­
c a t d o a r î n r e g i s t r u l capacităţii de a fi într-o p o z i ţ i e d i n c a r e
p u t e a m să a r u n c ă m fecale p e cei d e sub n o i - c o n ţ i n e a î n c ă şi
u n s e n t i m e n t a s c e n s i v s a u contradepresiv.
Voi d e s c r i e u n j o c u l t e r i o r p e n t r u a fi c o m p a r a t c u a c e s t e
două jocuri.
A m c o n s t r u i t o c o r a b i e şi a m p o r n i t î n c ă u t a r e a t ă r â m u l u i
piraţilor. î n c a d r u l a c e s t u i j o c (la c a r e d e s c r i u d o a r detaliile
p r i n c i p a l e ) , a m uitat d e ţelul nostru, dat fiind c ă e r a o zi foar­
te f r u m o a s ă . S t ă t e a m p e p u n t e , f ă c â n d b ă i d e s o a r e şi b u c u -
r â n d u - n e de c o m p a n i a ceîuilalt într-un m o d fericit şi lipsit d e
a u t o c e n z u r ă . D i n c â n d în c â n d p l o n j a m î n m a r e şi î n o t a m le­
n e ş î n c o l o şi î n c o a c e . E x i s t a u câţiva rechini şi crocodili c a r e n e
r e a m i n t e a u o c a z i o n a l într-o m a n i e r ă g r o s o l a n ă d e calitatea lor
p e r s e c u t o a r e , d a r b ă i a t u l a v e a o a r m ă c a r e t r ă g e a c h i a r şi s u b
apă, a ş a c ă n u e r a m p r e a îngrijoraţi.
A m l u a t la b o r d o fetiţă p e c a r e a m s a l v a t - o d e la î n e c şi
i-am făcut o s e r p e n t i n ă p e n t r u p ă p u ş a ei. C ă p i t a n u l n e face
c e v a p r o b l e m e . D i n c â n d în c â n d , m o t o r u l s e o p r e ş t e şi î n
u r m a u n e i cercetări se d e s c o p e r ă c ă a c e s t c ă p i t a n p u s e s e b a ­
l e g ă î n m o t o r . C e m a i c ă p i t a n ! E l s c o a t e b a l e g a şi n o i c o n t i ­
n u ă m , b u c u r â n d u - n e d e b u n ă v o i n ţ a soarelui şi a apei.
O c o m p a r a ţ i e între a c e s t fragment d e j o c şi celelalte d o u ă
j o c u r i arată o d i m i n u a r e a anxietăţii de persecuţie (piraţii dân-
d u - n e în trecut o s e r i o a s ă şi c o n s t a n t ă b ă t a i e d e c a p ) , o trans­
f o r m a r e a o b i e c t e l o r rele în o b i e c t e b u n e ( m a r e a o b i ş n u i a s ă
fie p l i n ă d e c r o c o d i l i şi a p r o a p e în î n t r e g i m e r e a ) , o c r e d i n ţ ă
î n b u n ă t a t e şi a m a b i l i t a t e (soarele şi s e n t i m e n t u l g e n e r a l d e
v a c a n ţ ă ) , o legătură între fantasmă şi experienţele fizice ( a r m a
c a r e p o a t e s ă t r a g ă s u b a p ă ) , a s p e c t u l g e s t i o n a b i l al t r ă d ă r i i
Căpitanului, trădare p e c a r e o î n d r e a p t ă c h i a r e l (scoaterea b a ­
legii din m o t o a r e ) , noile relaţii de obiect (demonstrate m a i ales
prin n o u a includere a obiectului b u n sub forma unei fetiţe, sal­
vată d e la î n e c şi făcută fericită p r i n suişuri şi c o b o r â ş u r i b i n e
1: De la pediatrie la psihanaliză 185
OPERE
controlate) şi, d e a s e m e n e a , o d i m i n u a r e a supra-asigurării ob­
sesiónale î m p o t r i v a riscului. D e v a l o r i z a r e a n u m a i r e p r e z i n t ă
o caracteristică a j o c u l u i .
A p ă r a r e a m a n i a c a l ă intervine într-o m ă s u r a în care p e r i c o ­
lele s ă fie uitate, d a r faptul c ă există o a n u m e creştere a b u n ă ­
tăţii o b i e c t e l o r i n t e r n e face c a a p ă r a r e a m a n i a c a l ă s ă fie m a i
puţin p u t e r n i c ă şi p r o m o v e a z ă şi c e l e l a l t e s c h i m b ă r i . E x i s t ă
apărare m a n i a c a l ă în faptul c ă eî face faţă p e r i c o l u l u i într-un
mod maniacal, împuşcând persecutorii înăuntrul corpului
(sub a p ă ) , dar se p o a t e o b s e r v a o relaţie m a i p u t e r n i c ă c u re­
alitatea e x t e r n ă , d e e x e m p l u sub f o r m a relaţiei dintre î m p u ş ­
catul sub a p ă şi c u r g e r e a a p e i î n b a i e .
E u j o c rolul d e frate i m a g i n a r , d a r şi p e a c e l a d e m a m ă .
D i n p u n c t d e v e d e r e clinic, Billy s-a transformat într-un c o ­
pil m u l t m a i n o r m a l . L a ş c o a l ă î n v a ţ ă b i n e şi se b u c u r ă d e re­
laţiile lui c u ceilalţi c o p i i şi c u profesorii. A c a s ă n u e s t e tot atât
d e n o r m a l ; î n c ă c e r e b a n i şi e s t e p r e d i s p u s să facă g ă l ă g i e şi
să a i b ă m o m e n t e d e c o m p o r t a m e n t iraţional e x a c t la î n c e p u ­
tul cinei. D a r el p o s e d ă o p e r s o n a l i t a t e î n c â n t ă t o a r e şi o înţe­
legere c r e s c â n d ă a dificultăţilor părinţilor lui, care r ă m â n reci
u n u l faţă de celălalt. M a m a lui este şi e a foarte b o l n a v ă , d e ­
p r e s i v ă şi d e p e n d e n t ă d e droguri.
* * *
D a v i d (în vârstă d e 8 a n i ) , alt c o p i l a s o c i a l , a v e n i t la m i n e
la î n c e p u t u l acestui s e z o n c a alternativă la a fi e x m a t r i c u l a t d e
la şcoală p e b a z a u n e i „obsesii ţ i n â n d d e s e x şi t o a l e t ă " şi a câ­
t o r v a a c ţ i u n i v a g d e f i n i t e î n r a p o r t c u a n u m i ţ i b ă i e ţ i şi fete.
E s t e u n i c u l c o p i l a l u n u i tată taîentat, d a r depresiv, care u n e ­
ori z a c e î n p a t z i l e î n t r e g i fără n i c i u n m o t i v clar, şi al u n e i
m a m e care este - d u p ă c u m r e c u n o a ş t e chiar ea - profund n e ­
vrotică şi în aceeaşi m ă s u r ă îngrijorată de situaţia reală a casei.
M a m a î m i oferă o s u s ţ i n e r e e x c e p ţ i o n a l ă .
L a fel ca majoritatea copiilor delincvenţi, D a v i d este imediat
plăcut, pentru o scurtă p e r i o a d ă d e timp, d e toţi aceia care n u
stau p r e a m u l t t i m p î n c o n t a c t c u el. D e fapt, d e la î n c e p u t u l
tratamentului, n u au m a i existat întâmplări neplăcute în afară,
d a r m i se s pu n e c ă este obositor s ă fie ţinut p r e a m u l t t i m p în
c o m p a n i a cuiva, a v â n d n e v o i e şi cerând să fie ţinut ocupat. C u ­
noştinţele lui d e s p r e a d e v ă r u r i l e realităţii e x t e r n e s u n t remar­
cabile, d a r acest lucru e s t e tipic p e n t r u tipul delincvent.

186 D.W. W i n n i c o t t
î n c a d r u l u n e i şedinţe d e la î n c e p u t u l t r a t a m e n t u l u i , mi-a
spus: „ S p e r c ă n u v ă o b o s e s c . " A c e s t lucru, cuplat cu faptul că
părinţii lui î m i s p u s e s e r ă c u m îi o b o s e ş t e tot t i m p u l , şi c u e x ­
p e r i e n ţ a m e a c u u n c a z s i m i l a r (tratat î n a i n t e s ă î n ţ e l e g p r e a
multe despre realitatea internă) m-au făcut să m ă pregătesc
pentru un caz epuizant.
O d a t ă , î n t i m p ce d e s c r i a m t r a t a m e n t u l u n u i copil delinc­
v e n t în c a d r u l u n u i seminar, dr E r n e s t J o n e s a r e m a r c a t că din
a c e s t c a z s e p o a t e t r a g e o c o n c l u z i e p r a c t i c ă , şi a n u m e : e s t e
c h i a r i m p o s i b i l s ă eviţi e p u i z a r e a î n t r a t a m e n t u l u n u i delinc­
v e n t ? P e n t r u c ă d a c ă e s t e aşa, e x i s t ă o s e r i o a s ă limitare a tra­
t a m e n t u l u i acestor cazuri. Totuşi, la acel m o m e n t , u n copil d e ­
licvent fusese tratat de dr S c h m i d e b e r g fără dificultăţi p r e a se­
rioase în g e s t i o n a r e a analizei, a ş a încât c r e d c ă c e e a ce voia dr
J o n e s să s p u n ă atunci era că, ceea ce era greşit, era tehnica
7
mea .
S c o p u l s ă u d e a m ă o b o s i a fost c u r â n d p u s în practică, dar
î n a i n t e d e acest l u c r u a fost p o s i b i l ă e f e c t u a r e a u n e i m a r i can­
tităţi d e analiză. î n p r i n c i p a l j u c ă r i o a r e l e i-au p e r m i s lui D a -
vid să-mi ofere atât m i e , cât şi lui însuşi un m a t e r i a l fantasma-
8
tic atât a b u n d e n t , cât şi foarte d e t a l i a t .
D u p ă c â t e v a zile, D a v i d a fugit din anxietăţile a p a r ţ i n â n d
m a t e r i a l u l u i fantasmatic p r o f u n d î n s p r e u n interes faţă d e lu­
m e a d i n afară, faţă d e s t r ă z i l e a ş a c u m s u n t v ă z u t e de la fe­
reastră, şi faţă d e l u m e a d e d i n c o l o d e u ş a m e a - m a i ales faţă
d e lift. î n ă u n t r u l c a b i n e t u l u i d e v e n i s e p r o p r i u l lui î n ă u n t r u ,
şi d a c ă era să trateze c u m i n e ş i c u c o n ţ i n u t u r i l e c a b i n e t u l u i
m e u ( m a m a şi tata, vrăjitoare, fantome, persecutori e l e ) , atunci
trebuia să aibă şi mijloacele d e a controla aceste lucruri. în pri­
m u l r â n d trebuia s ă le o b o s e a s c ă , dat fiind c ă se t e m e a c ă n u
p u t e a s ă le c o n t r o l e z e - şi a m a v u t s e n z a ţ i a c ă p r i n a c e s t lu­
c r u d e m o n s t r a o a n u m e n e î n c r e d e r e î n o m n i p o t e n ţ ă . î n acest
stadiu, a m a v u t d o v a d a u n u i i m p u l s suicidar. A l ă t u r i d e n e ­
v o i a de a m ă e p u i z a , s-a d e z v o l t a t şi o d o r i n ţ ă d e a m ă s a l v a
7
Acum înţeleg că exista o problemă foarte reală implicată de remarca dr
Jones, şi am dezvoltat această temă (vezi cap. XXII).
8
Introducerea de către dna Klein a folosirii câtorva jucărioare foarte mici
a fost un plan strălucit, deoarece aceste jucării oferă suport copilului în raport
cu devalorizarea dispreţuitoare şi fac controlul omnipotent să fie aproape o
realitate. Copilul poate exprima Ia începutul tratamentului un material fan­
tasmatic profund cu ajutorul jucărioarelor, şi astfel să debuteze cu o anume
încredere în propria lui realitate internă.
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 187
de la e p u i z a r e , a ş a încât, î n t o c m a i c a u n s t ă p â n d e sclavi, a v e a
o foarte m a r e grijă c a sclavul lui să n u se e p u i z e z e . î m i furni­
za p e r i o a d e d e o d i h n ă obligatorii.
I n c u r â n d a d e v e n i t clar că el era cel care devenea epuizat şi
problema analistului care devenea din ce în ce m a i obosit a
fost treptat r e z o l v a t ă prin interpretări, î n r a p o r t c u p r o p r i a lui
e p u i z a r e î n c o n t r o l u l părinţilor internalizaţi, c a r e se e p u i z a u
reciproc şi îl e p u i z a u şi p e el.
A m a v u t n o r o c u l să-î a m î n c a b i n e t u l m e u la 11:00 a.m. î n
Z i u a A r m i s t i ţ i u l u i . C h e s t i u n e a sărbătoririi Z i l e i A r m i s t i ţ i u l u i
îl interesa într-o foarte m a r e m ă s u r ă ; n u era atât d i n c a u z ă că
tatăl lui l u p t a s e în război, cât datorită faptului că deja d e z v o l ­
tase (înainte d e analiză şi în.relaţie c u a n a l i z a ) u n interes p e n ­
tru s t r ă z i şi trafic, c a fiind a l t c e v a d e c â t m o s t r e l e i n c o n t r o l a -
b i l e , fără s p e r a n ţ ă , din realitatea internă.
A v e n i t plin d e b u c u r i e p e n t r u c ă t o c m a i c u m p ă r a s e d e la
o d o a m n ă o floare d e m a c , şi la o r a 11:00 a fost interesat d e fie­
c a r e detaliu al e v e n i m e n t e l o r din stradă. A p o i a venit m o m e n ­
t u l î n d e l u n g a ş t e p t a t al tăcerii d e 2 m i n u t e . In cartierul m e u
s-a a ş t e r n u t o tăcere în m o d special c o m p l e t ă şi el a fost a b s o ­
lut încântat. „Nu-i aşa că-i drăguţ!". P e n t r u d o u ă m i n u t e d i n
viaţa lui s-a simţit c a şi c u m n u a r fi fost o b o s i t , c a şi c u m n u
a r fi a v u t n e v o i e să-şi o b o s e a s c ă părinţii, d e v r e m e c e apăru­
se u n c o n t r o l o m n i p o t e n t i m p u s d i n afară şi a c c e p t a t c a real
d e toată l u m e a .
Interesantă a fost f a n t a s m a sa c o n f o r m căreia, î n t i m p u l tă­
9
cerii, d o a m n e l e a u c o n t i n u a t s ă v â n d ă f l o r i , s i n g u r a activita­
te p e r m i s ă ; o o m n i p o t e n ţ ă i n t e r n ă m a i m a n i a c a l ă ar fi o p r i t
totul (inclusiv b i n e l e ) .
A n a l i z a poziţiei d e p r e s i v e şi a apărării m a n i a c a l e a d i m i ­
n u a t febrilitatea plăcerii lui din cadrul analizei. A u apărut m o ­
m e n t e d e o b o s e a l ă , t r i s t e ţ e şi l i p s ă d e s p e r a n ţ ă i n t e n s e , şi a
manifestat d o v e z i indirecte de sentimente de vinovăţie. A avut
c â t e v a s ă p t ă m â n i c u j o c u r i în care trebuia s ă d e v i n foarte în­
s p ă i m â n t a t şi alternativ v i n o v a t şi în care s ă a m c e l e m a i teri­
b i l e c o ş m a r u r i . î n a c e a s t ă s ă p t ă m â n ă s-a j u c a t de-a fi c h i a r e l
înspăimântat, iar astăzi chiar a fost î n s p ă i m â n t a t de ceva. M i - a
ilustrat rezistenţele lui prin a m ă face să-1 î n v ă ţ să s a r ă în apă,
l u c r u p e c a r e d e fapt refuză să-1 î n v e ţ e , iar e u trebuie s ă spun:
„Uite c u m m ă faci s ă - m i pierd timpul! C u m p o t e u s ă te î n v ă ţ
Aceasta a fost ideea lui, în realitate nefiind aşa.
 188 D.W. W i n n i c o t t
să sari î n a p ă d a c ă t u n i c i n u p o ţ i s ă s t a i î n p i c i o a r e ? S u n t
foarte s u p ă r a t p e t i n e " - şi aşa m a i d e p a r t e . Toate a c e s t e a se
t r a n s f o r m ă într-o m a r e g l u m ă ş i m ă face s ă r â d d i n toată ini­
m a şi a p o i e s t e foarte m u l ţ u m i t . D a r a c u m e s t e c o n ş t i e n t d e
faptul c ă toată a c e a s t ă g l u m ă face p a r t e din a p ă r a r e a î m p o t r i ­
v a poziţiei d e p r e s i v e , i a r î n p r e z e n t m a i ales î m p o t r i v a senti­
m e n t e l o r d e v i n o v ă ţ i e ; în a c e l a ş i t i m p , e s t e a n a l i z a t ă treptat
apărarea.
10
C u m ar p u t e a el s ă s a r ă î n ă u n t r u l c o r p u l u i , î n ă u n t r u l re­
alităţii interne, fără s ă p o a t ă sta î n p i c i o a r e , fără să p o a t ă fi si­
g u r c ă e s t e v i u , fără s ă p o a t ă î n ţ e l e g e c e e a c e ar p u t e a g ă s i
înăuntru?
C a z u l lui D a v i d ilustrează p e r i c o l u l î n c a r e se află E u l din
p a r t e a o b i e c t e l o r i n t e r n e rele, b ă i a t u l t e m â n d u - s e ca n u c u m ­
v a s ă fie golit şi e p u i z a t d e c ă t r e părinţii interni care s e g o l e s c
reciproc în m o d c o n s t a n t .
D a v i d d e m o n s t r e a z ă fuga d i n realitatea i n t e r n ă î n intere­
s u l faţă de s u p r a f a ţ a c o r p u l u i lui, şi faţă d e s e n t i m e n t e l e lui
d e suprafaţă şi, din acestea, într-un interes faţă de corpurile şi
s e n t i m e n t e l e altor copii.
P r o g r e s u l analizei lui ilustrează d e a s e m e n e a şi i m p o r t a n ­
ţa u n e i înţelegeri a m e c a n i s m u l u i controlului o m n i p o t e n t asu­
p r a o b i e c t e l o r i n t e r n e şi a relaţiei dintre n e g a r e a oboselii, an­
xietate şi s e n t i m e n t e l e d e v i n o v ă ţ i e l e g a t e de n e g a r e a realită­
ţii interne.
* * *
C h a r l o t t e (în v â r s t ă d e 3 0 d e a n i ) e s t e î n a n a l i z ă c u m i n e
d e d o u ă luni. D i n p u n c t d e v e d e r e clinic, este o depresivă, c u
t e m e r i suicidare, d a r şi c u o a n u m i t ă c a p a c i t a t e d e a se b u c u ­
ra atât d e m u n c ă , cât şi d e activităţile e x t e r i o a r e .
T i m p u r i u î n c u r s u l a n a l i z e i a p o v e s t i t u n vis repetitiv în
c a r e ajunge într-o g a r ă î n care e x i s t ă u n tren, dar trenul nu por­
neşte niciodată.
S ă p t ă m â n a t r e c u t ă a v i s a t u n v i s d e d o u ă ori î n a c e e a ş i
n o a p t e . N u p o t s ă i n t r u î n d e t a l i i f o a r t e a m ă n u n ţ i t e , d a r lu­
c r u l e s e n ţ i a l e s t e c ă , î n f i e c a r e d i n t r e v i s e , se p l i m b a p e c o ­
r i d o r u l u n u i tren, c ă u t â n d u n c o m p a r t i m e n t c u o b a n c h e t ă
1 0
Acum aş adăuga şi ideea întâlnirii depresiei mamei lui, prin plonjarea
înăuntrul lumii ei interne (1957).
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 189
î n t r e a g ă l i b e r ă p e n t r u a s e p u t e a î n t i n d e şi d o r m i î n t i m p u l
c ă l ă t o r i e i . O a n u m i t ă d o a m n ă , o f e m e i e d e c a r e e s t e foarte
a t a ş a t ă (şi p e c a r e o c o m p a r ă c u m i n e î n p r i v i n ţ a f a p t u l u i c ă
îi p a s ă d e p a c i e n t ă , d a r c a r e se g r ă b e ş t e s ă p r e s c r i e d i v e r s e
lucruri pentru.hemoroizi, în timp ce eu nu fac n i m i c pentru
a-i t r a t a ) , î i s p u n e a s ă g ă s e a s c ă u n l o c c a s ă s e s p e l e .
î n p r i m u l vis a găsit u n c o m p a r t i m e n t c u o b a n c h e t ă libe­
ră, iar î n c e l de-al d o i l e a a găsit l o c u l î n c a r e p u t e a s ă s e spe­
le, în ambele vise trenul a pornit. A c e a s t ă r e m a r c ă î n t â m p l ă t o a ­
re a fost c e a care mi-a reamintit d e visul repetitiv. H e m o r o i z i i ,
c a r e î n a c e s t m o m e n t d e v e n i s e r ă m a n i f e ş t i clinic, a t r a g aten­
ţia, e v i d e n t , a s u p r a excitaţiei şi f a n t a s m e i a n a l e , şi d e s c o p e r i ­
rea călătoriei e x p r i m a t e î n vis n u este surprinzătoare. In aceas­
tă şedinţă, pacienta a descris c u m se p l i m b a s e prin parc în niş­
te pantofi grei, c e e a c e o ajutase să-şi p u n ă s e n t i m e n t e l e î n or­
d i n e , şi c u m se j u c a s e c u n e p o t u l ei care o p u s e s e s ă facă exer­
ciţii de g i m n a s t i c ă p e p o d e a .
A ş p u t e a să scot în e v i d e n ţ ă rolul m e u de m a m ă în
transfer, c u n e v o i a i n d i r e c t e x p r i m a t ă , d a r i m p e r i o a s ă a p a ­
c i e n t e i d e a m ă m u r d ă r i , d e a d a c u p i c i o r u l şi d e a c ă l c a p e
c o r p u l m e u ş.a.m.d., d a r a m s e n z a ţ i a c ă aş o m i t e c e v a foar­
te i m p o r t a n t d a c ă n u a ş s c o a t e î n e v i d e n ţ ă s e m n i f i c a ţ i a di­
m i n u ă r i i a p ă r ă r i i m a n i a c a l e şi n o i l e p e r i c o l e i n e r e n t e s c h i m ­
b ă r i i . T r e n u l c a r e n u p o r n e a n i c i o d a t ă e r a u n t a b l o u al p ă ­
rinţilor controlaţi în m o d omnipotent, părinţi menţinuţi în­
tr-o a n i m a ţ i e s u s p e n d a t ă ; c u v i n t e l e lui J o a n R i v i e r e , „ p r i z a
strangulatoare a apărării maniacale", descriu starea clinică
d e care se t e m e a pacienta în acel m o m e n t . Pornirea trenu­
r i l o r a i n d i c a t d i m i n u a r e a a c e s t u i c o n t r o l al p ă r i n ţ i l o r inter­
n a l i z a d ş i a a v e r t i z a t a s u p r a p e r i c o l e l o r i n e r e n t e a c e s t u i lu­
c r u , c a şi a s u p r a n e v o i i d e n o i a p ă r ă r i î n c a z u l î n c a r e p r o ­
g r e s u l î n a c e a s t ă d i r e c ţ i e ar d e p ă ş i d e z v o l t a r e a E u l u i p r o ­
d u s ă d e a n a l i z ă . R e c e n t a p ă r u s e m a t e r i a l şi f u s e s e r ă f ă c u t e
i n t e r p r e t ă r i î n p r i v i n ţ a î n c o r p o r ă r i i m e l e şi a c a b i n e t u l u i
m e u etc.
î n t r - u n limbaj s i m p l u , trenurile care î n c e p să m e a r g ă s u n t
p r e d i s p u s e la a c c i d e n t e .
î n a c e s t c o n t e x t , c ă u t a r e a u n u i l o c î n c a r e s ă se s p e l e era
p r o b a b i l în legătură c u dezvoltarea u n e i tehnici o b s e s i ó n a l e şi
a tot c e e a c e a c e a s t a ar fi p u t u t să î n s e m n e î n c e e a c e priveşte
c a p a c i t a t e a d e a t o l e r a p o z i ţ i a d e p r e s i v ă şi d e a r e c u n o a ş t e
i u b i r e a d e o b i e c t şi d e p e n d e n ţ a .
 190 D.W. W i n n i c o t t
î n c a d r u l u r m ă t o a r e i şedinţe, pacienta s-a simţit r ă s p u n z ă ­
toare pentru urmele d e lovituri de picior de p e u ş a m e a şi pen­
tru u r m e l e de m u r d ă r i e d e p e m o b i l ă , şi a v r u t s ă le cureţe.
* * *
M a t h i l d a (în v â r s t ă d e 3 9 d e ani) este în a n a l i z ă d e 4 ani.
D i n p u n c t d e v e d e r e clinic, e a a fost o o b s e s i ó n a l a severă. î n
analiză s-a c o m p o r t a t c a u n c a z d e depresie c u t e m e r i suicida­
re marcate. A fost o p e r s o a n ă b o l n a v ă din p u n c t d e vedere psi­
hologic, încă din copilăria foarte timpurie, n e p u t â n d u - ş i
a m i n t i nici o p e r i o a d ă fericită. L a p a t r u ani n u p u t e a fi lăsată
la grădiniţă şi, î n c e p â n d c a m din această perioadă p â n ă la sfâr­
şitul copilăriei, v i a ţ a ei a fost d o m i n a t ă de t e a m a d e a fi b o l ­
navă.
C u v â n t u l „sfârşit" n u p u t e a fi m e n ţ i o n a t în nici u n context
în analiză, şi î n t r e a g a a n a l i z ă a p r o a p e c ă p o a t e fi d e s c r i s ă c a
o a n a l i z ă a sfârşitului a c e s t e i a . 11
î n acest m o m e n t t o c m a i se efectuează p r i m e l e c o n t a c t e re­
ale, interesul şi d o r i n ţ a a n a l ă abia a u apărut, a c e s t e a fiind an­
terior p r o f u n d refulate.
L a î n c e p u t u l şedinţei p e care î m i p r o p u n s-o descriu, apar­
ţ i n â n d ş e d i n ţ e l o r a c e s t e i s ă p t ă m â n i , a î n c e r c a t s ă m ă facă să
r â d şi a râs e a î n s ă ş i la i d e e a că prin poziţia m â i n i l o r m e l e m ă
a p ă s a m p e v e z i c ă p e n t r u a n u face pipi. î n c a z u l a c e s t e i p a ­
ciente, ca şi în c a z u l altora, a m d e s c o p e r i t că a c e s t efort d e a
r â d e şi d e a m ă face s ă râd reprezenta u n s e m n a l al anxietăţii
d e p r e s i v e şi c ă u n p a c i e n t p o a t e manifesta o m a r e u ş u r a r e la
o r e c u n o a ş t e r e r a p i d ă a acestei interpretări, p â n ă la a i z b u c n i
în p l â n s în loc d e a c o n t i n u a să r â d ă şi s ă fie a m u z a n t . A c u m
p a c i e n t a şi-a făcut c e e a c e se n u m e ş t e u n portofoliu fotogra­
fic. M a m a ei v o i a o fotografie de-a ei, iar e a a s i m ţ i t c ă d a c ă
e r a u făcute 4 8 d e fotografii m i c i (ca în această m e t o d ă ) , ar pu­
tea fi d e s c o p e r i t e u n a s a u d o u ă care să fie b u n e . A c e a s t ă m e ­
t o d ă c o r e s p u n d e şi s p e r a n ţ e i d e a p u n e î m p r e u n ă părţile d e
12
s â n , d e părinţi, d e e a î n s ă ş i . A m fost rugat să o a l e g p e c e a
care î m i p l a c e c e l m a i m u l t şi d e a s e m e n e a să m ă uit la toate
1 1
Această pacientă a putut să părăsească analiza după 10 ani de trata­
ment regulat.
1 2
Acum aş vedea mult mai multe în acest incident, dar cred că aş acţio­
na la fel cum am făcut şi atunci.
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 191
cele 4 8 d e fotografii. I n t e n ţ i o n a s ă - m i d e a u n a . I d e e a e r a c ă
u r m a să fac c e v a în afara analizei, şi atunci c â n d , în loc s ă c a d
în c a p c a n ă (cu c â t e v a zile î n a i n t e m ă avertizase a s u p r a u n o r
a s e m e n e a c a p c a n e ) a m î n c e p u t să analizez situaţia, e a s-a sim­
ţit fără speranţă, a s p u s c ă n u o s ă m a i d e a nici o fotografie ni­
m ă n u i , şi că o să se s i n u c i d ă . L u c r a s e m m u l t a s u p r a ideii c ă a
p r i v i î n s e a m n ă a d a v i a ţ ă , şi e r a g a t a c a e u s ă fiu s e d u s în a
n e g a m o a r t e a ei (dinăuntru) prin a c e e a că m ă v o i fi uitat şi vă­
zut.
D a c ă e u n u a m primit, e a s-a simţit rănită, fapt c e se l e g a
d e e x t r e m a ei anxietate l e g a t ă d e f a n t a s m a d e a fi refuzat sâ­
n u l m a m e i (făcând-o p e m a m ă să se simtă rău s a u rănită), fan­
t a s m ă care se o p u n e a s e n t i m e n t u l u i d e furie în u r m a frustră­
rii d e către m a m ă . E r a posibil c a fiecare sfârşit d e ş e d i n ţ ă să i
se p a r ă c a fiind u n refuz furios al analizei, fapt î m p o t r i v a c ă ­
r u i a se a p ă r a a c c e n t u â n d p u t e r i l e frustrante ale analistului.
Interpretările a u a d u s la l u m i n ă faptul c ă e a s i m ţ e a anali­
za ca fiind o a r m ă în mâinile m e l e , c a şi faptul c ă simţea că era
m a i real c a e u să-i v ă d fotografia (a 4 8 - a p a r t e d i n e a î n s ă ş i )
d e c â t e s t e s-o v ă d p e e a î n s ă ş i . S i t u a ţ i a a n a l i t i c ă ( d i n c a r e
p e t r e c u s e p a t r u ani p r o c l a m â n d c ă este s i n g u r a realitate pen­
tru ea) a c u m părea, p e n t r u p r i m a dată, ca fiind c e v a ireal s a u
cel m u l t ca fiind o relaţie n a r c i s i c ă , o relaţie c u analistul care
este valoroasă doar p e n t r u p r o p r i a ei alinare, o f o r m ă d e a lua
fără a da, o relaţie c u propriile ei o b i e c t e interne. Şi-a amintit
că, c u o zi s a u d o u ă înainte, îi v e n i s e b r u s c g â n d u l : „ce î n g r o ­
zitor e s ă fi într-adevăr c i n e v a , cât d e teribil d e s i n g u r " .
A fi c i n e v a î n s e a m n ă a c o n ţ i n e o relaţie între m a m ă şi tată.
D a c ă ei se i u b e s c şi s u n t fericiţi î m p r e u n ă , ei trezesc l ă c o m i e
şi u r ă în c e l singur, iar d a c ă se c e a r t ă , d a c ă s u n t răi, jefuiţi,
cruzi, atunci s u n t a ş a din c a u z a furiei celui singur, furie ce-şi
are rădăcinile în trecut.
A c e a s t ă analiză a fost u n a l u n g ă , în parte d e o a r e c e în pri­
m i i doi ani n u a m înţeles poziţia d e p r e s i v ă ; într-adevăr, abia
a n u l trecut a m avut s e n t i m e n t u l c ă a n a l i z a a c e a s t a m e r g e c u
adevărat bine.
A m citat c a z u l M a t h i l d e i în p r i n c i p a l p e n t r u a ilustra sen­
t i m e n t u l d e irealitate c a r e a c o m p a n i a z ă n e g a r e a realităţii in­
terne în c a d r u l apărării m a n i a c a l e . I n c i d e n t u l c u fotografia a
reprezentat o invitaţie să m ă las prins în apărarea ei m a n i a c a ­
lă, în loc să înţeleg m o a r t e a ei ( d i n ă u n t r u ) , n o n - e x i s t e n ţ a , lip­
sa s e n t i m e n t u l u i s ă u d e a fi reală.
 192 D.W. W i n n i c o t t
Rezumat
A m ales să p r e z i n t a n u m i t e a s p e c t e ale a p ă r ă r i i m a n i a c a l e
şi a l e relaţiilor ei c u p o z i ţ i a d e p r e s i v ă . î n c a d r u l a c e s t u i l u c r u
a m d e s c h i s discuţia a s u p r a t e r m e n u l u i d e „realitate i n t e r n ă "
şi a s u p r a înţelesului lui, prin c o m p a r a ţ i e c u î n ţ e l e s u l t e r m e n i ­
lor d e „ f a n t a s m ă " şi „realitate e x t e r n ă " .
P r o p r i a m e a î n ţ e l e g e r e c r e s c â n d ă a a p ă r ă r i i m a n i a c a l e şi
r e c u n o a ş t e r e a c r e s c â n d ă a realităţii i n t e r n e a u r e p r e z e n t a t o
m a r e s c h i m b a r e în c a d r u l practicii m e l e p s i h a n a l i t i c e .
S p e r c a m a t e r i a l u l m e u d e c a z s ă fi oferit a n u m i t e i n d i c a ­
ţii a s u p r a m o d u l u i î n care a p ă r a r e a m a n i a c a l ă e s t e , î n t r - u n fel
sau altul, u n m e c a n i s m care este frecvent folosit şi p e care ana­
l i s t u l t r e b u i e să-1 a i b ă î n m i n t e î n m o d c o n s t a n t , la fel c a p e
oricare alt m e c a n i s m d e apărare.
N u este d e s t u l să s p u n c ă a n u m i t e c a z u r i m a n i f e s t ă a p ă r a ­
re m a n i a c a l ă , d e v r e m e c e p o z i ţ i a d e p r e s i v ă e s t e o b ţ i n u t ă î n
toate c a z u r i l e m a i d e v r e m e sau m a i târziu, şi n e p u t e m a ş t e p ­
ta î n t o t d e a u n a la o a n u m i t ă a p ă r a r e î m p o t r i v a ei. In o r i c e caz,
a n a l i z a sfârşitului a n a l i z e i (care p o a t e î n c e p e c h i a r d i n p r i m a
clipă) include analiza poziţiei depresive.
S e p o a t e c a o a n a l i z ă b u n ă s ă fie i n c o m p l e t ă p e n t r u c ă sfâr­
şitul a v e n i t fără a fi (el î n s u ş i ) c o m p l e t a n a l i z a t ; s a u se p o a t e
c a o a n a l i z ă s ă se p r e l u n g e a s c ă , î n p a r t e p e n t r u c ă sfârşitul şi
însuşi rezultatul favorabil devin tolerabile p e n t r u p a c i e n t d o a r
d u p ă c e a u fost analizate, a d i c ă d u p ă î n c h e i e r e a a n a l i z e i p o ­
ziţiei d e p r e s i v e şi a a p ă r ă r i l o r c a r e p o t fi folosite î m p o t r i v a ei,
incluzând apărarea maniacală.
T e r m e n u l „ a p ă r a r e m a n i a c a l ă " este i n t e n ţ i o n a t s ă a c o p e r e
c a p a c i t a t e a u n e i p e r s o a n e de a n e g a a n x i e t a t e a d e p r e s i v ă c a r e
este i n e r e n t ă d e z v o l t ă r i i e m o ţ i o n a l e , a n x i e t a t e c a r e ţine d e c a ­
p a c i t a t e a i n d i v i d u l u i d e a s e s i m ţ i v i n o v a t şi, d e a s e m e n e a , d e
a-şi r e c u n o a ş t e r e s p o n s a b i l i t a t e a p e n t r u e x p e r i e n ţ e l e i n s t i n c ­
t u a l e şi p e n t r u a g r e s i u n e a d i n f a n t a s m a c a r e î n s o ţ e ş t e e x p e ­
r i e n ţ e l e instinctuale.
Capitolul XII
1
Dezvoltarea emoţională primitivă
[1945]
1 | ^ a fi c l a r î n c ă d i n t i t l u f a p t u l c ă a m a l e s u n s u b i e c t
^ / foarte larg. Tot c e p o t î n c e r c a s ă fac este s ă ofer o de-
V c l a r a ţ i e p e r s o n a l ă p r e l i m i n a r ă , (aşa) c u m a r fi c a p i ­
tolul i n t r o d u c t i v la o c a r t e .
N u v o i î n c e p e p r i n a oferi u n r e z u m a t istoric î n c a r e să arăt
d e z v o l t a r e a ideilor m e l e d i n teoriile celorlalţi, d e o a r e c e n u a ş a
f u n c ţ i o n e a z ă m i n t e a m e a . C e e a ce fac e s t e să a d u n d i v e r s e in­
formaţii de p e ici-colo, să revin la experienţa clinică, să îmi
f o r m e z p r o p r i i l e teorii şi a p o i , în u l t i m u l r â n d , s ă m ă intere­
sez şi s ă c a u t să aflu c e a m furat şi d e u n d e . P r o b a b i l c ă a c e a s ­
ta este o m e t o d ă la fel d e b u n ă c a o r i c a r e alta.
Despre subiectul dezvoltării emoţionale primitive există
multe lucruri care n u sunt cunoscute sau înţelese c u m se cu­
v i n e , c e l p u ţ i n d e c ă t r e m i n e , şi s-ar p u t e a a r g u m e n t a u ş o r
în favoarea faptului c ă a c e a s t ă discuţie ar trebui a m â n a t ă 5
s a u 10 ani. î m p o t r i v a acestui lucru există (doar) faptul că
anumite neînţelegeri se repetă constant în cadrul întâlniri­
lor ştiinţifice a l e S o c i e t ă ţ i i şi p r o b a b i l v o m d e s c o p e r i c ă d e j a
ştim îndeajuns p e n t r u a preveni unele dintre aceste neînţe­
l e g e r i p r i n t r - o d i s c u ţ i e a s u p r a a c e s t o r s t ă r i e m o ţ i o n a l e pri­
mitive.
F i i n d i n t e r e s a t î n p r i m u l r â n d d e p a c i e n ţ i i p e d i a t r i c i şi d e
c o p i i , a m d e c i s c ă t r e b u i e s ă s t u d i e z p s i h o z a în a n a l i z ă . A m
a v u t a p r o x i m a t i v o d u z i n ă d e p a c i e n ţ i adulţi p s i h o t i c i iar j u ­
m ă t a t e d i n t r e a c e ş t i a a u fost a n a l i z a ţ i d e o m a n i e r ă d e s t u l de
vastă. A c e s t lucru s e î n t â m p l a în t i m p u l r ă z b o i u l u i şi p o t spu­
n e c ă a b i a d a c ă a m o b s e r v a t e x p l o z i i l e , fiind tot t i m p u l p r i n s
1
Citit în faţa Societăţii Psihanalitice Britanice, 28 noiembrie 1945. Int. J.
Psycho-Anal., Voi. XXVI, 1945.
 194 D.W. W i n n i c o t t
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 19 5
î n a n a l i z a p a c i e n ţ i l o r psihotici, c a r e s u n t n o t o r i u şi î n n e b u n i ­
A c e s t l u c r u a c o n d u s r a p i d l a s t u d i u l şi a n a l i z a u n o r relaţii
tor d e n e a t e n ţ i la b o m b e , c u t r e m u r e şi inundaţii.
încă m a i p r i m i t i v e ; a c e s t e a s u n t cele de care v r e a u s ă discut î n
C a u r m a r e a acestui travaliu, a m m u l t e lucruri d e c o m u n i ­
această lucrare. E x i s t e n ţ a a c e s t o r tipuri m a i p r i m i t i v e d e rela­
cat şi de aliniat la teoriile c u r e n t e şi p r o b a b i l c ă a c e a s t ă lucra­
ţii d e o b i e c t n u a fost n i c i o d a t ă p u s ă la î n d o i a l ă .
re ar p u t e a fi c o n s i d e r a t ă u n î n c e p u t .
A m s p u s c ă n u a fost n e c e s a r ă n i c i o m o d i f i c a r e î n t e h n i c a
A s c u l t â n d c e e a ce a m d e s p u s şi ( e v e n t u a l ) c r i t i c â n d , m ă
lui F r e u d p e n t r u e x t e n s i a analizei î n v e d e r e a tratării depresiei
veţi ajuta să fac u r m ă t o r u l p a s , c a r e e s t e r e p r e z e n t a t d e stu­
diul surselor ideilor m e l e , atât în c a d r u l travaliului clinic, cât şi i p o h o n d r i e i . C o n f o r m e x p e r i e n ţ e i m e l e , e s t e d e a s e m e n e a
şi în cel al lucrărilor analiştilor publicate. D e fapt a fost extrem a d e v ă r a t şi faptul c ă a c e e a ş i t e h n i c ă n e p o a t e d u c e l a e l e m e n ­
d e dificil s ă n u i n t r o d u c m a t e r i a l clinic î n a c e a s t ă lucrare, p e te î n c ă şi m a i p r i m i t i v e / b i n e î n ţ e l e s c u condiţia s ă l u ă m î n c o n ­
care totuşi vreau să o m e n ţ i n scurtă pentru a putea rămâne s i d e r a r e s c h i m b ă r i l e î n s i t u a ţ i a transferenţială i n e r e n t e u n u i
d e s t u l t i m p p e n t r u discuţii. a s e m e n e a travaliu.
Prin acest l u c r u v r e a u să s p u n c ă u n p a c i e n t c a r e n e c e s i t ă
analiză p e n t r u a m b i v a l e n ţ a d i n relaţiile e x t e r n e , are f a n t a s m e
M a i întâi trebuie s ă î m i p r e g ă t e s c c a l e a . Voi î n c e r c a s ă de­
d e s p r e a n a l i s t u l lui şi d e s p r e m u n c a acestuia, c a r e s u n t dife­
s c r i u diferite t i p u r i d e p s i h a n a l i z ă . E s t e p o s i b i l s ă e f e c t u ă m
rite d e cele ale u n u i p a c i e n t care este d e p r i m a t . î n p r i m u l c a z
analiza u n u i pacient potrivit l u â n d în c o n s i d e r a r e în m o d
m u n c a a n a l i s t u l u i este c o n s i d e r a t ă ca fiind f ă c u t ă d i n i u b i r e
aproape e x c l u s i v relaţia p e r s o n a l ă c u o a m e n i i a acelei p e r s o a ­
p e n t r u pacient, u r a fiind redirecţionată î n s p r e lucruri pline d e
ne, î m p r e u n ă c u fantasmele conştiente şi inconştiente care î m ­
ură. P a c i e n t u l d e p r i m a t n e c e s i t ă c a a n a l i s t u l lui să î n ţ e l e a g ă
bogăţesc şi c o m p l i c ă aceste relaţii între p e r s o a n e întregi. A c e s ­
că m u n c a lui reprezintă într-o a n u m i t ă m ă s u r ă efortul lui d e
ta este tipul o r i g i n a l d e p s i h a n a l i z ă . î n u l t i m e l e d o u ă d e c e n i i
a face faţă propriei sale depresii (a analistului) s a u ar trebui să
n i s-a arătat c u m s ă n e d e z v o l t ă m i n t e r e s u l p e n t r u f a n t a s m e
s p u n v i n o v ă ţ i e i şi durerii rezultate î n u r m a e l e m e n t e l e l o r dis­
şi c u m propriile f a n t a s m e ale p a c i e n t u l u i d e s p r e o r g a n i z a r e a
tructive din propria iubire (a analistului). Pentru a înainta de-a
lui i n t e r n ă şi originile e i d i n e x p e r i e n ţ a i n s t i n c t u a l ă s u n t im­
2 l u n g u l acestei idei, p a c i e n t u l care cere ajutor î n p r i v i n ţ a rela­
portante c a a t a r e . N i s-a arătat în c o n t i n u a r e c ă în a n u m i t e ca­
ţiilor lui de o b i e c t primitive, pre-depresive, are n e v o i e c a ana­
zuri c h i a r a c e s t e lucruri, f a n t a s m e l e p a c i e n t u l u i d e s p r e orga­
listul lui s ă p o a t ă v e d e a p r o p r i a iubire şi u r ă p e n t r u el, n e d e ­
n i z a r e a lui internă, s u n t c e l e c a r e s u n t d e o i m p o r t a n ţ ă vitală,
p l a s a t e şi c o i n c i d e n t e . î n a s e m e n e a c a z u r i sfârşitul ş e d i n ţ e i ,
astfel c ă a n a l i z a d e p r e s i e i ş i a a p ă r ă r i l o r î m p o t r i v a depresiei
sfârşitul analizei, regulile şi reglementările, toate a c e s t e a a p a r
n u p o a t e fi e f e c t u a t ă p e b a z a luării î n c o n s i d e r a r e d o a r a rela­
c a i m p o r t a n t e e x p r e s i i a l e urii, a ş a c u m i n t e r p r e t ă r i l e b u n e
ţiilor p a c i e n t u l u i c u o a m e n i reali şi a f a n t a s m e l o r lui d e s p r e
sunt expresii ale iubirii şi, simbolic, ale hranei şi îngrijirii b u n e .
ei. A c e s t n o u a c c e n t plasat a s u p r a fantasmelor p a c i e n t u l u i d e ­
A c e a s t ă t e m ă ar p u t e a fi e x t e n s i v şi util d e z v o l t a t ă .
spre el însuşi a d e s c h i s d o m e n i u l vast al a n a l i z e i i p o h o n d r i e i
în care f a n t a s m e l e p a c i e n t u l u i d e s p r e l u m e a lui internă o in­
clud pe cea conform căreia aceasta este localizată înăuntrul î n a i n t e să i n t r ă m direct în descrierea dezvoltării e m o ţ i o n a ­
propriului lui corp. A d e v e n i t posibil să p u n e m în legătură, în le p r i m i t i v e , a ş v r e a d e a s e m e n e a s ă clarific faptul c ă a n a l i z a
c a d r u l analizei, s c h i m b ă r i l e calitative din c a d r u l l u m i i inter­ a c e s t o r relaţii p r i m i t i v e n u p o a t e fi întreprinsă d e c â t c a o e x ­
n e a individului c u experienţele lui instinctuale. Calitatea aces­ tensie a a n a l i z e i depresiei. E s t e sigur c ă a c e s t e tipuri primiti­
tor e x p e r i e n ţ e i n s t i n c t u a l e s t ă t e a la b a z a n a t u r i i d e b i n e s a u v e d e relaţii, în m ă s u r a în care a p a r la c o p i i şi adulţi, p o t apă­
r ă u a c e e a c e e s t e î n ă u n t r u , c a şi la b a z a e x i s t e n ţ e i sale înseşi. rea ca o fugă d e dificultăţile născute de următoarele stadii,
c o n f o r m c o n c e p ţ i e i c l a s i c e a regresiei. E s t e c o r e c t c a u n ana­
Acest travaliu a reprezentat un progres natural pentru
list î n f o r m a r e s ă î n v e ţ e î n p r i m u l r â n d să facă faţă a m b i v a ­
psihanaliză; i m p l i c a o n o u ă î n ţ e l e g e r e d a r n u o n o u ă tehnică.
lenţei î n relaţiile e x t e r n e şi s i m p l e i refulări şi a p o i să treacă la
2 a n a l i z a f a n t a s m e l o r p a c i e n t u l u i d e s p r e î n a f a r a şi î n ă u n t r u l
în principal prin munca Melaniei Klein.
p e r s o n a l i t ă ţ i i lui şi a întregii g a m e a a p ă r ă r i l o r lui î m p o t r i v a
 196 D.W. W i n n i c o t t
depresiei, i n c l u s i v originile e l e m e n t e l o r persecutorii. U n ana­
list v a d e s c o p e r i c u s i g u r a n ţ ă aceste d i n u r m ă lucruri î n orice
analiză, d a r a r fi inutil şi p e r i c u l o s din p a r t e a lui s ă trateze c u
relaţiile î n m o d p r i n c i p a l d e p r e s i v e , d a c ă n u ar fi p e d e p l i n
pregătit s ă a n a l i z e z e a m b i v a l e n ţ a deschisă. D e a s e m e n e a este
a d e v ă r a t şi faptul c ă este inutil şi c h i a r p e r i c u l o s s ă se anali­
zeze relaţiile p r i m i t i v e pre-depresive, şi să se interpreteze p e
m ă s u r ă c e a p a r în transfer, d a c ă a n a l i s t u l n u e s t e p e d e p l i n
pregătit s ă facă faţă p o z i ţ i e i d e p r e s i v e , a p ă r ă r i l o r î m p o t r i v a
depresiei şi ideilor p e r s e c u t o r i i care a p a r p e n t r u interpretare
p e măsură ce pacientul progresează.
M a i a m d e f ă c u t n i ş t e r e m a r c e p r e g ă t i t o a r e . S-a o b s e r v a t
a d e s e a c ă î n t r e 5 şi 6 l u n i î n b e b e l u ş i s e p e t r e c e o s c h i m b a r e
c a r e face c a n o i s ă n e referim, m u l t m a i u ş o r d e c â t î n a i n t e , la
d e z v o l t a r e a l o r e m o ţ i o n a l ă î n t e r m e n i c a r e s e a p l i c ă fiinţelor
u m a n e î n g e n e r a l . A n n a F r e u d insistă î n m o d s p e c i a l a s u p r a
acestui l u c r u şi s u g e r e a z ă că, din p u n c t u l ei d e v e d e r e , m i c u l
b e b e l u ş e s t e interesat m a i d e g r a b ă d e a n u m i t e a s p e c t e ale în­
grijirii d e c â t d e a n u m i ţ i o a m e n i . B o w l b y a e x p r i m a t r e c e n t
p u n c t u l de v e d e r e c o n f o r m căruia înainte d e 6 luni b e b e l u ş i i
n u s u n t d i s t i n c ţ i , astfel î n c â t s e p a r a r e a d e m a m a l o r n u i-ar
afecta în a c e l a ş i m o d în care ar face-o d u p ă 6 luni. E u î n s u m i
a m d e c l a r a t a n t e r i o r c ă b e b e l u ş i i ating u n a n u m i t stadiu la 6
luni, astfel încât, deşi m u l ţ i b e b e l u ş i d e 5 luni iau u n o b i e c t î n
m â n ă şi îl d u c la g u r ă , p â n ă la 6 l u n i b e b e l u ş u l o b i ş n u i t n u
ajunge să c o n t i n u e a c e s t l u c r u p r i n a d a d r u m u l î n m o d deli­
b e r a t o b i e c t u l u i , c a p a r t e a j o c u l u i lui c u el.
N u este n e v o i e s ă î n c e r c ă m s ă fim p r e a precişi î n specifica­
r e a v â r s t e i î n t r e 5 şi 6 luni. D a c ă u n b e b e l u ş d e trei l u n i s a u
c h i a r d o u ă l u n i s a u c h i a r m a i p u ţ i n v a a t i n g e a c e l s t a d i u al
dezvoltării p e c a r e d e s c r i e r e a g e n e r a l ă c o n v i n e să-1 p l a s e z e la
v â r s t a d e 5 luni, n u s e v a fi p r o d u s n i c i o p a g u b ă .
î n o p i n i a m e a , stadiul pe care î l d e s c r i e m şi a cărui descrie­
re c r e d c ă p o a t e fi a c c e p t a t ă este u n u l foarte i m p o r t a n t . într-o
a n u m i t ă m ă s u r ă este o c h e s t i u n e d e d e z v o l t a r e fizică, p e n t r u
că bebeluşul la 5 luni devine destul de abil pentru a p u t e a apu­
ca obiectele p e care le v e d e şi în c u r â n d v a fi capabil să le d u c ă
şi la g u r ă . î n a i n t e n u ar fi p u t u t să facă a c e s t e lucruri. ( B i n e ­
î n ţ e l e s c ă p o a t e şi-ar fi dorit s ă le facă. N u e x i s t ă o p a r a l e l ă
e x a c t ă între abilităţi ş i d o r i n ţ e şi ştim c ă m u l t e p r o g r e s e fizi­
c e , c u m ar fi c a p a c i t a t e a d e a m e r g e , s u n t a d e s e a î m p i e d i c a t e
197
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
până c â n d d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă e l i b e r e a z ă c u c e r i r i l e s o m a ­
tice. O r i c u m ar fi partea fizică a chestiunii, c e a e m o ţ i o n a l ă exis­
tă şi ea.) P u t e m s p u n e c ă u n b e b e l u ş d e v i n e c a p a b i l î n a c e s t
s t a d i u să-şi m a n i f e s t e î n j o c î n ţ e l e g e r e a f a p t u l u i c ă are u n
înăuntru şi că lucrurile v i n din afară. A r a t ă c ă ştie că c e e a ce
î n c o r p o r e a z ă î l î m b o g ă ţ e ş t e (fizic şi p s i h i c ) . M a i m u l t d e c â t
atât, arată că ştie c ă p o a t e s c ă p a d e u n a n u m i t l u c r u d u p ă ce
a obţinut d e la el c e e a ce voia. Toate acestea reprezintă u n pro­
gres n e m a i p o m e n i t . L a î n c e p u t (acest p r a g ) n u e s t e atins d e ­
cât din c â n d î n c â n d şi fiecare d e t a l i u al a c e s t u i p r o g r e s p o a ­
te fi p i e r d u t c a o r e g r e s i e d a t o r a t ă anxietăţii.
C o r o l a r u l a c e s t o r lucruri este c ă a c u m b e b e l u ş u l p r e s u p u ­
n e c ă şi m a m a lui are u n înăuntru, u n u l care p o a t e fi b o g a t sau
sărac, b u n s a u r ă u , o r d o n a t s a u î n v ă l m ă ş i t . D e c i î n c e p e să fie
interesat d e m a m a lui şi d e s ă n ă t a t e a ei m e n t a l ă şi d e stările
ei d e spirit. î n c a z u l m u l t o r b e b e l u ş i , la 6 luni e x i s t ă o relaţie
c a între p e r s o a n e întregi. A t u n c i c â n d o fiinţă u m a n ă s i m t e că
este o p e r s o a n ă în l e g ă t u r ă c u o a m e n i i , a c e a p e r s o a n ă a par­
curs u n d r u m l u n g î n d e z v o l t a r e a p r i m i t i v ă .
Sarcina noastră este să e x a m i n ă m ceea ce se petrece în ca­
drul sentimentelor şi personalităţii b e b e l u ş u l u i înainte d e acest
stadiu p e c a r e îl r e c u n o a ş t e m î n t r e 5 şi 6 luni, d a r c a r e p o a t e
fi atins m a i d e v r e m e s a u m a i târziu.
M a i există şi o altă întrebare: c â t d e t i m p u r i u se p e t r e c lu­
crurile i m p o r t a n t e ? D e e x e m p l u , ar trebui să l u ă m în c o n s i d e ­
rare şi copilul d i n a i n t e d e a se n a ş t e ? Şi d a c ă da, la ce v â r s t ă
după concepţie intervine psihologia? A ş răspunde că, dacă
există u n s t a d i u i m p o r t a n t î n t r e 5 şi 6 luni, e x i s t ă d e a s e m e ­
n e a u n stadiu i m p o r t a n t şi î n p e r i o a d a naşterii. M o t i v e l e m e l e
p e n t r u a c e a s t ă afirmaţie s u n t r e p r e z e n t a t e d e m a r i l e diferen­
ţe c e p o t fi o b s e r v a t e î n t r e u n c o p i l p r e m a t u r şi u n u l p o s t m a -
tur. A ş s u g e r a c ă la sfârşitul u n e i sarcini d e n o u ă l u n i b e b e l u ­
ş u l d e v i n e c o p t p e n t r u d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă şi că d a c ă b e ­
b e l u ş u l este p o s t m a t u r a atins a c e s t s t a d i u în uter; d e c i sun­
t e m forţaţi să l u ă m î n c o n s i d e r a r e s e n t i m e n t e l e lui d i n a i n t e a
şi din timpul naşterii. P e de altă parte, b e b e l u ş u l p r e m a t u r n u
e x p e r i m e n t e a z ă prea m u l t e lucruri vitale p â n ă să a t i n g ă vâr­
sta la care ar fi trebuit s ă fie n ă s c u t , a d i c ă p e n t r u c â t e v a săp­
t ă m â n i d u p ă naştere. î n o r i c e c a z , a c e s t e lucruri p o t c o n s t i t u i
o b a z ă p e n t r u o discuţie.
O altă întrebare este: d i n p u n c t d e v e d e r e p s i h o l o g i c , exis­
tă ceva care să conteze înainte de 5 - 6 luni? Ştiu faptul că în

198 D.W. W i n n i c o t t
a n u m i t e g r u p u r i s e s u s ţ i n e f o a r t e s i n c e r c ă r ă s p u n s u l ar fi
„ N u " . A c e s t u i p u n c t d e v e d e r e trebuie s ă i se a c o r d e atenţia
c u v e n i t ă , d a r n u este şi p u n c t u l m e u d e v e d e r e .
O b i e c t i v u l p r i n c i p a l al a c e s t e i l u c r ă r i e s t e d e a p r e z e n t a
teza c o n f o r m căreia d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă t i m p u r i e a b e b e ­
luşului, î n a i n t e c a b e b e l u ş u l s ă se c u n o a s c ă (şi să-i c u n o a s c ă
deci şi p e ceilalţi) c a fiind p e r s o a n a î n t r e a g ă care este (şi care
ei sunt), este de o i m p o r t a n ţ ă vitală: c h e i a p s i h o p a t o l o g i e i psi­
h o z e l o r s e află într-adevăr aici.
Procesele timpurii de dezvoltare
E x i s t ă trei p r o c e s e c a r e m i e m i s e p a r e c ă d e b u t e a z ă d e
foarte timpuriu: (1) integrarea, (2) p e r s o n a l i z a r e a şi (3), în con­
tinuarea acestora, aprecierea timpului şi spaţiului şi a altor
proprietăţi ale realităţii - p e scurt, î n ţ e l e g e r e a .
M u l t e l u c r u r i p e c a r e t i n d e m să le c o n s i d e r ă m d e la sine
înţelese au a v u t u n î n c e p u t şi o stare d e la care s-au dezvoltat.
D e e x e m p l u , m u l t e analize se î n d r e a p t ă către încheiere fără c a
t i m p u l să se fi aflat v r e o d a t ă în discuţie. D a r u n b ă i a t de 9 ani
c ă r u i a îi p l ă c e a s ă s e j o a c e c u A n n , î n v â r s t ă d e 2 ani, e r a e x ­
trem de interesat d e n o u l b e b e l u ş care trebuia să vină. Spunea:
„ C â n d s e v a n a ş t e n o u l b e b e l u ş , e l v a fi n ă s c u t î n a i n t e d e
A n n ? " P e n t r u el s i m ţ u l t i m p u l u i era foarte ş u b r e d . Iar o p a ­
cientă psihotică nu p u t e a să adopte nici o rutină deoarece,
d a c ă ar fi făcut-o, n u şi-ar fi d a t s e a m a d a c ă o zi d e m a r ţ i ar fi
fost d e s ă p t ă m â n a t r e c u t ă s a u d e s ă p t ă m â n a a c e a s t a s a u d e
s ă p t ă m â n a viitoare.
Este adesea presupus că şinele este localizat în propriul
corp; c u toate acestea o pacientă psihotică a ajuns s ă r e c u n o a s ­
c ă în a n a l i z ă c ă a t u n c i c â n d era copil c r e d e a c ă g e a m ă n a ei de
la celălalt c a p ă t al c ă r u c i o r u l u i era e a însăşi. C h i a r a fost sur­
p r i n s ă atunci c â n d g e a m ă n a ei a fost luată î n b r a ţ e şi totuşi e a
a r ă m a s p e l o c . î n c a z u l e i , s i m ţ u l s e i f u l u i şi a l a l t c e v a - d e -
cât-self e r a n e d e z v o l t a t .
O altă p a c i e n t ă p s i h o t i c ă a d e s c o p e r i t î n a n a l i z ă c ă î n c e a
m a i m a r e parte a t i m p u l u i a trăit în c a p u l ei, î n s p a t e l e o c h i ­
lor. P u t e a s ă v a d ă p r i n ochii ei d o a r c a p r i n nişte ferestre, aşa
c ă n u p u t e a să-şi d e a s e a m a c e făceau p i c i o a r e l e ei şi în c o n ­
secinţă a v e a tendinţa să c a d ă în gropi şi s ă se î m p i e d i c e d e lu­
cruri. N u a v e a „ochi în p i c i o a r e " . P e r s o n a l i t a t e a ei n u e r a per-
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 199
cepută c a fiind localizată în corpul ei, care era ca o m a ş i n ă
c o m p l e x ă pe care e a trebuia să o c o n d u c ă c u grijă şi talent con­
ştiente. O altă p a c i e n t ă l o c u i a din c â n d î n c â n d într-o cutie d e
7 metri, c o n e c t a t ă c u c o r p u l ei d o a r printr-un fir subţire. In c a ­
d r u l p r a c t i c i i n o a s t r e a p a r zilnic e x e m p l e a l e a c e s t o r e ş e c u r i
î n d e z v o l t a r e a p r i m i t i v ă şi datorită lor n e p u t e m r e a m i n t i im­
p o r t a n ţ a u n o r p r o c e s e c a integrarea, p e r s o n a l i z a r e a şi înţele­
gerea.
S e p o a t e p r e s u p u n e că, la î n c e p u t u l teoretic, personalitatea
este lipsită d e i n t e g r a r e şi c ă î n c a d r u l d e z i n t e g r ă r i i regresive
e x i s t ă o stare p r i m a r ă î n s p r e c a r e d u c e r e g r e s i a . P o s t u l ă m o
lipsă de integrare p r i m a r ă .
D e z i n t e g r a r e a personalităţii este stare p s i h i a t r i c ă b i n e c u ­
n o s c u t ă , iar p s i h o p a t o l o g i a ei e s t e înalt c o m p l e x ă . Totuşi e x a ­
m i n a r e a a c e s t o r f e n o m e n e î n a n a l i z ă d e m o n s t r e a z ă c ă starea
p r i m a r ă de lipsă d e integrare furnizează o b a z ă p e n t r u dezin­
t e g r a r e şi c ă î n t â r z i e r e a s a u e ş e c u l î n p r i v i n ţ a i n t e g r ă r i i pri­
m a r e p r e d i s p u n e la d e z i n t e g r a r e c a regresie s a u c a rezultat al
e ş e c u l u i î n r a p o r t c u alte t i p u r i d e a p ă r a r e .
Integrarea d e b u t e a z ă chiar d e la î n c e p u t u l vieţii, d a r în ca­
d r u l m u n c i i n o a s t r e n u p u t e m s-o l u ă m n i c i o d a t ă c a fiind de
la sine înţeleasă. Trebuie să o justificăm şi să fim atenţi la fluc­
tuaţiile ei.
U n e x e m p l u d e f e n o m e n e ţ i n â n d d e l i p s a d e integrare este
furnizat d e e x p e r i e n ţ a foarte frecventă a p a c i e n t u l u i care în­
c e p e să ofere toate detaliile sfârşitului de s ă p t ă m â n ă şi la sfâr­
şit se simte m u l ţ u m i t d a c ă a fost s p u s totul, deşi analistul sim­
te c ă n u s-a efectuat n i c i u n travaliu analitic. U n e o r i trebuie s ă
i n t e r p r e t ă m a c e s t l u c r u c a o n e v o i e a p a c i e n t u l u i d e a-i fi c u ­
n o s c u t e toate b u c ă ţ i l e şi părţile de către o ( s i n g u r ă ) p e r s o a n ă ,
analistul. A fi c u n o s c u t î n s e a m n ă a se simţi integrat cel p u ţ i n
î n p e r s o a n a analistului. A c e s t a este m a t e r i a l u l o b i ş n u i t al vie­
ţii b e b e l u ş u l u i , iar u n b e b e l u ş care n u a a v u t n i c i o p e r s o a n ă
care să-i a d u n e b u c ă ţ i l e î m p r e u n ă d e b u t e a z ă c u u n h a n d i c a p
î n raport c u p r o p r i a sarcină de autointegrare şi p r o b a b i l n u v a
p u t e a reuşi sau, î n orice c a z , n u îşi v a p u t e a m e n ţ i n e integra­
rea c u î n c r e d e r e .
Tendinţa î n s p r e integrare e s t e favorizată d e d o u ă seturi d e
e x p e r i e n ţ e : t e h n i c a îngrijirii b e b e l u ş u l u i , p r i n c a r e se are gri­
j ă c a b e b e l u ş u l u i să-i fie c a l d , să fie î m b ă i a t şi l e g ă n a t şi n u ­
m i t , şi d e a s e m e n e a e x p e r i e n ţ e l e i n s t i n c t u a l e a c u t e c a r e di­
năuntru tind să strângă personalitatea la un loc. Majoritatea
 200 D.W. W i n n i c o t t
bebeluşilor sunt bine avansaţi pe drumul înspre integrare în
t i m p u l a n u m i t o r p e r i o a d e a l e p r i m e l o r d o u ă z e c i şi p a t r u d e
o r e d i n v i a ţ a lor. P e n t r u c e i l a l ţ i p r o c e s u l e s t e î n t â r z i a t s a u
apar piedici, datorită inhibiţiei timpurii a atacului lacom.
Există întinderi lungi de timp în cadrul vieţii u n u i bebeluş
n o r m a l î n c a r e a c e s t u i a nu-i p a s ă d a c ă este m a i m u l t e b u c ă ţ i
s a u o fiinţă î n t r e a g ă s a u d a c ă trăieşte î n faţa m a m e i s a l e s a u
în propriul lui corp, c u c o n d i ţ i a ca din c â n d în c â n d să se
s t r â n g ă la u n loc şi s ă s i m t ă c e v a . M a i târziu o s ă î n c e r c s ă e x ­
plic d e c e d e z i n t e g r a r e a e s t e î n s p ă i m â n t ă t o a r e d e ş i l i p s a d e
integrare nu.
In raport c u m e d i u l înconjurător, b u c ă ţ i l e d e t e h n i c a îngri­
j i r i i ş i feţele v ă z u t e ş i s u n e t e l e a u z i t e şi m i r o s u r i l e m i r o s i t e
s u n t d o a r treptat î m b i n a t e î m p r e u n ă într-o s i n g u r ă fiinţă care
p o a t e fi n u m i t ă m a m ă . I n situaţia d e transfer d i n a n a l i z a psi-
h o t i c i l o r v e d e m c e a m a i c l a r ă d o v a d ă c ă s t a r e a p s i h o t i c ă de
l i p s ă d e i n t e g r a r e şi-a a v u t u n l o c n a t u r a l într-un s t a d i u pri­
m i t i v al dezvoltării e m o ţ i o n a l e a individului.
S e p r e s u p u n e u n e o r i c ă s t a r e a d e s ă n ă t a t e î n s e a m n ă c ă in­
d i v i d u l este tot t i m p u l integrat şi c ă trăieşte î n p r o p r i u l corp
şi c ă e s t e c a p a b i l s ă s i m t ă c ă l u m e a e s t e reală. E x i s t ă t o t u ş i o
m a r e cantitate d e s ă n ă t a t e m e n t a l ă care are o calitate s i m p t o ­
m a t i c ă , fiind î n c ă r c a t ă c u frica s a u n e g a r e a n e b u n i e i , frica s a u
n e g a r e a c a p a c i t ă ţ i i î n n ă s c u t e a fiecărei fiinţe u m a n e s ă d e v i ­
n ă lipsită d e i n t e g r a r e , d e p e r s o n a l i z a t ă şi s ă s i m t ă c ă l u m e a
este ireală. O privare suficientă d e s o m n p r o d u c e aceste s i m p -
3
t o m e oricărei p e r s o a n e .
L a fel de i m p o r t a n t ă c a i n t e g r a r e a este d e z v o l t a r e a senti­
mentului că o a n u m i t ă persoană este într-un anumit corp al
u n u i a n u m i t individ. D i n n o u e x p e r i e n ţ e l e instinctuale şi re­
petatele e x p e r i e n ţ e t ă c u t e ale îngrijirii c o r p o r a l e s u n t c e l e care
c o n s t r u i e s c treptat c e e a c e s e p o a t e n u m i o p e r s o n a l i z a r e sa­
tisfăcătoare. Şi, c a şi î n c a z u l dezintegrării, a ş a şi f e n o m e n e l e
psihotice de depersonalizare sunt în legătură cu întârzierile
timpurii în procesul personalizării.
D e p e r s o n a l i z a r e a r e p r e z i n t ă u n fapt o b i ş n u i t la a d u l ţ i şi
c o p i i , s e a s c u n d e d e e x e m p l u a d e s e a în c e e a c e se n u m e ş t e
3
Prin intermediul expresiei artistice putem spera să ne păstrăm în con­
tact cu personalităţile noastre primitive din care provin cele mai intense sen­
timente şi senzaţii chiar înspăimântător de acute, iar dacă suntem doar sănă­
toşi mental, suntem într-adevăr săraci.
201
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
s o m n profund şi î n crizele d e prostraţie însoţite d e o p a l o a r e
c a d a v e r i c ă : „ E d u s ă " se s p u n e şi acest l u c r u e s t e corect.
O problemă legată de cea a personalizării este cea a prie­
tenilor imaginari din copilărie. Aceştia n u reprezintă simple
construcţii fantasmatice. Studiul viitorului acestor prieteni
i m a g i n a r i (în a n a l i z ă ) d e m o n s t r e a z ă că u n e o r i r e p r e z i n t ă v a ­
r i a n t e d e s i n e d e u n tip d e o s e b i t d e primitiv. N u p o t s ă fac
aici o afirmaţie c l a r ă d e s p r e c e e a c e v r e a u s ă s p u n şi a r fi d e ­
plasat din partea m e a să explic a c u m acest detaliu în m o d
a m ă n u n ţ i t . A ş v r e a totuşi s ă s p u n c ă a c e a s t ă c r e a ţ i e m a g i c ă
şi foarte p r i m i t i v ă a p r i e t e n i l o r i m a g i n a r i e s t e u ş o r f o l o s i t ă
c a a p ă r a r e , d a t fiind c ă s c u r t - c i r c u i t e a z ă î n m o d m a g i c t o a t e
anxietăţile a s o c i a t e c u î n c o r p o r a r e a , digestia, retenţia şi
expulzia.
Disocierea
C a o consecinţă a p r o b l e m e i lipsei d e integrare apare o altă
p r o b l e m ă , a c e e a a d i s o c i e r i i . D i s o c i e r e a p o a t e fi s t u d i a t ă î n
m o d util în formele ei n a t u r a l e s a u iniţiale. D i n p u n c t u l m e u
d e v e d e r e , din starea d e lipsă d e integrare se d e z v o l t ă o serie
d e c e e a ce sunt apoi n u m i t e disocieri, care a p a r datorită fap­
tului c ă i n t e g r a r e a este i n c o m p l e t ă s a u parţială. D e e x e m p l u ,
e x i s t ă stările liniştite şi s t ă r i l e e x c i t a t e . C r e d c ă n u s e p o a t e
s p u n e c ă u n b e b e l u ş e s t e c o n ş t i e n t la î n c e p u t c ă , î n t i m p c e
s i m t e d i v e r s e lucruri în p ă t u ţ u l lui s a u s e b u c u r ă d e s t i m u l ă ­
rile d e la n i v e l u l pielii din t i m p u l b ă i i , este acelaşi c u c e l care
ţipă p e n t r u a o b ţ i n e o satisfacere i m e d i a t ă , p o s e d a t d e o n e ­
v o i e i m p e r i o a s ă să ajungă şi să d i s t r u g ă c e v a d a c ă n u este sa­
tisfăcut c u lapte. A c e s t lucru î n s e a m n ă că la î n c e p u t el n u ştie
că m a m a p e care o c o n s t r u i e ş t e p r i n e x p e r i e n ţ e l e lui liniştite
este aceeaşi c u p u t e r e a din s p a t e l e sânilor p e care şi-a p u s î n
m i n t e să-i distrugă.
D e a s e m e n e a c r e d că n u există î n m o d n e c e s a r o integrare
î n t r e u n c o p i l a d o r m i t şi u n c o p i l treaz. A c e a s t ă i n t e g r a r e se
d e z v o l t ă în d e c u r s u l t i m p u l u i . O dată c u r e a m i n t i r e a viselor
şi c h i a r c u t r a n s m i t e r e a l o r c u m v a u n e i a treia p e r s o a n e , diso­
c i e r e a este î n t r e r u p t ă p u ţ i n ; d a r u n i i o a m e n i n u - ş i a m i n t e s c
n i c i o d a t ă î n m o d c l a r visele, iar c o p i i i d e p i n d foarte m u l t d e
adulţi în încercarea de-a ajunge să-şi c u n o a s c ă visele. Este nor­
m a l p e n t r u copiii m i c i s ă a i b ă p a v o r şi v i s e p l i n e d e anxieta-
 202 D.W. Winnicott
te. In a c e s t e m o m e n t e c o p i i i a u n e v o i e d e c i n e v a p e n t r u a-i
ajuta să-şi r e a m i n t e a s c ă ce au visat. D e câte ori u n vis este atât
visat cât şi reamintit, a c e a s t a reprezintă o e x p e r i e n ţ ă preţioa­
să e x a c t din c a u z a întreruperii disocierii p e c a r e o reprezintă.
O r i c â t d e c o m p l e x ă ar p u t e a fi o a s e m e n e a d i s o c i e r e la c o p i l
s a u adult, r ă m â n e u n fapt stabilit c ă p o a t e d e b u t a d i n alter­
n a n ţ a naturală a stărilor de s o m n şi trezie, d a t â n d din m o m e n ­
tul naşterii.
D e fapt, v i a ţ a î n s t a r e d e t r e z i e a u n u i b e b e l u ş p r o b a b i l
p o a t e fi descrisă c a o disociere d e starea de s o m n , care se dez­
voltă treptat.
Creaţia artistică ia treptat locul viselor sau se a d a u g ă la ele,
fiind d e o i m p o r t a n ţ ă vitală p e n t r u b u n ă s t a r e a i n d i v i d u l u i şi
deci p e n t r u î n t r e a g a o m e n i r e .
Disocierea reprezintă un mecanism de apărare extrem de
( l a r g ) r ă s p â n d i t şi c o n d u c e la r e z u l t a t e s u r p r i n z ă t o a r e . D e
e x e m p l u v i a ţ a u r b a n ă r e p r e z i n t ă o d i s o c i e r e , şi î n c ă u n a se­
r i o a s ă p e n t r u c i v i l i z a ţ i e . D e a s e m e n e a r ă z b o i u l şi p a c e a . E x ­
tremele din b o a l a m e n t a l ă sunt b i n e cunoscute. în copilărie di­
s o c i e r e a a p a r e d e e x e m p l u în c a d r u l u n o r c o n d i ţ i i frecvente,
c u m ar fi s o m n a m b u l i s m u l , i n c o n t i n e n ţ a fecalelor, în a n u m i ­
te f o r m e d e s t r a b i s m etc. în evaluarea u n e i personalităţi, diso­
cierea este foarte u ş o r d e trecut c u vederea.
A d a p t a r e a la r e a l i t a t e
A c u m să p r e s u p u n e m că există integrare. D a c ă facem
a c e s t l u c r u , a j u n g e m la u n alt s u b i e c t i m e n s : r e l a ţ i a p r i m a ­
ră cu realitatea externă. în cadrul analizelor obişnuite pu­
t e m s ă l u ă m şi c h i a r l u ă m c a fiind d e la sine î n ţ e l e s a c e s t p a s
în d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă , p a s c a r e e s t e e x t r e m d e c o m p l e x
şi c a r e , a t u n c i c â n d e s t e făcut, r e p r e z i n t ă u n m a r e a v a n s în
d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă , d a r c a r e n u e s t e n i c i o d a t ă f ă c u t şi
stabilit p e d e p l i n . M u l t e c a z u r i p e c a r e n u le c o n s i d e r ă m p o ­
trivite p e n t r u a n a l i z ă , î n t r - a d e v ă r n u s u n t p o t r i v i t e d a c ă n u
p u t e m face faţă dificultăţilor de transfer care aparţin unei
lipse esenţiale de adevărată relaţie cu realitatea externă.
D a c ă p e r m i t e m a n a l i z a psihoticilor, v o m d e s c o p e r i că, în c a ­
d r u l a n u m i t o r a n a l i z e , a c e a s t ă lipsă e s e n ţ i a l ă d e a d e v ă r a t ă
relaţie c u r e a l i t a t e a e x t e r n ă r e p r e z i n t ă a p r o a p e î n t r e a g a p r o ­
blemă.
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 203
Voi î n c e r c a s ă d e s c r i u a c e s t f e n o m e n , aşa c u m îl v ă d eu, în
t e r m e n i i c e i m a i s i m p l i p o s i b i l i . î n t e r m e n i d e b e b e l u ş şi sâ­
n u l m a m e i (nu p r e t i n d c ă s â n u l e s t e esenţial c a v e h i c u l al iu­
birii m a t e r n e ) , b e b e l u ş u l are n e v o i i m p e r i o a s e i n s t i n c t i v e şi
idei prădalnice. M a m a are u n s â n şi puterea d e a p r o d u c e lap­
te şi ideea c ă i-ar p l ă c e a s ă fie atacată d e u n b e b e l u ş î n f o m e ­
tat. A c e s t e d o u ă f e n o m e n e n u intră în l e g ă t u r ă u n u l c u celă­
lalt p â n ă c â n d m a m a şi c o p i l u l n u trăiesc o experienţă împreu­
nă. M a m a , fiind m a t u r ă şi a p t ă din p u n c t d e v e d e r e fizic, tre­
b u i e să fie c e a a v â n d t o l e r a n ţ ă şi înţelegere, astfel î n c â t să fie
e a c e a care să p r o d u c ă o situaţie care s ă poată, c u p u ţ i n n o r o c ,
să d u c ă la p r i m a l e g ă t u r ă p e c a r e b e b e l u ş u l s ă o facă c u u n
obiect extern, u n obiect care este extern sinelui din p u n c t u l de
v e d e r e al copilului.
Văd acest proces c a d o u ă linii care ar v e n i din direcţii o p u ­
se şi ar fi p r e d i s p u s e la a se a p r o p i a u n a d e cealaltă. D a c ă se
s u p r a p u n , apare u n m o m e n t d e iluzie - o b u c a t ă d e e x p e r i e n ­
ţă p e care b e b e l u ş u l p o a t e s ă o ia ca fiind fie h a l u c i n a ţ i a lui, fie
u n lucru a p a r ţ i n â n d realităţii e x t e r n e .
C u alte c u v i n t e , b e b e l u ş u l se î n d r e a p t ă î n s p r e s â n a t u n c i
c â n d este e x c i t a t şi p r e g ă t i t s ă h a l u c i n e z e c e v a p o t r i v i t p e n ­
tru a fi atacat. î n a c e l m o m e n t a p a r e sfârcul r e a l iar el p o a t e
s i m ţ i că a c e l a a fost sfârcul p e c a r e 1-a h a l u c i n a t . A s t f e l î n c â t
i d e i l e lui s u n t î m b o g ă ţ i t e c u d e t a l i i l e r e a l e a l e v e d e r i i , a l e
s i m ţ u l u i tactil, ale m i r o s u l u i , iar d a t a v i i t o a r e a c e s t m a t e r i a l
v a fi folosit în c a d r u l h a l u c i n a ţ i e i . î n a c e s t m o d e l î n c e p e să
construiască capacitatea de a conjura ceea ce este într-adevăr
d i s p o n i b i l . M a m a t r e b u i e să c o n t i n u e s ă f u r n i z e z e a c e s t tip
d e e x p e r i e n ţ ă b e b e l u ş u l u i . P r o c e s u l e s t e e x t r e m d e simplifi­
cat d a c ă b e b e l u ş u l e s t e îngrijit d e către o s i n g u r ă p e r s o a n ă şi
printr-o s i n g u r ă t e h n i c ă . E c a şi c u m b e b e l u ş u l e s t e într-ade­
v ă r p r o i e c t a t s ă fie îngrijit d e la n a ş t e r e d e p r o p r i a lui m a m ă
s a u , în lipsa acesteia, d e o m a m ă a d o p t i v ă , şi n u d e m a i m u l ­
te b o n e .
M a i ales la î n c e p u t m a m e l e s u n t d e o i m p o r t a n ţ ă vitală, şi
este într-adevăr sarcina u n e i m a m e să-şi protejeze c o p i l u l d e
c o m p l i c a ţ i i l e c a r e î n c ă n u p o t fi î n ţ e l e s e d e c ă t r e a c e s t a şi să
c o n t i n u e în m o d c o n s t a n t să furnizeze b u c ă ţ i simplificate d e
l u m e pe care b e b e l u ş u l să ajungă s ă le c u n o a s c ă prin i n t e r m e ­
diul ei. Obiectivitatea, s a u o atitudine ştiinţifică, se p o a t e c o n ­
strui doar p l e c â n d d e la o astfel de b a z ă . T o a t e e ş e c u r i l e din
d o m e n i u l obiectivitătii, d e la orice d a t ă ulterioară, a u o l e g ă -
 204 D.W. W i n n i c o t t
t u r ă c u e ş e c u l î n acest s t a d i u al d e z v o l t ă r i i e m o ţ i o n a l e p r i m i ­
tive. D o a r p e b a z a m o n o t o n i e i o m a m ă p o a t e a d ă u g a într-un
m o d profitabil b o g ă ţ i e .
U n a dintre consecinţele acceptării realităţii externe este
r e p r e z e n t a t ă d e a v a n t a j e l e c a r e p o t fi t r a s e d i n a c e a s t a . A u ­
z i m a d e s e a de frustrările foarte reale i m p u s e d e realitatea e x ­
t e r n ă d a r m a i p u ţ i n d e u ş u r a r e a şi s a t i s f a c ţ i a p e c a r e o p e r ­
mite. Laptele real este satisfăcător în c o m p a r a ţ i e cu laptele
i m a g i n a r , d a r n u asta v r e a u să s p u n . C e e a c e v r e a u s ă s p u n
este că, în fantasmă, lucrurile funcţionează în m o d magic: în
f a n t a s m ă n u există frâne iar i u b i r e a şi ura p r o d u c efecte alar­
m a n t e . Realitatea e x t e r n ă are frâne în c a d r u l ei şi p o a t e fi stu­
d i a t ă ş i c u n o s c u t ă iar f a n t a s m a p o a t e fi d e fapt c o m p l e t t o ­
l e r a b i l ă d o a r a t u n c i c â n d realitatea o b i e c t i v ă e s t e b i n e a p r e ­
ciată. S u b i e c t i v u l are o v a l o a r e n e m a i p o m e n i t ă d a r e s t e atât
d e a l a r m a n t ş i m a g i c î n c â t n u p o a t e fi s a v u r a t d e c â t c a o p a ­
r a l e l ă la obiectiv.
S e v a p u t e a v e d e a c ă f a n t a s m a n u e s t e c e v a creat de indi­
v i d p e n t r u a face faţă frustrărilor realităţii e x t e r n e . A c e s t l u ­
c r u este a d e v ă r a t d o a r d e s p r e activitatea d e a f a n t a s m a . F a n ­
t a s m a e s t e m a i v e c h e d e c â t realitatea iar î m b o g ă ţ i r e a fantas­
m e i c u b o g ă ţ i i l e l u m i i d e p i n d e d e e x p e r i e n ţ a iluziei.
E s t e interesant d e e x a m i n a t relaţia i n d i v i d u l u i c u o b i e c t e ­
le d i n l u m e a a u t o - c r e a t ă a f a n t a s m e i . D e fapt, în c a d r u l a c e s ­
tei l u m i auto-create, e x i s t ă toate g r a d e l e d e d e z v o l t a r e ş i s o ­
fisticare în funcţie d e c a n t i t a t e a d e i l u z i e c a r e a fost e x p e r i ­
m e n t a t ă şi, p r i n aceasta, în funcţie d e cât d e m u l t a c e a s t ă
l u m e auto-creată a fost i n c a p a b i l ă s a u c a p a b i l ă s ă f o l o s e a s c ă
c a m a t e r i a l obiectele p e r c e p u t e ale l u m i i e x t e r n e . A c e s t l u c r u
n e c e s i t ă î n m o d e v i d e n t u n e x p o z e u m u l t m a i l u n g într-un alt
cadru.
î n c a d r u l c e l e i m a i p r i m i t i v e stări, c a r e î n b o a l ă p o a t e fi
p ă s t r a t ă , şi p â n ă la c a r e p o a t e c o n d u c e r e g r e s i a , o b i e c t u l s e
c o m p o r t ă c o n f o r m u n o r legi m a g i c e , d e e x e m p l u există c â n d
este dorit, se apropie de tine c â n d te apropii d e el, răneşte c â n d
e s t e rănit. In u l t i m u l r â n d d i s p a r e c â n d n u e s t e dorit.
A c e a s t ă u l t i m ă caracteristică este c e a m a i î n s p ă i m â n t ă t o a ­
re ş i e s t e s i n g u r a anihilare reală. A n u dori, c a rezultat al sa­
tisfacţiei, î n s e a m n ă a a n i h i l a obiectul. A c e s t a e s t e u n u l dintre
m o t i v e l e p e n t r u c a r e b e b e l u ş i i n u s u n t tot t i m p u l fericiţi şi
m u l ţ u m i ţ i d u p ă o m a s ă satisfăcătoare. U n p a c i e n t de-al m e u
a p u r t a t c u e l a c e a s t ă frică p â n ă î n v i a ţ a d e a d u l t ş i s-a d e s -
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 205
prins d e e a d o a r prin i n t e r m e d i u l analizei, u n b ă r b a t care avu­
sese o e x p e r i e n ţ ă t i m p u r i e c u m a m a sa şi în c ă m i n u l său, ex­
4
t r e m de b u n ă . P r i n c i p a l a lui frică e r a d e satisfacţie.
î m i d a u s e a m a c ă a c e s t e lucruri r e p r e z i n t ă d o a r o s i m p l ă
schiţă a v a s t e i p r o b l e m e a p a ş i l o r iniţiali în d e z v o l t a r e a u n e i
relaţii c u realitatea e x t e r n ă ş i a relaţiei f a n t a s m e i c u realitatea,
î n c u r â n d v a trebui să a d ă u g ă m idei d e încorporare. D a r la în­
c e p u t trebuie efectuat u n s i m p l u contact c u realitatea e x t e r n ă
s a u î m p ă r t ă ş i t ă , p r i n a c e e a c ă b e b e l u ş u l h a l u c i n e a z ă şi l u m e a
prezintă, însoţit d e m o m e n t e d e iluzie din p a r t e a b e b e l u ş u l u i
î n care c o n s i d e r ă h a l u c i n a ţ i a şi l u m e a c a fiind i d e n t i c e , c â n d
ele d e fapt n u a u fost n i c i o d a t ă aşa.
P e n t r u c a a c e a s t ă iluzie s ă se p r o d u c ă î n m i n t e a b e b e l u ş u ­
lui, trebuie c a o fiinţă u m a n ă să-şi d e a o s t e n e a l a î n m o d c o n ­
t i n u u s ă p r e z i n t e b e b e l u ş u l u i l u m e a într-o f o r m ă î n care p o a ­
te fi î n ţ e l e a s ă şi, î n t r - u n m o d limitat, potrivită p e n t r u n e v o i l e
b e b e l u ş u l u i . D i n acest m o t i v u n b e b e l u ş n u p o a t e exista psi­
h o l o g i c s a u fizic i n d e p e n d e n t , ci la î n c e p u t are într-adevăr n e ­
v o i e d e o p e r s o a n ă c a r e să-1 îngrijească.
S u b i e c t u l iluziei este u n u l foarte larg şi care n e c e s i t ă stu­
diu; se v a d e s c o p e r i c ă furnizează c h e i a p e n t r u î n ţ e l e g e r e a in­
t e r e s u l u i c o p i l u l u i p e n t r u b u l e , n o r i , c u r c u b e e şi t o a t e feno­
m e n e l e m i s t e r i o a s e , c a şi p e n t r u î n ţ e l e g e r e a i n t e r e s u l u i lui
p e n t r u puf, c a r e e s t e c e l m a i dificil d e e x p l i c a t î n t e r m e n i d e
instinct direct. U n d e v a , aici, s e î n c a d r e a z ă şi interesul p e n t r u
respiraţie, despre care n u se d e c i d e niciodată d a c ă vine î n pri­
m u l r â n d d i n ă u n t r u s a u din afară, şi c a r e f u r n i z e a z ă o b a z ă
p e n t r u c o n c e p ţ i a spiritului, sufletului, a n i m e i .
C r u z i m e a primitivă (stadiul de pre-interes)
A c u m n e aflăm într-o poziţie care n e p e r m i t e s ă n e îndrep­
t ă m a t e n ţ i a î n s p r e c e l m a i t i m p u r i u tip d e relaţie între u n b e ­
b e l u ş şi m a m a lui.
C h i a r d a c ă s e p r e s u p u n e c ă i n d i v i d u l d e v i n e i n t e g r a t şi
personalizat şi c ă p r o c e s u l lui d e înţelegere a debutat b i n e , î n c ă
4
Doar voi menţiona un alt motiv pentru care un bebeluş nu este satisfă­
cut de satisfacere. Se simte înşelat. Se poate spune că intenţionase să efectu­
eze un atac canibalic şi că a fost oprit de un sedativ, hrana. în cel mai bun caz
poate să amâne atacul.
 206 D.W. W i n n i c o t t 207
O P E R E 1: De la pediatrie la psihanaliză

m a i există u n d r u m l u n g d e p a r c u r s î n a i n t e d e a fi l e g a t c a o nă. î n acest c a z obiectul s a u m e d i u l înconjurător este parte d i n

p e r s o a n ă î n t r e a g ă d e o m a m ă î n t r e a g ă şi d e a fi i n t e r e s a t d e 7
s i n e î n m ă s u r a î n c a r e e s t e şi instinctul c a r e îl c o n j u r ă . î n c a ­
efectul propriilor lui g â n d u r i şi a c ţ i u n i a s u p r a ei. d r u l introversiei d e origine t i m p u r i e şi d e c i d e calitate p r i m i ­
Trebuie să postulăm o relaţie timpurie de obiect crudă. tivă, i n d i v i d u l trăieşte în acest m e d i u înconjurător c a r e este el
D i n n o u , a c e a s t a p o a t e fi d o a r o f a z ă t e o r e t i c ă ş i c u s i g u r a n ­ însuşi, şi ce viaţă săracă este aceasta. N u există dezvoltare pen­
ţ ă n i m e n i n u p o a t e fi c r u d d u p ă i n t r a r e a î n s t a d i u l d e i n t e ­ tru că n u există î m b o g ă ţ i r e d i n s p r e realitatea e x t e r n ă .
res d a c ă n u s e află î n t r - o s t a r e d i s o c i a t ă . D a r stările d i s o c i a ­ P e n t r u a ilustra aplicaţiile a c e s t o r idei, v o i a d ă u g a o n o t ă
te c r u d e s u n t f r e c v e n t e î n c o p i l ă r i a t i m p u r i e şi i e s la s u p r a ­ d e s p r e s u p t u l d e g e t u l u i m a r e ( i n c l u z â n d şi s u p t u l p u m n u l u i
faţă şi în a n u m i t e t i p u r i d e d e l i n c v e n t ă ş i n e b u n i e , iar î n sta­ s a u al restului d e g e t e l o r d e la m â n ă ) . A c e s t lucru p o a t e fi o b ­
r e a d e s ă n ă t a t e t r e b u i e s ă fie d i s p o n i b i l e . C o p i l u l n o r m a l s a ­ servat î n c e p â n d de la naştere şi deci se poate p r e s u p u n e a avea
v u r e a z ă o relaţie c r u d ă c u m a m a lui, fapt c e se m a n i f e s t ă c e l u n î n ţ e l e s care se d e z v o l t ă d e la p r i m i t i v î n s p r e sofisticat, fi­
m a i m u l t în j o c ; el are n e v o i e d e m a m a lui p e n t r u c ă d o a r din i n d i m p o r t a n t atât ca activitate n o r m a l ă , cât şi c a s i m p t o m al
p a r t e a ei se p o a t e a ş t e p t a s ă t o l e r e z e a c e a s t ă relaţie c r u d ă c u tulburării e m o ţ i o n a l e .
ea c h i a r şi la n i v e l d e j o c , d e o a r e c e a c e s t l u c r u c h i a r o r ă n e ş ­ S u n t e m o b i ş n u i ţ i c a t e r m e n u l d e a u t o e r o t i c s ă a c o p e r e şi
te şi o e p u i z e a z ă . In l i p s a a c e s t u i j o c c u ea, b e b e l u ş u l n u p o a ­
aspectul suptului degetului mare. Gura este o zonă erogenă,
te d e c â t să-şi a s c u n d ă p a r t e a c r u d ă şi să-i d e a viaţă într-o sta­
5 a n u m e o r g a n i z a t ă î n c o p i l ă r i a t i m p u r i e , iar c o p i l u l c a r e î ş i
re d e d i s o c i e r e .
s u g e d e g e t u l m a r e s a v u r e a z ă p l ă c e r e a . D e a s e m e n e a are idei
P o t s ă a d u c aici v o r b a d e m a r e a frică d e d e z i n t e g r a r e c a plăcute.
fiind o p u s ă a c c e p t ă r i i s i m p l e a l i p s e i d e i n t e g r a r e p r i m a r ă . U r a este şi ea e x p r i m a t ă atunci c â n d b e b e l u ş u l îşi r ă n e ş t e
O d a t ă c e i n d i v i d u l a a t i n s s t a d i u l d e interes, n u p o a t e s ă n u d e g e t e l e printr-un s u p t p r e a v i g u r o s s a u c o n t i n u u şi, î n o r i c e
ţină seama de rezultatul impulsurilor sale sau de acţiunea c a z , v a a d ă u g a î n c u r â n d şi rosul u n g h i i l o r p e n t r u a face faţă
a c e l o r b u c ă ţ i din e l c a o g u r ă c a r e m u ş c ă , o c h i c a r e înjunghie, a c e s t e i părţi a s e n t i m e n t e l o r lui. E s t e d e a s e m e n e a p r e d i s p u s
ţipete care s t r ă p u n g , g â t c a r e s u g e e t c , etc. D e z i n t e g r a r e a în­ la a-şi răni şi gura. D a r n u este sigur d a c ă tot răul care p o a t e
s e a m n ă a b a n d o n a r e î n faţa i m p u l s u r i l o r , d e n e c o n t r o l a t p e n ­ fi făcut u n u i d e g e t s a u gurii p r i n această m e t o d ă este p a r t e a
t r u c ă a c ţ i o n e a z ă d e s i n e s t ă t ă t o r ; ş i , m a i m u l t d e c â t atât, urii. S e pare că există î n c a d r u l lui e l e m e n t u l c o n f o r m c ă r u i a
a c e s t l u c r u c o n j u r ă i d e e a d e i m p u l s u r i d e n e c o n t r o l a t într-un c e v a trebuie să sufere d a c ă b e b e l u ş u l u r m e a z ă s ă a i b ă o p l ă ­
m o d similar (datorită disocierii) direcţionate înspre bebeluş cere: obiectul iubirii primitive suferă şi datorită faptului c ă este
6
însuşi. iubit, n u n u m a i datorită faptului c ă este urât.
î n s u p t u l degetelor, şi m a i ales î n rosul u n g h i i l o r , p u t e m
v e d e a o întoarcere înspre î n ă u n t r u a iubirii şi urii, p e n t r u m o ­
Răzbunarea primitivă tive c u m ar fi n e v o i a d e a c o n s e r v a o b i e c t u l e x t e r n d e interes.
D e asemenea putem vedea o întoarcere înăuntru înspre sine
Să m e r g e m î n a p o i o j u m ă t a t e d e stadiu: c r e d că e s t e c e v a î n faţa frustrării din iubirea p e n t r u u n o b i e c t extern.
u z u a l a se p o s t u l a o relaţie d e o b i e c t î n c ă m a i p r i m i t i v ă în c a ­
7

drul căreia obiectul se p o a r t ă într-o m a n i e r ă răzbunătoare Acest lucru este important în ceea ce priveşte relaţia noastră cu psiho­
logia analitică a lui Jung. Noi încercăm să reducem totul la instinct iar psiho­
A c e s t lucru este a n t e r i o r u n e i relaţii reale c u realitatea e x t e r -
logii analitici reduc totul la această parte a sinelui primitiv care arată ca me­
diul înconjurător dar care se naşte din instinct (arhetipul). Ar trebui să ne mo­
studia E
t
XiStă
^ m i t o l
° 8 i e
° f i s u r ă c r u d ă
" L i l i t h
- a l e c
ă r e i origini ar fi util de dificăm punctul de vedere pentru a cuprinde ambele idei şi să înţelegem (dacă
este adevărat) că, în cadrul celei mai timpurii stări primitive teoretice, şinele
6
Crocodilii nu numai că plâng atunci când nu se simt trişti - lacrimi apar­ are propriul mediu înconjurător, autocreat, care este sine în măsura în care
ţinând stadiului de pre-interes; de asemenea reprezintă uşor seiful primitiv sunt şi instinctele care l-au creat. Aceasta este o temă care necesită dezvolta­
re ulterioară.
 OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
208 D.W. W i n n i c o t t
Rezumat
S u b i e c t u l n u este e p u i z a t d e acest fel d e consideraţii şi m e ­
rită u n s t u d i u m a i aprofundat.
C r e d că toată l u m e a ar fi de acord că suptul degetului m a r e
este făcut şi p e n t r u c o n s o l a r e , n u n u m a i p e n t r u p l ă c e r e ; p u m ­ într-un m o d regresiv î n psxhoze.
n u l s a u d e g e t u l s e află a c o l o î n loc d e s â n s a u d e m a m ă s a u
d e oricine altcineva. D e e x e m p l u , un bebeluş de aproape 4 luni
reacţiona la p i e r d e r e a m a m e i lui printr-o tendinţă d e a-şi b ă g a
p u m n u l p e gât, astfel încât ar fi m u r i t d a c ă n u ar fi oprit fizic
să m a i facă asta.
î n t i m p c e s u p t u l d e g e t u l u i m a r e este n o r m a l şi universal,
î n t i n z â n d u - s e p â n ă la folosirea suzetei şi chiar p â n ă la diver­
se activităţi ale a d u l ţ i l o r n o r m a l i , este d e a s e m e n e a a d e v ă r a t
că s u p t u l d e g e t u l u i m a r e p e r s i s t ă î n c a d r u l p e r s o n a l i t ă ţ i l o r
s c h i z o i d e iar î n a s e m e n e a cazuri este e x t r e m d e compulsiv. î n
c a z u l u n u i p a c i e n t de-al m e u s-a t r a n s f o r m a t la 1 0 ani într-o
c o m p u l s i e d e a citi tot timpul.
A c e s t e f e n o m e n e n u p o t fi explicate d e c â t p e b a z a presu­
p u n e r i i c ă a c e a s t ă activitate reprezintă o î n c e r c a r e d e a locali­
za o b i e c t u l (sân e t c ) , d e a-1 m e n ţ i n e la j u m ă t a t e a distanţei în­
tre î n ă u n t r u şi î n afară. A c e s t lucru este o a p ă r a r e î m p o t r i v a
pierderii d e o b i e c t fie din c a d r u l realităţii e x t e r n e , fie dinăun­
trul corpului, adică î m p o t r i v a pierderii de control asupra
obiectului.
N u a m nici o îndoială că şi suptul n o r m a l al degetului m a r e
are a c e a s t ă funcţie.
E l e m e n t u l auto-erotic n u este î n t o t d e a u n a în m o d clar d e
cea m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă şi c u s i g u r a n ţ ă folosirea suzetei şi a
p u m n u l u i d e v i n e în c u r â n d o a p ă r a r e c l a r ă î m p o t r i v a senti­
m e n t e l o r d e n e s i g u r a n ţ ă şi a altor anxietăţi de tip primitiv.
î n sfârşit, toate activităţile de s u p t al p u m n u l u i furnizează
o d r a m a t i z a r e utilă a relaţiei p r i m i t i v e d e o b i e c t î n c a d r u l c ă ­
reia obiectul este i n d i v i d u l în m ă s u r a în care dorinţa d e obiect
este de a s e m e n e a individul, deoarece obiectul este creat în
u r m a dorinţei s a u este halucinat, la î n c e p u t fiind i n d e p e n d e n t
de c o - o p e r a r e a d i n p a r t e a realităţii e x t e r n e .
U n i i b e b e l u ş i î ş i b a g ă u n d e g e t î n g u r ă în t i m p ce s u g la
sân, astfel (într-un fel) m e n ţ i n â n d u - s e în c o n t a c t c u realitatea
auto-creată şi folosind î n acelaşi t i m p realitatea e x t e r n ă .

Capitolul XIII
1 face încercări d e formulare a ideilor despre b e b e l u ş i într-o
Pediatrie şi psihiatrie
[1948]
â na a l e s c a s u b i e c t d e d i z e r t a ţ i e „ P e d i a t r i e ş i P s i h i a -
JtJk t r i e " a v â n d î n v e d e r e n a t u r a m u n c i i m e l e . S u n t u n
«4 ^ p e d i a t r u c a r e a v i r a t s p r e p s i h i a t r i e ş i s u n t u n p s i ­
hiatru care a rămas agăţat de pediatrie. într-un discurs ţinut
de Preşedinte este scuzabil, chiar obişnuit, ca vorbitorul să
p r e z i n t e e x p e r i e n ţ e specifice lui î n s u ş i . P o z i ţ i a m e a c a l u c r ă ­
t o r î n d o u ă d o m e n i i a r t r e b u i s ă m ă califice s ă c o m u n i c c e v a
c e p r e z i n t ă i n t e r e s a t â t p e n t r u u n d o c t o r d e c o p i i , c â t şi p e n ­
tru u n d o c t o r a c ă r u i p r e o c u p a r e este n e b u n u l . E s t e , desigur,
inevitabil ca cineva care tratează două subiecte deodată să
sacrifice ceva din înalta cunoaştere a fiecăruia în parte.
Cercetările, care au început mai mult sau mai puţin cu
lucrările de pionierat ale lui Freud, au stabilit faptul că, în
analiza psihonevrozelor, copilăria pacientului se d o v e d e ş t e
a fi a d ă p o s t i t c o n f l i c t e i n t o l e r a b i l e c a r e a u d u s la refulare, l a
f o r m a r e a a p ă r ă r i l o r ş i la î n t r e r u p e r e a d e z v o l t ă r i i e m o ţ i o n a ­
le a i n d i v i d u l u i c u f o r m a r e a d e s i m p t o m e . N a t u r a l d e c i , c e r ­
c e t a r e a s-a î n d r e p t a t s p r e v i a ţ a e m o ţ i o n a l ă a c o p i i l o r . S - a
descoperit curând că reconstrucţiile conflictelor din copilă­
rie p e c a r e le-au r e a l i z a t p a c i e n ţ i i a d u l ţ i - c o n f l i c t e a s o c i a t e
c u i d e i l e ş i e x p e r i e n ţ e l e l o r i n s t i n c t u a l e - a u p u t u t fi g ă s i t e
la c o p i i ş i r e m a r c a t e c u claritate în t r a t a m e n t u l a n a l i t i c al c o ­
piilor. N u a trecut m u l t p â n ă la a se naşte întrebarea d a c ă
p a t o l o g i a m a i p s i h o t i c ă a a d u l ţ i l o r n u ar p u t e a fi î n l e g ă t u ­
ră cu experienţele bebeluşilor. O teorie foarte c o m p l e x ă a
d e z v o l t ă r i i e m o ţ i o n a l e a fiinţei u m a n e a l u a t n a ş t e r e g r a d a t ,
a s t f e l î n c â t , c u t o a t ă t e r i b i l a ş i în a c e l a ş i t i m p e m o ţ i o n a n t a
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 211
noastră ignoranţă, d i s p u n e m a c u m de ipoteze d e lucru fo­
lositoare, ipoteze despre care se poate spune că chiar func­
ţionează. Este disponibil a c u m suficient material pentru a se
m o d a l i t a t e ce p r e z i n t ă interes atât p e n t r u p e d i a t r u , cât şi
p e n t r u p s i h i a t r u , i a r e u a ş d o r i s ă fiu u n u l d i n t r e c e i c a r e în­
cearcă să formuleze aceste idei.
T e z a m e a este, d e c i , a c e e a c ă a c e l a care face m u n c ă d e c e r ­
c e t a r e , î n t r - u n u i d i n c e l e d o u ă d o m e n i i , ar a v e a m u l t d e c â ş ­
tigat din întâlnirea c u un cercetător din celălalt domeniu. O
p r e s u p u n e r e p o a t e fi f ă c u t ă , d e ş i p o a t e n u v a fi a c c e p t a t ă .
P r e s u p u n c ă t u l b u r a r e a p s i h i c ă are o b a z ă p s i h o l o g i c ă . P r e ­
s u p u n c ă p s i h i a t r i a p o a t e fi s t u d i a t ă p e c a z u r i î n c a r e ţ e s u ­
tul c e r e b r a l e s t e s ă n ă t o s . î n m o d c e r t , d a c ă c r e i e r u l e s t e afec­
tat s a u l e z a t fizic, s a u i n c i z a t , a t u n c i s u n t d e a ş t e p t a t m o d i ­
ficări m e n t a l e .
î n c e e a c e m ă p r i v e ş t e , n u a m p u t u t î n v ă ţ a p r e a m u l t din-
tr-un s t u d i u al p e r s o n a l i t ă ţ i i u n u i i n d i v i d c u u n creier afectat,
în timp ce este atât d e mult de studiat în cazul u n u i individ
c u creierul intact şi atât d e m u l t r ă m â n e d e înţeles despre dez­
v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă n o r m a l ă şi a m b i g u i t ă ţ i l e sale.
Sper că n u se va crede c ă aş ignora c u m v a ereditatea sau
G P I s a u d e m e n ţ a s e n i l ă , t r a u m a t i s m u l , encefalita, delirul t o ­
xic, t u m o r a c e r e b r a l ă s a u î m b u n ă t ă ţ i r e a s i m p t o m a t i c ă c o n s e ­
cutivă inducerii de crize.
A ş dori s ă r e f o r m u l e z i d e e a c u m c ă e p o s i b i l a s e stabili o
l e g ă t u r ă clinică între d e z v o l t a r e a c o p i l u l u i şi stările psihiatri­
ce şi d e a s e m e n e a î n t r e îngrijirea c o p i l u l u i şi îngrijirea corec­
tă a b o l n a v u l u i p s i h i c .
C i n e v a care face cercetare trebuie s ă a i b ă idei proprii, fiind
v o r b a d e fapt d e s p r e o iniţiere s u b i e c t i v ă a u n e i linii d e cău­
tare. O b i e c t i v i t a t e a v i n e m a i t â r z i u p r i n i n t e r m e d i u l m u n c i i
p l a n i f i c a t e şi p r i n c o m p a r a r e a o b s e r v a ţ i i l o r f ă c u t e d i n m a i
m u l t e unghiuri. î n atenţia celor care fac cercetare î n d o m e n i u l
d e z v o l t ă r i i e m o ţ i o n a l e a c o p i l u l u i voi oferi o listă c u d i v e r s e
m e t o d e de abordare a oricărui detaliu ce este luat în studiu.
U r m ă t o a r e l e tipuri d e a b o r d a r e furnizează o b s e r v a ţ i i care p o t
fi c o m p a r a t e şi c o r e l a t e :
1. P r i n o b s e r v a r e directă a relaţiei m a m ă - c o p i l .
U n e x e m p l u î n acest s e n s este furnizat d e m u n c a doc­
torului M i d d l e m o r e (din păcate c u r m a t ă d e m o a r t e a sa)
d e s c r i s în c a r t e a „ C u p l u l d e îngrijire".
 12
D.W. Wiruiicott
2. O b s e r v a r e d i r e c t ă p e r i o d i c ă a u n u i b e b e l u ş î n c e p â n d
i m e d i a t d u p ă n a ş t e r e şi c o n t i n u â n d p e p a r c u r s u l m a i
m u l t o r ani.
Părinţii a p e l e a z ă la un c a b i n e t d e m e d i c i n ă g e n e r a l ă
s a u la p o l i c l i n i c a p e d i a t r i c ă a t u n c i c â n d a p a r p r o b l e m e
s a u a u n e v o i e d e u n sfat.
3. A n a m n e z ă p e d i a t r i c ă
î n e x p e r i e n ţ a m e a a m oferit m a m e l o r o p o r t u n i t a t e a
d e a-mi p o v e s t i ce ştiu despre d e z v o l t a r e a copilului lor,
c a m î n 2 0 0 0 0 d e cazuri.
R ă m â n e î n t o t d e a u n a c e v a de învăţat d e s p r e a n a m n e ­
ză, d a r d u p ă a c e s t g e n de e x p e r i e n ţ e devii, sper, din c e
în ce m a i p r e c i s în aprecierea u n e i descrieri realizate d e
o mamă.
4. P r a c t i c a p e d i a t r i c ă , în m o d tipic g e s t i o n a r e a p r o b l e m e ­
lor legate d e h r ă n i r e a şi excreţiile b e b e l u ş u l u i .
î n c u r s u l lucrării m e l e v o i d a u n e x e m p l u d e s p r e as­
pectul psihologic în problemele de hrănire a bebeluşu­
lui. S e p o a t e s p u n e c ă , î n c a z u r i l e o b i ş n u i t e u n d e n u
există un proces patologic, m u n c a legată de partea so­
m a t i c ă a fost deja făcută d e către fiziologi şi biochimişti,
iar p r o b l e m e l e p r a c t i c e s u n t d e fapt, î n m a r e m ă s u r ă ,
psihologice.
5. î n t e r v i u d i a g n o s t i c c u c o p i l u l
L a p r i m a î n t r e v e d e r e este a d e s e a posibilă, şi deloc
d ă u n ă t o a r e , realizarea u n u i s o i d e t r a t a m e n t analitic î n
m i n i a t u r ă . D a c ă a c e s t a e s t e u r m a t m a i târziu de o ana­
liză, d e c e l e m a i m u l t e ori s e v a d e s c o p e r i c ă d u r e a z ă
m a i m u l t e l u n i p â n ă s ă se p o a t ă a c o p e r i u n teren la fel
d e larg. î n a c e s t e interviuri, m e d i c u l n u este atât d e si­
g u r c u m stau lucrurile, aşa c u m se î n t â m p l ă într-o a n a ­
liză m a i l u n g ă , d a r pe d e altă parte o b ţ i n e u n „ i n s i g h t "
a d â n c î n t r - u n m a r e n u m ă r d e c a z u r i , şi a s t a r e e c h i l i ­
b r e a z ă î n t r - o a n u m i t ă m ă s u r ă r e s t r i c ţ i a n u m e r i c ă din
experienţa s a analitică. In esenţă, î n psihiatrie, u n inter­
viu d i a g n o s t i c e s t e fructuos d o a r d a c ă e s t e şi u n inter­
v i u t e r a p e u t i c î n a c e l a ş i timp.
6. E x p e r i e n ţ a p s i h a n a l i t i c ă
Conferă o perspectivă propriu-zisă asupra copilăriei
p a c i e n t u l u i în funcţie d e î n c a d r a r e a î n v â r s t ă a c o p i l u ­
lui î n g r u p a d e v â r s t ă 2 - 4 a n i , s a u m a i t â r z i e , s a u î n
apropierea pubertăţii, sau de adolescenţă. Pentru ana-
V.Dela pediatrie la psihanaliză 213
OPERE
listul care face cercetare a s u p r a celor m a i t i m p u r i i p r o ­
c e s e d e d e z v o l t a r e e m o ţ i o n a l ă , a n a l i z a a d u l ţ i l o r relativ
n o r m a l i p o a t e fi c h i a r m a i profitabilă d e c â t a n a l i z a c o ­
piilor.
7. O b s e r v a ţ i a î n p r a c t i c a p e d i a t r i c ă a regresiilor p s i h o t i c e
aşa c u m a p a r e l e î n m o d o b i ş n u i t î n copilărie şi chiar î n
perioada de nou-născut.
8. O b s e r v a r e a copiilor din c ă m i n e , adaptaţi să facă faţă di­
ficultăţilor, fie ele c o m p o r t a m e n t antisocial, stări confu-
zionale, episoade m a n i a c a l e , relaţionări distorsionate d e
s u s p i c i u n e s a u p e r s e c u ţ i e , s a u deficit m e n t a l , s a u crize.
9. P s i h a n a l i z a schizofrenicilor
P e a c e a s t a o p l a s e z într-un g r u p aparte d e o a r e c e m ă
g â n d e s c că acest g e n d e a n a l i z e s u n t r e z e r v a t e analişti­
lor c u m u l t ă e x p e r i e n ţ ă . î n o p i n i a m e a , a n a l i z a p a t o l o ­
giei a s o c i a t e c u d e p r e s i e şi a p ă r ă r i î m p o t r i v a depresiei,
face parte a c u m din tratamentul de rutină şi n u sunt
„cazuri d e cercetare". A c e s t lucru este valabil pentru c a ­
zurile m a n i a c o - d e p r e s i v e , chiar p a r a n o i d e . Totuşi schi­
zofrenicii se s i t u e a z ă într-o clasă diferită, iar t r a t a m e n ­
tul lor e s t e m a i m u l t o a v e n t u r ă d e pionierat,
î n a c e s t p u n c t a m î n v ă ţ a t s ă m ă a ş t e p t la o n e î n ţ e l e g e r e
d a c ă n u există o grijă d e l i b e r a t ă d e a o evita. M i s-a s p u s d e
m u l t e ori c ă i d e e a c u m c ă n e b u n i i ar fi ca n i ş t e b e b e l u ş i s a u
copii mici, p u r şi s i m p l u n u e s t e a d e v ă r a t ă . A ş d o r i s ă clarific
faptul c ă n u sugerez c ă n e b u n i i se poartă c a nişte bebeluşi, m a i
m u l t d e c â t nevroticii s-ar p u r t a c a n i ş t e c o p i i m a i m a r i . C o p i i
m i c i obişnuiţi, s ă n ă t o ş i n u s u n t n e v r o t i c i (deşi p o t fi) şi b e b e ­
luşii o b i ş n u i ţ i n u s u n t n e b u n i . R e l a ţ i a între p e d i a t r i e şi p s i ­
hiatrie este m u l t m a i subtilă d e c â t atât.
Teoria p e care o a v a n s e z este a c e e a c ă în d e z v o l t a r e a e m o ­
ţională a fiecărui b e b e l u ş s u n t i m p l i c a t e p r o c e s e c o m p l i c a t e şi
c ă lipsa d e e v o l u ţ i e s a u d e c o m p l e t i t u d i n e a a c e s t o r p r o c e s e
p r e d i s p u n e la tulburări p s i h i c e s a u d e c o m p e n s a r e ; î n d e p l i n i ­
rea acestor p r o c e s e f o r m e a z ă b a z a sănătăţii p s i h i c e .
S ă n ă t a t e a p s i h i c ă a fiinţei u m a n e e s t e f u n d a m e n t a t ă d i n
copilărie de către m a m ă , care asigură un m e d i u în care pro­
cesele complexe dar esenţiale ale sinelui copilului se pot îm­
p l i n i . A r fi u n b u n s u b i e c t a l u n u i s t u d i u i n i ţ i a l d e s c r i e r e a
sarcinii pe care o are d e îndeplinit o m a m ă bună, obişnuită,
î n m ă s u r a î n c a r e p u t e m v e d e a c e s e î n t â m p l ă î n a c e s t par-
t e n e r i a t . Voi î n c e r c a s ă fac a c e a s t a , d a r î n a i n t e s ă î n c e p tre-
 214 D.W. W i n n i c o t t
b u i e s ă s p u n c e v a d e s p r e înţelesul m a m e i p r o p r i u - z i s e p e n ­
tru c o p i l .
E s t e din plin a c c e p t a t ă i d e e a c ă în cele din u r m ă n o u - n ă s -
c u t u l ajunge să se p e r c e a p ă pe el însuşi ca fiind o p e r s o a n ă în­
treagă şi s ă o aprecieze p e m a m a s a ca fiind o p e r s o a n ă întrea­
g ă ; i m e d i a t d u p ă c e e s t e atins acest stadiu, alte p e r s o a n e intră
în v i a ţ a s a ca p e r s o a n e , d a r n u v o i d e z v o l t a aici c o m p l i c a ţ i i l e
c a r e a p a r ţ i n a c e s t e i stări d e fapt. N u e x i s t ă u n a c o r d g e n e r a l
a s u p r a p r i m u l u i m o m e n t î n c a r e n o u - n ă s c u t u l îşi p e r c e p e
m a m a c a fiind o p e r s o a n ă , d r e p t care se s i m t e îngrijorat d e re­
zultatele atacurilor sale reale s a u i m a g i n a r e a s u p r a e i efectua­
te s u b i m p e r i u l t e n s i u n i l o r instinctuale. A c e a s t ă ş a r a d ă p o a t e
fi l ă s a t ă fără r ă s p u n s atâta t i m p cât s t u d i e m îngrijirea d a t ă de
m a m ă la stadiul d e dinainte ca b e b e l u ş u l u i să-i p e s e .
C r e d c ă î n ţ e l e g a c u m la c e s-a referit d-ra A n n a F r e u d
( 1 9 4 7 ; p. 2 0 0 ) c â n d a afirmat:
„ A c e a s t ă p r i m ă «iubire» a b e b e l u ş u l u i e s t e e g o i s t ă şi m a ­
terială. Viaţa sa este g u v e r n a t ă d e s e n z a ţ i i d e n e v o i e şi satis­
facţie, p l ă c e r e şi disconfort. M a m a c a u n o b i e c t j o a c ă u n rol î n
a c e a s t ă viaţă în m ă s u r a în care e a a d u c e satisfacţia şi î n d e p ă r ­
t e a z ă disconfortul. C â n d n e v o i l e b e b e l u ş u l u i s u n t î n d e p l i n i ­
te, d e e x e m p l u c â n d îi e c a l d , s e s i m t e confortabil, c u senzaţii
gastrice plăcute, îşi retrage interesul d i n s p r e l u m e a obiectelor
şi a d o a r m e . C â n d îi este f o a m e , frig s a u e s t e u d , s a u este de­
ranjat d e s e n z a ţ i i intestinale c a u t ă ajutor în l u m e a exterioară.
In această perioadă nevoia pentru un obiect este inseparabil
legată de marile nevoi corporale.
î n c e p â n d din a cincea, a ş a s e a lună, b e b e l u ş u l î n c e p e să fie
atent la m a m ă şi în m o m e n t e l e în care n u se află s u b influen­
ţa n e v o i l o r c o r p o r a l e . "
D o c t o r u l F r i e d l a n d e r scria:
„ . . . î n t i m p u l p r i m e l o r s ă p t ă m â n i , c h i a r l u n i d e v i a ţ ă rela­
ţia copilului cu m a m a este una m a i d e g r a b ă simplă. M a m a
e s t e i n s t r u m e n t u l c a r e satisface n e v o i l e c o r p o r a l e ale c o p i l u ­
lui. O r i c i n e îndeplineşte această funcţie v a p r o v o c a acelaşi răs­
p u n s la c o p i l . . . "
Totuşi, e u c r e d c ă a p r o x i m a t i v d i n a ş a p t e a s ă p t ă m â n ă , o
m a r e p a r t e dintre b e b e l u ş i arată î n m o d clar c ă au c o n t a c t în
a n u m i t e m o m e n t e c u f e m e i a care le este m a m ă .
S ă î n c e r c ă m s ă s t u d i e m care ar fi slujba m a m e i . P e n t r u ca
b e b e l u ş u l s ă fie c a p a b i l s ă î n c e a p ă s ă s e d e z v o l t e într-o fiinţă
şi s ă î n c e a p ă s ă d e s c o p e r e l u m e a p e c a r e o ştim, s ă î n c e a p ă c o -
215
OPERE 1: De Za pediatrie la psihanaliză
e z i u n e a şi coerenţa, atunci următoarele lucruri d e s p r e o m a m ă
s u n t î n m o d vital i m p o r t a n t e :
E a există, c o n t i n u ă să existe, trăieşte, are m i r o s , respiră, ini­
m a e i b a t e . E a e s t e acolo p e n t r u a fi simţită în toate m o d u r i l e
posibile.
E a i u b e ş t e într-un m o d fizic, furnizează c o n t a c t , o t e m p e ­
r a t u r ă c o r p o r a l ă , m i ş c a r e şi linişte în c o n f o r m i t a t e c u n e v o i l e
bebeluşului.
E a furnizează b e b e l u ş u l u i posibilitatea tranziţiei î n t r e sta­
rea d e linişte şi c e a d e e x c i t a ţ i e , e v i t â n d s ă s e n ă p u s t e a s c ă la
copil c u hrana şi să ceară de la el un răspuns.
E a furnizează m â n c a r e a potrivită, la m o m e n t e l e potrivite.
L a î n c e p u t e a p e r m i t e b e b e l u ş u l u i s ă d o m i n e , fiind d i s p u ­
să să s e m e n ţ i n ă tot t i m p u l gata d e a r ă s p u n d e (în m ă s u r a î n
care c o p i l u l este a p r o a p e o p a r t e din e a ) .
î n m o d gradat, e a i n t r o d u c e l u m e a e x t e r n ă c o m u n ă , ajus­
t â n d c u grijă p r o c e s u l la n e v o i l e copilului, variabile d e la o zi
la alta şi d e la o o r ă la alta.
E a protejează b e b e l u ş u l d e c o i n c i d e n ţ e şi ş o c u r i ( u ş a trân-
t i n d u - s e î n t i m p c e b e b e l u ş u l e s t e p u s la s â n ) , î n c e r c â n d s ă
p ă s t r e z e situaţia fizică şi e m o ţ i o n a l ă p e atât d e s i m p l ă p e cât
b e b e l u ş u l s ă o p o a t ă î n ţ e l e g e , d a r şi s u f i c i e n t d e b o g a t ă , p e
m ă s u r a capacităţii s a l e c r e s c â n d e .
E a furnizează continuitate.
C r e z â n d î n b e b e l u ş ca într-o fiinţă u m a n ă în toate d r e p t u ­
rile s a l e , e a nu-i g r ă b e ş t e d e z v o l t a r e a şi astfel î l face s ă ţ i n ă
s e a m a d e t i m p , s ă d e z v o l t e s e n z a ţ i a u n e i c u r g e r i c o n t i n u e in­
terne şi p e r s o n a l e .
P e n t r u m a m ă , copilul este d e la început, o fiinţă u m a n ă în­
t r e a g ă şi acest fapt îi p e r m i t e s ă tolereze l i p s a d e i n t e g r a r e şi
s i m ţ u l p r e c a r al „trăitului î n c o r p " ale b e b e l u ş u l u i .
D a c ă aş a d ă u g a c ă m a m a c o n t i n u ă s ă existe î n c i u d a repe­
tatelor atacuri a s u p r a ei (făcute de b e b e l u ş , atât din iubire, cât
şi din u r ă ) , a ş m e r g e p r e a d e p a r t e , a j u n g â n d la funcţiile m a ­
m e i în r a p o r t c u c o p i l u l care are instincte şi c a p a c i t a t e a d e a-i
păsa.
D a c ă e x a m i n ă m a c e a s t ă d e s c r i e r e a s u m a t i n c o m p l e t ă , pu­
t e m v e d e a c ă , î n t i m p c e a n u m i t e funcţii ( c u m a r fi furniza­
rea d e h r a n ă a d e c v a t ă ) p o t fi realizate d e o r i c i n e , a l t e l e p o t fi
r e a l i z a t e d o a r d e c i n e v a c a r e are u n i n t e r e s m a t e r n ; m a i m u l t
d e c â t atât, c o n t i n u i t a t e a n u p o a t e fi b i n e furnizată d e o m u l ­
titudine de persoane; în orice caz există continuitatea pro-
 216
D.W. W i n n i c o t t
priu-zisă a detaliului, a ş a ' c u m e s t e o b s e r v a t d e c o p i l î n c e p â n d
p o a t e c u p r i m - p l a n u l sfârcului s a u al feţei şi i n c l u z â n d m i r o ­
s u l şi detaliile d e textură ş.a.m.d. M a i mult, c u m ar p u t e a oare
cineva care n u este în poziţie de m a m ă cu dragostea unei
m a m e s ă c u n o a s c ă î n d e a j u n s d e b i n e b e b e l u ş u l , î n c â t să-i ofe­
re o î m b o g ă ţ i r e b i n e g r a d a t ă , s ă ofere î n d e a j u n s î n c â t să-i ali­
m e n t e z e capacitatea de creştere, dar cât să nu producă con­
fuzie?
A i c i c r e d c ă a m ajuns la p r i m a c o n c l u z i e l e g a t ă d e câştigul
clinic al pediatrului din c o n t a c t u l c u psihiatria. D a c ă ar fi ade­
v ă r a t sau m ă c a r p o s i b i l c a s ă n ă t a t e a p s i h i c ă a fiecărui individ
să fie f u n d a m e n t a t ă d e m a m ă î n e x p e r i e n ţ a trăită c u b e b e l u ­
ş u l său, a t u n c i p r i m a d a t o r i e a d o c t o r i l o r şi a s i s t e n t e l o r ar fi
s ă n u intervină. î n loc s ă î n c e r c e s ă î n v e ţ e m a m e l e c e v a ce în
e s e n ţ ă n u poate fi învăţat, pediatrii ar trebui să ajungă m a i de­
v r e m e s a u m a i târziu s ă r e c u n o a s c ă o m a m ă b u n ă c â n d o v ă d
şi s ă se asigure c ă a c e a s t a b e n e f i c i a z ă d e tot sprijinul p e n t r u a
creşte î n rolul său; e a p o a t e face greşeli, şi sigur îe v a face, d a r
d a c ă prin a c e s t e a e a d e v i n e c a p a b i l ă să se d e s c u r c e m a i b i n e
la u r m ă t o a r e l e încercări, a t u n c i e x i s t ă u n câştig p â n ă la u r m ă .
M a m e l e n u se p o t d e z v o l t a d a c ă s u n t speriate s ă facă c u m
li s-a spus. E l e t r e b u i e m a i î n t â i să-şi g ă s e a s c ă p r o p r i i l e senti­
m e n t e , iar în t i m p c e fac a s t a e l e au n e v o i e d e sprijin - sprijin
împotriva propriilor temeri, superstiţii, vecini şi bineînţeles
î m p o t r i v a a c c i d e n t e l o r fizice şi b o l i l o r care p o t fi p r e v e n i t e şi
tratate p e scară largă în zilele n o a s t r e . O să a m m a i m u l t e d e
spus maî târziu despre această „susţinere-fără-intruziune";
d a c ă m-aş fi adresat u n e i a u d i e n ţ e p e d i a t r i c e n u aş fi reuşit să
m e n ţ i o n e z suficient d e frecvent m a r e l e p e r i c o l a s u p r a sănătă­
ţii psihice care apare a t u n c i c â n d u n b e b e l u ş este agresat prin-
tr-o î n t r e r u p e r e b r u t a l ă a d e l i c a t e l o r p r o c e s e l e n a t u r a l e d i n
p a r t e n e r i a t u l său c u m a m a .
M e d i u l este în m o d atât d e vital i m p o r t a n t în a c e s t e stadii
t i m p u r i i încât se ajunge la c o n c l u z i a n e a ş t e p t a t ă c ă schizofre­
n i a este u n fel d e b o a l ă a deficienţei m e d i u l u i d e v r e m e c e u n
m e d i u o p t i m la î n c e p u t e s t e c e l p u ţ i n t e o r e t i c d e a ş t e p t a t s ă
facă b e b e l u ş u l c a p a b i l s ă r e a l i z e z e d e z v o l t a r e a i n i ţ i a l ă e m o ­
ţ i o n a l ă s a u p s i h i c ă c a r e p r e d i s p u n e la o e v o l u ţ i e e m o ţ i o n a l ă
ulterioară şi astfel la s ă n ă t a t e p s i h i c ă p e întreg p a r c u r s u l v i e ­
ţii. U n m e d i u n e f a v o r a b i l m a i t â r z i u e s t e u n l u c r u diferit, fi­
i n d d o a r u n factor a d v e r s a d i ţ i o n a l î n etiologia g e n e r a l ă a tul­
b u r ă r i l o r psihice.
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 217
Copilăria timpurie
Permiteţi-mi a c u m să vă indic pe scurt sarcina unui copil
p l a s a t î n m o d fericit î n grija u n e i m a m e b u n e , o b i ş n u i t e . E s t e
de înţeles că sarcina care se poate spune că preocupă copilul
(cel p u ţ i n d e la n a ş t e r e ) n u este î n t o t d e a u n a d u s ă la b u n sfâr­
şit şi c ă achiziţiile p r i m e l o r luni p o t fi d e m a i m u l t e ori pier­
d u t e şi recâştigate, în funcţie d e şansă.
N u este greu de observat că în cazul oricărui bebeluş cel
p u ţ i n a c e s t e trei lucruri trebuie să se î n t â m p l e .
1 . B e b e l u ş u l t r e b u i e s ă ia c o n t a c t c u realitatea.
2. P e r s o n a l i t a t e a b e b e l u ş u l u i t r e b u i e s ă a j u n g ă s ă fie inte­
g r a t ă , iar i n t e g r a r e a t r e b u i e s ă c â ş t i g e stabilitate.
3 . B e b e l u ş u l t r e b u i e s ă a j u n g ă să s i m t ă c ă trăieşte î n inte­
r i o r u l a c e e a ce n o i v e d e m c u a t â t a u ş u r i n ţ ă c a fiind c o r p u l
s ă u , d a r c a r e la î n c e p u t n u e s t e r e s i m ţ i t d e b e b e l u ş c a fiind
s e m n i f i c a t i v î n acel m o d s p e c i a l p e c a r e noi îl c u n o a ş t e m .
Trei l u c r u r i : c o n t a c t u l c u r e a l i t a t e a , i n t e g r a r e a , s i m ţ u l
corpului.
P s i h i a t r u l v a r e m a r c a i m e d i a t î n n a t u r a a c e s t o r sarcini re­
flexia s i m p t o m e l o r c a r e c o n s t i t u i e p r e o c u p a r e a s a c o n t i n u ă :
p i e r d e r e a c o n t a c t u l u i c u realitatea şi a s i m ţ u l u i realităţii, dez­
i n t e g r a r e a şi d e p e r s o n a l i z a r e a .
P e n t r u a u r m ă r i u n a d i n t r e t e m e o a r e c u m în d e t a l i u , tre­
b u i e s ă m ă decid d o a r a s u p r a u n e i a dintre cele trei, lăsându-le
p e celelalte d e o p a r t e .
Relaţia cu realitatea externă
A m ales să e x a m i n e z p r o b l e m a stabilirii c o n t a c t u l u i c u re­
alitatea şi c h i a r şi aşa trebuie s ă - m i c o n c e n t r e z atenţia a s u p r a
u n u i e x e m p l u , a c e l a al c o n t a c t u l u i care apare din c e a m a i pri­
m i t i v ă f o r m ă d e iubire, care se c h e a m ă l ă c o m i e şi care persis­
tă s u b f o r m a iubirii i n t e r e s a t e . L a fel d e s e m n i f i c a t i v e s t e şi
c o n t a c t u l c u realitatea din perioadele d e linişte dintre m o m e n ­
tele d e excitaţie, d a r n u t r e b u i e s ă m ă î n d e p ă r t e z p r e a tare d e
la s u b i e c t u l m e u .
I m e d i a t c e o relaţie d e o b i e c t e s t e p o s i b i l ă , a p a r e i m e d i a t
întrebarea semnificativă dacă obiectul este înăuntrul sau în
afara bebeluşului. Oricum eu presupun că există un stadiu
a n t e r i o r a c e s t u i a î n c a r e n u e x i s t ă n i c i o relaţie. A ş s p u n e c ă
 218 D.W. Winnicott
i n i ţ i a l e x i s t ă o s t a r e c a r e p o a t e fi d e s c r i s ă în a c e l a ş i t i m p şi
c a independenţă absolută şi c a dependenţă absolută. N u e x i s t ă
n i c i u n s e n t i m e n t d e d e p e n d e n ţ ă şi p e n t r u acest m o t i v a c e a s ­
tă d e p e n d e n ţ ă trebuie că este absolută. Să s p u n e m c ă din
a c e a s t ă stare, b e b e l u ş u l e s t e d e r a n j a t d e t e n s i u n e a i n s t i n c t u ­
ală c a r e e s t e n u m i t ă f o a m e . A ş s p u n e c ă b e b e l u ş u l e s t e g a t a
să c r e a d ă în c e v a c e a r p u t e a exista, a d i c ă în b e b e l u ş s-a d e z ­
voltat o tendinţă d e a h a l u c i n a un obiect; dar aceasta este m a i
m u l t o d i r e c ţ i e a a ş t e p t ă r i i d e c â t u n o b i e c t în s i n e . In a c e s t
m o m e n t , m a m a v i n e în î n t â m p i n a r e c u s â n u l s ă u ( a m s p u s
„ s â n " p e n t r u a s i m p l i f i c a d e s c r i e r e a ) şi îl a ş a z ă în a ş a fel în­
cât b e b e l u ş u l să-1 g ă s e a s c ă . A i c i e s t e o altă direcţie, d e a c e a s ­
tă dată î n s p r e î n l o c de d i n s p r e b e b e l u ş . Este o p r o b l e m ă
c o m p l i c a t ă d a c ă m a m a şi b e b e l u ş u l v o r „ c u p l a " s a u n u . L a
î n c e p u t m a m a îi p e r m i t e b e b e l u ş u l u i s ă d o m i n e şi d a c ă e a
e ş u e a z ă în a f a c e a s t a , o b i e c t u l s u b i e c t i v al b e b e l u ş u l u i v a
e ş u a în a a v e a s u p r a p u s p e el s â n u l p e r c e p u t obiectiv. E d e
p r i s o s s ă s p u n e m c ă p r i n p o t r i v i r e a la i m p u l s u l b e b e l u ş u l u i ,
m a m a îi p e r m i t e a c e s t u i a iluzia c ă c e e a c e e s t e a c o l o e s t e u n
l u c r u c r e a t d e e l ; r e z u l t a t u l n u e s t e d o a r e x p e r i e n ţ a fizică a
s a t i s f a c ţ i e i i n s t i n c t u a l e , d a r şi o u n i u n e e m o ţ i o n a l ă şi î n c e ­
putul unei credinţe în realitate drept ceva despre care se pot
a v e a iluzii. G r a d a t , p r i n e x p e r i e n ţ a trăită a u n e i relaţii î n t r e
m a m ă şi b e b e l u ş , b e b e l u ş u l f o l o s e ş t e d e t a l i u l p e r c e p u t î n
crearea obiectului aşteptat. în cursul alăptatului, o m a m ă
p o a t e r e p e t a a c e a s t ă r e p r e z e n t a ţ i e d e o m i e d e ori. E a p o a t e
a v e a a t â t a s u c c e s în a d a b e b e l u ş u l u i c a p a c i t a t e a d e i l u z i e ,
î n c â t a j u n g e s ă n u a i b ă n i c i o dificultate în r e a l i z a r e a u r m ă ­
toarei sale sarcini, deziluzionarea gradată, care este terme­
n u l p e n t r u î n ţ ă r c a r e în c a d r u l primitiv care reprezintă s u b i e c ­
tul lucrării m e l e .
P e unii îi î n g r i j o r e a z ă că n u există u n i u n e directă în p s i h o ­
logie, ci d o a r o iluzie a relaţiei, dar b ă n u i e s c c ă psihiatrii sunt
atât de obişnuiţi c u descrierile pacienţilor d e p i e r d e r e d e c o n ­
tact c u realitatea, î n c â t ei n u v o r fi printre aceia care v o r obiec­
ta. C e i m a i m u l ţ i d i n t r e n o i , s u n t e m atât d e b u n i în a folosi
c e e a c e e s t e a ş t e p t a t şi o b s e r v a t în m o d obiectiv, î n c â t n e des­
c u r c ă m fără halucinaţii, î n afara cazurilor în care s u n t e m o b o ­
siţi s a u slăbiţi d e e p u i z a r e fizică. P e n t r u b e b e l u ş , a c e a s t ă folo­
sire isteaţă a realităţii c o m u n e , care e s t e u n alt a s p e c t al o b i e c ­
tivitătii, n u e s t e stabilită în n i c i u n fel, şi totul d e p i n d e la în­
ceput de m a m ă .
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 219
M a m a îşi face d a t o r i a în acest s e n s p r i n s i m p l u l fapt d e a
fi d e v o t a t ă , asta î n s e m n â n d că, d a c ă doctorii, asistentele şi în
general o a m e n i i de ajutor îi permit, e a a c ţ i o n e a z ă aşa c u m i-ar
p l a c e s-o facă.
Aici este locul u n d e intervine pediatrul în a netezi calea
s e n t i m e n t e l o r n a t i v e ale m a m e i p e n t r u b e b e l u ş u l său. A c c e p ­
t â n d ajutorul p s i h a n a l i s t u l u i , p e d i a t r u l e x t i n d e d e fapt utili­
tatea analistului asupra unui cerc mult m a i larg decât cel al
cazuisticii sale analitice. D o c t o r i i a u făcut s ă fie foarte dificil
p e n t r u m a m e s ă a i b ă u n î n c e p u t b u n în a c e a s t ă funcţie - u n a
dintre cele m a i i m p o r t a n t e p e care o a u d e îndeplinit. E s t e d e ­
s e o r i foarte dificil p e n t r u o f e m e i e , c â n d s e p r e g ă t e ş t e p e n t r u
a a v e a u n copil, s ă fie s i g u r ă c ă i se v a p e r m i t e s ă se î m p a c e
c u b e b e l u ş u l d u p ă n a ş t e r e în p r o p r i u l s ă u m o d , c a r e este m o ­
d u l b e b e l u ş u l u i . P e r m i t e ţ i - m i s ă m ă refer s c u r t la o e x c e p ţ i e .
2
Profesorul S p e n c e din N e w c a s t l e insistă c a fiecare c o p i l sănă­
tos din maternităţile p e care le-a s u p r a v e g h e a t s ă stea într-un
l e a g ă n l â n g ă m a m ă . M a m a are la d i s p o z i ţ i e atenţia calificată
d e c a r e a r e a t â t a n e v o i e şi se b u c u r ă d e î n c r e d e r e a i n s p i r a t ă
d e p e r s o n a l u l m e d i c a l şi d e îngrijire d e p r i m ă m â n ă . î n a c e ­
laşi t i m p se aşteaptă c a e a s ă fie cel m a i b u n j u d e c ă t o r al teh­
nicii d e h r ă n i r e n e c e s i t a t e d e c o p i l u l ei. N u e x i s t ă r e g u l i de­
s p r e h r ă n i r e a c u r e g u l a r i t a t e , şi „ c u p l u l d e î n g r i j i r e " (pentru
a folosi t e r m e n u l r ă p o s a t e i d o c t o r M i d d l e m o r e ) , g ă s e ş t e d e
obicei m a i d e v r e m e s a u m a i t â r z i u u n ritm potrivit d e h r ă n i ­
re. S ă o p u n e m a c e a s t a c e l e i m a i rele situaţii, n u atât d e g r e u
d e întâlnit, a c e e a a u n e i m a t e r n i t ă ţ i în c a r e c o p i i i s u n t ţinuţi
în leagăne într-un salon izolat, chiar d a c ă sunt sănătoşi. L a ora
mesei, sunt d u ş i c u u n cărucior p e rotile, strâns înfăşaţi într-un
s c u t e c , iar l a m o m e n t u l fixat, î n g r i j i t o a r e a i n t e r v i n e f o r ţ â n d
g u r a plină d e ţipete a b e b e l u ş u l u i la s â n u l u n e i m a m e confu­
ze, frustrate şi d e cele m a i m u l t e ori speriate.
Acestea se referă d o a r la stadiile iniţiale ale experienţei hră-
nirii şi se v a p u t e a o b s e r v a c u u ş u r i n ţ ă c ă ele p o t fi aplicate şi
la t o a t e s t a d i i l e u r m ă t o a r e . T o t u ş i , d a c ă î n c e p u t u l e s t e r ă u ,
c o n t i n u a r e a v a d e v e n i , c u s i g u r a n ţ ă , m a i dificilă. M a i m u l t ,
d i n p u n c t d e v e d r e c l i n i c , tulburările s e r i o a s e d e a l i m e n t a r e
p o t d e b u t a în stadiile cele m a i timpurii.
Pediatrul, l u â n d c u grijă a n a m n e z e l e copiilor m i c i , n u p o a ­
te s ă n u fie şocat d e cât d e c o m u n e s u n t inhibiţiile m e d i i s a u
2
Răposatul profesor Sir James Spence.
 220 D.W. W i n n i c o t t
3
foarte s e v e r e l e g a t e d e h r ă n i t . E l o b s e r v ă c ă e x i s t ă a n u m i t e
m o m e n t e critice c e p o t fi e n u m e r a t e . ( A m a v u t u n c a z s e v e r
în analiză, o fetiţă de trei ani a cărei inhibiţie în a m â n c a a d e ­
b u t a t la d o u ă s p r e z e c e luni, într-o a n u m e zi c â n d a fost a ş e z a ­
tă la m a s ă p e n t r u a m â n c a î m p r e u n ă c u m a m a şi tatăl ei, adi­
că toţi trei î m p r e u n ă ) . U n m o m e n t d e s întâlnit p e n t r u p i e r d e ­
rea apetitului e s t e î n p r e a j m a apariţiei u n u i n o u copil. In m u l ­
t e c a z u r i p i e r d e r e a apetitului d e b u t e a z ă î n c o p i l ă r i a timpurie.
Aici există o inhibiţie în ceea ce priveşte auto-hrănirea, sau
e x i s t ă o s c h i m b a r e d e la poftă la refuzul m â n c ă r i i î n m o m e n ­
tul î n ţ ă r c a t u l u i d e la sân, s a u d e la b i b e r o n , s a u d e l a o anu­
m i t ă p e r s o a n ă , s a u la introducerea solidelor î n alimentaţie, s a u
c h i a r la d i v e r s i f i c a r e a a l i m e n t a ţ i e i . A p a r i ţ i a d i n ţ i l o r p o a t e fi
î n s o ţ i t ă d e refuzul m â n c ă r i i . C h i a r la c o p i i foarte m i c i se p o a ­
te î n t â l n i u n refuz la tot c e e a c e este n o u , fie c â t e o d a t ă invers,
u n interes d o a r p e n t r u ce e n o u .
U n e l e i n h i b i ţ i i d e b u t e a z ă t o t u ş i d e la î n c e p u t . C o p i l u l şi
m a m a p u r şi s i m p l u n u „ c u p l e a z ă " n i c i o d a t ă . P e n t r u a c e s t
fapt, m a m a p o a t e fi c o n s i d e r a t ă , în m o d teoretic, r e s p o n s a b i ­
lă deşi, desigur, n u de învinovăţit.
î n m o d o b i ş n u i t , d a c ă a l ă p t a t u l se face c u dificultate, b e ­
b e l u ş u l e s t e trecut p e b i b e r o n , şi există o s u m e d e n i e d e m o ­
d u r i d e ieşire din i m p a s c â n d laptele de la s â n n u v i n e s a u n u
este bun. în cazul unei a s e m e n e a dificultăţi a se insista p e
alăptat, c â n d m a m a îşi p o a t e hrăni c u uşurinţă c o p i l u l p r i n b i ­
b e r o n , c o n s t i t u i e o greşeală.
In aceste cazuri, d o c t o r u l b e b e l u ş u l u i e s t e î n p i e r d e r e d a c ă
n u î n ţ e l e g e c e se p e t r e c e î n c u l i s e l e d e z v o l t ă r i i e m o ţ i o n a l e a
b e b e l u ş u l u i ; d e a s e m e n e a , trebuie s ă ştie c e v a şi d e s p r e psiho­
l o g i a m a m e l o r c a r e alăptează.
A r fi r e l e v a n t s ă d e s c r i u aici o p r o b l e m ă o b i ş n u i t ă întâlni­
tă în hrănirea copilului, d u p ă c u m o v ă d eu. Vreau să spun
c u m o v ă d e u a c u m , pentru c ă m - a m zbătut prin fazele p e care
toţi d o c t o r i i le e x p e r i m e n t e a z ă , în eforturi î n d u i o ş ă t o a r e d e a
face faţă p r o b l e m e l o r d e nutriţie ţ i n â n d c o n t d e p a r a m e t r i i fi­
zici, ajustând cantităţile, intervalele, proporţia de grăsimi, pro­
teine şi c a r b o h i d r a ţ i şi t r e c â n d d e la o m a r c ă la alta d e lapte.
C e b i n e î m i a m i n t e s c z i u a c â n d a m făcut o r e g u l ă din a obţi­
n e u n h r ă n i t c e m e r g e b i n e , î n a i n t e a ajustării m ă r c i i d e lapte.
M i - a u t r e b u i t ani p â n ă s ă î n ţ e l e g că o p r o b l e m ă c u h r ă n i t u l
3
Vezi p. 43.
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 221
poate fi a d e s e a rezolvată sfătuind m a m a să s e a d a p t e z e într-un
m o d a b s o l u t la c o p i l , p e n t r u c â t e v a zile. A trebuit s ă d e s c o p ă r
că a c e a s t ă a d a p t a r e l a n e v o i l e c o p i l u l u i e s t e atât d e p l ă c u t ă
m a m e i încât e a n u o p o a t e susţine fără u n sprijin m o r a l . C â n d
d a u acest sfat, trebuie să-1 r o g pe asistentul m e u social să o vi­
ziteze zilnic, altfel m a m a se va ofili sub culpabilitate şi se v a
simţi v i n o v a t ă de p r e a m u l t . A s c u l t â n d d e o r e g u l ă p o a t e d a
vina pe alţii d a c ă lucrurile m e r g rău, d a r a face c e e a ce ar vrea
atât d e i n t e n s să facă o sperie. P e d e altă parte, d a c ă lucrurile
m e r g b i n e , e a n u v a u i t a n i c i o d a t ă faptul c ă p u t i n ţ a de-a face
ce trebuie p e n t r u b e b e l u ş u l s ă u a venit din interiorul său, fără
ajutor.
A c e s t e a n u s u n t l u c r u r i d e ş t e p t e . A c e s t e a c e r d o a r o sim­
p l ă a p r e c i e r e a c e e a c e m a m a şi b e b e l u ş u l fac î m p r e u n ă . î n
c e e a ce priveşte b e b e l u ş u l d e o m , n u este n i c i o d a t ă a d e c v a t să
g â n d e ş t i în t e r m e n i d e reflexe c o n d i ţ i o n a t e .
A ş vrea să fie clar c ă d e s c r i u sarcina p e d i a t r u l u i î n gestio­
n a r e a hrănirii b e b e l u ş u l u i , s u g e r â n d că a c e s t a l u c r e a z ă orbeş­
te, d a c ă n u ştie ce se petrece î n culise. A c o l o p r o c e s e l e d e z v o l ­
tării e m o ţ i o n a l e s u n t d o m i n a n t e şi s u n t d e o n a t u r ă c e p o a t e
fi regăsită în s t a r e a d e a n u l a r e d i n b o a l a schizofrenică.
A i c i s e p o a t e s p u n e c e v a d e s p r e j o c . P r i m u l j o c la s â n este
d e m a r e v a l o a r e p r i n a c e e a c ă p e r m i t e c o p i l u l u i să-şi g ă s e a s ­
c ă m a m a şi s ă c o m u n i c e c u e a , astfel î n c â t e a s ă fie pregătită
p e n t r u a s e c o m p o r t a î n felul p o t r i v i t . F ă r ă ş a n s a j o c u l u i ,
m a m a şi b e b e l u ş u l r ă m â n străini u n u l p e n t r u celălalt. M â i n i ­
le sunt d e o s e b i t d e i m p o r t a n t e în asta. L a d o u ă s p r e z e c e săp­
tămâni, un b e b e l u ş îşi h r ă n e ş t e adeseori m a m a în t i m p u l alăp­
tatului, p u n â n d u-şi d e g e ţ e l u l în g u r a ei.
W. H . D a v i e s , î n p o e z i a s a „ P r u n c i e " , s p u n e a :
Născut lumii cu mâinile încleştate
A m l ă c r i m a t şi m i - a m închis ochii;
î n g u r ă u n sân m i - a fost vârât
P e n t r u a o p r i ţipetele a m a r e
N i c i n - a m ştiut - nici n - a m grijit să aflu -
O femeie de un bărbat;
Pân-am văzut brusc o lumină
Şi toate desfătările-au pornit.
De-atunci mâinile mele merseră înainte
Şi-am început să dovedesc

222 D.W. W i n n i c o t t
C ă cele m u l t e o c h i i m e i v ă z u s e r ă ,
Mâinile-mi aveau putere să mişte
Degetele mâinilor începeau acum să lucreze
Şi d e g e t e l e picioarelor, d e a s e m e n e a ;
Şi î n c e r c â n d c u d e g e t e l e întinse,
R a s e i c u o c h i deschişi.
Psihiatria şi îngrijirea c o p i l u l u i
Este m o m e n t u l a c u m s ă fac legătura c u c e v a c e prezintă in­
teres p e n t r u psihiatru.
î n p s i h a n a l i z a u n e i f e m e i (care reuşise î n viaţă; d a r c a r e a
v e n i t îa t r a t a m e n t p e n t r u o i n s a t i s f a c ţ i e c r e s c â n d ă şi p e n t r u
u n s e n t i m e n t p r e g n a n t c ă n i m i c n u m a i are v r e o i m p o r t a n ţ ă
p e n t r u e a ) , s-au î n t â m p l a t u r m ă t o a r e l e . A e x i s t a t o ş e d i n ţ ă în
c a r e lucrul i m p o r t a n t a fost faptul c ă a m stat c o m p l e t n e m i ş ­
cat şi tăcut, fără a rosti n i c i u n c u v â n t . î n u r m ă t o a r e a ş e d i n ţ ă
s-a î n t â m p l a t la fel, n u m a i c ă d u p ă u n t i m p m - a m î n t i n s d u p ă
o ţigară. R e z u l t a t u l m i ş c ă r i i insignifiante p e c a r e a m făcut-o a
fost a p r o a p e d e z a s t r u o s , iar situaţia a fost s a l v a t ă d o a r d a t o ­
rită capacităţii p a c i e n t e i d e a î n ţ e l e g e ce s-a petrecut. D i n c e e a
ce d i s c u t a s e m p â n ă a t u n c i ş t i a m a m â n d o i c ă e a s e r e î n t o r s e s e
în trecut, în relaţia m a m ă - b e b e l u ş . î n a c e a tăcere p a c i e n t a m e a
stătea c u l c a t ă în p o a l a m a m e i . C h i a r în m o m e n t u l î n c a r e a m
f ă c u t m i ş c a r e a , p a c i e n t a (în m i n t e a e i ) î n c e p u s e s ă î n t i n d ă
m â n a şi făcând asta, u r m a să g ă s e a s c ă s â n u l şi î n t i m p , m a m a
u r m a să răspundă, şi alăptatul u r m a să înceapă. C e l e d o u ă s-ar
fi înţeles. C e e a ce c ă u t a p a c i e n t a î n m o d inconştient, era e x a c t
a c e a s t ă e x p e r i e n ţ ă . C â n d m - a m m i ş c a t , a m rupt vraja şi b r u s c
a m devenit doica. (în istoria sa, p a c i e n t a fusese alăptată la sân
p e o p e r i o a d ă de o l u n ă şi a p o i fusese î n c r e d i n ţ a t ă u n e i d o i c i
şi h r ă n i t ă la b i b e r o n ) . A c u m , acest fapt î n s e m n a o î n t r e r u p e r e
a u n u i p r o g r e s natural. D o i c a , d e ş i î n m u l t e p r i v i n ţ e o m a m ă
m a i b u n ă decât c e a n a t u r a l ă , p e n t r u că n u e r a d e p r i m a t ă , to­
tuşi î n m o m e n t u l h r ă n i r i i t r e b u i a s ă s e ridice, s ă ia s a u c h i a r
să p r e p a r e b i b e r o n u l şi p â n ă în m o m e n t u l c â n d totul era gata,
c o p i l u l p i e r d e a m u l t d i n a b i l i t a t e a d e „a c r e a " b i b e r o n u l s a u
laptele; acesta d e v e n e a u n l u c r u v e n i n d î n s p r e ea, c u care tre­
b u i a s ă a j u n g ă la o î n ţ e l e g e r e .
A c e s t g e n de m a t e r i a l clinic m - a c o n d u s la d e s c r i e r e a altor
s t u d i i analitice. E s t e foarte g r e u s ă le t r a n s m i ţ i c e l o r care n u
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 223
fac psihanaliză (fie ei pediatrii, sau psihiatrii), sentimentul con­
v i n g e r i i d e a fi s ă p a t p â n ă la piatra d e t e m e l i e , fapt p r i n care
î n ţ e l e g a fi v ă z u t l u c r u l a d e v ă r a t r e t r ă i t î n c a d r u l a c e s t e i
m u n c i . Totuşi, fiecare d i n t r e n o i n u p o a t e a v e a d e c â t u n n u ­
m ă r limitat de tipuri d e e x p e r i e n ţ e şi d e aceea, inevitabil, tre­
b u i e s ă se b a z e a z ă p e î n v ă ţ a t u l din m u n c a colegilor.
M - a m luptat îndelung cu un caz care ilustrează părerea
m e a c ă p e n t r u a p u t e a ajuta în v r e u n fel pe a c e a s t ă p a c i e n t ă
t r e b u i a s ă fiu pregătit c â n d e a v e n e a . A c e a s t ă femeie e s t e u n a
dintr-o p e r e c h e de g e m e n e , iar tratamentul diferit aplicat ei de
c ă t r e m a m ă , c o m p a r a t i v c u c e l faţă d e s o r a sa, a constituit în­
t o t d e a u n a o sursă d e a m ă r ă c i u n e faţă de aceasta. S o r a sa fiind
c e a m a i s l ă b u ţ ă e r a tot t i m p u l c e a l u a t ă d e m a m ă , hrănită, în­
grijită ş i l u a t ă î n p a t u l e i , î n t i m p c e p a c i e n t a m e a , fiind m a i
p u t e r n i c ă şi m a i solidă, era î n c r e d i n ţ a t ă u n e i doici. A c e a s t a a
fost reconstrucţia conştientă. N u m a i într-un m o d gradat a apă­
rut î n transfer adevărata situaţie din copilăria timpurie. A c e a s ­
tă p a c i e n t ă v i n e la m i n e d e la un spital psihiatric. A r e u n g r a d
d e s t u l d e a v a n s a t d e s c i n d a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i şi î n p r i m e l e
d o u ă d e c a d e a l e vieţii sale (în afara copilăriei foarte t i m p u r i i )
s-a a d a p t a t e x c e p ţ i o n a l d e b i n e p e b a z a c o m p l i a n ţ e i . A p o i a
d e c o m p e n s a t şi a î n c e p u t l u n g a ei căutare a şansei de a-şi găsi
p r o p r i u l s i n e ş i o relaţie c u l u m e a p e c a r e s ă p o a t ă să o s i m t ă
c a fiind reală. E s t e inutil de s p u s c ă e a n u ştia c e a n u m e cău­
ta, şi la u n m o m e n t dat, d e disperare, a d e z v o l t a t artrită reu-
m a t o i d ă c u s c o p u l i n c o n ş t i e n t d e a c ă d e a la pat, neajutorată,
p e n t r u a-şi d e t e r m i n a f a m i l i a să a s c u l t e d e ea. S a u p o a t e ar
t r e b u i să s p u n că şi-a folosit artrita în acest fel.
Speranţa de a obţine ceea ce dorea din analiză, a adus cu
sine n e v o i a a b s o l u t ă pe care a m m e n ţ i o n a t - o , ca e u să fiu g a t a
p e n t r u ea. O d a t ă a trebuit s ă stau eu î n s u m i în faţa uşii, chiar
deschizând uşa în timp ce suna soneria. Se poate imagina cu
uşurinţă faptul de a fi existat o infinitate d e jocuri în jurul aces­
tui d e t a l i u al gestionării. C â t e o d a t ă î m i telefona de p e d r u m ,
n e c r e z â n d altfel că e u m a i exist. M o t i v u l p e n t r u c a r e a trebuit
să p r o c e d e z aşa, deşi e r a foarte obositor, a fost a c e l a c ă altfel
n u ar fi a v u t nici u n rost să o v ă d ; e a ar fi venit, vorbit şi ple­
cat, fără să fi r ă m a s c u s e n t i m e n t u l că n e - a m fi întâlnit. P e d e
altă parte, l u n g a p e r i o a d ă în care i-am a c o r d a t u n acces direct
şi-a a d u s desigur răsplata. î n şase ani s-au produs m u l t e trans­
formări, d a r b a z a lor a fost furnizarea u n u i acces direct. E a tră­
ieşte pentru prima dată o experienţă esenţială, deşi aceasta
 224 D.W. Winnicott
aparţine c o p i l ă r i e i t i m p u r i i , şi acest fapt a p a r e d e s t u l d e clar
î n m a t e r i a l u l d e t a l i a t p e c a r e n u a m t i m p să-1 r e l a t e z aici. î n
acest caz există u n e l e m e n t important de regresie, t r a u m a prin­
cipală fiind legată m a i d e g r a b ă de copilăria t i m p u r i e d e c â t de
pruncie, a d i c ă d e o l u n g ă p e r i o a d ă de gestionare rigidă d e c ă ­
tre p d o i c ă a p r o a p e n e b u n ă .
In c a z c ă s-ar p u t e a g â n d i că analistul p u n e a c e s t e idei în
c a p u l p a c i e n t u l u i , v o i oferi u n d e t a l i u d i n t r a t a m e n t u l u n u i
băiat care suferea d e u n aparent deficit m e n t a l , dar care era de
fapt u n c a z d e schizofrenie infantilă c u regresie la o introver-
tire c o n t r o l a t ă c u p u t e r e . C â n d b ă i a t u l a venit la m i n e , la v â r ­
sta d e cinci ani, p e n t r u d o u ă , trei luni, şi-a p e t r e c u t tot t i m p u l
d o a r p e n t r u a v e n i către m i n e şi apoi a se î n d e p ă r t a de m i n e
în m o d repetat, t e s t â n d u - m i abilitatea d e a oferi a c c e s şi ieşi­
re directă.
Treptat acest b ă i a t a î n c e p u t să m i se a ş e z e în braţe, şi chiar
m a i m u l t , s ă iniţieze u n c o n t a c t afectiv. î n faza u r m ă t o a r e , s e
b ă g a c h i a r î n h a i n a m e a şi d e la asta a d e z v o l t a t u n j o c d e a
a l u n e c a p e p o d e a c u c a p u l î n a i n t e printre p i c i o a r e l e m e l e . î n
toată această p e r i o a d ă , a m făcut foarte p u ţ i n e interpretări ver­
bale. In faza u r m ă t o a r e , a avut o atât de intensă n e v o i e de m i e ­
re - e r a v r e m e d e r ă z b o i şi, d e c i , p e n u r i e d e m i e r e - î n c â t a
e p u i z a t toate r e z e r v e l e d e m i e r e , p â n ă c e , din fericire, a d e v e ­
nit c a p a b i l să a c c e p t e î n l o c u l acesteia m a l ţ şi ulei, p e care le-a
m â n c a t c u v o r a c i t a t e . î n a c e a s t ă fază a c o p e r e a totul c u salivă
şi d e v e n i s e d i s t r u c t i v c u l i n g u r a d e m i e r e . S a l i v a sa f o r m a o
b a l t ă la u ş ă , în c a z c ă e r a p u s să a ş t e p t e . D i n t o a t e a c e s t e a a
a p ă r u t o c r e ş t e r e î n c e a t ă d a r sigură, creştere c a r e î n a i n t e sis­
tase, şi d e v e n i s e c h i a r n e g a t i v ă .
In a c e a s t ă e x p e r i e n ţ ă m i s-a p ă r u t c ă v ă d u n c o p i l retrăind
p a r t e a d e c o p i l ă r i e foarte t i m p u r i e şi, dintr-o n e v o i e din inte­
riorul lui, de a-şi corecta introducerea defectă în l u m e , n ă s c â n -
du-se din nou. A m văzut un m e d i u înlocuind altul. D u p ă
aceasta, a n a l i z a p r i n interpretare v e r b a l ă a d e v e n i t n u n u m a i
posibilă, d a r şi n e c e s a r ă într-un m o d acut. D a r în faza p e care
a m descris-o treaba m e a a constat în a oferi u n a n u m e tip de
m e d i u , l ă s â n d astfel b ă i a t u l s ă facă treaba.
E x i s t ă o a p l i c a b i l i t a t e d i r e c t ă a a c e s t o r i d e i şi în î n g r i j i ­
r e a a d o l e s c e n ţ i l o r . I a t ă u n c a z tipic în a d o l e s c e n ţ ă . U n b ă i a t
d e ş a i s p r e z e c e a n i , la l i c e u , îi s p u n e d o c t o r u l u i s ă u c ă i n s i s ­
tă s ă v a d ă u n p s i h i a t r u . P â n ă îa u r m ă o b ţ i n e c e v r e a şi p ă -
225
O P E R E 1: De la pediatrie la psihanaliză
rinţii îl a d u c la m i n e . I a u o a n a m n e z ă d e t a l i a t ă d e la p ă r i n ţ i ,
iar î n i n t e r v i u l c u b ă i a t u l , î l g ă s e s c p e a c e s t a d e p r i m a t şi
m o a l e . î n d e c u r s d e c a m o o r ă n u s c o t n i m i c d e la el, şi n i c i
n u fac v r e u n efort s ă o b ţ i n c e v a d e la e l . A ş a c u m a m aflat
m a i t â r z i u , l u c r u l i m p o r t a n t î n a c e s t i n t e r v i u a fost t o c m a i
a b s e n ţ a v r e u n e i p r e s i u n i d i n p a r t e a m e a d e a-1 f a c e s ă - m i
r ă s p u n d ă . î n t i m p c e p l e c a , i-am c o m u n i c a t c ă a ş t e p t să-1 re­
văd cândva.
U r m ă t o a r e a d a t ă l - a m a u z i t p r i n telefon. M - a s u n a t d e la
ş c o a l ă s ă m ă î n t r e b e dacă-1 p o t v e d e a z i u a u r m ă t o a r e , s â m ­
b ă t a . A m ştiut c ă t r e b u i e s ă a c c e p t , p e n t r u c ă g e s t u l v e n e a
d i n p a r t e a lui, şi a m l ă s a t t o t u l d e o p a r t e p e n t r u a m ă a c o r ­
d a c u el. L a telefon a m r ă s p u n s i m e d i a t afirmativ, î n a i n t e d e
a hotărî c u m o să m ă descurc. Aceste condiţii aduc un cu to­
t u l alt b ă i a t î n c a b i n e t u l m e u . M ă f o l o s e ş t e î n t r - o m ă s u r ă
c o n s i d e r a b i l ă şi î n t r - o ş e d i n ţ ă s a u d o u ă el r e a l i z e a z ă o a n a ­
liză î n m i n i a t u r ă . U r m e a z ă r e z u l t a t e c o n s i d e r a b i l e , s e o b ţ i ­
n e m a i m u l t d e c â t s-ar fi p u t u t o b ţ i n e î n a c e s t s t a d i u p r i n
săptămâni întregi de analiză clasică. în următoarea vacanţă
a m aflat c ă b ă i a t u l p ă r ă s i s e ş c o a l a d i n p r o p r i e i n i ţ i a t i v ă , se
decisese asupra unei cariere, făcuse demersuri să u r m e z e o
u n i v e r s i t a t e şi să l o c u i a s c ă în L o n d r a u n d e p u t e a s ă facă
analiza pe o perioadă potrivită cu m i n e sau cu u n u l din c o ­
legii m e i . M ă g â n d e s c c ă a c e s t a e s t e m o d u l c e l m a i p o t r i v i t
d e a i n i ţ i a o a s t f e l d e a n a l i z ă , şi d e a c e e a m u l t e t e r a p i i c u
a d o l e s c e n ţ i d e tip s c h i z o i d e ş u e a z ă p e n t r u c ă s u n t c l ă d i t e p e
o b a z ă care ignoră capacitatea copilului de a „gândi" - în­
tr-un fel d e a crea - u n a n a l i s t , u n r o l î n c a r e a n a l i s t u l r e a l
p o a t e î n c e r c a s ă intre.
D a c ă este a d e v ă r a t , a t u n c i t e h n i c a c l a s i c ă p e n t r u i n t e r v i u
îşi s u b m i n e a z ă propriul s c o p , care, p r e s u p u n , ar fi a c e l a d e a
p u n e u n diagnostic şi de a iniţia o p r o c e d u r ă terapeutică. Teh­
n i c a clasică iroseşte abilitatea p a c i e n t u l u i d e a stabili u n a n u ­
m i t fel d e c o n t a c t şi î n c a z u l tipului s c h i z o i d , risipirea acestei
ocazii a c ţ i o n e a z ă ca o terapie n e g a t i v ă şi p o a t e face rău.
î n analiza u n e i p a c i e n t e a d o l e s c e n t e schizofrene, de-a lun­
g u l u n e i p e r i o a d e l u n g i d e t i m p , a trebuit s ă a d o p t o p r o c e ­
d u r ă p r i n c a r e s-o v ă d s a u s ă î u c r e z c u m a t e r i a l u l a n a l i t i c
p r i n telefon, e x a c t c â n d e a s u n a . O r i c e t e n t a t i v ă d e - a face u n
a r a n j a m e n t s i g u r îi a c t i v a c l a u s t r o f o b i a . S u b a c e a s t ă c l a u z ă ,
a m r e a l i z a t o m u n c ă a n a l i t i c ă v a l o r o a s ă . î n final, a m p u t u t
a j u n g e la u n p r o g r a m r e g u l a t . D a c ă a ş fi î n c e r c a t f o r ţ a r e a
 226 D. W. W i n n i c o t t
u n u i c a d r u p r e a d e v r e m e , a c e a s t ă p a c i e n t ă a r fi fost i n c a p a ­
b i l ă s ă facă c u m i n e v r e u n c o n t a c t c a r e s ă î n s e m n e c e v a p e n ­
tru ea. O l u n g ă p e r i o a d ă de t i m p a m d i s c u t a t în p r i n c i p a l d e ­
s p r e g e s t i o n a r e a şi h r ă n i r e a b e b e l u ş u l u i ; d e fapt î n a i n t e d e a
v e n i la m i n e , a c e a s t ă fată oferise b e b e l u ş i l o r p e c a r e îi a v e a
în îngrijire î n t o c m a i c e e a ce e a c ă u t a la m i n e şi e ş u a s e în a
o b ţ i n e d e la m a m a ei. M a m a ei fusese o m a m ă e x c e l e n t ă î n
afara unei nevoi exagerate de a obţine confirmări legate de
activităţile ei de hrănire. „Niciodată vreun copil de-al m e u
n - a r e f u z a t c e v a d i n c e e a c e e u i - a m d a t d e m â n c a r e " , a r fi
spus ea, şi c u m e a era un dietetician versat, c u toţii deveni­
s e r ă o b e z i , în s p e c i a l p a c i e n t a m e a . D a r p â n ă să v i n ă la m i n e
a c e a s t ă fată a b i a d a c ă ş t i a c e î n s e a m n ă c o n t a c t u l c u realita­
tea, d i n p u n c t u l ei d e v e d e r e .
A ş v r e a să d e s c r i u a c u m c e e a ce v ă d e u din b a z a teoretică
a tuturor acestora. In cazul favorabil, aşteptările copilului sunt
î n t â m p i n a t e d e i n g e r i n ţ e l e realităţii, şi î n a c e s t m o m e n t a ş in­
t r o d u c e t e r m e n u l „iluzie". In c a z u l î n care c i n e v a n u î n ţ e l e g e ,
u r m ă t o a r e a p o v e s t e ar p u t e a fi d e ajutor.
Recent, în timpul sezonului cald, un analist a trebuit să
facă o ş e d i n ţ ă a n a l i t i c ă s u p l i m e n t a r ă , la o r a p r â n z u l u i . E r a
o b o s i t şi p o s i b i l p u ţ i n s o m n o r o s şi a trăit u r m ă t o a r e a e x p e ­
rienţă, în t i m p u l în care funcţiona ca u n analist obişnuit, c o m ­
petent.
El p u t e a v e d e a p e fereastră şi, p e u n a c o p e r i ş aflat la c e v a
d i s t a n ţ ă , a zărit u n b ă r b a t . A c e s t b ă r b a t a v e a c a m 4 5 de ani,
c u chelie. îşi terminase sandvişurile, şi lăsase să c a d ă din m â n ă
p a g i n a de p r â n z c u câştigurile d e la c u r s e . î n m o d e v i d e n t îşi
permisese să aţipească.
A n a l i s t u l , o b s e r v â n d ca prin c e a ţ ă toate a c e s t e a , n-ar fi în­
registrat n i m i c , d a c ă ar fi existat continuare. C u toţii ş t i m c u m
p o a t e trece n e s e s i z a t u n z g o m o t c o n t i n u u , p â n ă c e se opreşte.
E i b i n e , în acest c a z e l e m e n t u l p e r t u r b a t o r a fost că o m u l n u
s-a m i ş c a t d e l o c . D u p ă o j u m ă t a t e de oră, analistul a înregis­
trat că sigur o m u l ar fi trebuit să se trezească şi atunci, d e o d a ­
tă, h o p ! C a p u l b ă r b a t u l u i s-a umflat p â n ă s-a t r a n s f o r m a t î n
o r n a m e n t u l sferic de piatră care fusese tot acest t i m p . E l e ş u a ­
s e î n a-şi l i m i t a h a l u c i n a ţ i i l e la situaţii care s ă p o a t ă să le ab­
soarbă.
P e n t r u a n e î n t o a r c e , în c a z u l favorabil, i m p u l s u l s a u aş­
teptările c o p i l u l u i s e p o t r i v e s c i n g e r i n ţ e i realităţii.
O P E R E 1: De la pediatrie la psihanaliză 227
C a r e sunt c o n s e c i n ţ e l e e ş e c u l u i prezentării realităţii c o m u ­
4
ne b e b e l u ş u l u i ? într-un e ş e c e x t r e m , aceste d o u ă linii ar fi, în­
tr-o d i a g r a m ă , paralele. C o p i l u l c r e e a z ă din s ă r ă c i a lui nativă,
iar realitatea s e i m p u n e î n van. Liniile n u se î n t â l n e s c n i c i o d a ­
tă, î n t r - u n astfel d e c a z i p o t e t i c , t r e b u i e c ă e x i s t ă u n deficit
m e n t a l , chiar d a c ă c a p a c i t a t e a creierului este n o r m a l ă . In m o d
obişnuit, există u n a n u m i t g r a d din a c e a s t ă scindare î n stadiul
cel m a i t i m p u r i u şi astfel s u n t t u r n a t e fundaţiile f a p t u l u i ca
b e b e l u ş u l s ă a i b ă o relaţie n e î m p ă r t ă ş i t ă d e n o i c u o l u m e a u -
tocreată în care m a g i c u î d e ţ i n e stăpânirea, şi p e l â n g ă a c e a s t a
o c o m p l i a n ţ ă faţă d e a r a n j a m e n t u l l u m e s c d e afară, c o n v e n a ­
bil d e o a r e c e este d ă t ă t o r d e viaţă, d a r e x t r e m d e nesatisfăcă­
tor p e n t r u b e b e l u ş .
M a i târziu, în c o p i l ă r i e s a u în v i a ţ a adultă, c o m p l i a n ţ ă c e ­
dează d a c ă este m u l t prea izolată de cealaltă tendinţă care con­
ţine întreaga spontaneitate a copilului. A c e s t e c ă i p a r a l e l e apar
în m o d regulat în m u n c a n o a s t r ă analitică, situaţie ilustrată î n
m o d u l c e l m a i s i m p l u d e u n p a c i e n t s p u n â n d c ă şedinţele sale
e r a u în d u b l u r ă , u n a d e s t u l d e s t u p i d ă d e fapt, c u analistul, şi
u n a o p e r a t i v ă d u p ă a c e e a , î n relaţie c u u n analist i m a g i n a t .
P e d i a t r u şi p s i h i a t r u
P r i n c i p a l a p r o b l e m ă l e g a t ă d e a c e s t titlu e s t e a c e e a c ă î n
p r o c e s u l d e i n v e s t i g a r e a f e n o m e n e l o r d e c o n t a c t şi c o m u n i ­
care u m a n ă , p e d i a t r u l şi p s i h i a t r u l a u m a r e n e v o i e fiecare d e
ajutorul celuilalt. D e e x e m p l u , foarte p u ţ i n i p s i h i a t r i p o t lua
o a n a m n e z ă t e m e i n i c ă d e la o m a m ă c u p r i v i r e la d e t a l i i l e
hrănirii timpurii. C u toate acestea, nici o a n a m n e z ă a unui
c a z p s i h o t i c n u v a fi c o m p l e t ă p â n ă c â n d n u v a fi o b ţ i n u t şi
u l t i m u l d e t a l i u a l e x p e r i e n ţ e i t i m p u r i i a c u p l u l u i d e îngriji­
re, d a c ă a c e s t e a s u n t d i s p o n i b i l e u n e i i n v e s t i g a ţ i i a b i l e . D e
a s e m e n e a şi p e d i a t r u l are n e v o i e d e p s i h i a t r u . E l n u v a reuşi
de unul singur să recunoască bebeluşul bolnav din punct de
v e d e r e p s i h i a t r i c , p e n t r u c ă u n astfel d e b e b e l u ş p o a t e fi în­
floritor în s ă n ă t a t e a sa fizică, n i c i o d a t ă revoltat şi docil în
m o d u l cel m a i delicios. B e b e l u ş u l b o l n a v p o a t e fi î n m o d spe­
cial bun, şi asta în p e r m a n e n ţ ă , „nici n-am ştiut că e prin
c a s ă , d o m n u l e d o c t o r ! " , c a r e p o a t e fi lăsat p e b r a ţ u l fotoliu-
4
Pentru o descriere mai clară vezi pagina 190.
 228 D.W. W i n n i c o t t
lui fără t e a m a c ă se v a r ă s t u r n a şi v a c ă d e a p e j o s , şi a ş a m a i
d e p a r t e . B e b e l u ş i i s ă n ă t o ş i p l â n g , în n i c i u n c a z n u se c o m ­
portă î n t o t d e a u n a fără obiecţii, ei au iniţiative proprii, d e fapt
sunt o belea. Pentru propriile lor m a m e , bebeluşii sănătoşi
s u n t în m o d s i g u r m a i gratificanţi d e c â t v o r p u t e a fi v r e o d a ­
tă b e b e l u ş i i b o l n a v i , d e o a r e c e î m p r e u n ă c u n e c a z u l p e c a r e
îl p r o v o a c ă ei arată d e a s e m e n e a şi s e n t i m e n t e s p o n t a n e de
iubire, care s u n t m u l t m a i î n c u r a j a t o a r e d e c â t calităţile n e g a ­
tive.
In p r i v i n ţ a gestionării p r a c t i c e , c r e d c ă a c e i a care a u grijă
d e b e b e l u ş ( m ă g â n d e s c la m a m e şi la asistentele d e creşă) p o t
î n v ă ţ a câte c e v a p e cei care g e s t i o n e a z ă regresiile s c h i z o i d e şi
stările confuzionale ale o a m e n i l o r d e or i ce vârstă. F u r n i z a r e a
u n u i m e d i u stabil şi t o t o d a t ă personal, u n e i călduri, u n e i pro­
tecţii faţă d e neaşteptat şi impredictibil şi servirea m â n c ă r i i în­
tr-un m o d a d e c v a t şi î n t o t d e a u n a la t i m p (sau chiar u r m â n d
capriciile p a c i e n t u l u i ) , toate a c e s t e a p o t ajuta în îngrijirea c a ­
zurilor s c h i z o i d e .
O r i c u m , p e n t r u m o m e n t , lucrul i m p o r t a n t p e n t r u p s i h i a ­
tru n u este p r a c t i c a , ci teoria. Vreau să s p u n c ă l o c u l potrivit
p e n t r u studiul schizofreniei, al tulburării m a n i a c o - d e p r e s i v e
şi al m e l a n c o l i e i e s t e c r e ş a , şi d a c ă acest l u c r u e s t e adevărat,
atunci a n u m i t e t e n d i n ţ e m o d e r n e în psihiatrie b a t la nişte uşi
greşite.
S e p u n e î n t r e b a r e a , c e fac o a m e n i i o b i ş n u i ţ i în p r i v i n ţ a
acestei chestiuni a contactului c u realitatea. Bineînţeles, pe m ă ­
s u r ă ce d e z v o l t a r e a a v a n s e a z ă , se petrec foarte m u l t e lucruri
care p a r să o c o l e a s c ă dificultatea, p e n t r u c ă î m b o g ă ţ i r e a prin
î n c o r p o r a r e a d e o b i e c t e e s t e u n f e n o m e n atât psihic^ cât şi fi­
zic, şi acelaşi lucru se p o a t e s p u n e şi despre a fi încorporat, in­
c l u z â n d c o n t r i b u ţ i a finală la fertilitatea lumii, care este privi­
legiul chiar şi al c e l u i din u r m ă dintre n o i . Şi în m o d special
viaţa s e x u a l ă oferă o c a l e d e ocolire, p r i n c o n c e p e r e a b e b e l u ­
şilor, o a d e v ă r a t ă a m e s t e c a r e fizică a d o i indivizi.
T o t u ş i , a t â t a t i m p c â t s u n t e m în v i a ţ ă , f i e c a r e d i n t r e n o i
simţim problematica contactului brut cu realitatea ca fiind u n a
vitală şi n e d e s c u r c ă m c u e a în a c o r d c u m o d u l în care a fost
prezentată fiecăruia dintre n o i realitatea d e la b u n început. L a
unii dintre noi, c a p a c i t a t e a de a folosi c e e a c e este verificabil
obiectiv, de a o b i e c t i v a subiectivul, este atât d e la î n d e m â n ă ,
î n c â t p r o b l e m a f u n d a m e n t a l ă a iluziei t i n d e s ă se p i a r d ă . î n
afara m o m e n t e l o r în care s u n t b o l n a v i sau obosiţi, o a m e n i i n u
O P E R E 1: De la pediatrie la psihanaliză 229
ştiu c ă există o p r o b l e m ă a relaţionării c u realitatea s a u o uni­
v e r s a l ă p r e d i s p o z i ţ i e la h a l u c i n a ţ i e , şi s i m t c ă n e b u n i i s u n t
p r o b a b i l făcuţi dintr-un alt m a t e r i a l decât ei. U n i i dintre n o i ,
p e d e altă parte, s u n t e m c o n ş t i e n ţ i d e o tendinţă din n o i către
subiectiv, care n o u ă ni se pare m a i semnificativ d e c â t treburi­
le lumii, şi p e n t r u aceştia dintre n o i o m u l sănătos pare m a i de­
g r a b ă plictisitor, iar o b i ş n u i t u l dimprejur p a r e frivol.
U n a d i n t r e ieşiri e s t e v i s a t u l v i s e l o r şi a m i n t i t u l lor. I n
s o m n v i s ă m tot t i m p u l şi c â n d n e t r e z i m s i m ţ i m n e v o i a s ă
a d u c e m c e v a din vis în v i a ţ a reală, aşa c u m s i m ţ i m n e v o i a s ă
r e c u n o a ş t e m treburile d e zi c u zi a p ă r â n d şi î m p l e t i n d u - s e c u
visele. în afară de a c e a s t a , n u m e n ţ i n e m n o i , p r i n creaţia ar­
tistică şi e x p e r i e n ţ a artistică, p u n ţ i l e n e c e s a r e î n t r e s u b i e c t i v
şi o b i e c t i v ? D i n acest m o t i v c r e d e u c ă v a l o r i f i c ă m atât d e in­
tens lupta singuratică a creatorului în orice formă de artă. Pen­
tru n o i toţi c a şi p e n t r u el însuşi, artistul c â ş t i g ă repetat b ă t ă ­
lii r ă s u n ă t o a r e într-un r ă z b o i care, o r i c u m , n u are u n rezultat
final. U n rezultat final ar fi găsirea a c e v a ce n u este adevărat,
şi a n u m e faptul c a c e e a c e l u m e a oferă s ă fie identic c u c e e a
ce c r e e a z ă individul.
Voi î n c h e i a c u o ilustrare care lărgeşte u n pic subiectul. U n
b ă r b a t a visat c u m c o n d u c e a în sus p e serpentinele u n u i deal,
c â n d a zărit o m a ş i n ă m a i m a r e v e n i n d î n s p r e el, în j o s u l d e a ­
lului, c u viteză. A fost u n vis scurt. S-a abătut spre stânga, dar
ştia c ă d a c ă n u s-ar fi trezit s-ar fi p r o d u s u n a c c i d e n t g r o a z ­
n i c . A fost u n v i s s a t i s f ă c ă t o r şi s-a trezit a m i n t i n d u - ş i c u m
s-a dat c u c a p u l de u n stâlp în t i m p c e se p l i m b a c u m a m a sa,
m i c fiind. A c e a s t a era o a m i n t i r e u ş o r d e r e m e m o r a t , u n inci­
d e n t n i c i o d a t ă uitat. B r u s c i-a v e n i t i d e e a c ă a c e a s t ă a m i n t i r e
e r a u n a falsă. E l se p l i m b a c u m a m a sa şi u n alt băiat se plim­
b a c u m a m a lui şi care, c u m i n t e a aiurea, a intrat într-un stâlp,
şi s-a lovit foarte r ă u la c a p , p r o d u c â n d o c o p i o a s ă r e v ă r s a r e
de sânge.
A d e v ă r u l era că, datorită a n a l i z e i p r o b l e m a t i c i i c o n t a c t u ­
lui c u realitatea, el d e v e n i s e c a p a b i l să î n ţ e l e a g ă că el îl invi-
d i a s e p e b ă i a t u l c a r e se c i o c n i s e d e s t â l p . V r e a u s ă s p u n c ă
a c e a s t ă ciocnire i se p ă r u s e cât se p o a t e d e reală a t u n c i c â n d
se î n t â m p l a s e , în contrast c u p r o g r e s i v a şi s u p ă r ă t o a r e a inhi­
biţie şi lipsă a s i m ţ u l u i realităţii din c o n t a c t u l c u m a m a sa, se­
c u n d a r e r e p r i m ă r i i d o r i n ţ e l o r sale o e d i p i e n e .
U r m ă t o r u l pas în analiza sa a fost să ajungă la un sentiment
n o u despre dragostea copiilor pentru evenimentele îngrozi-
 230
D . W. W i n n i c o t t
toare d i n filmele c u g a n g s t e r i şi p e n t r u p r ă b u ş i r e a a v i o a n e l o r
5
d e v â n ă t o a r e şi a b o m b a r d i e r e l o r , şi p e n t r u altele la f e l . A m
î n ţ e l e s şi eu, d e a s e m e n e a , m a i clar decât î n a i n t e , c ă î n î n c e r ­
carea de a descâlci toată psihologia c o m p l e x ă a c o m p o r t a m e n ­
tului copiilor, ar fi lipsit d e î n ţ e l e p c i u n e să n e g l i j e z a m e n i n ţ a ­
rea r e p r e z e n t a t ă d e s e n t i m e n t e l e d e nerealitate şi d e pierdere
a c o n t a c t u l u i . N u p r e a ar m a i fi n e v o i e s ă a d a u g în faţa u n e i
a u d i e n ţ e d e psihiatri, c ă acelaşi lucru se p o a t e a p l i c a şi în stu­
d i u l adulţilor.
T o c m a i a c e i a c a r e s i m t c ă realitatea e x t e r n ă d e v i n e lipsită
d e s e n s o r i c â n d s e i n s t a l e a z ă rutina s u n t c e i c a r e a u n e a p ă r a ­
tă n e v o i e d e r e v i g o r a r e a p r i n m u z i c ă s a u p i c t u r ă . O p e r s o a n ă
p e c a r e o c u n o s c , aflată în r e c u p e r a r e d u p ă o l u n g ă fază d e
p i e r d e r e a c o n t a c t u l u i , g ă s e ş t e c u l o a r e a din p i c t u r i l e lui v a n
G o g h dureros de reală. C u l o a r e a v e n e a spre e a în a c e l a ş i fel în
care v e n e a m a ş i n a din visul bărbatului. Culoarea era prea mult
p e n t r u e a într-un s e n s fizic şi a trebuit s ă p l e c e şi s ă r e v i n ă în­
tr-o altă zi p e n t r u a-şi t e r m i n a vizita la g a l e r i a d e pictură.
In g e s t i o n a r e a c o p i i l o r p o t fi o b s e r v a t e î n t â m p l ă r i a s e m ă ­
n ă t o a r e . S e n t i m e n t e l e d e nerealitate s e m a n i f e s t ă c a o tânjire
d u p ă n o u . A c e a s t a a p a r e în g e s t i o n a r e a h r ă n i r i i infantile, î n
c a z u l c o p i l u l u i c ă r u i a i se oferă o m â n c a r e d u p ă alta, şi căru­
ia îi este b i n e c u fiecare c â t e v a zile, şi apoi îşi p i e r d e interesul.
D a r n o u l p o a t e d e a s e m e n e a şi răni. A r fi î n ţ e l e p t d e păstrat
în m i n t e c ă n o u l , fie e l în gust, văzut, textură s a u sunet, p o a ­
t e v e n i î n s p r e c o p i l a ş a c u m a venit c u l o a r e a î n s p r e p r i e t e n a
m e a şi p o a t e r ă n i fizic. O m a m ă b u n ă o b i ş n u i t ă este e c o n o a ­
m ă c u l u c r u r i l e n o i , furnizându-le totuşi c o p i l u l u i î n funcţie
d e c a p a c i t a t e a a c e s t u i a d e a se î n ţ e l e g e c u ele. î n p r a c t i c a psi­
hiatrică, aşa c u m deja a m s u g e r a t , ar trebui p o a t e găsit u n loc
p e n t r u î n c e r c a r e a d e a a d e m e n i o p e r s o a n ă retrasă p r i n furni­
z a r e a u n e i b u c ă ţ i d e l u m e e x t r e m d e s i m p l i f i c a t e , o l u m e în
c a r e p a c i e n t u l ar p u t e a s ă se r e î n t o a r c ă g r a d a t , fără a suferi
impresii dureroase. In analiza cazurilor borderline, o parte din-
tr-o a s e m e n e a ofertă este făcută în c a d r u l limitat al şedinţelor
analitice, şi o a s e m e n e a furnizare e s t e o p r e m i s ă o b î i g a t o r i e a
m u n c i i b a z a t e p e interpretare verbală.
5
Astăzi aş adăuga şi filmele de groază (1957).
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 231
Rezumat
A m încercat să focalizez atenţia asupra u n u i s i n g u r proces,
acela al contactului individului c u realitatea c o m u n ă şi al d e z ­
voltării acestuia d e la d e b u t u l vieţii b e b e l u ş u l u i . A m sperat s ă
î n c u r a j e z o c o o p e r a r e î n t r e p e d i a t r u şi p s i h i a t r u p e n t r u a se
ajunge la t e r m e n i descriptivi care s ă aibă î n ţ e l e s clinic p e n t r u
a m b i i . A m î n c e r c a t s ă realizez asta p r i n e x a m i n a r e a fondării
n o r m a l e a c o n t a c t u l u i c u realitatea.
A fost dificil să las d e o p a r t e tulburările p s i h o s o m a t i c e , s ă
m ă fac c ă n - a m a u z i t d e o b i ş n u i t e l e s t ă r i d e a n x i e t a t e şi c ă
n - a m v ă z u t depresii, i p o h o n d r i e şi deliruri d e persecuţie. Toa­
te aceste tulburări afectează m u n c a de zi c u zi a pediatrului.
A fost dificil să m ă î n d e p ă r t e z de la regresiile p s i h o t i c e p a t o ­
l o g i c e şi d e l a d i s t o r s i u n i l e p s i h o t i c e c a r e s u n t m u l t m a i c o ­
m u n e în p a t o l o g i a c o p i l u l u i d e c â t se p r e s u p u n e în g e n e r a l . A
fost d e a s e m e n e a dificil s ă aleg u n proces a n u m e şi s ă le i g n o r
p e a c e l e a legate d e i n t e g r a r e şi s i m ţ u l c o r p u l u i . O r i c u m , a ş a
c u m a ieşit, a m a v u t m a i m u l t e d e t r a n s m i s d e c â t p o a t e fi c u
uşurinţă ascultat la o s i n g u r ă întrunire şi m ă c o n s o l e z c u gân­
dul că este mai b i n e să transmiţi ideea că u n lucru e complex,
d a c ă a ş a este, d e c â t s ă dai o falsă i m p r e s i e d e s i m p l i t a t e .
A c e s t e lucruri au fost disputate d e filosofi şi p s i h o l o g i , iar
p s i h o p a t o l o g i ai t u t u r o r şcolilor au făcut p r o p r i i l e l o r î n c e r ­
cări d e a e n u n ţ a c e e a ce li se părea c ă văd. Iată şi e n u n ţ u l m e u ,
ieşit din focul m u n c i i clinice şi al formării p s i h a n a l i t i c e .

Capitolul X I V
Amintirile naşterii,
1
trauma naşterii si anxietatea
9 3
[1949]
' ^ n această lucrare aş dori să prezint a n u m i t e e x e m p l e cli-
^ n i c e ilustrând fantasmele şi posibilele amintiri ale e x p e -
^ r i e n ţ e i naşterii.
In teoria psihanalitică a existat o a n u m i t ă confuzie din m o ­
m e n t u l î n care F r e u d a a v a n s a t i d e e a v a l o r o a s ă c ă s i m p t o m a ­
t o l o g i a a n x i e t ă ţ i i p o a t e fi l e g a t ă d e t r a u m a n a ş t e r i i . N u e s t e
clar d a c ă amintirile naşterii s u n t individuale s a u d e rasă, d a c ă
naşterea poate fi n o r m a l ă s a u d a c ă t r a u m a este o parte ineren­
tă a naşterii sau un a c o m p a n i a m e n t variabil şi care ţine de şan­
să. D e a s e m e n e a , c a r e e s t e e x a c t n a t u r a t r a u m e i î n t e r m e n i i
p s i h o l o g i e i e u l u i ? Astfel, a r ă m a s m u l t d e c e r c e t a t şi, p r o b a ­
bil, u r m ă t o a r e l e idei p o t fi utile î n a s t i m u l a g â n d i r e a .
Este dificil de ştiut c u m ar p u t e a fi citat F r e u d în m o d fo­
lositor în acest m o m e n t . P e n t r u a-i face d r e p t a t e lui F r e u d ar
trebui scrisă o l u c r a r e s e p a r a t ă , care să u r m ă r e a s c ă s c h i m b ă ­
rile din v i z i u n e a sa în r a p o r t c u relaţia dintre a n x i e t a t e şi tra­
u m a naşterii A r fi u n exerciţiu e x c e l e n t şi c a r e deja a fost rea­
2 Group Psychologij (Psihologia grupurilor) F r e u d s p u n e : „Astfel,
lizat, într-un m o d n o t a b i l d e G r e e n a c r e . î n o r i c e c a z , n u este
n e c e s a r c a eu să î n c e r c să fac dreptate v i z i u n i i lui F r e u d , aici.
D e c â n d a m scris partea principală a lucrării m e l e , recitind
m u l t e din referirile sale la a c e s t subiect, c r e d c ă aş p u t e a găsi
u n d e v a î n scrierile sale tot c e e a ce a m s u g e r a t eu. P o a t e cita­
tul cel m a i potrivit ar fi cel î n care s p u n e : „ A r fi foarte satisfă-
1
Lucrare citită în faţa Societăţii Britanice de Psihanaliză, 18 mai 1949.
2
Această parte a trebuit rescrisă (1954) după ce am descoperit lucrarea
lui Greenacre, după scrierea şi prezentarea acestei lucrări, deşi o mare parte
din lucrarea ei fusese publicată şi era disponibilă înainte de data apariţiei lu­
crării mele.
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 233
c ă t o r a c u m , d a c ă a n x i e t a t e a c a u n s i m b o l al separării s-ar re­
p e t a în fiecare o c a z i e ulterioară în care are loc o separare, dar,
din nefericire, s u n t e m î m p i e d i c a ţ i d e a folosi a c e a s t ă corelaţie
prin faptul c ă naşterea n u este trăită subiectiv c a o separare de
m a m ă , din m o m e n t c e fătul, fiind o c r e a t u r ă c o m p l e t narcisi­
că, e s t e total n e p ă s ă t o r faţă d e e x i s t e n ţ a m a m e i c a o b i e c t . " In
alt l o c , c o m p a r â n d n a ş t e r e a c u înţărcatul, el s p u n e : „situaţia
t r a u m a t i c ă a lipsei m a m e i este diferită d e situaţia t r a u m a t i c ă
a naşterii într-o p r i v i n ţ ă i m p o r t a n t ă . L a n a ş t e r e n u există nici
u n obiect, şi d e c i n i c i u n o b i e c t n u p o a t e fi p i e r d u t . A n x i e t a ­
tea este s i n g u r a reacţie care s u r v i n e . " ( F r e u d , 1 9 2 6 ) .
C e e a ce m ă i n t e r e s e a z ă p e m i n e este e x a c t acest s u b i e c t al
fătului şi copilului care se naşte, „creatura c o m p l e t n a r c i s i c ă " ;
v r e a u să ştiu ce se î n t â m p l ă d e fapt î n acest c a z . M i - a r p l ă c e a
s ă c r e d c ă F r e u d s e î n v â r t e a în j u r u l a c e s t u i s u b i e c t , fără a
ajunge la o concluzie finală, datorită faptului c ă îi lipseau anu­
mite date esenţiale pentru înţelegerea subiectului. Apeciind
v i z i u n e a lui F r e u d , trebuie să î n c e r c ă m î n m o d c o n s t a n t s ă n e
a m i n t i m c e e a c e el, u n cercetător î n d o m e n i u , ar face d a c ă ar
fi a c u m în v i a ţ ă şi activ în l u m e a p s i h a n a l i t i c ă , l u â n d î n c o n ­
siderare p r o g r e s e l e făcute în î n ţ e l e g e r e a copiilor.
Faptul cu adevărat esenţial este acela că Freud credea în
semnificaţia t r a u m e i naşterii c a cercetător şi n u d o a r c a gân­
ditor intuitiv. S e î n t â m p l ă rar să găseşti m e d i c i care să c r e a d ă
că e x p e r i e n ţ a n a ş t e r i i e s t e i m p o r t a n t ă p e n t r u copil, c ă p o a t e
a v e a v r e o semnificaţie î n d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă a individu­
lui şi c ă u r m e l e m n e z i c e ale e x p e r i e n ţ e i p o t persista şi c a u z a
t u l b u r ă r i c h i a r a d u l t u l u i . A c e i a care l-au c u n o s c u t p e F r e u d ,
iar e u n u s u n t u n u l dintre ei, p o t a v e a informaţii d e s p r e cre­
dinţa s a din p e r i o a d a târzie în i m p o r t a n ţ a t r a u m e i naşterii. In
prin a c e e a c ă n e - a m n ă s c u t , a m făcut p a s u l d e la u n narcisism
auto-suficient absolut la percepţia u n e i l u m i e x t e r n e s c h i m b a ­
te şi la î n c e p u t u r i l e d e s c o p e r i r i i obiectelor." E l c o n t i n u ă spu­
n â n d : „şi c u a c e a s t a este a s o c i a t faptul că n u p u t e m s u p o r t a
n o u a stare d e fapt p e n t r u m u l t t i m p şi, p e r i o d i c , fugim d e e a
î n s o m n , la c o n d i ţ i a p r i m ă a a b s e n ţ e i s t i m u l ă r i i şi a evitării
o b i e c t e l o r " . A i c i el i n t r o d u c e şi u n alt s u b i e c t şi n u v o i l u a
d r e p t s i g u r c ă s o m n u l şi viaţa intrauterină s u n t într-o relaţie
atât d e simplă. A c e s t s u b i e c t n e c e s i t ă o discuţie separată.
M - a m g â n d i t că F r e u d c r e d e a că în istoria fiecărui i n d i v i d
există u r m e m n e z i c e ale experienţei naşterii care determină
 234 D.W. Wirmicott
m o d e l u l p e c a r e î l ia a n x i e t a t e a p e tot p a r c u r s u l vieţii indivi­
dului. G r e e n a c r e p a r e s ă g â n d e a s c ă , î n o r i c e c a z , c ă F r e u d a
legat anxietatea, printr-un fel de teorie a inconştientului colec­
tiv, cu naşterea c a o e x p e r i e n ţ ă arhetipală (folosesc intenţionat
expresiile j u n g i e n e p e n t r u c ă p a r să fie a p l i c a b i l e ) . D a r orice
a r fi scris F r e u d s a u n u , e l a s u s ţ i n u t v i z i u n e a c ă e x p e r i e n ţ a
naşterii este sigur i m p o r t a n t ă pentru individ, î n m ă s u r a î n care
u r m ă t o a r e a p o v e s t e despre el este adevărată: a u z i n d d e u n c o ­
pil n ă s c u t prin o p e r a ţ i e c e z a r i a n ă , el a r e m a r c a t c ă ar fi inte­
resant d e ţinut m i n t e a c e s t l u c r u , c a r e ar p u t e a fi î n cele din
u r m ă d e s c o p e r i t c a a f e c t â n d m o d e l u l anxietăţii individului.
M u l t d i n c e e a c e d o r e s c s ă a d a u g a fost deja e x p r i m a t d e
G r e e n a c r e ( 1 9 4 5 ) . E a scrie:
„In rezumat, se pare că efectul general al naşterii este acela de
a organiza şi converti narcisismul fetal prin enorma stimulare sen­
zorială, producând sau promovând o tendinţă propulsivă narci­
sică, ce funcţionează lângă şi supraordonat procesului mai relaxat
de maturare fetală ce existase in utero. Există, în mod obişnuit, o
şablonare a libidinizării agresive a unor părţi ale corpului în func­
ţie de zonele de stimulare specială. De exemplu, naşterea stimu­
lează encefalul într-un grad ce-i promovează dezvoltarea astfel
încât să poată începe curând să preia controlul eficient al funcţi­
ilor corporale; contribuie la organizarea modelului anxietăţii cres­
când prin aceasta apărarea copilului şi lasă urme individuale uni­
ce care sunt suprapuse peste anxietatea determinată genetic şi
peste modelele libidinale ale copilului respectiv."
C h e s t i u n e a n e c e s i t ă studiu. C e l e d o u ă articole ale lui G r e ­
enacre (1941) n e c e s i t ă m u l t m a i m u l t ă atenţie d e c â t a m fost c a ­
pabil s ă le a c o r d p â n ă a c u m . In r e z u m a t u l p r i m e i dintre aceste
d o u ă lucrări, e a s p u n e : „ R ă s p u n s u l p r i n a n x i e t a t e d e t e r m i n a t
genetic se m a n i f e s t ă p r o b a b i l m a i întâi printr-o r e s p o n s i v i t a -
te iritabilă a o r g a n i s m u l u i , la u n n i v e l reflex; î n viaţa intrau­
t e r i n ă a c e s t a s e m a n i f e s t ă c a u n set d e reflexe d i s p a r a t e s a u
slab i n t e r c o n e c t a t e c a r e s e p o t o r g a n i z a la n a ş t e r e într-o reac­
ţie d e a n x i e t a t e " şi tot aşa. S e p o a t e v e d e a d i n a c e a s t a c ă G r e ­
e n a c r e cere o r e c o n s t r u c ţ i e a p r o b l e m e i relaţiei dintre anxieta­
te şi t r a u m a naşterii în l u m i n a progreselor ce se e f e c t u e a z ă în
s t u d i u l a s u p r a c o m p o r t a m e n t u l u i copilului.
I n al d o i l e a articol c a r e e s t e m a i clinic şi legat m a i m u l t d e
m u n c a psihanalitică, Greenacre atrage atenţia asupra a ceea
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 235
c e s e p o a t e o b ţ i n e v a l o r o s p r i n c o r e l a r e a istoriilor infantile c u
materialul extras în cursul terapiei ulterioare. în rezumatul
său, e a spune: „Este clar că luarea în c o n s i d e r a r e a a c e s t o r ca­
zuri n e poartă î n a p o i la o n e v o i e de o b s e r v a r e s u p l i m e n t a r ă a
sugarilor, m u n c ă c a r e î m i p a r e c ă e s t e s u r s a c e l u i m a i b o g a t
m a t e r i a l psihanalitic." M ă aştept c a e a s ă fi fost totuşi d e a c o r d
că n u există metodă mai importantă de studiu a traumei naş­
terii c a a c e e a p e c a r e o a v e m î n m o d special la dispoziţie, adi­
c ă p s i h a n a l i z a adulţilor şi a copiilor.
„Celelalte m e t o d e s u n t d e a s e m e n e a i m p o r t a n t e şi i n c l u d
î n m o d particular studiile b a z a t e p e observarea copiilor la n a ş ­
tere, î n a i n t e şi i m e d i a t d u p ă n a ş t e r e cât şi tipul d e investiga­
ţie care p o a t e fi î n d e p l i n i t d o a r d e specialistul n e u r o l o g . "
A ş dori să atrag atenţia a s u p r a m u n c i i d o c t o r u l u i G r a n t l y
D i c k R e a d . E l v e d e p r o c e s u l n a ş t e r i i din p u n c t u l d e v e d e r e a l
o b s t e t r i c i a n u l u i şi m u l t din s u c c e s u l s ă u î n clinică s e d a t o r e a ­
z ă faptului că el a d a u g ă la c u n o a ş t e r e a părţii fizice a p r o c e s u ­
lui n a ş t e r i i , o c r e d i n ţ ă î n i m p o r t a n ţ a furnizării d e î n c r e d e r e
m a m e i . E l v i z e a z ă p r e v e n i r e a s a u î n v i n g e r e a fricii l a a c e l e
m a m e p e c a r e le g ă s e ş t e s e r i o s t u l b u r a t e î n funcţia lor, î n m o ­
m e n t u l p a r t u r i ţ i e i . E l s i m p a t i z e a z ă c u p s i h a n a l i z a şi t e o r i a
p s i h a n a l i t i c ă . D o c t o r u l R e a d e s t e foarte d i s p u s s ă c r e a d ă c ă
p s i h o l o g i a individului este c e v a ce p o a t e fi studiat atât p r e n a ­
tal cât şi î n m o m e n t u l naşterii, şi că întâmplările din aceste sta­
dii t i m p u r i i sunt semnificative. A m s e n z a ţ i a c ă p r i n a c e a s t a e l
e s t e î n a i n t e a m u l t o r obstetricieni şi pediatri.
V i z i u n e a p e r s o n a l ă p e c a r e o a v a n s e z în a c e a s t ă lucrare se
3
b a z e a z ă p e m u n c ă a n a l i t i c ă . Ideile m e l e se î n c a d r e a z ă î n trei
grupuri.
P r i m u l lucru p e care v r e a u s ă î l afirm e s t e c ă într-o anali­
z ă a p a r diferite tipuri d e material. C â n d a d a u g la acestea tipul
d e m a t e r i a l legat d e t r a u m a naşterii, n u susţin c ă t r a t a m e n t e ­
le pot fi făcute doar p e b a z a materialului legat de naştere. A n a ­
listul trebuie să fie pregătit să facă faţă oricărui fel d e m a t e r i a l
c a r e a p a r e , inclusiv materialului legat de naştere.
3 Se va observa că las acum deoparte munca altor autori şi fac o încerca­
re de a-mi declara propria mea poziţie, cu propriile cuvinte. Nu pot fi decât
fericit să descopăr după realizarea propriei mele declaraţii, că ceea ce am zis
a fost deja spus de alţii. Adesea acestea au fost formulate mai bine, dar nu
mai bine din punctul meu de vedere.
 236 D.W. W i n n i c o t t
A n a l i s t u l c h i a r trebuie s ă s e aştepte la factori d e m e d i u d e
toate felurile. D e e x e m p l u este n e c e s a r să r e c u n o a s c ă ş i s ă e v a ­
l u e z e tipul d e m e d i u c e a p a r ţ i n e e x p e r i e n ţ e i i n t r a u t e r i n e , c a
şi tipul d e m e d i u c e a p a r ţ i n e e x p e r i e n ţ e i naşterii; d e a s e m e ­
n e a , capacitatea d e dăruire a m a m e i faţă de n o u - n ă s c u t u l ; c a ­
p a c i t a t e a c u p l u l u i p a r e n t a l de a-şi lua o r e s p o n s a b i l i t a t e c o ­
m u n ă p e n t r u c a n o u - n ă s c u t u l s ă s e d e z v o l t e într-un c o p i l a ş ;
şi, d e a s e m e n e a , c a p a c i t a t e a c a d r u l u i s o c i a l d e a p e r m i t e c a
d ă r u i r e a m a t e r n ă ş i c o o p e r a r e a p a r e n t a l ă să-şi j o a c e r o l u r i l e
lor şi d e a c o n t i n u a şi e x t i n d e a c e s t e funcţiuni, î n final abili­
tând individul să-şi j o a c e rolul său în crearea şi m e n ţ i n e r e a c a ­
d r u l u i social.
C u alte c u v i n t e , n i c i o c o n s i d e r a ţ i e a s u p r a t r a u m e i n a ş t e ­
rii n u are v a l o a r e d a c ă n u p o a t e fi m e n ţ i n u t u n s i m ţ al m ă s u ­
rii, într-o discuţie d e s p r e u n s u b i e c t oarecare, n u a r trebui s ă
existe totuşi t e a m a de a p ă r e a că s-a supraestimat temporar im­
4
p o r t a n ţ a s u b i e c t u l u i aflat în d i s c u ţ i e .
A l doilea lucru p e care aş vrea să îl p r e c i z e z este c ă , la fel
ca şi alţi analişti, c h i a r g ă s e s c în m u n c a m e a a n a l i t i c ă s a u de
altă n a t u r ă d o v e z i c ă e x p e r i e n ţ a p e r s o n a l ă a naşterii este s e m ­
n i f i c a t i v ă şi e s t e s t o c a t ă c a m a t e r i a l m n e z i c . S e s u s ţ i n e î n
g e n e r a l că î n stările p s i h o t i c e sunt r e m e m o r a t e e x a c t a c e l e lu­
cruri care în stările m a i n o r m a l e n u sunt d i s p o n i b i l e conştiin­
ţei. S e va o b s e r v a că în precizarea celui de-al doilea l u c r u a m
folosit s i n t a g m a „ e x p e r i e n ţ a n a ş t e r i i " în loc d e „ t r a u m a n a ş ­
t e r i i " şi m ă v o i r e î n t o a r c e la a c e a s t a , d a r m a i î n t â i d o r e s c s ă
d e s c r i u u n e p i s o d d i n a n a l i z a u n u i b ă i a t a p a r e n t retardat, a
cărui p r o b l e m ă era p r o b a b i l s e c u n d a r ă psihozei t i m p u r i i şi n u
datorată u n e i atingeri a creierului.
Acest băiat, care avea atunci cinci ani, şi-a petrecut o lună sau
două din analiză testându-mi abilitatea de a accepta abordările
sale fără să cer nimic şi de a mă adapta activ la nevoile sale în­
tr-un mod pe care mama sa nu-1 putea realiza. El venea repetat
spre mine şi se îndepărta din nou, testându-mi abilitatea de a-1
accepta. în cele din urmă a venit la mine în braţe. Nu s-a spus nici
un cuvânt în toată această perioadă. Evoluţia ulterioară a relaţiei
lui cu mine a luat următoarea formă neaşteptată. Intra în haina
4
De exemplu, când scriu o lucrare pentru această Societate, oricare ar fi
subiectul, aproape întotdeauna mi se întâmplă să visez vise care aparţin aces­
tui subiect). r
237
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
mea, se răsturna şi aluneca pe jos între picioarele mele; a repetat
asta întruna. Când a stabilit pe deplin procedura ce părea să ur­
meze deciziei sale că puteam fi folosit ca mama de care avea ne­
voie, s-a ridicat de pe podea şi a cerut miere. Am procurat miere
(şi mai târziu ulei de ficat de cod şi malţ ce erau mai uşor de ob­
ţinut în timpul războiului) şi, adeseori, îşi scotea cu linguroiul
cam jumătate de livră şi o mânca imediat cu mare încântare. Aces­
ta a fost începutul unei impresionante faze de activitate orală cu
salivaţie excesivă. Făcea o baltă de salivă în faţa uşii în timp ce
mă aştepta să-i deschid. Anterior acesteia, dorinţele sale orale apă­
reau doar în forma unor obiecte halucinate (pe care le numea
Kăferi) care apăreau pe pereţi şi de care era foarte înspăimântat.
Interpretarea care 1-a făcut capabil să scape de aceste insecte ha­
lucinate a fost aşa: că acestea erau propria lui gură. în faza urmă­
toare a devenit el însuşi un Käfer, şi atunci a început în analiză
faza pe care tocmai am descris-o, în care mă testa ca pe o mamă
ce se adapta activ.
După această experienţă am fost pregătit să cred că urmele
mnezice ale naşterii pot persista. Bineînţeles că acest subiect a ie­
şit la iveală în multe analize şi în şi mai multe ocazii în jocul co­
piilor normali şi oricând cineva se joacă ca un copil.
U r m ă t o r u l c a z prezintă d e a s e m e n e a a n u m i t e trăsături care
ajută în d e m e r s u l de a s t u d i a e x p e r i e n ţ a naşterii.
Domnişoara H. este o asistentă medicală în vârstă de 50 de
ani. A fost în tratament la mine când avea aproximativ 25 de ani,
în perioada când eu eram medic de familie la St Bartholomew's
Hospital şi abia citisem o carte sau două de psihanaliză. Aceas­
tă pacientă suferea de o nevroză severă incluzând constipaţie în­
tr-un grad pe care nu-1 mai întâlnisem până atunci, şi nici de
atunci încolo. Ea lucrase ca dactilografă, dar după ajutorul pri­
mit de la mine, a devenit asistentă medicală. Mai târziu s-a spe­
cializat în îngrijirea copiilor psihotici. Posedă o înţelegere intui­
tivă neobişnuită a nevoilor copiilor aflaţi într-un stadiu de regre-
sie. în timpul tratamentului cu această pacientă, tratament care
a avut o calitate cathartică, de obicei ea se întindea şi dormea,
după care se trezea brusc dintr-un coşmar. O ajutam să se tre­
zească repetând întruna cuvintele pe care ea le strigase în timpul
atacului acut. Astfel, când se trezea, reuşeam s-o menţin în legă­
tură cu situaţia de anxietate şi s-o determin să-şi amintească tot
felul de incidente traumatice din copilăria sa plină de evenimen­
te. N-am ştiut niciodată cum să iau reconstrucţia naşterii ei.
238
D.W. W i n n i c o t t
Amintirile naşterii apăreau de o frumuseţe fantastică, în mod cert
derivând din toate stadiile dezvoltării şi din sofisticarea adoles­
centei, dacă nu chiar a adultei. Totuşi efectul mi s-a părut a fi real
în intensitatea sa terifiantă. Cu toate că nu dădeam crezare detalii­
lor descrise ca amintire, m-am trezit pregătit să cred în afectele ce le
însoţeau.
De curând, această pacientă îngrijea o fetiţă de şapte ani, un
caz psihotic (autist), aflat sub tratament analitic. D-na H. s-a îm­
bolnăvit brusc şi nefiind în stare să anunţe pe cineva, pur şi sim­
plu nu a apărut la slujba sa, care era aceea de a duce copilul la
tratament şi de a-1 îngriji pe timpul zilei. A m reuşit s-o vizitez şi
am găsit-o chiar la începutul remisiunii dintr-un fel de boală ce
nu era nouă pentru ea, dar care niciodată înainte nu fusese atât
de acută. A trebuit ca dintr-o dată să se culce din cauza a ceea ce
ea numeşte un „leşin". A stat întinsă absolut rigidă, chircită pe
o parte, nefiind capabilă să facă nimic şi atât de aproape de in­
conştienţă pe cât putea fi. Un doctor care a fost chemat, a spus
că nu poate găsi nimic în neregulă cu corpul ei. Pe timpul cât a
avut această stare, a fost incapabilă să se preocupe în vreun fel
de mâncare. Treptat, a devenit conştientă, a fost posibil să fie mu­
tată într-un loc mai prietenos şi, într-o săptămână sau zece zile,
îşi mai venise în fire.
Această asistentă mă ţinea frecvent în legătură cu detaliile fie­
cărui caz pe care îl îngrijea, dar de acum douăzeci de ani, de când
eu o tratasem, până la această ocazie, nu mă întrebase nici măcar
o dată despre ea însăşi. Dar de data aceasta, înainte de a se în­
toarce la slujbă, a venit la mine, s-a aşezat şi mi-a spus: „Ce-i cu
acest leşin? Cu ce a avut de-a face?" Nu aveam nici o idee, fapt
pe care i l-am spus, apoi ea a continuat să vorbească şi, treptat,
am realizat că, deşi nu se aştepta să fie o şedinţă terapeutică, îmi
oferea, din inconştientul său, materialul care m-ar fi făcut capa­
bil să-i explic leşinul.
A m aflat că ea stătea cu această fetiţă în vârstă de şapte ani
şi că se identificase extrem de strâns cu copilul, cum face mereu
cu copiii psihotici pe care îi are în îngrijire. Mi-a spus că, pen­
tru a înţelege starea copilului, a început s-o imite din ce în ce
mai mult, punând o mână aici, mergând în felul ăsta şi altele, şi
făcând tot ceea ce vedea că face copilul, „pentru a obţine senti­
mentul stării fizice şi psihice a copilului". Acum se întâmplase
ca fetiţa să treacă printr-o stare de anxietate acută şi să dezvol­
te o frică importantă de a călători cu metroul. D-na H. încerca­
se să o ducă la metrou, să-i distragă atenţia şi să-i arate prin ex-
1: De la pediatrie la psihanaliză 239
OPERE
perienţă că metroul nu era aşa rău cum se aşteptase. O mare
cantitate de material de acest gen mi-a revelat brusc faptul că
trebuie să-i spun d-nei H. că ea însăşi îşi retrăia experienţa naş­
terii împreună cu fetiţa. Nu era vorba aici de o reconstrucţie is­
terică. Ea a trebuit de fapt să retrăiască faptul fizic care în cazul
ei includea senzaţia de asfixie. Interpretarea urmărind aceste
idei a produs un efect extrem de dramatic. D-na H. s-a simţit
mai bine, a simţit că înţelege ce se întâmplă şi s-a întors încre­
zătoare la slujba sa. Medicul său mi-a spus că „într-un fel sau
altul D-na H. arată mult mai bine de când a fost bolnavă". După
aceea, ea a continuat să facă treabă bună cu fetiţa, însă cu o în­
ţelegere mult mai obiectivă a anxietăţii care este de fapt foarte
importantă în cazul micuţei.
P a c i e n ţ i i i s t e r i c i n e fac s ă s i m ţ i m c ă j o a c ă u n rol, d a r n o i
ştim m a i b i n e d e c â t ei că a d e v ă r a t u l afect este d e z v ă l u i t şi tot­
o d a t ă a s c u n s î n manifestările isterice.
î n m u l t e a n a l i z e a l e copiilor, j o c u l d e - a n a ş t e r e a e s t e i m ­
p o r t a n t , î n t r - u n astfel d e j o c , m a t e r i a l u l p o a t e fi d e r i v a t d i n
c e e a c e a aflat p a c i e n t u l d e s p r e n a ş t e r e d i n afară, prin poveşti,
informare directă şi observaţie. Totuşi, s e n t i m e n t u l care se ob­
ţine este a c e l a că, c o r p u l c o p i l u l u i ştie d e s p r e faptul d e a se fi
născut.
M ă întorc la faptul de a fi folosit s i n t a g m a „experienţa naş­
terii", în loc d e „ t r a u m a naşterii". A c e a s t a m ă c o n d u c e la cel
de-al treilea lucru p e care aş vrea să-1 spun. A m senzaţia că re­
m a r c a lui F r e u d d e v i n e m u l t m a i inteligibilă a t u n c i c â n d se­
p a r ă e x p e r i e n ţ a n a ş t e r i i de t r a u m a naşterii. G r e e n a c r e accen­
t u e a z ă acest lucru. E s t e posibil ca experienţa naşterii să fie atât
d e u ş o a r ă încât s ă a i b ă o semnificaţie m i c ă . A c e a s t a este a c u m
şi viziunea m e a . î n contrapartidă, experienţa naşterii, care este
a n o r m a l ă p e s t e o a n u m i t ă limită, d e v i n e t r a u m ă a naşterii şi
a t u n c i este înalt semnificativă.
C â n d a existat o e x p e r i e n ţ ă n o r m a l ă a naşterii, p r o b a b i l că
m a t e r i a l u l n a ş t e r i i n u a p a r e în a n a l i z ă într-un m o d în care să
a t r a g ă a t e n ţ i a a s u p r a lui. Va fi a c o l o , d a r d a c ă a n a l i s t u l n u
gândeşte cu uşurinţă în „termenii naşterii", probabil că pa­
cientul n u v a forţa e x p r i m a r e a î n aceşti t e r m e n i . Va exista u n
c a d r u m a i urgent şi m a i potrivit pentru anxietatea p e care am­
bii, atât p a c i e n t u l cât şi analistul, î n c e a r c ă s-o atingă.
C â n d e x p e r i e n ţ a naşterii a fost, într-o oarecare m ă s u r ă , tra­
u m a t i c ă , e a a statuat u n m o d e l . A c e s t m o d e l a p a r e în detalii
 240
D.W. W i n n i c o t t
diverse care v o r a v e a n e v o i e fiecare s ă fie i n t e r p r e t a t e şi tra­
tate rând pe rând la m o m e n t u l potrivit.
D o r e s c să s u b l i n i e z c ă interpretarea în t e r m e n i d e t r a u m ă
a naşterii n u v a p r o d u c e i n s t a n t a n e u o u ş u r a r e t o t a l ă şi p e r ­
m a n e n t ă . E m a i d e g r a b ă faptul că, d a c ă t r a u m a naşterii este
reală, este p ă c a t s ă r ă m â i orb l a ea, iar î n -anumite c a z u r i ş i în
a n u m i t e p u n c t e , a n a l i z a are a b s o l u t ă n e v o i e d e a c c e p t a r e a
materialului a p a r ţ i n â n d naşterii printre t o a t e c e l e l a l t e m a t e ­
riale.
A r fi folositor de stabilit trei categorii de experienţe ale n a ş ­
terii. P r i m a se referă la o e x p e r i e n ţ ă a naşterii n o r m a l ă , sănă­
toasă c e constituie o v a l o r o a s ă e x p e r i e n ţ ă p o z i t i v ă c u s e m n i ­
ficaţie limitată; aceasta furnizează un m o d e l al u n u i fel de via­
ţă firesc. A c e s t s i m ţ al u n u i m o d de v i a ţ ă p o a t e fi întărit prin
diverse tipuri d e e x p e r i e n ţ e u l t e r i o a r e n o r m a l e şi, astfel, e x ­
perienţa naşterii d e v i n e u n u l dintr-o serie d e factori favorabili
dezvoltării încrederii, s i m ţ u l u i succesiunii, stabilităţii şi s e c u ­
rităţii etc.
î n c e a de-a d o u a c a t e g o r i e intră e x p e r i e n ţ e l e n a ş t e r i i m a i
d e g r a b ă c o m u n e d e c â t t r a u m a t i c e c a r e s e c o m b i n ă c u diverşi
factori t r a u m a t i c i ulteriori din m e d i u , î n t ă r i n d u - i şi fiind în­
tărită de către aceştia.
M ă voi referi într-un m o m e n t ulterior la g r a d u l e x t r e m al
experienţei t r a u m a t i c e a naşterii, care furnizează c e a de-a tre­
ia categorie sau grad.
S e va observa că î m i este dificil să g â n d e s c că c e e a ce se în­
tâmplă în anxietate e s t e d e t e r m i n a t d e t r a u m a n a ş t e r i i p e n t r u
că aceasta ar î n s e m n a că individul n ă s c u t n o r m a l n u suferă de
anxietate sau n u p o s e d ă n i c i u n m i j l o c p r i n c a r e să a r a t e c ă
este anxios. A c e s t fapt ar fi absurd.
A ş dori să iniţiez în acest p u n c t o discuţie a s u p r a t e r m e n u ­
lui „anxios".
N u m ă p o t g â n d i l a u n b e b e l u ş c a fiind a n x i o s la n a ş t e r e
pentru că n u există refulare sau i n c o n ş t i e n t refulat la această
dată timpurie. D a c ă a n x i e t a t e a î n s e a m n ă c e v a s i m p l u c a frica
sau iritabilitatea reactivă, totul este î n regulă. M i s e p a r e c ă ter­
m e n u l „ a n x i o s " este aplicabil atunci c â n d un individ este pur­
tat d e experienţe fizice (fie excitaţie, furie, frică s a u orice alt­
ceva) p e care n u le p o a t e nici evita, n i c i î n ţ e l e g e ; a d i c ă el n u
este conştient d e c e a m a i m a r e p a r t e dintre m o t i v e l e p e n t r u
care acestea s e î n t â m p l ă . P r i n s i n t a g m a „a n u fi c o n ş t i e n t " m ă
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 241
refer la i n c o n ş t i e n t u l refulat. D e v e n i n d m a i c o n ş t i e n t d e c e s e
p e t r e c e n u v a m a i fi a n x i o s , d a r în loc d e a c e a s t a v a fi excitat,
speriat, supărat.
F r e u d în Dincolo de principiul plăcerii declară: „Angst* d e n o ­
tă o a n u m i t ă c o n d i ţ i e c u m ar fi a c e e a a e x p e c t a ţ i e i p e r i c o l u l u i
şi a pregătirii p e n t r u acesta, chiar d a c ă este v o r b a despre u n u l
necunoscut."
D a r F r e u d n u p a r e s ă e x p r i m e aici c e e a c e î n c e r c e u s ă
s p u n , c u m că i n d i v i d u l trebuie s ă fi ajuns la u n a n u m i t g r a d
d e m a t u r i t a t e c u o c a p a c i t a t e de refulare p e n t r u c a t e r m e n u l
a n x i e t a t e să fie aplicat c u folos. A c e s t a e s t e u n u l dintre consi­
derentele care m ă fac să vreau să cer ca teoria u n e i legături în­
tre a n x i e t a t e şi t r a u m a naşterii să fie ţinută în s u s p e n s i e atâta
t i m p c â t se v a d e p u n e o m u n c ă d e studiu a p s i h o l o g i e i c o p i ­
lului î n a i n t e d e naştere, î n t i m p u l naşterii şi d u p ă n a ş t e r e .
T e z a m e a a c t u a l ă e s t e t o t u ş i u n a c o m p o z i t ă , şi a n u m e c ă
e x p e r i e n ţ e l e naşterii n o r m a l e sunt b u n e şi p o t p r o m o v a forţa
şi stabilitatea eului.
A ş v r e a să atrag a c u m atenţia a s u p r a felului î n care trau­
m a naşterii a p a r e î n situaţia analitică, a c c e p t â n d c ă a v o r b i di­
rect d e s p r e t r a u m a naşterii c u p a c i e n t u l r e p r e z i n t ă c e v a care
v a d u c e p r o b a b i l la o d e v i e r e d e la p r o b l e m a p r i n c i p a l ă . M ă
î n d o i e s c de valoarea u n e i interpretări u r m ă r i n d i d e e a t r a u m e i
n a ş t e r i i î n c a z u l u n u i p a c i e n t care n u este p r o f u n d regresat în
situaţia analitică în a c e l e m o m e n t e , şi c a r e n u este clinic b o l ­
n a v î n t i m p u l dintre şedinţele analitice.
U n a dintre dificultăţile t e h n i c i i n o a s t r e p s i h a n a l i t i c e este
a c e e a d e a şti în fiecare m o m e n t ce vârstă are u n pacient î n re­
laţia transferenţială. î n u n e l e analize, p a c i e n t u l are în majori­
tatea t i m p u l u i p r o p r i a v â r s t ă şi se p o a t e ajunge la tot c e e a c e
e s t e n e c e s a r în legătură c u stările d i n copilărie prin i n t e r m e ­
d i u l a m i n t i r i l o r şi f a n t a s m e l o r s a l e e x p r i m a t e î n t r - u n m o d
adult. C r e d c ă în astfel d e analize n u ar î i folositoare interpre­
tările traumei naşterii; sau materialul naşterii v a apărea în vise
care p o t fi interpretate la toate nivelurile. Totuşi u n e i analize
îi este p e r m i s să m e a r g ă m a i profund d a c ă este necesar, iar pa-
cientuî n u trebuie s ă fie foarte b o l n a v p e n t r u a fi d i n c â n d î n
c â n d copil în timpul şedinţei de analiză. Intr-un a s e m e n e a m o -
* Angst = termen german echivalat în limba română prin teamă,
frică, spaimă, (n. tr.)
 242
D.W. Winnicott
m e n t , s u n t m u l t e lucruri c a r e trebuie înţelese fără a se cere o
descriere i m e d i a t ă în c u v i n t e a c e e a c e se î n t â m p l ă .
M ă refer la c e v a c a r e este m u l t m a i infantil d e c â t c o m p o r ­
t a m e n t u l u n u i c o p i l j u c â n d u - s e c u j u c ă r i i . Vor e x i s t a variaţii
î n o p o r t u n i t a t e a s a u i n o p o r t u n i t a t e a m u n c i i c u p a c i e n t u l în
a c e ş t i t e r m e n i î n funcţie d e predilecţiile a n a l i s t u l u i şi î n func­
ţie d e d i a g n o s t i c u l p a c i e n t u l u i . C e e a c e î n c e r c s ă clarific este
faptul c ă d a c ă e x p e r i e n ţ e l e naşterii a p a r în situaţia analitică,
a t u n c i v o r e x i s t a c u s i g u r a n ţ ă m u l t e alte d o v e z i c ă p a c i e n t u l
se află într-un s t a d i u e x t r e m d e infantil.
Experienţa naşterii
S e v a î n ţ e l e g e , d u p ă c u m şi F r e u d a s u b l i n i a t acest lucru,
e x p e r i e n ţ a n a ş t e r i i n u are n i m i c de-a face c u v r e u n fel d e con­
ştientă a s e p a r ă r i i d e c o r p u l m a m e i . P u t e m p o s t u l a o a n u m i ­
tă stare p s i h i c ă a n e n ă s c u t u l u i . C r e d c ă p u t e m s p u n e c ă lucru­
rile m e r g b i n e d a c ă d e z v o l t a r e a p e r s o n a l ă a e u l u i b e b e l u ş u l u i
a fost n e p e r t u r b a t ă atât în a s p e c t u l său e m o ţ i o n a l , cât şi în cel
fizic. î n c e p u t u l u n e i d e z v o l t ă r i e m o ţ i o n a l e se situează, c u si­
g u r a n ţ ă , î n a i n t e d e n a ş t e r e şi e x i s t ă p r o b a b i l d e d i n a i n t e de
n a ş t e r e o c a p a c i t a t e p e n t r u o înaintare falsă şi n e s ă n ă t o a s ă în
d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă ; în sănătate, perturbările m e d i u l u i de
un a n u m i t g r a d reprezintă stimuli valoroşi, d a r d i n c o l o de un
a n u m i t g r a d a c e s t e p e t u r b ă r i n u m a i sunt de ajutor prin aceea
c ă i n d u c o reacţie. L a a c e s t e stadii t i m p u r i i de d e z v o l t a r e n u
e x i s t ă s u f i c i e n t ă forţă a e u l u i p e n t r u c a s ă e x i s t ă reacţie fără
p i e r d e r e a identităţii.
S u n t î n d a t o r a t u n e i p a c i e n t e p e n t r u felul î n c a r e a e x p r i ­
m a t a c e s t fapt c a r e v e n e a dintr-o î n ţ e l e g e r e a d â n c î n r ă d ă c i ­
n a t ă a p o z i ţ i e i b e b e l u ş u l u i la u n stadiu t i m p u r i u . A c e a s t ă p a ­
cientă avea o m a m ă deprimată care prezenta o rigiditate
m a r c a t ă şi c a r e , d u p ă n a ş t e r e a copilului', a c o n t i n u a t să ţ i n ă
î n t o t d e a u n a c o p i l u l strâns d e frică să nu-1 s c a p e . P e n t r u acest
motiv descrierea este în termeni de presiune. î m p r e u n ă a m
e l a b o r a t u r m ă t o r u l c o n s t r u c t c a r e s-a d o v e d i t p â n ă l a u r m ă
a fi d e o i m p o r t a n ţ ă v i t a l ă î n a n a l i z ă . F a p t u l d e a fi î n ţ e l e s
a c e s t l u c r u a p e n e t r a t p â n ă în s t r ă f u n d u r i l e d i f i c u l t ă ţ i l o r e i
şi a s e m n a l a t d e s t u l d e p r e c i s g r a d u l r e g r e s i e i p e c a r e a tre­
b u i t s-o r e a l i z e z e î n a i n t e d e a r e î n c e p e a v a n s a r e a î n d e z v o l ­
tarea emoţională.
243
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
Această pacientă spunea: „La început, individul este ca o
bulă. D a c ă presiunea d e afară s e a d a p t e a z ă î n m o d activ la c e a
d i n ă u n t r u , a t u n c i b u l a e s t e l u c r u l semnificativ, c a s ă s p u n e m
aşa, şinele copilului. D a c ă însă, presiunea mediului este m a i
mare sau m a i m i c ă decât presiunea din bulă, atunci n u bula
este c e a i m p o r t a n t ă , c i m e d i u l . B u l a s e a d a p t e a z ă presiunii ex­
t e r n e . " O d a t ă c u î n ţ e l e g e r e a a c e s t u i fapt, p a c i e n t a a s i m ţ i t
p e n t r u p r i m a o a r ă , î n a n a l i z ă , c ă a fost ţinută d e o m a m ă re­
laxată, a d i c ă d e o m a m ă v i e , trează şi g a t a d e a se a d a p t a a c ­
tiv prin faptul d e a fi d e v o t a t ă c o p i l u l u i ei.
înainte de naştere, şi m a i ales d a c ă există o întârziere, atunci
se pot foarte u ş o r repeta p e n t r u u n copil e x p e r i e n ţ e l e în care,
la m o m e n t u l respectiv, p r e s i u n e a este m a i m a r e î n m e d i u d e ­
cât în şinele său şi p r o b a b i l c o p i l u l n e n ă s c u t d e v i n e d i n ce î n
c e m a i prins î n acest fel d e interacţiune c u m e d i u l p e m ă s u r ă
ce m o m e n t u l naşterii se apropie. Astfel, î n p r o c e s u l natural, ex­
perienţa naşterii reprezintă o mostră exagerată din ceva deja cunos­
cut copilului. î n m o m e n t u l respectiv d i n t i m p u l naşterii, b e b e ­
luşul este c e v a c a r e r e a c ţ i o n e a z ă , iar l u c r u l i m p o r t a n t e s t e m e ­
diul; iar apoi, d u p ă naştere, e x i s t ă o reîntoarcere la o stare d e
fapt în care e l e m e n t u l i m p o r t a n t este b e b e l u ş u l , orice a r însem­
n a aceasta. î n sănătate, c o p i l u l e s t e pregătit d i n a i n t e d e n a ş t e ­
re p e n t r u a n u m i t e i n g e r i n ţ e ale m e d i u l u i şi deja a a v u t e x p e ­
rienţa reîntoarcerii n a t u r a l e d e la a r e a c ţ i o n a , la o stare în care
n u trebuie să r e a c ţ i o n e z e , s i n g u r a stare î n care şinele p o a t e în­
c e p e s ă existe.
A c e a s t a este c e a m a i simplă aserţiune p e care o pot face de­
spre p r o c e s u l n o r m a l al naşterii. Este o fază t e m p o r a r ă d e re­
acţie şi, în consecinţă, de pierdere a identităţii, un e x e m p l u m a ­
j o r p e n t r u care copilul fusese deja pregătit, d e interferenţă c u
m e r s u l p e r s o n a l , n u atât d e p u t e r n i c s a u d e p r e l u n g i t cât să
r u p ă firul p r o c e s u l u i p e r s o n a l c o n t i n u u al nou-născutului.
S e v a o b s e r v a că, î n prezent, n u susţin c a fiind n e a p ă r a t tra­
u m a t i c a î n c e p e să respiri. N a ş t e r e a n o r m a l ă e s t e n o n - t r a u a -
matică în virtutea insignifianţei sale. L a vârsta naşterii, un
n o u - n ă s c u t n u e s t e pregătit p e n t r u o ingerinţă p r e l u n g i t ă din
partea mediului.
A c e a s t ă experienţă a naşterii este psihologic traumatică toc­
m a i p r i n faptul d e a fi a v u t semnificaţie p e n t r u copil. M e r s u l
personal al individului este întrerupt d e reacţii la ingerinţele pre­
lungite. C â n d t r a u m a naşterii este semnificativă, fiecare detaliu
al ingerinţei şi reacţiei este gravat în mintea pacientului, aşa c u m
 244
D . W. Winnicott
s-au întâmplat acestea, într-un m o d p e care ajungem să-1 întâl­
n i m atunci când pacienţii retrăiesc experienţele traumatice ale
vieţii ulterioare (acel gen de experienţe care sunt c u succes re­
constituite prin abreacţie sau h i p n o z ă ) . C o l e c t â n d e x e m p l e de
ingerinţe, n u voi încerca s ă păstrez nici o ordine pentru c ă î n c ă
n u m - a m hotărât c u m să fac acest lucru; totuşi, în studierea u n u i
pacient analitic, se întâlneşte într-o oarecare m ă s u r ă o ordine a
detaliului care n u se poate să n u impresioneze.
Se poate remarca faptul că lucrul cel m a i important este tra­
u m a reprezentată d e necesitatea d e a reacţiona. In acest stadiu
de dezvoltare umană, a reacţiona presupune o pierdere tem­
p o r a r ă de identitate. A c e a s t a d u c e la o senzaţie e x t r e m ă d e in­
securitate şi p u n e b a z e l e unei aşteptări ale u n o r e x e m p l e ulte­
rioare de lipsă de continuitate a sinelui, şi chiar de lipsă de spe­
ranţă c o n g e n i t a l ă (dar n u m o ş t e n i t ă ) î n l e g ă t u r ă c u realizarea
u n e i vieţi p e r s o n a l e .
N u este probabil c a fazele repetate de inconştienţă (aici c u ­
vântul este folosit în sensul fizic), datorate fie modificărilor cre­
ierului, fie anestezicului administrat m a m e i s ă se d o v e d e a s c ă
semnificative. C â n d p a c i e n t u l oferă o i m a g i n e clară d e a-şi fi
pierdut conştiinţa o dată s a u d e m a i multe ori în această situa­
ţie, este p r o b a b i l ca c e e a c e e s t e r e p u s în s c e n ă să fie r u p e r e a
firului continuităţii sinelui datorat u n o r faze repetate d e reac­
ţie p r e l u n g i t ă la i n g e r i n ţ e l e m e d i u l u i , c u m a r fi p r e s i u n e a .
I n c o n ş tie n ţa (ca d u p ă o c o m o ţ i e ) n u e s t e r e m e m o r a t ă .
Printre trăsăturile tipice ale amintirilor propriu-zise ale naş­
terii, e s t e şi s e n t i m e n t u l d e a fi în s t r â n s o a r e a a c e v a e x t e r n ,
d e a fi fost neajutorat. S e p o a t e o b s e r v a c ă n u s p u n că b e b e l u ­
ş u l s i m t e c ă m a m a îl s t r â n g e . N u se v a d i s c u t a în t e r m e n i d e
b e b e l u ş la acest s t a d i u . S i t u a ţ i a e s t e a c e e a c ă i m p u n e r i l e e x ­
terne cer b e b e l u ş u l u i să se a d a p t e z e la ele, p e c â n d la v â r s t a
naşterii, b e b e l u ş u l cere o adaptare activă din p a r t e a m e d i u l u i .
B e b e l u ş u l p o a t e s u p o r t a s ă fie n e v o i t s ă r e a c ţ i o n e z e la i n g e ­
rinţe d o a r p e n t r u o p e r i o a d ă d e t i m p limitată. E x i s t ă o relaţie
foarte c l a r ă între c e e a c e e x p e r i m e n t e a z ă b e b e l u ş u l şi c e e a c e
e x p e r i m e n t e a z ă m a m a în a fi, c a să s p u n e m aşa, c o n s e m n a t ă .
V i n e u n s t a d i u în c u r s u l t r a v a l i u l u i în c a r e , în s ă n ă t a t e , o
m a m ă t r e b u i e s ă se p o a t ă r e s e m n a la u n p r o c e s c o m p a r a b i l
5
p â n ă la a fi identic c u e x p e r i e n ţ a s i m u l t a n ă a c o p i l u l u i .
5
Numesc acum acest stadiu special de sensibilitate al mamei- Preocu­
pare maternă primară". (Vezi capitolul XXIV.)
OPERE V.DeAa pediatrie la psihanaliză 245
C a a p a r ţ i n â n d a c e s t u i s e n t i m e n t de n e a j u t o r a r e este şi na­
tura intolerabilă a faptului de a experimenta ceva fără nici
u n fel d e c u n o ş t i n ţ ă d e s p r e c â n d se v a sfârşi. U n p r i z o n i e r
de război p o a t e s p u n e că partea c e a m a i rea a e x p e r i e n ţ e i este
a c e e a că n u se p o a t e şti c â n d se va î n c h e i a prizonieratul;
aceasta face trei ani m a i răi decât o sentinţă de d o u ă z e c i .
Acesta este motivul fundamental pentru care forma este aşa
d e i m p o r t a n t ă în m u z i c ă . P r i n f o r m ă , s f â r ş i t u l e s t e v i z i b i l
î n c ă d e la î n c e p u t . S-ar p u t e a s p u n e c ă m u l ţ i b e b e l u ş i a r p u ­
tea fi a j u t a ţ i d a c ă li s-ar p u t e a t r a n s m i t e în t i m p u l n a ş t e r i i
prelungite că procesul naşterii va d u r a doar un anumit timp
limitat. Totuşi, b e b e l u ş u l e s t e i n c a p a b i l s ă î n ţ e l e a g ă l i m b a j u l
nostru; m a i mult, n u există nici un precedent pe care bebe­
l u ş u l să-1 f o l o s e a s c ă şi n u e x i s t ă n i c i u n e t a l o n d e m ă s u r ă .
B e b e l u ş u l la v â r s t a n a ş t e r i i are o c u n o a ş t e r e r u d i m e n t a r ă a
ingerinţelor care produc reacţie, deci procesul unei naşteri
o b i ş n u i t e p o a t e fi a c c e p t a t d e n o u - n ă s c u t c a u n e x e m p l u ul­
t e r i o r a c e e a c e s-a m a i î n t â m p l a t ; d a r o n a ş t e r e dificilă d e ­
păşeşte cu mult orice experienţă prenatală a ingerinţei care
p r o d u c e reacţie.
In cazul u n u i pacient în a cărui analiză a existat o b u n ă oca­
zie de a privi acest p r o c e s al naşterii, d e v r e m e c e acesta a fost
retrăit în m o d repetat, a m reuşit să d e t e c t e z fiecare n u c l e u al
e u l u i a ş a c u m a p ă r e a în r e a c ţ i a c o r e s p u n z ă t o a r e t i p u l u i de
ingerinţă. P e n t r u a m e n ţ i o n a c â t e v a : n u c l e u l tractului urinar,
n u c l e u l flatulenţei, n u c l e u l anal, n u c l e u l fecal, n u c l e u l pielii,
n u c l e u l salivei, n u c l e u l frunţii, n u c l e u l respiraţiei etc.
P r o b a b i l c ă a c e s t e c o n s i d e r a ţ i i p u n în l u m i n ă dificultatea
p e care o a v e m în d e s c r i e r e a e u l u i s l a b al i n d i v i d u l u i i m a t u r
ştiind cât d e e x t r a o r d i n a r d e p u t e r n i c este fiecare din a c e s t e
n u c l e e . C e e a c e e s t e slab, este i n t e g r a r e a u n e i o r g a n i z ă r i tota­
le a eului.
î n c o n t e x t u l p r e z e n t , se p o t s p u n e m u l t e d e s p r e c e se în­
t â m p l ă c â n d c o p i l u l t r e b u i e s ă facă faţă u n u i m e d i u care in­
sistă în a fi i m p o r t a n t , a v â n d o o r g a n i z a r e a e u l u i e x t r e m de
i m a t u r ă . P o a t e a p ă r e a o falsă integrare c a r e i m p l i c ă u n fel d e
gândire abstractă care este nenaturală. D i n n o u există d o u ă al­
ternative; într-un c a z , e x i s t ă o dezvoltare intelectuală p r e c o c e ;
în celălalt, e x i s t ă u n e ş e c în d e z v o l t a r e a intelectuală. O r i c a r e
dintre a c e s t e d o u ă e x t r e m e n u este d e n i c i u n folos. A c e a s t ă
d e z v o l t a r e a intelectului este o p a c o s t e d e o a r e c e este derivată
dintr-un stadiu prea t i m p u r i u din istoria individului, d e aceea
 246 D.W. W i n n i c o t t
este, în m o d p a t o l o g i c , n e r a c o r d a t ă la c o r p c u funcţiunile sale
6
şi la s e n t i m e n t e , instincte şi senzaţii ale e u l u i t o t a l .
S e p o a t e o b s e r v a c ă n o u - n ă s c u t u l , care este deranjat prin a
fi forţat s ă r e a c ţ i o n e z e , este deranjat din starea d e a fi. A c e a s ­
tă stare d e „a f i " p o a t e fi o b ţ i n u t ă n u m a i în a n u m i t e condiţii."
C â n d un b e b e l u ş r e a c ţ i o n e a z ă , el n u „este". M e d i u l care inge-
r ă n u poate fi î n c ă resimţit de copil ca proiecţie a propriei agre­
siuni din m o m e n t ce n u a fost î n c ă atins stadiul la care a c e a s ­
ta să î n s e m n e c e v a . In o p i n i a m e a , o . t r a u m ă s e v e r ă la naştere
(psihologică) poate produce o condiţie pe care o v o m n u m i
paranoia congenitală, dar nu moştenită. Observarea multor
bebeluşi în cadrul practicii m e l e î m i conferă impresia c ă o b a z ă
p a r a n o i d ă severă p o a t e fi prezentă imediat d u p ă naştere. N - a ş
p u t e a ilustra m a i b i n e înţelesul a c e e a c e v r e a u s ă s p u n d e c â t
oferindu-vă u n vis p e care o p a c i e n t ă (femeie, 2 8 ani, d i a g n o s ­
tic: schizofrenie c u t r ă s ă t u r i p a r a n o i d e ) 1-a v i s a t c a reacţie la
lectura lucrării Trauma naşterii a lui R a n k .
E a a visat c ă s e afla s u b o g r ă m a d ă d e pietriş. î n t r e g u l s ă u
c o r p e r a la s u p r a f a ţ ă e x t r e m d e sensibil, într-un g r a d g r e u d e
i m a g i n a t . P i e l e a e i e r a a r s ă c e e a c e p ă r e a s ă fie m o d u l s ă u d e
a s p u n e c ă e a e r a e x t r e m d e s e n s i b i l ă şi d e v u l n e r a b i l ă . E r a
arsă p e s t e tot. Ştia c ă oricine a r fi venit şi orice i-ar fi făcut, du­
r e r e a ar fi d e v e n i t i m p o s i b i l d e suportat, atât c e a fizică, cât şi
c e a psihică. Ştia c ă e r a în p e r i c o l c a o a m e n i i s ă v i n ă , s ă î n d e ­
p ă r t e z e p i e t r i ş u l , şi s ă f a c ă l u c r u r i p e n t r u a o v i n d e c a , i a r
această situaţie e r a intolerabilă. A a c c e n t u a t că, legat d e a c e a s ­
ta, are s e n t i m e n t e i n t o l e r a b i l e c o m p a r a b i l e c u a c e l e a c a r e a u
a p a r ţ i n u t tentativei ei d e suicid. „ P u r şi s i m p l u n u p o t supor­
ta n i m i c . E s t e n u m a i şi n u m a i g r o a z a d e a a v e a u n c o r p şi o
m i n t e c a r e r e a l m e n t e n u m a i s u p o r t ă . C e e a c e face l u c r u r i l e
atât de imposibile este totalitatea, completitudinea acestui fapt.
M ă c a r d a c ă o a m e n i i m - a r lăsa în p a c e . "
în orice caz, c e e a c e s-a î n t â m p l a t în vis, e r a c ă c i n e v a a v e ­
nit şi a t u r n a t ulei p e s t e pietriş c u e a î n ă u n t r u . U l e i u l a trecut
printre pietre şi a ajuns la pielea ei şi a acoperit-o. A t u n c i a fost
îăsată fără nici o intervenţie c a m trei săptămâni, la sfârşitul c ă ­
rora pietrişul a p u t u t fi ridicat fără c a e a s ă sufere v r e o d u r e ­
re şi c â n d acesta a fost dat la o parte pielea ei e r a a p r o a p e vin­
decată. R ă m ă s e s e , totuşi, u n m i c petic d u r e r o s între sâni, o su-
6 d G Z V 0 l t a t ă u l t e r i o r î n
capVlî M i n t e
sale cu psiho-soma,
247
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
prafaţă t r i u n g h i u l a r ă p e c a r e u l e i u l n u o a t i n s e s e , din care ie­
şea c e v a c a u n m i c p e n i s s a u c a u n c o r d o n c a r e trebuia şi el s ă
fie îngrijit şi c a r e , b i n e î n ţ e l e s , era u ş o r d u r e r o s , d a r destul de
s u p o r t a b i l . A s t a fireşte n u a c o n t a t , c i n e v a p u r şi s i m p l u 1-a
smuls.
Aici este mult m a i puţin din acoperirea sofisticată care exis­
ta în visele p a c i e n t e i d-ra H. (pag. 2 2 5 ) , d i n m o m e n t ce a c e a s ­
tă p a c i e n t ă n u era isterică, ci psihotică. Astfel afectul a d e v ă r a t
este evident. P e r s o a n a care a înţeles şi c a r e a t u r n a t ulei p e pa­
c i e n t ă e r a m e u , analistul, şi v i s u l a i n d i c a t u n g r a d d e încre­
dere câştigat datorită felului în care c o n d u s e s e m c a z u l ei. O r i ­
c u m , visul însuşi e s t e o reacţie la o i n g e r i n ţ ă (lectura cărţii lui
R a n k ) , iar analiza a suferit u n regres temporar.
Capul. î n n a ş t e r e a obişnuită, c a p u l b e b e l u ş u l u i este p u n c ­
tul d e î n a i n t a r e şi are rolul d e a d i l a t a părţile m o i ale m a m e i .
Există m a i m u l t e feluri î n c a r e e s t e r e m e m o r a t a c e s t fapt. P o a ­
te fi reţinut c a i m p o r t a n t u n m o d d e progresie care p o a t e fi de­
scris p r i n c u v â n t u l „reptaţie". A c e s t c u v â n t a p a r e într-o carte
d e Casteret, intitulată Peşterile mele. A u t o r u l descrie m o d u l în
c a r e se s t r e c o a r ă p r i n g ă u r i în e x p l o r a r e a p e ş t e r i l o r a d â n c i .
I d e e a este că, în reptaţie, nici b r a ţ e l e şi nici m â i n i l e nu-ţi s u n t
d e nici u n folos. D e fapt, m o t i v u l p e n t r u care e x i s t ă v r e o m i ş ­
care d e înaintare n u este c u claritate c u n o s c u t autorului. Pre­
s u p u n că î n u r m e l e m n e z i c e a l e u n e i n a ş t e r i n o r m a l e n u v a
e x i s t a n i c i o s e n z a ţ i e d e neajutorare. B e b e l u ş u l s i m t e c ă m i ş ­
cările d e înot, d e c a r e ş t i m c ă fătul este c a p a b i l , c a şi m i ş c ă r i ­
le la c a r e m - a m referit p r i n t e r m e n u l d e reptaţie, p r o d u c m i ş ­
c a r e a d e înaintare. în c a z u l n o r m a l , n a ş t e r e a p o a t e fi simţită
c u u ş u r i n ţ ă d e b e b e l u ş c a fiind u n rezultat d e s u c c e s al efor­
tului p e r s o n a l d a t o r a t u n e i t e m p o r i z ă r i m a i m u l t sau m a i pu­
ţin p r e c i s e . N u c r e d c ă faptele justifică t e o r i a c o n f o r m c ă r e i a
c h i a r în p r o c e s u l n a ş t e r i i e x i s t ă î n m o d e s e n ţ i a l o s i t u a ţ i e în
c a r e b e b e l u ş u l s e s i m t e neajutorat. D e s t u l d e frecvent, totuşi,
î n t â r z i e r e a p r o d u c e a c e s t lucru, a d i c ă n e a j u t o r a r e a s a u senti­
m e n t u l u n e i a m â n ă r i infinite.
P o a t e apărea c u uşurinţă întârziere în m o m e n t u l c â n d exis­
tă o constricţie în j u r u l c a p u l u i , şi este v i z i u n e a m e a definiti­
v ă a c e e a că tipul m i g r e n e i , care este clar d e s c r i s c a o b a n d ă în
j u r u l capului, este u n e o r i o d e r i v a t ă directă a senzaţiilor n a ş ­
terii r e m e m o r a t e în f o r m ă somatică. In m u n c a analitică, a c e a s ­
tă b a n d ă în j u r u l c a p u l u i se p o a t e d e s c o p e r i c a a v â n d legătu­
ră c u o experienţă d e a fi prins într-o ingerinţă a mediului, care
 248
D.W. W i n n i c o t t
n u are u n sfârşit predictibil. Este posibil d e c o n c e p t u a l i z a t c ă
există tot felul de senzaţii, de altfel n u atât d e diferenţiate, c u m
ar fi z g o m o t e l e , s â n g e l e n ă v ă l i n d în c a p , u n s e n t i m e n t d e ten­
siune în creştet, şi sentimentul c ă „ceva cedează, ca şi c u m sân­
gele ar s c ă p a " . A c e s t e a şi alte s i m p t o m e o b i ş n u i t e în c â m p u l
p s i h o s o m a t i c i i legate d e c a p a u o legătură c u delirurile p s i h o -
tice în care există o descărcare prin creştetul c a p u l u i şi p r i v e s c
coifurile şi căştile c a fiind i m p o r t a n t e prin faptul c ă furnizea­
z ă o r e a s i g u r a r e c ă şinele n u v a e v a d a prin creştetul capului.
S c a l p a t u l are o semnificaţie p r i m a r ă şi n u e s t e m a i d e g r a b ă o
d e p l a s a r e a castrării. In a s o c i a ţ i e c u a c e s t e a s u n t şi toate v a ­
riaţiile p e t e m a c o a r n e l o r şi a unicornilor, c a r e îşi p o a t e deri­
v a o r ă d ă c i n ă i m p o r t a n t ă din e x t e n s i a î n a i n t e a personalităţii
în c a d r u l acestui proces al naşterii, în care corpul însuşi se pro­
pulsează.
E x i s t ă o b a z ă aici p e n t r u o f a n t a s m ă a reintrării în m a m ă
c u c a p u l î n a i n t e . A c e a s t a a fost p u s ă î n e v i d e n ţ ă c l a r într-o
experienţă analitică. Pacienta, a d o u a dintr-o pereche de ge­
m e n e , a v e n i t p e l u m e n e a ş t e p t a t ă şi a fost lăsată p e n t r u m u l t
t i m p d u p ă n a ş t e r e n e b ă g a t ă în s e a m ă . în a n a l i z ă a e x i s t a t o
p e r i o a d ă c â n d dilema pacientei era dacă să m e n ţ i n ă relaţia
c u n o s c u t ă sau să d e v i n ă o entitate separată fără ca vreun
o b i e c t e x t e r n s ă se p r e z i n t e . P r i m a a l t e r n a t i v ă f u r n i z a o rela­
ţie d e o b i e c t falsă şi e r a r e p r e z e n t a t ă în a n a l i z ă în a c e l m o ­
m e n t p r i n t r - o c o m p u l s i e la a-şi ţine m â i n i l e p e frunte, m â n a
r e p r e z e n t â n d c o r p u l m a m e i . A c e a s t a s-a î n t r e ţ e s u t c u u ş u ­
rinţă într-un fel d e falsă h o m o s e x u a l i t a t e , în c a d r u l c ă r e i a p a ­
cienta intra în femeie cu capul înainte. în acest caz braţele
e r a u e v i d e n t inutile. în p r i m u l vis p e c a r e m i 1-a a d u s , î n c e r ­
ca s ă a i b ă u n c o n t a c t s e x u a l fără foîosirea m â i n i l o r şi d e z v o l ­
t a s e p o l i a r t r i t ă r e u m a t o i d ă , iniţial l i m i t a t ă la c o a t e şi la î n ­
cheieturile mâinii, aşa că braţele, de care nu m a i avea nevo­
ie, a u ajuns d e fapt să fie e l i m i n a t e . Inutil d e s p u s , e r o t i s m u l
o r a l e r a s e v e r i n h i b a t c a o p a r t e a a c e l u i a ş i c o m p l e x , şi a v e a
d e j a toţi dinţii scoşi.
Identificarea întregului corp cu organul genital masculin
a p a r e frecvent în m u n c a p s i h a n a l i t i c ă . N - a r trebui uitat c ă ar
p u t e a e x i s t a o b a z ă p e n t r u asta în e x p e r i e n ţ a n a ş t e r i i în care
c o r p u l a c ţ i o n e a z ă c a u n întreg şi fără braţe şi fără e r o t i s m oral
s a u d e o r ic e alt fel ( e x c e p t â n d acei m u ş c h i folosiţi la î n o t s a u
în m i ş c a r e a d e reptaţie). C o r p u l p u r şi s i m p l u p o r n e ş t e prin-
tr-un m e d i u îngustat.
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 249
Toracele. U r m ă t o a r e l e c a i m p o r t a n ţ ă , d u p ă e x p e r i e n ţ e l e c a ­
p u l u i , s u n t cele ale toracelui. A c e a s t ă p a r t e a d e s c r i e r i i m e l e
p o a t e fi d i v i z a t ă î n trei p ă r ţ i : p r i m a e s t e a m i n t i r e a b e n z i l o r
c o n s t r i c t i v e p r o p r i u - z i s e d i n j u r u l t o r a c e l u i d e la diferite n i ­
v e l u r i . A c e s t e c o n s t r i c ţ i i p o t fi d o r i t e şi s e î n t â l n e s c î n m o d
special în a n u m i t e perversiuni, cât şi în a n u m i t e detalii d e î m ­
b r ă c ă m i n t e . S-ar p u t e a s p u n e că i n d i v i d u l c u u r m e m n e z i c e
p u t e r n i c e ale u n u i a s e m e n e a fapt c u m ar fi constricţia în j u r u l
pieptului ar prefera să s i m t ă o constricţie c u n o s c u t ă şi sub con­
trol d e c â t să c o n t i n u e să sufere d e u n d e l i r d e c o n s t r i c ţ i e b a ­
zat p e u r m e l e m n e z i c e ale naşterii.
A d o u a p a r t e a a c e s t e i d e s c r i e r i e s t e în t e r m e n i d e funcţie.
A m d e s c o p e r i t c ă u r m e l e m n e z i c e a l e restricţiei e x p a n s i u n i i
toracice î n t i m p u l p r o c e s u l u i n a ş t e r i i t r a u m a t i c e p o t fi foarte
p u t e r n i c e , şi u n l u c r u i m p o r t a n t d e s p r e a c e a s t a e s t e c o n t r a s ­
tul între activitatea r e a c t i v ă a t o r a c e l u i şi activitatea t o r a c e l u i
în furia a d e v ă r a t ă . î n t i m p u l p r o c e s u l u i naşterii, c a reacţie la
construcţia ţesuturilor m a t e r n e , b e b e l u ş u l trebuie s ă facă c e e a
ce ar p u t e a fi ( d a c ă ar fi fost v r e u n aer d i s p o n i b i l ) o m i ş c a r e
inspiratorie. D u p ă n a ş t e r e , d a c ă totul m e r g e b i n e , p l â n s u l sta­
b i l e ş t e e x p r e s i a v i e ţ i i p r i n expiraţie. A c e s t a e s t e u n e x e m p l u
în t e r m e n i i funcţiei fizice a diferenţei între a reacţiona şi a con­
t i n u a „ e x i s t e n ţ a " p u r şi s i m p l u . C â n d e x i s t ă o î n t â r z i e r e şi o
dificultate e x c e p ţ i o n a l ă , t r e c e r e a la u n p l â n s n o r m a l n u e s t e
s u f i c i e n t d e n e t ă şi i n d i v i d u l l ă s a t p r a d ă î n t o t d e a u n a u n e i
a n u m i t e confuzii în l e g ă t u r ă c u furia şi c u e x p r i m a r e a sa. F u ­
ria r e a c t i v ă ştirbeşte stabilirea eului. Totuşi, în f o r m a p l â n s u ­
lui, furia p o a t e fi e g o - s i n t o n i c ă d e foarte t i m p u r i u , o funcţie
e x p u l s i v a c u u n s c o p clar, a c e l a d e a trăi î n felul p r o p r i u şi n u
reactiv.
C e l de-al treilea lucru d e s p r e torace şi naştere este s i m p l u l
s e n t i m e n t c ă c e v a l i p s e ş t e , o^ lipsă c a r e p o a t e fi a l i n a t ă d a c ă
respiraţia p o a t e fi e l i b e r a t ă . î n t r - u n c a z c u u n istoric d e pla­
c e n t ă p r a e v i a , c u o n a ş t e r e c u m a r e î n t â r z i e r e şi asfixie m a r ­
cată, p a c i e n t u l p e v r e m e a c â n d a v e a d o a r şase a n i se p l â n g e a
d e u n s e n t i m e n t c o n s t a n t d e „lipsă d e o x i g e n " . Ştia d i n a i n t e
că aerului p ă r e a să-i l i p s e a s c ă c e v a şi, c â n d a a u z i t d e o x i g e n ,
a folosit i d e e a imediat. S e n t i m e n t u l a persistat s u b f o r m a u n u i
simptom foarte important. în opinia mea, experienţa pro-
priu-zisă a dificultăţii respiratorii în p r o c e s u l naşterii n u tre­
b u i e u i t a t ă a t u n c i c â n d se c a u t ă diferitele r ă d ă c i n i ale tulbu­
rărilor respiraţiei şi a l e p e r v e r s i u n i l o r c a r e i n c l u d o b s t r u c ţ i a
 250 D.W. W i n n i c o t t
respiraţiei. D o r i n ţ a d e a fi sufocat p o a t e fi e x t r e m d e p u t e r n i ­
că şi apare c a o f a n t a s m ă de m a s t u r b a r e prin a cărei p u n e r e în
act a u m u r i t m u l ţ i care n u a v e a u intenţii suicidare. A c e s t fapt
este prezent în suicidul inversat care este numit, în m o d obiş­
nuit, crimă. Printr-o i n v e r s a r e d e roluri, s u f o c a r e a activă p o a ­
te fi o b u n ă t a t e perversă, s e n t i m e n t u l p e r s o a n e i active fiind că
c e a p a s i v ă tânjeşte d u p ă a fi s u f o c a t ă . î n t r - o r e l a ţ i e s e x u a l ă
n o r m a l ă p a s i o n a t ă există câte c e v a din toate a c e s t e a c a şi din
t o a t e celelalte.
S t u d i u l n e v o i i d e a te p u t e a d e s c u r c a fără să respiri, o n e ­
v o i e care p o a t e fi g ă s i t ă în practicile m i s t i c e ale diferitelor re­
ligii din Est, n u p o a t e fi c o m p l e t d a c ă n u e s t e l u a t ă î n c o n s i ­
derare amintirea corporală a naşterii proprii a individului.
E x i s t ă d e s i g u r alte lucruri la fel d e i m p o r t a n t e care fac p a r t e
d i n n e g a r e a m i s t i c ă a n e c e s i t ă ţ i i d e a respira, m a i ales î n c e r ­
c a r e a d e a n e g a diferenţa între realitatea i n t e r n ă şi c e a e x t e r ­
nă.
Concluzii
P e n t r u a păstra m o d u l p e r s o n a l d e a trăi, la î n c e p u t indi­
vidul are nevoie de un m i n i m u m de ingerinţe producătoare
d e reacţii din p a r t e a m e d i u l u i . Toţi indivizii î n c e a r c ă d e fapt
să găsească, o n o u ă n a ş t e r e în care linia p r o p r i e i vieţi s ă n u fie
t u l b u r a t ă de o cantitate de reacţie m a i m a r e d e c â t a c e e a c a r e
p o a t e fi trăită fără o pierdere a s e n s u l u i continuităţii existen­
ţei p e r s o n a l e . S ă n ă t a t e a p s i h i c ă a i n d i v i d u l u i e s t e f u n d a m e n ­
tată d e m a m ă care, p e n t r u c ă e s t e d e v o t a t ă c o p i l u l u i ei, este
c a p a b i l ă de o a d a p t a r e activă. A c e a s t a p r e s u p u n e o stare pri­
m a r ă d e relaxare î n m a m ă şi, d e a s e m e n e a , o î n ţ e l e g e r e a m o ­
d u l u i d e viaţă i n d i v i d u a l aî c o p i l u l u i care a p a r e la r â n d u l s ă u
din capacitatea m a m e i de a se identifica cu copilul. A c e a s t ă
relaţie între m a m ă şi b e b e l u ş d e b u t e a z ă d i n a i n t e d e n a ş t e r e a
c o p i l u l u i şi este c o n t i n u a t ă , în a n u m i t e cazuri, în t i m p u l p r o ­
c e s u l u i naşterii şi d u p ă . A ş a c u m o v ă d eu, t r a u m a naşterii re­
prezintă o ruptură în continuitatea m e r s u l u i întru a fi al b e b e ­
l u ş u l u i şi, c â n d această r u p t u r ă este semnificativă, detaliile fe­
lului î n care sunt resimţite ingerinţele, cât şi reacţia la ele, d e ­
vin, î n s c h i m b , factori adverşi semnificativi în d e z v o l t a r e a eu-
lui. I n majoritatea cazurilor, t r a u m a naşterii e s t e m o d e r a t i m ­
p o r t a n t ă şi d e t e r m i n ă o m a r e parte din i m b o l d u l g e n e r a l spre
renaştere. î n u n e l e cazuri, acest factor a d v e r s este atât d e im-
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 251
portant, î n c â t i n d i v i d u l n u are n i c i o ş a n s ă (în afara renaşterii
în c u r s u l analizei) d e a realiza u n progres n a t u r a l în dezvolta­
rea e m o ţ i o n a l ă , chiar d a c ă factorii externi ulteriori sunt extrem
de buni.
î n a p r e c i e r e a î n ţ e l e s u l u i teoretic al originii anxietăţii ar fi
un p a s greşit l e g a r e a u n u i f e n o m e n aşa d e u n i v e r s a l c a a n x i e ­
tatea d e u n c a z s p e c i a l d e n a ş t e r e , n a ş t e r e a care este t r a u m a ­
tică. A r fi l o g i c , totuşi, s ă se î n c e r c e l e g a r e a a n x i e t ă ţ i i d e e x ­
perienţa n o r m a l ă a naşterii, d a r sugestia care este făcută în
această lucrare este a c e e a c ă n u se c u n o a ş t e î n c ă destul despre
e x p e r i e n ţ e l e naşterii n o r m a l e din p u n c t u l d e v e d e r e al b e b e ­
luşului p e n t r u c a s ă p u t e m s p u n e c ă există o relaţie i n t i m ă în­
tre anxietate şi naşterea n o r m a l ă n e t r a u m a t i c ă . E x p e r i e n ţ a tra­
u m a t i c ă a naşterii î m i p a r e să d e t e r m i n e n u atât de m u l t m o ­
d e l u l anxietăţii ulterioare, c â t m o d e l u l p e r s e c u ţ i e i ulterioare.
Recapitulare
S t u d i u l t r a u m e i n a ş t e r i i e s t e u n s t u d i u i m p o r t a n t , p e de­
plin justificat.
Indiciile î n î n ţ e l e g e r e a p s i h o l o g i e i copilului, i n c l u z â n d tra­
u m a naşterii, trebuie s ă v i n ă p r i n e x p e r i e n ţ a p s i h a n a l i t i c ă în
c a r e r e g r e s i a e s t e u n a d i n t r e trăsături. A c e a s t a are prioritate
a s u p r a î n ţ e l e g e r i i i n t u i t i v e ş i c h i a r ş i a s u p r a s t u d i u l u i obiec­
tiv al n o u - n ă s c u t u l u i şi al r e l a ţ i e i m a m ă - b e b e l u ş î n s t a d i i l e
timpurii.
C â n d m a t e r i a l u l l e g a t d e n a ş t e r e a p a r e într-o a n a l i z ă în­
tr-un m o d semnificativ, pacientul prezintă c u certitudine şi alte
s e m n e c ă s e află într-un s t a d i u e x t r e m d e infantil. U n c o p i l s e
p o a t e a m u z a c u j o c u r i care conţin s i m b o l i s m al naşterii şi, î n
acelaşi m o d , u n adult raportează frecvent fantasme legate con­
ştient sau i n c o n ş t i e n t d e naştere. A c e a s t a nu este acelaşi lucru
cu p u n e r e a în act a u r m e l o r m n e z i c e derivate d i n e x p e r i e n ţ a
naşterii, acelea care furnizează materialul studiului traumei
naşterii. Pacienţii psihotici v o r fi cei care v o r tinde să retrăias­
c ă a s e m e n e a f e n o m e n e infantile t i m p u r i i , t r e c â n d p e s t e fan­
t a s m e c a r e folosesc s i m b o l u r i .
A m p o s t u l a t e x i s t e n ţ a u n e i e x p e r i e n ţ e n o r m a l e a naşterii
c a r e e s t e n o n - t r a u m a t i c ă . N u a m fost c a p a b i l s ă o d o v e d e s c .
Totuşi, p e n t r u a-mi clarifica ideile a m p r e s u p u s existenţa unei
e x p e r i e n ţ e a n a ş t e r i i n o r m a l e şi a m i n v e n t a t d o u ă g r a d e d e
 252
D.W. W i n n i c o t t
naştere traumatică, u n u l fiind frecvent şi p e larg anulat în efei
tele sale printr-o b u n ă gestionare ulterioară şi celălalt fiind noi
t r a u m a t i c , dificil d e c o n t r a c a r a t c h i a r p r i n îngrijirea c e a m>ii
a t e n t ă şi l ă s â n d u - ş i o a m p r e n t ă definitivă a s u p r a individului.
Dacă se va descoperi că aceste ipoteze sunt îndreptăţite,
se p a r e c ă v o r u r m a , î n c o n s e c i n ţ ă , a n u m i t e c o n s i d e r a ţ i i teo­
retice.
De vreme ce anxietatea este un fenomen universal, aceasta nu
poate fi corelată direct cu un caz special de naştere, şi anume naş­
terea traumatică.
Poate indiciul bine cunoscutului fapt că există o relaţie clini­
că între manifestările anxietăţii şi detaliile traumei naşterii poate
fi acela că trauma naşterii determină modelul persecuţiilor ulte­
rioare; în acest fel, trauma naşterii determină prin metode indirec­
te modul în care anxietatea însăşi se manifestă în anumite cazuri.
Un produs colateral al acestei teorii este acela că furnizează
un mod de a privi relativ frecventa paranoia congenitală, dar nu
moştenită. Ceea ce vreau să spun este conţinut în titlul celor două
articole ale lui Greenacre la fel ca şi în textul lor. Ea scrie despre
o predispoziţie la anxietate. Ea nu declară totuşi exact că expe­
rienţa naşterii traumatice determină modelul persecuţiei aşteptate.
Sugestia ar fi aceea că o experienţă traumatică a naşterii poate
determina existenţa ca şi modelul unei dispoziţii paranoide. Cu
alte cuvinte, dacă se acceptă teoria anxietăţii paranoide a lui Me-
lanie Klein, în care uşurarea în analiză vine doar dintr-o accep­
tare completă din partea pacientului a sadismului oral şi a am­
bivalenţei faţă de obiectul bun, ar trebui să se ia în consideraţie
ce se poate gândi despre cazurile relativ frecvente în care istoria
paranoiei datează de la naştere. Sugestia mea, care se bazează pe
muncă psihanalitică, este aceea că, în anumite cazuri, în care is­
toricul bolii datează de la naştere, există o atât de puternică pre­
dispoziţie la idei de persecuţie (la fel ca şi un model prestabilit
de persecuţie) încât, probabil, paranoia (în acest caz) nu este o
consecinţă a sadismului oral. Cu alte cuvinte, în opinia mea, exis­
tă anumite cazuri de paranoia latentă în care analiza paranoiei
de-a lungul liniilor recuperării întregii dimensiuni a sadismului
oral nu aduce rezolvarea completă pentru că, în aceste cazuri,
este necesară în plus o retrăire a experienţei traumatice a naşte­
rii în cadrul analitic. Un factor de mediu trebuie să fie deplasat.
Aş putea fi clar înţeles? Nici un caz de paranoia nu poate fi
analizat prin abilitarea pacientului de a-şi retrăi pur şi simplu tra­
uma naşterii. Sugerez doar că într-un anumit procentaj dintre ca­
zurile de paranoia există faptul adiţional că naşterea a fost trau-
253
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
matică şi a plasat în copil un model de interferenţă aşteptată cu
„existenţa" primară. Probabil că având mai multă experienţă s-ar
putea sorta aceste cazuri de paranoia în funcţie de tabloul lor cli­
nic, cât şi printr-o anamneză atentă a cazului.
P e d e altă parte, a m găsit o l e g ă t u r ă între t r a u m a naşterii
şi tulburările p s i h o s o m a t i c e , m a i ales a n u m i t e d u r e r i d e c a p ,
lulburări d e respiraţie d e diferite tipuri. î n acest c a z , s-ar p u ­
ica s p u n e c ă t r a u m a naşterii p o a t e influenţa m o d e l u l i p o h o n ­
driei.
A c u m poate fi făcută o declaraţie pozitivă. F r e u d r e c u n o a ş ­
te o c o n t i n u i t a t e între viaţa intra-uterină şi c e a extra-uterină.
C r e d c ă n u ştim î n c e m ă s u r ă e r a F r e u d c a p a b i l să-şi s u s ţ i n ă
sclipirea intuitivă p r i n m u n c a s a analitică. In u r m a o b s e r v ă r i i
foarte strânse şi detaliate a u n u i caz, a m fost m u l ţ u m i t s ă v ă d
că pacientul a fost capabil să aducă în şedinţa analitică, în anumite
condiţii speciale, o regresie a unei părţi a sinelui la un stadiu in-
tra-uterin. î n t r - u n astfel d e c a z , m i ş c a r e a d e „ d u t e - v i n o " d e la
existenţa extra-uterină la c e a intra-uterină şi î n a p o i implică ex­
p e r i e n ţ e c a r e a p a r ţ i n n a ş t e r i i i n d i v i d u l u i , iar a c e a s t a t r e b u i e
distinsă d e m i ş c a r e a d e o b i c e i m u l t m a i i m p o r t a n t ă şi m a i c o ­
m u n ă din f a n t a s m a d e î n ă u n t r u şi î n afara c o r p u l u i m a m e i şi
d e î n ă u n t r u şi î n afara l u m i i interioare a p a c i e n t u l u i .
S e p o a t e în m o d sigur p r e s u p u n e că, î n c e p â n d din m o m e n ­
tul c o n c e p ţ i e i , c o r p u l şi p s i h i c u l se d e z v o l t ă î m p r e u n ă , la în­
c e p u t fuzionate şi d e v e n i n d , gradat, distincte u n a d e cealaltă.
S e p o a t e s p u n e c u certitudine d e d i n a i n t e d e n a ş t e r e , în legă­
t u r ă c u psihicul (în afara s o m e i ) , c ă există u n m e r s p e r s o n a l ,
o c o n t i n u i t a t e a existenţei. A c e a s t ă continuitate, care p o a t e fi
n u m i t ă î n c e p u t u l sinelui, e s t e î n t r e r u p t ă p e r i o d i c d e faze d e
reacţie la ingerinţe. Şinele î n c e p e s ă i n c l u d ă a m i n t i r i ale faze­
lor limitate î n care reacţia la i n g e r i n ţ ă p e r t u r b ă c o n t i n u i t a t e a .
L a m o m e n t u l naşterii, b e b e l u ş u l este pregătit p e n t r u astfel d e
faze şi sugestia m e a este c ă în naşterea netraumatică reacţia la in­
gerinţă pe care o determină naşterea nu o depăşeşte pe aceea pentru
care fătul este deja pregătit.
Se presupune în general că n o u a experienţă a respiraţiei
trebuie să fie t r a u m a t i c ă . E s t e m a i posibil c a î n t â r z i e r e a respi­
raţiei, a s o c i a t ă c u n a ş t e r i l e p r e l u n g i t e , să f u r n i z e z e f a c t o r u l
t r a u m a t i c m a i d e g r a b ă d e c â t iniţierea respiraţiei. E x p e r i e n ţ a
m e a psihanalitică m ă face s ă cred c ă n u este n e a p ă r a t a d e v ă ­
rat î n toate cazurile că iniţierea respiraţiei este semnificativă.

254
D.W. Winnicott
M i se p a r e c ă intelectul începe să lucreze ca ceva distinct de psi­
hic tocmai în relaţie cu frontiera fazelor în care reacţia este intolera­
bilă. E s t e c a şi c u m intelectul a d u n ă la u n loc ingerinţele la care
trebuia s ă existe o reacţie şi le p ă s t r e a z ă î n detaliu şi s u c c e s i u ­
n e e x a c t ă , în a c e s t fel protejând psihicul p â n ă c â n d a p a r e o re­
î n t o a r c e r e la s ta r e a d e continuitate a existenţei. într-o situaţie
şi m a i t r a u m a t i c ă , intelectul se d e z v o l t ă e x c e s i v şi p o a t e c h i a r
să p a r ă c ă d e v i n e m a i i m p o r t a n t decât psihicul şi, ulterior n a ş ­
terii, intelectul p o a t e c o n t i n u a s ă aştepte şi c h i a r s ă iasă în în­
t â m p i n a r e a p e r s e c u ţ i i l o r p e n t r u a le a d u n a şi p ă s t r a , t o t c u
s c o p u l d e a proteja psihicul. Valoarea a c e s t e i a p ă r ă r i s e m a n i ­
festă a t u n c i c â n d i n d i v i d u l ajunge î n cele din u r m ă la analiză
d e o a r e c e în c a d r u l analitic n e d ă m s e a m a că p e r s e c u ţ i i l e pri­
m a r e a d u n a t e c u g r i j ă p o t fi r e m e m o r a t e . A t u n c i , î n t r - u n
târziu, p a c i e n t u l îşi p o a t e p e r m i t e s ă le uite.
S u n t î n d a t o r a t d-nei d o c t o r M a r g a r e t Little p e n t r u o b s e r ­
v a ţ i a c ă a c e a s t a p o a t e c o n t a p e n t r u felul î n c a r e î n p a r a n o i a
p e r s e c u ţ i i l e î m p r ă ş t i a t e d e v i n integrate şi o r g a n i z a t e c a în ta­
b l o u l clinic obişnuit. O r g a n i z a r e a este făcută d e intelectul in­
d i v i d u l u i în a p ă r a r e a p s i h i c u l u i şi, p e n t r u a c e s t motiv, orga­
n i z a r e a î n s ă ş i a persecuţiilor împrăştiate e s t e a p ă r a t ă c u străş­
nicie.
U n corolar al acestora este faptul că, în a n u m i t e cazuri,
există o a s e m e n e a harababură de persecuţii încât intelectul
e ş u e a z ă î n l e g a r e a şi ţinerea s u c c e s i u n i i şi, în a c e s t c a z , în lo­
c u l u n u i i n t e l e c t s p o r i t , p o a t e fi d e s c o p e r i t c l i n i c u n deficit
m e n t a l aparent, în pofida u n e i d e z v o l t ă r i n o r m a l e originare a
ţesutului c e r e b r a l /
A r fi p o s i b i l ă d e z v o l t a r e a acestui s u b i e c t printr-o d e s c r i e ­
re a s e n z a ţ i i l o r fizice a p a r ţ i n â n d t r a u m e i naşterii c a r e a p a r în
simptomatologia psihosomatică obişnuită. Lucrul important
este, în o r ic e c a z , acela c ă p e n t r u fiecare p a c i e n t m o d e l u l este
stabilit c u grijă, şi, d e a s e m e n e a că, în retrăirea c a r e p o a t e sur­
veni în cursul muncii psihanalitice, este menţinută o precisă
s u c c e s i u n e în t i m p . în o r ic e analiză a u n u i a s e m e n e a c a z , d e ­
vii f a m i l i a r i z a t c u s e n z a ţ i i l e şi s u c c e s i u n e a l o r î n m ă s u r a î n
c a r e a p a r ţ i n r e s p e c t i v u l u i pacient.
U n l u c r u p r a c t i c i m p o r t a n t legat d e a c e a s t a e s t e m o d u l î n
c a r e se poate trata cu câte un aspect pe rând, în timp ce două sau
mai multe ar produce confuzie. U n u l d i n t r e p r i n c i p i i l e funda-
7
Vezi cap. XIX.
255
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
m e n t a l e ale tehnicii psihanalitice este acela că este furnizat u n
c a d r u în c a r e p a c i e n t u l p o a t e trata c u c â t e u n s i n g u r lucru p e
rând. N u există n i m i c m a i i m p o r t a n t în m u n c a n o a s t r ă psih­
analitică d e c â t î n c e r c a r e a d e a v e d e a c a r e e s t e acel unic l u c r u
p e c a r e p a c i e n t u l îl a d u c e spre interpretare s a u p e n t r u a fi re­
trăit în fiecare şedinţă î n parte. U n b u n analist îşi l i m i t e a z ă in­
terpretările şi acţiunile s a l e la d e t a l i u l p r e z e n t a t c u e x a c t i t a t e
d e pacient. E s t e o p r a c t i c ă deficitară a c e e a d e a interpreta ori­
ce p a r e a fi înţeles, a c ţ i o n â n d c o n f o r m c u n e v o i l e proprii, stri­
c â n d , astfel, î n c e r c a r e a p a c i e n t u l u i d e a face faţă p r i n tratarea
u n u i singur lucru la u n m o m e n t dat. A c e s t lucru p a r e s ă fie c u
atât m a i a d e v ă r a t c u c â t c i n e v a se î n t o a r c e m a i m u l t î n a p o i .
I n t e g r a r e a p s i h i c u l u i i m a t u r la m o m e n t u l naşterii p o a t e fi în­
tărită printr-o e x p e r i e n ţ ă , fie e a şi o r e a c ţ i e îa o i n g e r i n ţ ă î n
condiţiile î n care a c e a s t a n u d u r e a z ă p r e a m u l t . D o u ă ingerin­
ţe, î n o r i c e c a z , c e r d o u ă r e a c ţ i i , i a r a c e s t e a r u p p s i h i c u l î n
d o u ă . Efortul din p a r t e a e u l u i p e c a r e l-am d e s c r i s este o în­
cercare d e a ţine la d i s t a n ţ ă ingerinţele p r i n activitate m e n t a ­
lă, astfel î n c â t reacţiile l a ele s ă p o a t ă fi p e r m i s e c â t e u n a p e
r â n d şi fără d e z b i n a r e a psihicului. Toate acestea p o t fi clar de­
m o n s t r a t e în m u n c a psihanalitică p r e s u p u n â n d c ă psihanalis­
tul e s t e c a p a b i l să-şi u r m ă r e a s c ă p a c i e n t u l î n a p o i î n dezvolta­
rea e m o ţ i o n a l ă atât d e d e p a r t e cât a r e n e v o i e a c e s t a , p r i n re-
gresia la dependenţă pentru a ajunge înaintea perioadei în care
ingerinţele a u d e v e n i t m u l t i p l e şi d e n e g e s t i o n a t .
î n sfârşit, repet c ă nu există un asemenea fapt cum ar fi trata­
mentul prin analiză doar al traumei naşterii. P e n t r u a ajunge la
aceste stadii timpurii, analistul trebuie să fi arătat p a c i e n t u l u i
p r o p r i a c o m p e t e n ţ ă în î n t r e a g a g a m ă a înţelegerii psihanaliti­
ce obişnuite. In plus, atunci c â n d pacientuî ajunge total depen­
d e n t şi î n c e p e s ă î n a i n t e z e din n o u , este n e c e s a r ă o î n ţ e l e g e r e
foarte s i gur ă a poziţiei d e p r e s i v e şi a d e z v o l t ă r i i g r a d a t e spre
p r i m a t u l genital, c â t şi a d i n a m i c i i relaţiei i n t e r p e r s o n a l e , c a
şi a i m b o l d u l u i d e a atinge i n d e p e n d e n ţ a d i n d e p e n d e n ţ ă .

Capitolul X V
1 v o l t ă r i i e m o ţ i o n a l e ale i n d i v i d u l u i b o l n a v , c i , d e a s e m e n e a ,
Ură în contratransfer
[1947]
l | t n a c e a s t ă lucrare a ş d o r i s ă e x a m i n e z u n a s p e c t d i n în-
^ t r e g u l s u b i e c t al a m b i v a l e n ţ e i ş i a n u m e u r a î n c o n t r a -
transfer. C r e d că"Sarcrna analistului (să-1 n u m i m analist
cercetător) care întreprinde analiza unui psihotic este serios
î n g r e u n a t ă d e acest f e n o m e n , iar a c e a s t ă a n a l i z ă a psihoticilor
devine imposibilă dacă ura proprie a analistului n u este ex­
t r e m d e distinctă ş i c o n ş t i e n t ă . E s t e e c h i v a l e n t c u a s p i i n e c ă
u n a n a l i s t a r e e l î n s u ş i n e v o i e s ă fie analizat, d e ş i s e s u s ţ i n e
d e a s e m e n e a c ă a n a l i z a p s i h o t i c u l u i este o b o s i t o a r e c o m p a r a ­
tiv c u a nevroticului, şi este i n e r e n t s ă fie aşa.
î n afara t r a t a m e n t u l u i p s i h a n a l i t i c , g e s t i o n a r e a u n u i p s i ­
h o t i c e s t e p r e d e s t i n a t ă s ă fie obositoare. D i n c â n d î n c â n d , a m
făcut r e m a r c e critice a c u t e ale tendinţelor m o d e r n e din psihia­
trie c u ş o c u r i electrice m u l t p r e a uşor r e c o m a n d a t e ş i l e u c o t o -
mii p r e a drastice (Winnicott, 1 9 4 7 , 1 9 4 9 ) . D i n c a u z a acestor cri­
tici p e care le-am exprimat, aş dori să fiu p r i m u l care recunoaş­
te dificultatea e x t r e m ă inerentă a sarcinii psihiatrului ş i î n s p e ­
cial a c a d r u l u i m e d i u d e psihiatrie. Pacienţii n e b u n i s u n t în­
totdeauna o grea pojrară emoţională pentru c e r c a r e î i îngri-
r e s c r C e î i m p l i c a ţ i î n a c e a s t ă m u n c ă trebuie iertaţi d a c ă fac lu­
cruri îngrozitoare. A c e a s t a n u î n s e a m n ă c ă trebuie totuşi s ă a c ­
c e p t ă m o r i c e este făcut d e psihiatri şi n e u r o c h i r u r g i d a c ă s u n ă
î n a c o r d c u principiile ştiinţei.
D e ş i c e e a c e u r m e a z ă e s t e d e s p r e psihanaliză, are o a d e v ă ­
rată valoare p e n t r u psihiatru, chiar şi p e n t r u acela a cărui
m u n c ă n u îl i m p l i c ă î n n i c i u n fel î n tipul analitic d e relaţie c u
pacienţii.
bruarie^ 6
° d t , B h S o d e t a t e a
M u m i d de Psihanaliză în 5 fe-
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 257
P e n t r u a-1 ajuta p e p s i h i a t r u l generalist, p s i h a n a l i s t u l tre­
b u i e n u d o a r să s t u d i e z e p e n t r u el stadiile p r i m i t i v e ale dez­
trebuie s ă s t u d i e z e n a t u r a greutăţii e m o ţ i o n a l e p e c a r e o su­
portă psihiatrul, făcându-şi treaba. C e e a c e n o i , ^ a a n a l i ş t i , n u -
m i m contratransfer, trebuie s ă fie înţeles şi d e psihiatri. O r i c â t _
d e m u l t şi-ar iubi pacienţii, el n u p o a t e evitafaptuLde-a=i-urî
şi d e a s e t e m e d e ei şi, c u cât ştie m a i b i n e acest lucru, c u atât
m a i puţin t e a m a şi ura vor fi m o t i v e d e t e r m i n a n t e p e n t r u ceea
ce le face pacienţilor.
Fenomenologia de contratransfer poate f i clasificată astfel:
1. A n o r m a l i t a t e î n sentimentele de contratransfer, iar relaţiile ş i
i d e n t i f i c ă r i l e stabilite s u n t refulate d e analist. C o m e n t a r i u l
asupra acestui fapt este că analistul are nevoie d e m a i m u l t ă
analiză, şi se consideră că aceasta este o p r o b l e m ă m a i p u ţ i n
p r i n t r e psihanalişti decât p r i n t r e alţi psihoterapeuţi.
2. I d e n t i f i c ă r i şi tendinţe a p a r ţ i n â n d experienţelor şi d e z v o l t ă r i i
personale ale analistului, şi care furnizează cadrul pozitiv pen­
t r u activitatea sa analitică şi fac ca m u n c a sa să fie diferită î n
calitate d e aceea a o r i c ă r u i alt analist.
3. D i s t i n g d e acestea d o u ă a d e v ă r a t u l c o n t r a t r a n s f e r obiectiv
sau, dacă acesta este d i f i c i l , iubirea şi ura a n a l i s t u l u i ca reac­
ţie Ia personalitatea şi c o m p o r t a m e n t u l p r o p r i u - z i s al pacien­
t u l u i , bazate p e observaţie obiectivă.
S u g e r e z c ă , î n c a z u l în care u n analist a n a l i z e a z ă psihotici
s a u antisociali, trebuie s ă fie c a p a b i l să fie atât d e e x t r e m de
conştient d e contratransfer, încât să p o a t ă distinge şi studia re­
acţiile sale obiective la p a c i e n t . A c e s t e a v o r i n c l u d e şi ura. F e ­
n o m e n e l e d e contratransfer v o r fi în a n u m i t e m o m e n t e lucru­
rile i m p o r t a n t e d i n analiză.
D o r e s c şă.sjULgerez-eă-padfirtul-poate aprecia-în analist d o a t
c e e a ce eî î n s u ş i este c a p a b i l să s i m t ă . în p r o b l e m a m o t i v u l u i :
obsesionalul v a t i n d e să s e g â n d e a s c ă la analist ca făcându-şi
t r e a b a î n t r - u n m o d futil o b s e s i o n a l . U n pacient hipomaniacal
care n u p o a t e fi d e p r i m a t , c u e x c e p ţ i a s c h i m b ă r i i b r u ş t e a dis- \
poziţiei, şi î n a cărui d e z v o l t a r e e m o ţ i o n a l ă p o z i ţ i a d e p r e s i v ă j
n u a fost câştigată în condiţii d e siguranţă, care n u p o a t e simţi I
v i n o v ă ţ i e mtr-unjrnod profund s a u v r e u n s e n t i m e n t d e îngri­
jorare s a u responsabilitate, este incapabil să vadă m u n c a ana­
listului c a p e o î n c e r c a r e d j n p a r t e a a c e s t u i a d e - a j a c e o repa-
 258 D.W. W i n n i c o t t
raţie î n l e g ă t u r ă c u p r o p r i i l e (ale a n a l i s t u l u i ) s e n t i m e n t e de
vină. U n pacient nevrotic tinde să-1 v a d ă p e analist c a fiind a m -
b i v a l e n t faţă de p a c i e n t şi se aşteaptă c a analistul s ă prezinte
o s c i n d a r e a iubirii şi urii; acest p a c i e n t , c â n d are n o r o c , obţi­
n e iubirea pentru c ă altcineva are parte d e u r a analistului. N u
a r u r m a în m o d logic ca u n psihotic, c a r e se află într-o stare de
c o i n c i d e n ţ ă iubire-ură, s ă trăiască c u c o n v i n g e r e a profundă c ă
a n a l i s t u l e s t e , d e a s e m e n e a , c a p a b i l d o a r d e a c e e a ş i c r u d ă şi
p e r i c u l o a s ă relaţie din starea c o i n c i d e n t ă d e iubire-ură? D a c ă
analistul v a arăta iubire, c u siguranţă, în acelaşi m o m e n t îl v a
u c i d e p e pacient.
A c e a s t ă c o i n c i d e n ţ ă a iubirii şi urii e s t e c e v a care revine în
m o d caracteristic în analizele psihoticilor d â n d naştere la pro­
b l e m e d e g e s t i o n a r e care p o t d u c e c u u ş u r i n ţ ă a n a l i s t u l din­
c o l o d e resursele sale. A c e a s t ă c o i n c i d e n ţ ă a iubirii şi urii la
c a r e m ă refer e s t e c e v a diferit d e c o m p o n e n t a a g r e s i v ă c a r e
c o m p l i c ă i m p u l s u l primitiv d e iubire şi i m p l i c ă faptul că, în
istoria p a c i e n t u l u i , a existat o lipsă a m e d i u l u i la m o m e n t u l
p r i m e l o r i m p u l s u r i instinctuale în c ă u t a r e a obiectului.
P e n t r u faptul d e a-i fi atribuite s e n t i m e n t e b r u t e , analistul
e s t e cel m a i b i n e pregătit şi apărat, p e n t r u c ă el trebuie să to­
lereze s ă fie p u s în această poziţie. M a i presus de orice, n u tre­
b u i e s ă n e g e u r a care_exislăjcjiiide„^
tificată în c a d r u l respectiv trebuie disţinsă_şi-pusăJ3..păstrare,
" d i s p o n i b i l ă pentru o e v e n t u a l ă interpretafe.
D a c ă se î n t â m p l ă să a j u n g e m analişti d e p a c i e n ţ i psihotici,
a t u n c i t f e b u i e s ă fi atins lucrurile foarte primitive din n o i în­
şine şi acesta n u este decât u n alt e x e m p l u al faptului că răs­
p u n s u l la m u l t e p r o b l e m e o b s c u r e a l e p r a c t i c i i p s i h a n a l i t i c e
ţroate-fi-^^rtrffi^îlălizâ u l t e r i o a r ă ' ă a n a l i s t u l u i . ( C e r c e t a r e a
psihanalitică este, p o a t e , î n t o t d e a u n a într-o a n u m i t ă m ă s u r ă
o î n c e r c a r e din p a r t e a a n a l i s t u l u i d e a d u c e m u n c a p r o p r i e i
a n a l i z e d i n c o l o d e p u n c t u l în c a r e 1-a p u t u t a d u c e p r o p r i u l
analist).
O sarcină esenţială a analistului oricărui pacient este să
m e n ţ i n ă obiectivitatea faţă d e tot c e e a c e a d u c e pacientul şi u n
caz particular al acesteia este n e v o i a analistuiui de a fi c a p a ­
bil să-1 urască obiectiv pe pacient.
N u e x i s t ă o a r e m u l t e s i t u a ţ i i în m u n c a n o a s t r ă a n a l i t i c ă
o b i ş n u i t ă în c a r e u r a analistului s ă fie justificată? U n p a c i e n t
de-al m e u , u n foarte g r a v obsesionaL, a p r o a p e m - a detestat (a
fost foarte refractar) p e n t r u c â ţ i v a ani. M - a m simţit r ă u în le-
259
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
g ă t u r ă c u a c e s t fapt p â n ă c â n d a n a l i z a a a v u t o cotitură şi pa­
cientul a d e v e n i t iubitor şi a t u n c i a m înţeles că a c e a s t ă detes-
tabilitate fusese u n s i m p t o m activ d e t e r m i n a t i n c o n ş t i e n t . A
fost c u a d e v ă r a t o z i m i n u n a t ă p e n t r u m i n e ( m u l t m a i târziu)
c â n d a m p u t u t să-i s p u n d e fapt p a c i e n t u l u i c ă e u şi prietenii
săi n e - a m simţit respinşi d e el, dar c ă a fost prea b o l n a v c a să-i
s p u n e m . A c e a s t ă zi a fost i m p o r t a n t ă şi p e n t r u el, semnificând
u n a v a n s i m p r e s i o n a n t în a d a p t a r e a lui la realitate.
In analizele obişnuite, analistul n u are dificultăţi c u gestio­
n a r e a propriei uri. A c e a s t ă u r ă r ă m â n e latentă. Lucruljprinci-
p a l e s t e c u s i g u r a n ţ ă a c e l a c ă , p r i n propria a n a l i z ă , analistul a
a j u n s l i b e r faţă d e v a s t e l e r e z e r v o a r e d e u r ă i n c o n ş t i e n t ă
a p a r ţ i n â n d trecutului s a u conflictelor interne. E x i s t ă alte m o ­
tive p e n t r u c a r e u r a r ă m â n e n e e x p r i m a t ă şi c h i a r n e p e r c e p u ­
tă, c u m ar fi:
Analiza este meseria pe care mi-am ales-o, modul în care simt
că mă voi descurca cel mai bine cu propria vinovăţie, modul în
care mă pot exprima pe mine într-un mod constructiv.
Sunt plătit sau sunt în pregătire pentru a câştiga un loc în so­
cietate, prin muncă psihanalitică.
Descopăr lucruri.
Obţin recompense imediate prin identificarea cu pacientul
care face progrese şi pot vedea recompense chiar şi mai mari un­
deva înainte, după terminarea tratamentului.
Mai mult, ca analist, am modalităţi de a-mi exprima ura. Ura
este exprimată prin existenţa unui sfârşit al şedinţei.
Cred că acest lucru este adevărat chiar atunci când nu există
vreo dificultate şi când pacientului chiar îi face plăcere să plece,
în multe analize aceste lucruri sunt luate ca atare şi sunt de-abia
menţionate, iar munca analitică este realizată prin interpretarea
verbală a transferului inconştient emergent al pacientului. Ana­
listul trece într-un rol al uneia sau alteia dintre figurile de ajutor
din copilăria pacientului. Analistul încasează în contul succesu­
lui acelora care au făcut treaba murdară când pacientul era be­
beluş.
A c e s t e lucruri s u n t parte din descrierea m u n c i i psihanali­
tice o b i ş n u i t e c a r e se p r e o c u p ă în principal de pacienţi ale că­
ror s i m p t o m e a u o calitate n e v r o t i c ă .
I n or i ce c a z , î n a n a l i z a psihoticilor, analistul îşi a s u m ă un
tip şi u n grad diferit d e efort, iar acest efort diferit e s t e t o c m a i
c e e a c e încerc să d e s c r i u .
 260
D.W. W i n n i c o t t
D e c u r â n d , p e o p e r i o a d ă d e c â t e v a zile, a m realizat c ă fă­
c e a m o treabă greşită. A m făcut greşeli î n l e g ă t u r ă c u fiecare
dintre p a c i e n ţ i i m e i . Dificultatea era în m i n e î n s u m i ş i era în
parte personală, dar, în principal, asociată u n u i a p o g e u p e care
l-am obţinut î n relaţie c u o a n u m i t ă p a c i e n t ă p s i h o t i c ă ( c a z de
c e r c e t a r e ) . D i f i c u l t a t e a a ieşit ta i v e a l ă c â n d a m a v u t c e e a c e
se n u m e ş t e u n v i s vindecător. (în m o d întâmplător, a ş a d ă u ­
g a c ă î n t i m p u l analizeTşi în anii de d u p ă t e r m i n a r e a analizei
a m a v u t o l u n g ă serie d e astfel d e vise d e v i n d e c a r e care, deşi
î n m u l t e c a z u r i n e p l ă c u t e , a u m a r c a t , fiecare dintre ele, ajun­
g e r e a m e a la u n n o u n i v e l d e d e z v o l t a r e e m o ţ i o n a l ă . )
I n a c e a s t ă situaţie a m d e v e n i t c o n ş t i e n t d e î n ţ e l e s u l visu­
lui i m e d i a t c e m - a m trezit sau chiar înainte de a m ă trezi. V i ­
s u l a v e a d o u ă faze. î n p r i m a , e r a m î n loja u n u i t e a t r u şi m ă
u i t a m î n j o s la o a m e n i i d e m u l t m a i d e j o s , d i n s t a l u r i . A m
s i m ţ i t o a n x i e t a t e p u t e r n i c ă , c a ş i c u m m i - a ş fi p i e r d u t u n
m e m b r u . E r a asociată c u s e n t i m e n t u l p e care l-am a v u t în vâr­
ful T u r n u l u i Eiffel, c ă d a c ă mi-aş fi trecut m â n a p e s t e m a r g i ­
n e , a ş fi c ă z u t j o s , p e p ă m â n t u l d e d e d e s u b t . A c e a s t a e s t e an­
xietatea d e castrare obişnuită.
î n u r m ă t o a r e a fază a visului, a m d e v e n i t c o n ş t i e n t c ă o a ­
m e n i i din staluri p r i v e a u o p i e s ă şi c ă e u e r a m l e g a t p r i n e i la
c e e a c e se î n t â m p l a p e s c e n ă . U n n o u fel d e a n x i e t a t e s-a d e z ­
voltat acum. Ceea ce ştiam era că nu a v e a m partea dreaptă a
c o r p u l u i deloc. A c e s t a n u era u n vis de castrare. E r a u n senti­
m e n t d e a n u a v e a a c e a p a r t e a corpului.
T r e z i n d u - m ă , m i - a m d a t s e a m a c ă a m î n ţ e l e s la u n n i v e l
foarte p r o f u n d care era dificultatea m e a î n a c e l m o m e n t . P r i ­
m a p a r t e a v i s u l u i p r e z e n t a a n x i e t ă ţ i l e o b i ş n u i t e c a r e s-ar fi
p u t u t d e z v o l t a în l e g ă t u r ă c u f a n t a s m e l e i n c o n ş t i e n t e ale p a ­
c i e n ţ i l o r m e i n e v r o t i c i . A ş fi fost î n p e r i c o l u l d e a - m i p i e r d e
m â n a o r i d e g e t e l e d a c ă a c e ş t i p a c i e n ţ i ar fi d e v e n i t interesaţi
d e ele. C u acest g e n de anxietate e r a m familiarizat şi e r a c o m ­
p a r a t i v tolerabilă.
A d o u a parte a visului se referea o a r e c u m la relaţia m e a c u
pacienta psihotică.
Această pacientă îmi cerea să nu am nici o legătură cu
corpul său, nici măcar una imaginară; n u exista corp pe care
să-1 r e c u n o a s c ă c a al e i şi, d a c ă e a ar fi e x i s t a t î n v r e u n fel, se
p u t e a s i m ţ i p e ea î n s ă ş i d o a r c a fiind o m i n t e . O r i c e referire
îa c o r p u l s ă u îi p r o d u c e a a n x i e t ă ţ i p a r a n o i d e p e n t r u c ă , a-i
pretinde că avea un corp, însemna o persecuţie. Faptul de a
261
OPERE 1 : De la pediatrie la psihanaliză
fi d o a r o m i n t e v o r b i n d m i n ţ i i e i , r e p r e z e n t a l u c r u l d e c a r e
a v e a n e v o i e d e l a m i n e . î n c u l m e a dificultăţilor m e l e , î n s e a ­
ra de dinaintea visului, a m devenit n e r v o s şi i-am spus că
c e e a c e v o i a d e la m i n e n u e r a c u n i m i c m a i b u n d e c â t a d e s ­
p i c a firul î n p a t r u . A c e a s t ă i n t e r v e n ţ i e a a v u t u n efect d e z a s ­
t r u o s , şi a d u r a t m u l t e s ă p t ă m â n i p â n ă ce r e l a ţ i a a n a l i t i c ă s ă
se refacă d u p ă eroarea mea. Lucrul esenţial, în orice caz, era
că t r e b u i a s ă - m i î n ţ e l e g p r o p r i a a n x i e t a t e c a r e e r a r e p r e z e n ­
t a t ă î n vis p r i n a b s e n ţ a p ă r ţ i i d r e p t e a c o r p u l u i m e u î n m o - '
mentul în care a m încercat să intru în legătură cu piesa pe
care oamenii din staluri tocmai o priveau. A c e a s t ă parte
dreaptă a corpului era partea legată de exact această pacien­
tă şi, p e n t r u a c e s t m o t i v , e r a a f e c t a t ă d e n e v o i a e i d e n e g a r e
a b s o l u t ă c h i a r şi a u n e i relaţii i m a g i n a r e a c o r p u r i l o r n o a s ­
tre. A c e a s t ă n e g a r e a p r o d u s î n m i n e a c e s t tip_psihotic d e art-
x i e t a t e , m u l t m a i puţm-tolerAM
re o b i ş n u i t ă . O r i c e i n t e r p r e t ă r i p u t e a u fi f ă c u t e î n l e g ă t u r ă
c u a c e s t v i s , r e z u l t a t u l f a p t u l u i c ă l-am v i s a t şi a m i n t i t a fost
d e a fi d e v e n i t c a p a b i l s ă s u s ţ i n d i n n o u a c e a s t ă a n a l i z ă ş i
c h i a r s ă v i n d e c răul făcut p r i n n e r v o z i t a t e a m e a c a r e îşi a v e a
originea într-o anxietate reactivă de o natură adecvată con­
t a c t u l u i m e u c u o p a c i e n t ă fără c o r p . î
A n a l i s t u l trebuie s ă fie pregătit să s u p o r t e solicitarea fără i
să s e a ş t e p t e c a p a c i e n t u l s ă realizeze c e face, p o a t e p e n t r u o \
l u n g ă p e r i o a d ă d e t i m p . P e n t r u a face a c e s t l u c r u , el t r e b u i e \
să fie c u u ş u r i n ţ ă c o n ş t i e n t d e p r o p r i a u r ă şi frică. E l este î n
poziţia m a m e i unui bebeluş nenăscut sau de-abia născut. în \
cele d i n u r m ă , trebuie s ă fie c a p a b i l să-i s p u n ă p a c i e n t u l u i c e
a pătimit din c a u z a lui, dar este p o s i b i l c a a analiză s ă n u ajun­
gă n i c i o d a t ă a ş a d e p a r t e . S-ar p u t e a s ă e x i s t e p r e a p u ţ i n ă e x ­
p e r i e n ţ ă b u n ă î n trecutul p a c i e n t u l u i p e n t r u a s e p u t e a l u c r a
a s u p r a ei. D a c ă n u a existat î n c o p i l ă r i a t i m p u r i e n i c i o relaţie
satisfăcătoare p e c a r e a n a l i s t u l s ă o e x p l o a t e z e î n transfer?
Există o vastă-diferenţă- m t r e _ a i ^ i 4 ^ c j m ţ i c a r e au„avutjex- î
perienţe timpurii satisfăcătoare care p o t fi de^coperite_în._trans-
fer şi a c e i a a l e c ă r o r e x p e r i e n ţ e t i m p u r i i a u fost atât d e defi­
c i e n t e şi d i s j ^ r j j o n a t f i ^ î n c â t analistul trebuie s ă l i e ^ p T i m u f i n i
v i a ţ a p a c i e n j a j j n l x a r f i ^ ă l h a r x u z e z e a n u m i t e elemejhteTjurldă- \
t
m e n t a l e j i j ^ j n e d i u l u i . î n t r a t a m e n t u l uriuTplîcIent d i n a d o u a
categorie tot soiul d e lucruri din tehnica analitică devin î n m o d
vital i m p o r t a n t e , lucruri c a r e p o t fi luate c a atare în t r a t a m e n ­
tul p a c i e n ţ i l o r din p r i m a c a t e g o r i e .
 262
D.W. W i n n i c o t t
A m întrebat u n c o l e g d a c ă face a n a l i z ă în î n t u n e r i c şi m i - a
spus:
„ C u m aşa, n u ? ! Slujba n o a s t r ă e s t e c u s i g u r a n ţ ă a c e e a d e a
furniza u n m e d i u obişnuit; iar î n t u n e r i c u l ar fi n e o b i ş n u i t . " A
fost surprins d e î n t r e b a r e a m e a . E l e r a profilat p e analiza n e ­
vroticilor. D a r a c e a s t ă f u r n i z a r e ş i î n t r e ţ i n e r e a u n u i m e d i u
obişnuit p o a t e fi la r â n d u l s ă u u n l u c r u i m p o r t a n t p â n ă la a fi
vital şi î n a n a l i z a psihoticilor, d e fapt p o a t e fi u n e o r i m a i im­
p o r t a n t d e c â t i n t e r p r e t ă r i l e v e r b a l e c a r e t r e b u i e s ă fie ş i e l e
oferite. P e n t r u n e v r o t i c , c a n a p e a u a , c ă l d u r a şi confortul p o t fi
simbolul iubir^mat să spu­
n e m c ă a c e s t e lucruri s u n t e x p r e s i a fizirâ a_iubirii analistului.
C a n a p e a u a e s t e p o a l a s a u u t e r u l m a t e r n , iar c ă l d u r a este căl­
d u r a v i e a c o r p u l u i analistului. Ş i tot aşa.
A i c i e x i s t ă , sper, u n p r o g r e s î n d i z e r t a ţ i a m e a a s u p r a su­
biectului. U r a analistului este, în m o d obişnuit, latentă şi ţinu­
tă c u uşurinţă astfel. In analiza psihoticilor, analistul se află în­
tr-o m a r e î n c o r d a r e d e a ţ i n e u r a l a t e n t ă ş i p o a t e face a c e s t
l u c r u n u m a i fiind, î n m o d d e o s e b i t , c o n ş t i e n t d e aceasta. A ş
d o r i s ă a d a u g că, î n a n u m i t e stadii a l e u n o r a n a l i z e , u r a ana­
listului este, d e fapt, c ă u t a t ă d e către p a c i e n t şi de c e e a ce este
n e v o i e atunci este ura care este obiectivă. D a c ă pacientul c a u t ă
u r a obiectivă s a u justificată, trebuie s ă p o a t ă s ă d e a d e ea, alt­
fel e l n u v a p u t e a n i c i s ă s i m t ă c ă e î n stare s ă d e a d e iubirea
obiectivă.
A r fi p o a t e relevant s ă citez aici c a z u l u n u i c o p i l dintr-o fa­
m i l i e d e s t r ă m a t ă s a u al u n u i c o p i l fără părinţi. U n a s e m e n e a
c o p i l îşi petrece t i m p u l căutându-şi în m o d i n c o n ş t i e n t părin­
ţii. E s t e - n o t o r i u i n a d e c v a t c a u n astfel d e c o p i l s ă fie luat î n
c a s ă d e c i n e v a şi iubit. C e e a c e s e î n t â m p l ă e s t e c ă , d u p ă u n
t i m p , u n astfel d e c o p i l a d o p t a t c â ş t i g ă s p e r a n ţ ă şi î n c e p e apoi
s ă t e s t e z e m e d i u l p e care 1-a găsit şi s ă c a u t e p r o b e ale c a p a ­
cităţii p r o t e c t o r i l o r săi d e a urî obiectiv. S e p a r e c ă n u p o a t e
c r e d e în a fi iubit d e c â t d u p ă c e a ajuns s ă fie urât.
î n t i m p u l c e l u i de-al d o i l e a r ă z b o i m o n d i a l , u n b ă i a t d e 9
a n i a ajuns la u n c ă m i n p e n t r u c o p i i e v a c u a ţ i , trimis din L o n ­
d r a n u din c a u z a b o m b e l o r , ci din c a u z a v a g a b o n d a j u l u i . A m
s p e r a t să-i p o t oferi t r a t a m e n t p e t i m p u l ş e d e r i i sale în c ă m i n ,
d a r s i m p t o m u l s ă u a câştigat, ş i e l a fugit a ş a c u m f ă c u s e în­
t o t d e a u n a d e o r i u n d e , d e la v â r s t a d e 6 ani, c â n d a fugit pen­
tru p r i m a o a r ă d e acasă. A m stabilit totuşi u n c o n t a c t c u e l în­
tr-un i n t e r v i u î n care a m p u t u t s ă v ă d şi s ă i n t e r p r e t e z prin-
263
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
tr-un d e s e n de-al lui că prin a c e a s t ă fugă el s a l v a î n m o d in­
c o n ş t i e n t i n t e r i o r u l c a s e i sale şi o p r o t e j a p e m a m ă d e a g r e ­
siuni, î n c e r c â n d î n acelaşi timp să se î n d e p ă r t e z e d e l u m e a lui
internă c a r e e r a p l i n ă d e p e r s e c u t o r i .
N u a m fost foarte surprins c â n d a a p ă r u t la s e c ţ i a d e poli­
ţie d e l â n g ă c a s a m e a . A c e a s t a e r a u n a dintre p u ţ i n e l e secţii
d e p o l i ţ i e la c a r e s ă n u fie b i n e c u n o s c u t . S o ţ i a m e a , într-un
m o d g e n e r o s , 1-a luat şi 1-a ţinut p e n t r u trei luni, trei luni d e
iad. E r a c e l m a i iubitor şi m a i î n n e b u n i t o r dintre copii, a d e s e a
d e - o n e b u n i e e v i d e n t ă . D a r d i n fericire n o i ş t i a m îa c e s ă n e
a ş t e p t ă m . A m făcut faţă p r i m e i faze, oferindu-i libertate tota­
lă şi b a n i ori d e câte ori ieşea. Trebuia d o a r s ă n e s u n e , iar n o i
îl r e c u p e r a m d e la orice staţie d e poliţie c a r e îl r i d i c a s e d e p e
stradă.
C u r â n d a s u r v e n i t şi aşteptata s c h i m b a r e , s i m p t o m u l va­
g a b o n d a j u l u i s-a m o d i f i c a t , iar b ă i a t u l a î n c e p u t s ă p u n ă î n
scenă asaltul dinăuntru. Era o slujbă c u adevărat continuă pen­
tru a m â n d o i şi c e l e m a i rele e p i s o a d e s-au î n t â m p l a t c â n d e u
e r a m plecat.
I n t e r p r e t a r e a t r e b u i a f ă c u t ă î n o r i c e m i n u t d i n zi şi d i n
n o a p t e şi, a d e s e a , s i n g u r a soluţie într-o criză e r a interpretarea
corectă, c a şi c u m băiatul ar fi fost într-o analiză. C e e a c e apre­
cia m a i m u l t d e c â t o r i c e e r a interpretarea c o r e c t ă .
I d e e a i m p o r t a n t ă p e n t r u s c o p u l a c e s t e i lucrări e s t e felul î n
c a r e e v o l u ţ i a p e r s o n a l i t ă ţ i i b ă i a t u l u i a d a t n a ş t e r e la u r ă î n
m i n e şi felul î n care a m p r o c e d a t eu.
L - a m lovit? R ă s p u n s u l este nu, n u l-am lovit niciodată, d a r
a ş fi fost n e v o i t să fac acest gest d a c ă n-aş fi ştiut totul d e s p r e
ura m e a şi d a c ă n u l-aş fi lăsat şi pe el să ştie de existenţa aces­
teia, î n m o m e n t u l crizelor îl l u a m c u forţa, fără furie sau învi­
n u i r e , şi-1 p u n e a m î n faţa uşii d e la intrare, o r i c u m ar fi fost
v r e m e a afară şi o r i c e o r ă din zi s a u d i n n o a p t e ar fi fost. Exis­
t a o s o n e r i e s p e c i a l ă la care p u t e a suna, şi ştia c ă a t u n c i c â n d
s u n a e r a r e p r i m i t şi n u s e rostea n i c i u n c u v â n t d e s p r e c e se
î n t â m p l a s e . F o l o s e a a c e a s t ă s o n e r i e i m e d i a t c e îşi r e v e n e a din
atacul s ă u m a n i a c a l .
L u c r u l i m p o r t a n t e s t e c ă , d e fiecare d a t ă c â n d îl p u n e a m
afară la uşă, îi s p u n e a m c e v a ; îi s p u n e a m că c e e a ce se î n t â m ­
p l a s e m ă făcea să-1 u r ă s c . E r a uşor, p e n t r u că e r a foarte a d e ­
vărat.
C r e d că a c e s t e c u v i n t e erau i m p o r t a n t e din p u n c t u l d e ve­
d e r e a l p r o g r e s u l u i său, d a r erau i m p o r t a n t e în principal pen-
 264 D.W. W i n n i c o t t
tru c ă m ă făceau c a p a b i l s ă tolerez situaţia fără s ă d a u p e din­
afară, fără să-mi pierd firea şi fără să-1 o m o r într-una din zile.
P o v e s t e a i n t e g r a l ă a a c e s t u i b ă i a t n u p o a t e fi relatată aici.
A p l e c a t la o ş c o a l ă s p e c i a l ă . R e l a ţ i a a d â n c î n r ă d ă c i n a t ă c u
n o i a rămas ca unul dintre puţinele lucruri stabile din viaţa
sa. A c e s t e p i s o d d i n v i a ţ a o b i ş n u i t ă p o a t e fi f o l o s i t p e n t r u a
ilustra topica generală a urii justificate în prezent; aceasta
t r e b u i e d i s t i n s ă d e u r a c a r e e s t e j u s t i f i c a t ă d o a r î n t r - u n alt
c a d r u , d a r c a r e e s t e d e c o p e r t a t ă de a n u m i t e a c ţ i u n i a l e p a ­
cientului.
D i n t o a t ă c o m p l e x i t a t e a p r o b l e m e i urii si a r ă d ă c i n i l o r e i
aş dori să recuperez u n lucru, pentru că eu cred că e foarte im­
portant pentru_an.aIis±ujLde_^ ps^hotici, S u g e r e z c ă
m a m a îşi u r ă ş t e b e b e l u ş u l î n a i n t e c a acesta s ^ L u r a ş c ă şi î n a ­
inte ca b e b e l u ş u l s ă p o a t ă b ă g a d e seaniă_că m a m a îl urăşte.
î n a i n t e r d ^ ' a T i e ^ v o T t ? r â c e ă s f ă t e m ă , d o r e s c s ă m ă refer la
F r e u d . î n Instincte şi vicisitudinile lor ( 1 9 1 5 ) , u n d e a s p u s atât
d e m u l t e l u c r u r i o r i g i n a l e şi r e v e l a t o a r e d e s p r e ură, F r e u d a
afirmat: „ P u t e m s p u n e p e s c u r t d e s p r e u n i n s t i n c t c ă « i u b e ş ­
te» o b i e c t e l e p e n t r u c a r e s-a luptat în s c o p u l o b ţ i n e r i i satis­
facţiei, d a r a s p u n e d e s p r e e l c ă « u r ă ş t e » u n o b i e c t n i s e p a r e
bizar, astfel î n c â t d e v e n i m c o n ş t i e n ţ i că d e s p r e atitudinile d e
iubire s a u u r ă n u se p o a t e s p u n e c ă p o t c a r a c t e r i z a relaţia in­
s t i n c t e l o r c u o b i e c t e l e lor, ci s u n t r e z e r v a t e relaţiilor e u l u i c a
u n î n t r e g c u o b i e c t e l e . . . " R e s i m t a c e a s t ă i d e e c a fiind r e a l ă
şi i m p o r t a n t ă . A s t a n u p r e s u p u n e c ă p e r s o n a l i t a t e a t r e b u i e
să fie i n t e g r a t ă î n a i n t e s ă se p o a t ă s p u n e c ă u n c o p i l u r ă ş t e ?
O r i c â t ă i n t e g r a r e t i m p u r i e p o a t e fi o b ţ i n u t ă - p r o b a b i l inte­
grarea survine cel m a i d e v r e m e sub presiunea excitaţiei sau
furiei - e x i s t ă t e o r e t i c u n s t a d i u m a i t i m p u r i u în c a r e c e e a c e
c o p i l u l face şi r ă n e ş t e , n u e s t e făcut din ură. A m folosit sin­
tagma „iubire neîndurătoare" în descrierea acestui stadiu.
E s t e o a r e a c c e p t a b i l ? P e m ă s u r ă ce c o p i l u l d e v i n e c a p a b i l s ă
se s i m t ă o p e r s o a n ă î n t r e a g ă , în a c e e a ş i m ă s u r ă t e r m e n u l
„ură" capătă înţeles ca o descriere a unui anumit grup din
sentimentele sale.
O r i c u m , m a m a îşi u r ă ş t e b e b e l u ş u l din c a p u l locului. C r e d
că F r e u d s-a g â n d i t c ă e s t e p o s i b i l c a m a m a , în a n u m i t e cir­
c u m s t a n ţ e , s ă a i b ă d o a r iubire p e n t r u b ă i e ţ e l u l ei; d a r p u t e m
să n e î n d o i m d e asta. C u n o a ş t e m iubirea u n e i m a m e şi a p r e ­
c i e m realitatea şi forţa sa. P e r m i t eţ i - mi s ă v ă ofer c â t e v a m o ­
tive p e n t r u c a r e o m a m ă şi-ar urî b e b e l u ş u l , fie e l c h i a r băiat:
OPERE l i De la pediatrie la psihanaliză 265
Bebeluşul nu este concepţia sa proprie (mentală).
Bebeluşul nu este unul dintre jocurile din copilărie, copil al
tatălui, al fratelui etc.
Bebeluşul nu este produs în mod magic.
Bebeluşul este un pericol pentru corpul ei în timpul sarcinii
şi la naştere.
Bebeluşul este un amestec în viaţa ei privată, o punere la în­
cercare a capacităţii ei de a se preocupa.
într-o măsură mai mare sau mai mică, o mamă simte că pro­
pria ei mamă cere un copil, astfel copilul este făcut pentru
a o împăca pe propria mamă.
Bebeluşul îi răneşte sfârcurile chiar prin supt, care este la în­
ceput o activitate de mestecat.
Este neîndurător, o tratează ca pe ultimul om, o servitoare ne­
plătită, o sclavă.
La început, până când bebeluşul începe să aibă îndoieli de­
spre el însuşi, ea trebuie să-1 iubească cu orice chip cu ex­
creţiile lui cu tot.
El încearcă s-o rănească, o muşcă periodic, toate din dragos-
• te; $ , : . iii >?" Mm<$> I
Se arată deziluzionat de ea.
Iubirea lui excitată este din interes; obţinând ceea ce doreşte
se debarasează de ea ca de o coajă de portocală.
Bebeluşul trebuie să domine la început, trebuie protejat de
coincidenţe, viaţa trebuie să se desfăşoare în ritmul bebe-
• luşului şi toate acestea necesită studiu continuu şi detaliat
din partea mamei. De exemplu, ea nu trebuie să fie anxioa­
să când îl ţine în braţe etc.
La început, bebeluşul habar n-are ce face sau ce sacrifică ea
pentru el. în special nu poate înţelege ura ei.
Este suspicios, refuză mâncarea ei bună, o face să se îndoias­
că de ea, dar mănâncă bine cu mătuşa.
După o dimineaţă îngrozitoare cu el, iese afară şi el zâmbeş­
te unui străin care spune: „Nu-i aşa că-i drăgălaş?"
Ea ştie că dacă greşeşte la început, el o va face să plătească
pentru tot restul timpului.
El o excită, dar o frustrează - ea nu trebuie să-1 mănânce sau
să facă vreun schimb sexual cu el.
C r e d c ă . î n analiza psihoticilor şi în fazele u l t i m e ale analir
zei c h i a r ş L c u j a p e r s o a n ă n o r m a l ă , analistul trebuie s ă se gă­
s e a s c ă într-o p o z i ţ i e c o m p a r a b i l ă c u a c e e a a u n e i m a m e d e
n o u - n ă s c u C C â n d este regresat profund, pacientul n u p o a t e să
se identifice c u analistul s a u să î n ţ e l e a g ă p u n c t u l s ă u d e ve-
 267
266 D.W. W i n n i c o t t OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză

n u p o a t e î n ţ e l e g e c e - i d a t o r e a z ă m a m e i sale - p â n ă c â n d n u
d e r e m a i m u l t d e c â t fătul sau b e b e l u ş u l n o u - n ă s c u t p o a t e e m -
patiza cu mama. este făcută a c e a s t ă interpretare.
O m a m ă trebuie să fie în stare să tolereze faptul d e a-şi urî
U n analist trebuie s ă afişeze toată toleranţa, răbdarea şi efi­
c o p i l u l fără s ă facă n i m i c c u asta. E a n u p o a t e s ă o e x p r i m e
faţă d e el. D a c ă din t e a m a d e c e ar p u t e a face, n u îşi urăşte î n cienţa u n e i m a m e d e v o t a t e c o p i l u l u i ei; trebuie să r e c u n o a s c ă
m o d a d e c v a t b e b e l u ş u l atunci c â n d el o răneşte, e a trebuie să dorinţele pacientului c a p e nişte n e v o i ; trebuie să d e a la o par­
se retragă în m a s o c h i s m , şi cred că asta a dat n a ş t e r e falsei te­ te alte interese p e n t r u a fi d i s p o n i b i l , p e n t r u a fi p u n c t u a l şi
orii a m a s o c h i s m u l u i natural la femei. C e l m a i r e m a r c a b i l lu­ obiectiv; şi trebuie s ă p a r ă c ă v r e a s ă d e a c e e a ce, în realitate,
c r u la o m a m ă este abilitatea de a fi atât d e m u l t rănită d e b e ­ este dat d o a r î n u r m a n e v o i l o r p a c i e n t u l u i .
b e l u ş u l s ă u şi d e a urî atât de m u l t fără să se r ă z b u n e p e c o ­ Este posibil s ă existe o l u n g ă p e r i o a d ă iniţială î n care p u n c ­
pil ca şi abilitatea ei d e a aştepta r e c o m p e n s e care pot veni s a u tul d e v e d e r e al analistului s ă n u p o a t ă fi apreciat (nici m ă c a r
n u într-un m o m e n t ulterior. Poate fi ea ajutată de u n u l din cân­ inconştient) de către pacient. N u p o a t e fi aşteptată recunoştin­
tecele d e l e a g ă n p e care le cântă, care b e b e l u ş i l o r le p l a c mult, ţa, deoarece la nivelul rădăcinii primitive a pacientului d e care
d a r p e care, d i n fericire, n u le î n ţ e l e g ? a v e m grijă n u e x i s t ă o c a p a c i t a t e d e identificare c u analistul;
şi, c u s i g u r a n ţ ă , p a c i e n t u l n u p o a t e v e d e a c ă u r a a n a l i s t u l u i
este a d e s e a p r o v o c a t ă c h i a r d e lucrurile p e c a r e le face e l în­
Nani, nani, copacii îngână,
suşi, î n m o d u l ^ ă a r u d i m e n t a r d e a iubi,
V â n t u l suflă, l e a g ă n u l l e a g ă n ă ,
R a m u r a se rupe, l e a g ă n u l c a d e î n analiză (analiză d e cercetare) s a u î n gestionarea obişnui­
J o s v i n o , copile, c u r a m u r ă c u tot! tă a tipului m a i psihotic d e pacienţi, pe u m e r i i analistului (psi­
hiatrului şi asistentei) a t â r n ă o m a r e p o v a r ă şi este i m p o r t a n t
să se studieze m o d u r i l e î n c a r e a n x i e t a t e a d e calitate psihoti-
M ă g â n d e s c la o m a m ă ( s a u tată) j u c â n d u - s e cu u n c o p i l
că şi, d e a s e m e n e a , u r a s u n t i n d u s e î n a c e i a c a r e l u c r e a z ă c u
m i c ; c o p i l u l u i p l ă c â n d u - i j o a c a şi n e ş t i i n d c ă p ă r i n t e l e e x p r i ­
pacienţi psihiatrici g r a v b o l n a v i . D o a r astfel p o a t e exista v r e o
m ă u r ă prin c u v i n t e , probabil chiar în t e r m e n i i s i m b o l i s m u l u i
s p e r a n ţ ă d e a se evita o terapie a d a p t a t ă m a i d e g r a b ă n e v o i ­
naşterii. A c e a s t a n u este o strofă s e n t i m e n t a l ă . S e n t i m e n t a l i s ­
lor terapeutului d e c â t n e v o i l o r p a c i e n t u l u i .
m u l este inutil p e n t r u părinţi, în m ă s u r a în c a r e c o n ţ i n e o n e ­
g a r e a urii, iar s e n t i m e n t a l i s m u l m a m e i n u este d e l o c b u n din
p u n c t u l d e v e d e r e al copilului.
M i se p a r e î n d o i e l n i c ca u n c o p i l d e o m , p e m ă s u r ă ce se
d e z v o l t ă , să fie c a p a b i l s ă tolereze d e p l i n ă t a t e a urii sale în c a ­
d r u l u n u i m e d i u s e n t i m e n t a l . E l are n e v o i e d e u r ă p e n t r u a
urî.
D a c ă a c e s t e a s u n t a d e v ă r a t e , n u se p o a t e aştepta d e la u n
p a c i e n t psihotic în analiză să tolereze ura s a faţă d e analist de­
cât d a c ă a n a l i s t u l îl p o a t e urî la r â n d u l său.
D a c ă toate acestea sunt acceptate, r ă m â n e d e discutat c h e s ­
t i u n e a i n t e r p r e t ă r i i urii a n a l i s t u l u i faţă d e p a c i e n t . A c e a s t a ,
desigur, e s t e o c h e s t i u n e plină d e pericole şi n e c e s i t ă c e a m a i
a t e n t ă t e m p o r i z a r e . D a r c o n s i d e r c ă o analiză este i n c o m p l e ­
tă d a c ă p â n ă la sfârşit n u a fost posibil c a a n a l i s t u l să-i s p u n ă
p a c i e n t u l u i c e e a ce el, analistul, a făcut p e n e ş t i u t e în t i m p c e
p a c i e n t u l era bolnav, în stadiile m a i timpurii. P a c i e n t u l este ţi­
nut, într-o a n u m i t ă m ă s u r ă , î n poziţia u n u i copil - c i n e v a care

Capitolul XVI
Agresiunea
în relaţie cu dezvoltarea emoţională
[1950-5]
I ţinută p o a t e fi p i e r d u t ă datorită î n t â m p l ă r i i nefericite d i n m e ­
C o n t r i b u ţ i e la s i m p o z i o n 1
"W* d e e a p r i n c i p a l ă ce s t ă în s p a t e l e s t u d i u l u i a s u p r a a g r e -
^ siunii este a c e e a că, d a c ă societatea se află î n pericol, n u
este din c a u z a agresivităţii o m u l u i , c i d i n c a u z a repri­
m ă r i i agresivităţii p e r s o n a l e în i n d i v i d .
O r i c i n e se v a a n g a j a într-un s t u d i u al p s i h o l o g i e i a g r e s i u ­
nii, v a avea p e u m e r i o p o v a r ă i m p o r t a n t ă , d i n u r m ă t o a r e a c a ­
uză, într-o p s i h o l o g i e i n t e g r a l ă , a ţi se fura e s t e e c h i v a l e n t c u
a fura şi este la fel d e agresiv. A fi slab este la fel d e a g r e s i v c a
şi atacul celui puternic a s u p r a celui slab. C r i m a şi suicidul sunt
în m o d f u n d a m e n t a l acelaşi lucru. P r o b a b i l cel m a i dificil l u ­
c r u dintre toate, p o s e s i u n e a , este la fel de a g r e s i v ă c a şi a c h i ­
ziţia l a c o m ă ; î n t r - a d e v ă r a c h i z i ţ i a şi p o s e s i u n e a f o r m e a z ă o
unitate psihologică, fiecare fiind i n c o m p l e t ă fără cealaltă. A s t a
n e î n s e m n â n d c ă a a c h i z i ţ i o n a şi a p o s e d a a r fi b u n e s a u rele.
A c e s t e consideraţii sunt d u r e r o a s e p e n t r u c ă ele atrag aten­
ţia a s u p r a disociaţiilor a s c u n s e î n t o l e r a n ţ a s o c i a l ă o b i ş n u i t ă ;
a c e s t e a n u p o t fi lăsate p e dinafară într-un s t u d i u d e s p r e agre­
siune. D e asemenea, baza pentru u n studiu al agresiunii pro-
priu-zise trebuie s ă fie u n s t u d i u al r ă d ă c i n i l o r intenţiei agre­
sive.
înainte de integrarea personalităţii există agresivitate. 2
1
Simpozion cu Anna Freud, Societatea Regală de Medicină, Secţia Psi­
hiatrie, 16 ian. 1950. Pentru contribuţiile Armei Freud vezi The Pyichoanalytk
Study of the Chilă, voi. III-IV, p. 37.
2
Aş lega acum această idee cu aceea a motilităţii (cf. Marty şi Fain, 1955).
269
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
U n b e b e l u ş l o v e ş t e c u p i c i o r u l î n uter; n u se p o a t e p r e s u ­
p u n e c ă î n c e a r c ă să-şi c r o i a s c ă un d r u m afară. U n b e b e l u ş d e
c â t e v a s ă p t ă m â n i b a t e în j u r c u b r a ţ e l e ; n u se p o a t e p r e s u p u ­
n e c ă d o r e ş t e s ă l o v e a s c ă . U n b e b e l u ş m e s t e c ă sfârcul c u gin­
giile sale; n u s e p o a t e p r e s u p u n e c ă d o r e ş t e să distrugă s a u să
rănească.
L a o r i g i n e , a g r e s i v i t a t e a e s t e a p r o a p e s i n o n i m ă c u activi­
tatea; e s t e o c h e s t i u n e d e funcţie parţială. T o c m a i a c e s t e func­
ţii p a r ţ i a l e v o r fi o r g a n i z a t e d e c o p i l , î n m o d g r a d a t p e m ă ­
sură ce devine o persoană, în forma agresiunii. în boală, un
p a c i e n t p o a t e afişa activităţi şi agresivitate, n e i n t e n ţ i o n a t e p e
deplin. I n t e g r a r e a u n e i personalităţi n u se p e t r e c e peste
n o a p t e . E a v i n e şi p l e a c ă , şi c h i a r şi a t u n c i c â n d e s t e c l a r o b ­
d i u . T o t u ş i , d a c ă e x i s t ă o stare d e s ă n ă t a t e , î n c e l e d i n u r m ă
se a j u n g e l a c o m p o r t a m e n t i n t e n ţ i o n a l . A g r e s i u n e a e s t e in­
tenţionată în m ă s u r a în care şi c o m p o r t a m e n t u l este inten­
ţ i o n a l . A i c i a p a r e i m e d i a t s u r s a p r i n c i p a l ă d e a g r e s i v i t a t e , şi
a n u m e e x p e r i e n ţ a i n s t i n c t u a l ă . A g r e s i u n e a face p a r t e d i n e x ­
p r e s i a p r i m i t i v ă a i u b i r i i . A r fi p o t r i v i t ă o d e s c r i e r e a a c e s t e ­
ia î n t e r m e n i o r a l i , d e v r e m e c e s t u d i e z i m p u l s u r i l e p r i m i t i ­
ve de iubire.
E r o t i s m u l oral a d u n ă î n el c o m p o n e n t e a g r e s i v e , iar î n să­
n ă t a t e , i u b i r e a o r a l ă este c e a c a r e p u n e b a z e l e celei m a i m a r i
p ă r ţ i a agresivităţii p r o p r i u - z i s e - c e a î n c a r e a g r e s i u n e a este
i n t e n ţ i o n a t ă d e i n d i v i d , şi simţită ca atare d e o a m e n i i d i n jur.
O r i c e e x p e r i e n ţ ă aste atât fizică, cât şi non-fizică. Ideile în­
s o ţ e s c şi î m b o g ă ţ e s c funcţiile corpului, iar funcţionarea corpu­
3
lui î n s o ţ e ş t e şi r e a l i z e a z ă i d e a ţ i a .
D e a s e m e n e a , t r e b u i e s p u s c ă d i n c u m u l u l d e idei şi a m i n ­
tiri, a c e s t e a se s e p a r ă î n m o d g r a d a t î n c e e a c e este d i s p o n i b i l
conştiinţei, c e e a c e este d i s p o n i b i l conştiinţei n u m a i î n a n u m i ­
te c i r c u m s t a n ţ e şi c e e a c e se află î n i n c o n ş t i e n t u l refulat, indis­
p o n i b i l e d a t o r i t ă afectului i n t o l e r a b i l .
S u n t conştient că amestec t e m a agresivităţii propriu-zise
cu a c e e a a i m p u l s u l u i agresiv. C r e d , totuşi, c ă una n u poa­
te fi s t u d i a t ă fără c e a l a l t ă . N i c i u n a c t d e a g r e s i u n e n u p o a ­
t e fi p e d e p l i n î n ţ e l e s c a f e n o m e n izolat; d e f a p t s t u d i u l ori­
cărui act al unui copil implică luarea în considerare a ur­
mătoarelor:
3 Conform termenului lui Sechehaye: „realizare simbolică".
 270 271
D.W. W i n n i c o t t OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză

Copilul în mediul său, cu adulţi care îl îngrijesc. imaginativ asupra corpului m a m e i . A c e a s t a este agresiunea c a
Copilul matur conform vârstei sale cronologice şi emoţiona­ o componentă a iubirii. 5

le.
Se poate observa un anumit procent din aceasta apărând
Copilul care, deşi matur conform vârstei lui, conţine înăun­ sub f o r m a u n e i disociaţii între a s p e c t u l liniştit şi c e l e x c i t a t a l
trul său toate gradele de imaturitate care se întind până la
starea primară. personalităţii, astfel încât copiii care sunt în m o d o b i ş n u i t dră­
guţi şi adorabili îşi v o r ieşi d i n fire şi vor face lucruri a g r e s i v e
Copilul ca persoană bolnavă, având fixaţii la niveluri ima­
ture. c e l o r p e care îi i u b e s c , fără s ă se s i m t ă p e d e p l i n r ă s p u n z ă t o r i
Copilul într-un stadiu emoţional relativ neorganizat, încă pre­ d e acţiunile lor.
dispus, într-un grad mai mult sau mai puţin accentuat, la D a c ă a g r e s i u n e a este pierdută în acest s t a d i u d e d e z v o l t a ­
regresie şi la o revenire spontană din regresie. re e m o ţ i o n a l ă , atunci e x i s t ă şi u n o a r e c a r e g r a d d e p i e r d e r e a
capacităţii d e a iubi sau, c a s ă s p u n e m aşa, d e a face relaţii c u
Agresiunea în diferite stadii obiecte.

A r fi d e a j u t o r d a c ă a m p u t e a î n c e p e d e l a î n c e p u t u l v i e ­ Stadiul de îngrijorare
ţii i n d i v i d u l u i , d a r a i c i e x i s t ă m u l t e l u c r u r i p e c a r e n u le
A i c i apare stadiul d e s c r i s d e M e l a n i e K l e i n c a „poziţia de­
ş t i m c u c e r t i t u d i n e . U n s t u d i u c o m p l e t ar r e c o n s t i t u i a g r e ­
s i v i t a t e a d u p ă c u m a p a r e la d i v e r s e s t a d i i d e d e z v o l t a r e a p r e s i v ă " î n d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă . P e n t r u s c o p u l m e u , îl v o i
eului: n u m i „Stadiul de îngrijorare". Integrarea eului individului este
suficientă p e n t r u c a e l s ă a p r e c i e z e p e r s o n a l i t a t e a figurii m a ­
Pre-integrare terne, şi a c e a s t a are c a u n rezultat e x t r e m d e i m p o r t a n t faptul
Devreme d e a fi îngrijorat d e rezultatele e x p e r i e n ţ e l o r sale i n s t i n c t u a l e ,
Intenţie fără îngrijorare
Integrare fizice şi ideatice.
Intermediar Intenţie cu îngrijorare S t a d i u l d e îngrijorare a d u c e d u p ă sine c a p a c i t a t e a d e a se
Vină s i m ţ i vinovat. D e aici î n a i n t e o p a r t e d i n agresivitate v a apă­
Relaţii inter-personale rea clinic c a o supărare s a u ca u n s e n t i m e n t d e vină, s a u ca u n
Cu totul personal Situaţii triunghiulare echi val ent fizic, c u m ar fi vomitatul. V i n a se referă la răul sim­
Conflict, conştient şi inconştient. ţit c a fiind făcut p e r s o a n e i i u b i t e î n t i m p u l relaţiei e x c i t a t e .
D a c ă este sănătos, copilul p o a t e suporta v i n a , şi, astfel, c u aju­
C e e a ce încerc aici este, în principal, o dezvoltare a celei torul u n e i m a m e vii şi p e r s o n a l e (care î n t r u c h i p e a z ă u n factor
4
de-a d o u a din c e l e trei t e m e , a d i c ă c e a i n t e r m e d i a r ă . t e m p o r a l ) este c a p a b i l să d e s c o p e r e i m b o l d u l s ă u p e r s o n a l de
a d a , d e a construi şi d e a repara. î n acest fel, o m a r e parte din
Stadiul de pre-îngrijorare agresivitate se transformă în funcţii sociale şi apare s u b aceas­
t ă f o r m ă . în m o m e n t e de neajutorare (ca atunci c â n d n u p o a ­
E s t e n e c e s a r s ă se d e s c r i e u n stadiu teoretic de indiferenţă te fi găsită nici o p e r s o a n ă care s ă a c c e p t e u n d a r s a u să ia c u ­
şi n e î n d u r a r e în care se p o a t e s p u n e d e s p r e c o p i l c ă e x i s t ă c a noştinţă de efortul d e reparaţie) această t r a n s f o r m a r e se dete­
o p e r s o a n ă şi c ă are intenţii, d e ş i n u e s t e î n c ă îngrijorat d e re­ riorează şi a g r e s i u n e a reapare. Activitatea socială nu poate fi sa­
zultatele lor. E l n u î ş i d ă î n c ă s e a m a c ă c e e a c e distruge c â n d tisfăcătoare d a c ă n u este b a z a t ă p e s e n t i m e n t u l d e v i n ă perso­
e s t e excitat, e s t e a c e l a ş i lucru p e care îl a p r e c i a z ă în m o m e n ­ nală faţă de a g r e s i u n e .
tele d e calm dintre excitaţii. Iubirea lui excitată include u n atac
5 Acest stadiu a fost denumit „pre-ambivalent", dar acest termen evită
4
în partea a doua a acestui capitol, încerc să tratez tema agresivităţii le­ chestiunea integrării obiectului parţial cu obiectul întreg, respectiv sânul cu
S
gate de primele stadii ale dezvoltării eului. mama care susţine şi căreia îi pasă.
 272
D.W. Winnicott
Supărare
î n d e s c r i e r e a m e a , e x i s t ă aici u n l o c d e d i c a t s u p ă r ă r i i d i n
frustrare. Frustrarea, care există în m o d inevitabil într-un anu­
m i t g r a d în toate e x p e r i e n ţ e l e , î n c u r a j e a z ă d i h o t o m i a între: 1 .
i m p u l s u r i l e a g r e s i v e i n o c e n t e şi o b i e c t e l e frustrante şi 2. i m ­
p u l s u r i l e a g r e s i v e p r o d u c ă t o a r e d e v i n ă şi o b i e c t e l e b u n e .
F r u s t r a r e a a c ţ i o n e a z ă c a o s e d u c ţ i e în s e n s u l părăsirii v i n e i şi
a l i m e n t e a z ă u n m e c a n i s m d e apărare, şi a n u m e , î n d r e p t a r e a
iubirii şi a urii în direcţii separate. D a c ă a c e s t clivaj al o b i e c t e ­
6 p o a t e re-aranja relaţiile s a l e astfel î n c â t b i n e l e s ă fie c o n c e n ­
l o r în b u n e şi r e l e are loc, există o liniştire a s e n t i m e n t u l u i d e
v i n ă ; dar, c a răsplată, i u b i r e a pierde c e v a din c o m p o n e n t a s a
a g r e s i v ă valoroasă, iar ura d e v i n e m a i d e z b i n a t o a r e .
Creşterea lumii interne
P s i h o l o g i a copilului d e v i n e de aici înainte m a i c o m p l i c a t ă .
F i e c a r e c o p i l d e v i n e îngrijorat n u d o a r d e efectul i m p u l s u r i ­
l o r sale a s u p r a m a m e i , c i o b s e r v ă şi rezultatele e x p e r i e n ţ e l o r
s a l e a s u p r a p r o p r i u l u i sine. Satisfacţiile i n s t i n c t u a l e îl fac s ă
se s i m t ă b i n e iar el î n c e p e s ă p e r c e a p ă c e e a ce intră şi c e e a c e
iese atât într-un sens p s i h o l o g i c , c â t şi fizic. D e v i n e u m p l u t c u
c e e a c e e l s i m t e c a fiind b u n şi a c e a s t a iniţiază şi m e n ţ i n e în­
c r e d e r e a lui în el î n s u ş i şi în c e e a ce simte c ă p o a t e aştepta d e
la viaţă. în acelaşi timp, trebuie să ţină c o n t şi d e atacurile sale
furioase în u r m a cărora s i m t e c ă d e v i n e u m p l u t c u c e e a c e este
rău, s a u m a l i g n , s a u persecutor. A c e s t e lucruri s a u forţe rele,
fiind î n ă u n t r u l său, d u p ă c u m simte el, f o r m e a z ă o a m e n i n ţ a ­
re din interior a s u p r a p r o p r i e i sale p e r s o a n e şi a s u p r a b i n e l u i
care f o r m e a z ă b a z a încrederii sale î n viaţă.
El iniţiază a c u m o s a r c i n ă c a r e v a d u r a toată viaţa, d e g e s ­
t i o n a r e a p r o p r i e i l u m i interioare, o sarcină p e care totuşi n u
o va putea începe până când nu se va simţi bine găzduit în
c o r p u l s ă u şi c a p a b i l s ă diferenţieze între c e e a c e e s t e î n ă u n ­
trul s ă u şi c e e a c e e s t e exterior, şi între c e e a c e e s t e d e fapt şi
c e e a c e este în fantasma proprie. Gestionarea lumii externe de­
p i n d e d e g e s t i o n a r e a propriei sale l u m i interne.
S e d e z v o l t ă o serie e x t r e m d e c o m p l e x ă d e m e c a n i s m e d e
apărare, care ar trebui e x a m i n a t e o dată c u fiecare încercare d e
a î n ţ e l e g e agresivitatea u n u i copil care a atins acest stadiu d e
6
Ar trebui să spun acum „idealizat şi rău" în loc de „bun şi rău".
273
OPERE 1 : De Za pediatrie la psihanaliză
d e z v o l t a r e e m o ţ i o n a l ă . A r fi i m p o s i b i l aici să f a c e m m a i m u l t
decât să e n u m e r ă m c â t e v a dintre m o d u r i l e în care această par­
te a psihologiei u m a n e e s t e relevantă p e n t r u t e m a prezentă.
M a i întâi v o i d e s c r i e reîntoarcerea d i n introversie, d i n m o ­
m e n t c e a c e a s t a reprezintă o s u r s ă i m p o r t a n t ă şi frecventă d e
a g r e s i u n e propriu-zisă.
î n sănătate, interesul c o p i l u l u i e s t e direcţionat atât spre re­
a l i t a t e a e x t e r n ă , c â t şi s p r e l u m e a i n t e r i o a r ă , iar e l d e z v o l t ă
p u n ţ i î n t r e o l u m e şi c e a l a l t ă (vise, j o c e t c ) . î n b o a l ă , c o p i l u l
trat î n ă u n t r u , iar r ă u l s ă fie p r o i e c t a t . E l t r ă i e ş t e a c u m în lu­
m e a s a interioară. S e p o a t e s p u n e c ă a d e v e n i t introvertit (sau
introvertit în m o d p a t o l o g i c ) .
O revenire din introversia patologică p r e s u p u n e o n o u ă im­
plicare î n c e e a c e p e n t r u u n astfel d e c o p i l r e p r e z i n t ă o l u m e
e x t e r n ă p l i n ă d e p e r s e c u t o r i şi, în acest moment al revenirii sale,
copilul devine, de obicei, agresiv. A c e a s t a r e p r e z i n t ă o i m p o r t a n ­
tă sursă d e comportament agresiv. D a c ă , în cadrul revenirii u n u i
c o p i l d i n introversie, atacul-în-apărare e s t e i n a d e c v a t gestio­
nat d e cei c a r e se o c u p ă d e el, c o p i l u l v a a l u n e c a c u u ş u r i n ţ ă
î n a p o i , î n i n t r o v e r s i e . î n afară d e b o a l ă , a c e a s t ă stare d e fapt
p o a t e fi întâlnită, într-o o a r e c a r e m ă s u r ă , în viaţa d e zi c u zi a
c o p i l u l u i m i c , iar c o n c e p t u l n u e s t e d e l o c u n u l teoretic. O r i c e
i n d i v i d se află într-o d i s p o z i ţ i e sensibilă î n m o m e n t u l î n c a r e
revine printre ceilalţi, dintr-o p e r i o a d ă d e c o n c e n t r a r e a s u p r a
u n e i sarcini p e r s o n a l e .
Trebuie ţinut m i n t e faptul c ă p r i v i m fiinţa u m a n ă în c o p i ­
lărie d e v e n i n d c a p a b i l ă d o a r în m o d g r a d a t s ă d i s t i n g ă între
subiectiv şi obiectiv. D i n p r o i e c ţ i a e x p e r i e n ţ e i l u m i i interioa­
re a copilului transpare c u uşurinţă o stare a c e v a care se asea­
m ă n ă c u u n delir d e n e b u n i e . C h i a r şi u n copil s ă n ă t o s d e doi,
trei ani se trezeşte în m o d o b i ş n u i t n o a p t e a şi s i m t e că se află
într-o l u m e c a r e (din p u n c t u l n o s t r u d e v e d e r e ) e s t e p r o p r i a
lui l u m e interioară şi n u realitatea externă p e care o p u t e m îm­
părtăşi c u el. P e t i m p u l zilei, copiii m i c i ajung pierduţi în ac­
tivităţile l o r d e j o c şi, d e fapt, se p o a t e v e d e a c u m copiii tră­
iesc în principal în l u m e a lor interioară. A c e s t a n u e s t e n e a p ă ­
rat u n l u c r u n e s ă n ă t o s , dar, î n g e s t i o n a r e a u n u i astfel d e c o ­
pil, n u n e p u t e m a ş t e p t a să n e î n t â l n i m c u l o g i c a ce se aplică
d o a r realităţii e x t e r n e s a u c o m u n e . O m a r e p a r t e c h i a r dintre
adulţi n u ating n i c i o d a t ă o c a p a c i t a t e d e a fi o b i e c t i v i p e c a r e
s ă se p o a t ă p u n e o b a z ă , iar a c e i a c a r e s u n t î n m o d t e m e i n i c
 274
D.W. W i n n i c o t t
obiectivi s u n t a d e s e a relativ lipsiţi d e c o n t a c t c u b o g ă ţ i a p r o ­
priei l u m i interioare.
Voi da alte trei e x e m p l e d e s p r e felul în c a r e g e s t i o n a r e a de
către copil a propriei l u m i interioare e x p l i c ă c o m p o r t a m e n t u l
agresiv.
î n fantasma copilului, l u m e a internă este localizată în m o d
p r i m i t i v în b u r t ă sau, secundar, în cap, s a u în alte z o n e speci­
fice ale corpului.
U n c o p i l c a r e a atins u n a n u m i t g r a d d e o r g a n i z a r e a p e r ­
sonalităţii se întâlneşte c u o experienţă care este dincolo de pu­
terea sa d e a-i face faţă p r i n identificare. D e e x e m p l u , părinţii
se ceartă în faţa lui, într-un m o m e n t c â n d el este c o m p î e t o c u ­
pat c u o altă p r o b l e m ă . E l se d e s c u r c ă d o a r p r e l u â n d întreaga
e x p e r i e n ţ ă în el c u s c o p u l d e a o d o m i n a . S e p o a t e s p u n e c ă o
a n u m i t ă formă a părinţilor certându-se trăieşte înăuntrul său,
iar o cantitate d e e n e r g i e este d i r e c ţ i o n a t ă p e viitor spre c o n ­
trolul relaţiei rele internalizate. D i n p u n c t d e v e d e r e clinic de­
v i n e obosit, sau deprimat, s a u b o l n a v fizic. L a u n a n u m i t m o ­
m e n t , relaţia rea internalizată p r e i a controlul, iar a t u n c i c o p i ­
lul se poartă c a şi c u m ar fi „ p o s e d a t " de părinţii care se cear­
7
tă, îl v e d e m ca fiind compulsiv-agresiv, rău, iraţional, delirant.
Alternativ, c o p i l u l c u părinţi certăreţi introiectaţi p u n e la
cale p e r i o d i c certuri între o a m e n i i din jur, folosind apoi rău­
tatea e x t e r n ă reală c a p e o p r o i e c ţ i e a c e e a c e e r a „ r ă u " î n ă u n ­
trul său. într-un a s e m e n e a caz, vor exista c u siguranţă m o m e n ­
te de nebunie c u halucinaţii adevărate de voci ale. u n o r o a m e n i
care se ceartă.
î n gestionarea de către c o p i l a lumii sale interioare şi în în­
c e r c a r e a d e a p ă s t r a în e a c e e a c e este resimţit c a b e n i g n , exis­
tă m o m e n t e c â n d el s i m t e c ă totul ar fi b i n e d a c ă o unitate d e
influenţă m a l i g n ă ar fi eliminată. ( A c e a s t a este e c h i v a l e n t ă c u
i d e e a ţapului ispăşitor.)
C l i n i c a p a r e aici o d r a m a t i z a r e a ejecţiei răutăţii (lovitul,
trecerea flatusului, s c u i p a t u l ) . C a alternativă, c o p i l u l este sus­
ceptibil la a c c i d e n t e sau e x i s t ă o tentativă d e s i n u c i d e r e - c u
s c o p u l d e a d i s t r u g e r ă u l din i n t e r i o r u l s i n e l u i ; în f a n t a s m a
c o m p l e t ă a s u p r a s in u c id e r ii a r trebui s ă existe o s u p r a v i e ţ u i -
7
Această stare de fapt are legătură cu cea pe care Anna Freud a denu­
mit-o „identificare cu agresorul" (1937). Lucrările lui Melanie Klein ne-au ini­
ţiat în conceptul controlului omnipotent al fenomenelor interioare, cu scop
defensiv.
275
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
re, dar c u e l e m e n t e l e rele distruse; î n s ă s u p r a v i e ţ u i r e a p o a t e
să n u a i b ă d e fapt l o c .
G e s t i o n a r e a f e n o m e n e l o r l u m i i interne, simţită d e c o p i l c a
fiind în b u r t ă (sau c a p e t c ) , se face d i n c â n d în c â n d c u o ase­
m e n e a dificultate, încât copilul a d o p t ă u n control c o m p r e h e n ­
siv a v â n d c a rezultat clinic o stare depresivă. A c e a s t a c o n d u ­
c e la o stare d e m o a r t e i n t e r i o a r ă c a r e e s t e i n t o l e r a b i l ă . E s t e
posibil să apară starea c o m p l e m e n t a r ă de m a n i e . In m a n i e , sta­
r e a „ d e v i u " a l u m i i interne preia controlul şi a c t i v e a z ă copi­
lul care clinic p o a t e fi a g r e s i v în m o d violent, fără stimul e x ­
tern evident al supărării. Aceste episoade de m a n i e n u sunt
acelaşi lucru c u c e e a ce se c h e a m ă a p ă r a r e m a n i a c a l ă , în c a r e
există o n e g a r e a morţii interioare prin activităţi artificiale
(aşa-numita apărare m a n i a c a l ă î m p o t r i v a depresiei, Klein). R e ­
zultatul clinic a l apărării m a n i a c a l e n u e s t e o răbufnire a g r e ­
s i v ă , ci o stare o b i ş n u i t ă d e a g i t a ţ i e a n x i o a s ă , h i p o m a n i e , în
care există o a g r e s i u n e m o d e r a t ă s u b f o r m a dezordinii, î n c u r ­
căturii, iritabilităţii şi a lipsei u n e i p e r s e v e r e n ţ e constructive.
I n sănătate, i n d i v i d u l p o a t e stoca răutatea î n ă u n t r u p e n t r u
a o folosi într-un atac a s u p r a forţelor e x t e r n e c a r e par să a m e ­
n i n ţ e c e e a c e e s t e r e s i m ţ i t c ă m e r i t ă păstrat. A g r e s i u n e a are
astfel o v a l o a r e socială.
V a l o a r e a a c e s t e i a (în c o m p a r a ţ i e c u a g r e s i u n e a m a n i a c a l ă
s a u delirantă) c o n s t ă în faptul c ă obiectivitatea este păstrată şi
c ă d u ş m a n u l p o a t e fi întâlnit c u o e c o n o m i e d e efort. N u este
astfel n e v o i e c a d u ş m a n u l să fie iubit p e n t r u a p u t e a fi atacat.
Rezumat
A n t e r i o r s-a d e s c r i s în p r i n c i p a l relaţia a g r e s i u n i i c u c e e a
c e a m n u m i t s t a d i u intermediar în d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă .
A c e s t s t a d i u îl p r e c e d ă p e c e l cu totul personal c u relaţiile sale
i n t e r p e r s o n a l e şi c u situaţiile t r i u n g h i u l a r e a l e c o m p l e x u l u i
O e d i p , şi u r m e a z ă d u p ă stadiile timpurii d e n e î n d u r a r e şi cele
ale erei d e d i n a i n t e a intenţiei şi d e d i n a i n t e a integrării p e r s o ­
nalităţii.
A g r e s i u n e a c a r e a p a r ţ i n e stadiului p e c a r e l-am n u m i t cu
totul personal e s t e deja familiar g e n e r a ţ i e i a c t u a l e prin o p e r a
c o n s a c r a t ă a lui F r e u d .
S u r s e i m p o r t a n t e d e a g r e s i u n e d a t e a z ă din stadiile foarte
timpurii ale dezvoltării fiinţei u m a n e , şi c â t e v a dintre a c e s t e a
v o r fi u r m ă r i t e în u r m ă t o a r e a parte a acestui capitol.
 276
D.W. W i n n i c o t t
II
8
R ă d ă c i n i l e foarte t i m p u r i i a l e a g r e s i u n i i
î n t r e b a r e a p e c a r e o p u n e m , în f o r m a sa c e a m a i s i m p l ă ,
este aceasta: a g r e s i u n e a i z v o r ă ş t e în cele din u r m ă din supă­
rarea p r o v o c a t ă d e frustrare, s a u are o r ă d ă c i n ă a ei p r o p r i e ?
R ă s p u n s u l este în m o d n e c e s a r foarte c o m p l e x d a c ă n u se
face u n efort d e l i b e r a t d e a r e d u c e din c a n t i t a t e a m a r e d e as­
p e c t e c l i n i c e c e c o n s t i t u i e p r a c t i c a n o a s t r ă p s i h a n a l i t i c ă zilni­
că. D a c ă f a c e m a c e s t l u c r u , n e a s u m ă m totuşi r i s c u l s ă s e c o n ­
sidere c ă n u a m fi c o n ş t i e n ţ i d e c e e a c e n o i c e a m ignorat, d e
fapt în m o d deliberat.
P u t e m s p u n e c ă v o m fi î n t o t d e a u n a c a p a b i l i s ă d e s c o p e ­
r i m a g r e s i u n e r e a c t i v ă în i m p u l s u l p r i m i t i v d e iubire, d e vre­
m e c e î n p r a c t i c ă n u e x i s t ă u n a s e m e n e a l u c r u c a satisfacţia
c o m p l e t ă a se-ului. E s t e , î n c o n s e c i n ţ ă , n e c e s a r s ă î n c e r c ă m s ă
d i s e c ă m m a i p r o f u n d ? C r e d c ă e s t e necesar, d i n c a u z a confu­
ziei c e rezultă d i n g r e ş e a l a de a n u p r o c e d a astfel. A c e s t l u c r u
e s t e în m o d s p e c i a l a d e v ă r a t în l u m i n a faptului c ă i m p u l s u l
p r i m i t i v d e iubire este o p e r a t i v la u n stadiu c â n d d e z v o l t a r e a
eului abia începe, c â n d integrarea, de exemplu, n u este încă
u n fapt stabilit. E x i s t ă o i u b i r e p r i m i t i v ă c a r e e s t e o p e r a t i v ă
când încă nu există o capacitate de asumare a responsabilită­
ţii, î n a c e a s t ă e r ă n u e x i s t ă n i c i m ă c a r n e î n d u r a r e ; e s t e o e r ă
d e p r e - î n d u r a r e şi d a c ă d i s t r u g e r e a este p a r t e a s c o p u l u i i m ­
p u l s u l u i se-ului, a t u n c i distrugerea este d o a r î n t â m p l ă t o a r e în
satisfacţia se-ului. D i s t r u g e r e a d e v i n e o r e s p o s a b i l i t a t e a e u ­
lui abia c â n d există o suficientă integrare a e u l u i şi o r g a n i z a ­
re a e u l u i p e n t r u e x i s t e n ţ a s u p ă r ă r i i , şi, prin u r m a r e , a fricii
d e r ă z b u n a r e . D e ş i s u p ă r a r e a şi frica t i m p u r i e p o t fi detecta­
te, e x i s t ă î n c ă l o c p e n t r u r e c u n o a ş t e r e a a c e l o r d e z v o l t ă r i a l e
e u l u i î n a i n t e a c ă r o r a n u e s t e potrivit s ă s e v o r b e a s c ă d e supă­
r a r e a individului.
U r a e s t e c e v a relativ sofisticat, şi n u se p o a t e s p u n e că e a
e x i s t ă în a c e s t e stadii timpurii. E s t e necesar, de aici înainte, s ă
e x a m i n ă m a c e a a g r e s i u n e c u totul diferită d e a g r e s i u n e a reac­
tivă care u r m e a z ă i n e v i t a b i l i m p u l s u l se-ului, datorită e ş e c u ­
lui e x p e r i e n ţ e i se-ului, p r i n o p e r a r e a p r i n c i p i u l u i realităţii.
E s t e d e c i potrivit s ă s e afirme c ă i m p u l s u l p r i m i t i v d e iu­
b i r e (al s e - u l u i ) are o calitate distructivă, deşi s c o p u l c o p i l u l u i
Lucrare susţinută într-un grup privat, ianuarie 1955.
277
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
n u e s t e a c e l a d e a d i s t r u g e , d e v r e m e c e i m p u l s u l e s t e trăit î n
e r a pre-îndurării.
D e la a c e a s t ă p r e s u p u n e r e p u t e m trece la p r o b l e m a t i c a ră­
dăcinii e l e m e n t u l u i distructiv în i m p u l s u l p r i m i t i v d e iubire
(al se-ului).
P e n t r u a s i m p l i f i c a lucrurile, s e p o a t e lăsa d e o p a r t e fac­
torul v a r i a b i l al t r a u m e i n a ş t e r i i şi se p o a t e l u a d r e p t s i g u r c ă
n a ş t e r e a a fost n o r m a l ă s a u n o n - t r a u m a t i c ă . Prin n o r m a l ă în­
ţeleg aici c ă n a ş t e r e a e s t e s i m ţ i t ă d e c o p i l c a fiind r e z u l t a t u l
efortului p r o p r i u . N u a u a p ă r u t n i c i întârzierea, n i c i precipi­
tarea (vezi p a g i n a 2 2 7 ) .
Experienţele timpurii ale se-ului aduc în j o c un e l e m e n t
n o u p e n t r u b e b e l u ş , c r i z a i n s t i n c t u a l ă , c a r a c t e r i z a t ă printr-o
p e r i o a d ă d e pregătire, u n a p o g e u şi o p e r i o a d ă u r m â n d u n u i
a n u m i t g r a d d e satisfacere. F i e c a r e dintre aceste trei faze a d u ­
c e c o p i l u l u i p r o b l e m e l e s a l e proprii.
S a r c i n a n o a s t r ă e s t e a c e e a d e a e x a m i n a preistoria e l e m e n ­
tului agresiv (distructiv din î n t â m p l a r e ) în e x p e r i e n ţ a t i m p u ­
rie a se-ului. A v e m la î n d e m â n ă a n u m i t e e l e m e n t e care datea­
ză d e cel p u ţ i n tot atât d e t i m p u r i u c a a p a r i ţ i a m i ş c ă r i l o r fe-
tale, şi a n u m e m o t i l i t a t e a . F ă r ă î n d o i a l ă , î n c e l e din u r m ă , v a
trebui a d ă u g a t u n e l e m e n t care să c o r e s p u n d ă părţii senzoria­
le. Poate oare a c e a s t ă motilitate care d a t e a z ă din viaţa intra-u-
terină, şi care persistă şi în p r i m a copilărie (şi d e altfel p e par­
c u r s u l întregii vieţi) s ă fie l e g a t ă d e activitatea i n e r e n t ă e x p e ­
rienţei propriu-zise a se-ului? D e altfel, p o a t e fi a c e a s t ă activi­
tate clasificată c a u n e l e m e n t al se-ului, s a u al e u l u i ? O r i este
m a i b i n e să a c c e p t ă m o fază de nediferenţiere eu-se ( H a r t m a n ,
1952) şi să l ă s ă m d e o p a r t e î n c e r c a r e a d e a clasifica m o t i l i t a t e a
p e terenul ce a p a r e î n a i n t e a diferenţierii e u - s e ?
F i e c a r e c o p i l t r e b u i e s ă fie c a p a b i l s ă t o a r n e c â t m a i m u l t
posibil din m o t i l i t a t e a p r i m i t i v ă în e x p e r i e n ţ e a l e se-ului. A i c i
apare, fără nici o î n d o i a l ă , a d e v ă r u l a s u p r a n e v o i i d e frustrări
d i n p a r t e a r e a l i t ă ţ i i p e c a r e o are b e b e l u ş u l , d e v r e m e c e
satisfacţia se-ului, d a c ă ar fi c o m p l e t ă şi fără p i e d i c i , ar l ă s a
b e b e l u ş u l c u a c e a p a r t e c e d e r i v ă d i n r ă d ă c i n a motilităţii n e ­
satisfăcute. ( R i v i e r e , 1 9 3 6 ) .
î n m o d e l u l experienţei se-ului, care aparţine oricărui copil,
există u n x la sută d e motilitate p r i m i t i v ă i n c l u s ă în e x p e r i e n ­
ţa se-ului. E x i s t ă astfel ( 1 0 0 - x ) la sută r ă m a ş i p e n t r u a fi folo­
siţi î n alte m o d u r i , şi a c e s t a e s t e d e fapt u n m o t i v p e n t r u
diferenţa v a s t ă î n e x p e r i e n ţ a d i v e r s e l o r p e r s o a n e î n r a p o r t c u
 /
278 D.W. W i n n i c o t t
p r o p r i a agresivitate. A i c i se află, d e a s e m e n e a , o r i g i n e a u n u i
fel de m a s o c h i s m (se v a v e d e a m a i târziu).
Este profitabilă e x a m i n a r e a m o d e l e l o r c e e v o l u e a z ă în j u ­
rul acestei c h e s t i u n i a motilităţii ( M a r t y şi Fain, 1 9 5 5 ) .
într-unui dintre m o d e l e , m e d i u l e s t e în m o d c o n s t a n t d e s ­
c o p e r i t şi r e d e s c o p e r i t d a t o r i t ă motilităţii. A i c i , fiecare e x p e ­
rienţă din interiorul c a d r u l u i n a r c i s i s m u l u i p r i m a r s u b l i n i a z ă
faptul c ă c e n t r u l este l o c u l u n d e se d e z v o l t ă n o u l individ, iar
c o n t a c t u l c u m e d i u l e s t e o experienţă a individului (în starea d e
nediferenţiere e u - s e d e la î n c e p u t ) . î n c e l de-al d o i l e a m o d e l ,
m e d i u l influenţează fătul ( s a u b e b e l u ş u l ) şi, în l o c u l u n e i s e ­
rii d e e x p e r i e n ţ e individuale, există o serie d e reacţii la ingerin­
ţe. S e d e z v o l t ă î n a c e s t c a z o retragere la a d ă p o s t care, s i n g u ­
ră, p e r m i t e existenţa individului. Motilitatea este deci trăită c a
o reacţie la ingerinţe.
în c e l de-al treilea m o d e l , c a r e e s t e c e l extrem, a c e s t e a s u n t
atât d e e x a g e r a t e încât n u există nici m ă c a r u n l o c liniştit p e n ­
tru e x p e r i e n ţ a i n d i v i d u a l ă , iar rezultatul e s t e u n e ş e c a l stării
narcisice p r i m a r e d e a e v o l u a într-un individ. „ I n d i v i d u l " s e
v a dezvolta, în acest c a z , ca o extensie a învelişului m a i d e g r a ­
b ă decât ca o e x t e n s i e a n u c l e u l u i , şi c a o e x t e n s i e a m e d i u l u i
care p r o d u c e ingerinţele. C e e a c e a r ă m a s d i n n u c l e u este p u s
d e o p a r t e şi e s t e g r e u d e g ă s i t c h i a r şi în c e l e m a i a v a n s a t e
analize. I n d i v i d u l e x i s t ă d e c i , d a r n u este d e găsit. A d e v ă r a ­
t u l s i n e e s t e a s c u n s şi c e l c u c a r e n e c o n f r u n t ă m c l i n i c e s t e
c o m p l e x u l sine fals a cărui funcţie este a c e e a d e a păstra a s c u n s
a c e s t sine adevărat. Şinele fals p o a t e fi în m o d c o n v e n a b i l s o -
cio-sintonic, d a r lipsa s i n e l u i a d e v ă r a t d ă o instabilitate care
d e v i n e c u atât m a i e v i d e n t ă c u c â t s o c i e t a t e a este m a i a m ă g i ­
t ă în credinţa c ă şinele fals ar fi cel adevărat. Plângerea pacien­
tului c o n s t ă în s e n t i m e n t u l d e futilitate.
P r i m u l m o d e l e s t e c e l p e c a r e n o i îl n u m i m sănătate. F o r ­
marea sa depinde de o preocupare maternă îndeajuns de
b u n ă , c u iubire e x p r i m a t ă în t e r m e n i fizici ( d u p ă c u m la î n c e ­
p u t n u p o a t e fi d e c â t astfel e x p r i m a t ă ) . M a m a ţine c o p i l u l (în
u t e r s a u î n b r a ţ e ) şi p r i n i u b i r e ( i d e n t i f i c a r e ) ş t i e c u m s ă s e
a d a p t e z e n e v o i l o r eului. I n a c e s t e condiţii, şi d o a r în acestea,
i n d i v i d u l p o a t e î n c e p e s ă e x i s t e şi, î n c e p â n d s ă existe, s ă a i b ă
e x p e r i e n ţ e ale se-ului. S t a d i u l e s t e aranjat p e n t r u u n m a x i m
d e infuzare a motilităţii în e x p e r i e n ţ e ale se-ului. E x i s t ă o fu­
z i u n e a acelui x la sută d e p o t e n ţ i a l d e motilitate c u p o t e n ţ i a ­
lul e r o t i c (cu x r i d i c a t c a n t i t a t i v ) . T o t u ş i c h i a r şi aici e x i s t ă
279
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
( 1 0 0 - x ) la s u t ă p o t e n ţ i a l d e m o t i l i t a t e r ă m a s în afara m o d e l u ­
lui d e fuziune şi d i s p o n i b i l p e n t r u u z u l motilităţii p u r e .
T r e b u i e ţinut m i n t e faptul c ă fuziunea p e r m i t e e x p e r i e n ţ a
în afara acţiunii de opoziţie (reacţiei la frustrare). Partea care este
fuzionată c u p o t e n ţ i a l u l erotic v a fi satisfăcută prin gratifica­
re i n s t i n c t u a l ă . î n c o n t r a s t cei ( 1 0 0 - x ) la s u t ă d e p o t e n ţ i a l d e
motilitate nefuzionat au nevoie de a găsi o opoziţie. Brut, este n e ­
v o i e d e c e v a î m p o t r i v a c ă r u i a să se î m p i n g ă , altfel acest p o ­
tenţial d e m o t i l i t a t e v a r ă m â n e netrăit şi v a c o n s t i t u i o a m e ­
ninţare p e n t r u b u n a existenţă. O r i c u m , în s ă n ă t a t e i n d i v i d u ­
lui îi poate plăcea prin definiţie să u m b l e pentru a căuta opozi­
ţia potrivită.
I n c e l de-al d o i l e a şi al treilea m o d e l , p o t e n ţ i a l u l d e m o t i ­
litate d e v i n e o c h e s t i u n e d e e x p e r i e n ţ ă d o a r p r i n i n t e r m e d i u l
ingerinţei mediului. Aici este v o r b a despre ne-sănătate. Intr-un
g r a d m a i m a r e s a u m a i m i c , i n d i v i d u l trebuie s ă a i b ă o o p o ­
ziţie, şi n u m a i d a c ă c e v a i s-a o p u s , i n d i v i d u l d e s c h i d e s u r s a
i m p o r t a n t ă d e m o t i l i t a t e . A c e a s t ă situaţie este satisfăcătoare
a t â t a t i m p cât m e d i u l p r o d u c e i n g e r i n ţ e în m o d c o n s e c v e n t ,
dar:
Influenţa mediului trebuie să continue.
Influenţa mediului trebuie să aibă un model propriu, altfel
domneşte haosul din moment ce individul nu poate dez­
volta un model personal.
Aceasta înseamnă dependenţă, în afara căreia copilul nu poa­
te creşte.
Retragerea devine o trăsătură importantă în model. (Cu ex­
cepţia gradului extrem, cu şinele adevărat ascuns; atunci
nici măcar retragerea nu este disponibilă ca apărare pri­
mară.)
C â n d funcţionează cel de-al doilea s a u cel de-al treilea m o ­
d e l n u p o a t e fi v o r b a de sănătate, şi n i c i u n t r a t a m e n t n u este
d i s p o n i b i l d a c ă m o d e l u l p r i m i t i v n u se s c h i m b ă î n d i r e c ţ i a
m o d e l u l u i c e a fost p r i m u î descris. Pacienţii care s-au d e z v o l ­
tat c o n f o r m celui de-al doilea şi celui de-al treilea m o d e l ajung
totuşi la analiză şi pot părea la î n c e p u t c ă trag u n folos special
din m u n c a analistului b a z a t ă p e p r e s u p u n e r e a falsă c ă pacien­
tul există c u adevărat.
A i c i îşi g ă s e ş t e locul u n c o m e n t a r i u s p e c i a l a s u p r a valorii
pozitive a apărărilor unui pacient nevrotic. Prezenţa acestor
rezistenţe, care p o t fi a n a l i z a t e , d ă u n p r o g n o s t i c b u n . A b s e n -
 280
D.W. W i n n i c o t t
ţa rezistenţelor c o n d u c e la u n diagnostic d e tulburare î n m o ­
d e l a r e a t i m p u r i e d e t i p u l p e c a r e l-am descris.
A r reieşi d i n a c e s t e c o n s i d e r a ţ i i c ă n u e s t e p o s i b i l s ă s e o b ­
ţ i n ă p r i n a n a l i z ă u n n i v e l m a i înalt d e fuzionare a motilităţii
cu potenţialele erotice, decât la aceia care sunt normali din
p u n c t u l d e v e d e r e al acestei m e t o d e d e clasificare. A c o l o u n d e
n u funcţionează p r i m u l m o d e l , n u p o a t e exista o fuzionare de­
cât într-un m o d secundar, p r i n „ e r o t i z a r e a " e l e m e n t e l o r agre­
sive. A i c i s e g ă s e ş t e o r ă d ă c i n ă p e n t r u t e n d i n ţ e s a d i c e c o m -
p u l s i v e , c a r e s e p o t p r e s c h i m b a î n m a s o c h i s m . I n d i v i d u l se
s i m t e real d o a r c â n d este distructiv şi neîndurător. E l î n c e a r ­
c ă s ă d e t e r m i n e relaţii p r i n influenţă r e c i p r o c ă c u u n alt indi­
vid, prin găsirea u n e i c o m p o n e n t e erotice care s ă fuzioneze c u
a g r e s i v i t a t e a c a r e n u e s t e e a î n s ă ş i m a i m u l t d e c â t motilitate
p u r ă . A i c i e r o t i c u l o b ţ i n e fuziunea c u motilitatea, î n t i m p ce,
î n s ă n ă t a t e , e s t e m a i c o r e c t s ă s e a f i r m e c ă m o t i l i t a t e a fuzio­
n e a z ă c u eroticul.
Este probabil ca în perversiuni să se poată distinge d o u ă
feluri d e m a s o c h i s m ; u n fel p r o v i n e dintr-un s a d i s m c a r e este
o erotizare a u n u i i m p u l s b r u t d e motilitate, iar celălalt fel este
o e r o t i z a r e m u l t m a i d i r e c t ă a p a s i v u l u i m o t i l i t ă ţ i i a c t i v e ; şi
s-ar p ă r e a c ă d e z v o l t a r e a este direcţionată într-un fel s a u altul
î n funcţie d e faptul ca p r i m u l partener să fi fost m a s o c h i s t sau
sadic. P a r t e n e r i a t u l v a p r o d u c e o relaţie care v a fi m a i intens
valorizată, m a i ales c ă relaţiile s u n t m a i p l ă p â n d e a t u n c i c â n d
se d e z v o l t ă d i n v i a ţ a erotică, datorită relativei lipse d e fuzio­
n a r e a e l e m e n t e l o r d e m o t i l i t a t e î n viaţa erotică.
S e n t i m e n t u l r e a l u l u i p r o v i n e î n special d i n r ă d ă c i n i l e m o ­
tilităţii (şi d i n c e l e c o r e s p u n z ă t o a r e ale s e n z o r i a l u l u i ) , iar e x ­
p e r i e n ţ e l e e r o t i c e c u o s l a b ă infuzie a e l e m e n t u l u i m o t i l i t a t e
n u întăresc s e n t i m e n t u l realităţii sau al existenţei. D e fapt, ast­
fel d e e x p e r i e n ţ e erotice p o t fi evitate exact p e n t r u că ele c o n ­
d u c s u b i e c t u l la o s e n z a ţ i e d e a n u exista; p u t e m s p u n e asta
î n c a z u l i n d i v i z i l o r al c ă r o r m o d e l t i m p u r i u n u e s t e varianta
p e care a m p l a s a t - o p r i m a în descrierea m e a .
R ă m â n e m c u c o n c l u z i a c ă m u l t e lucruri s e î n t â m p l ă înain­
t e a p r i m e i hrăniri, c h i a r d a c ă o r g a n i z a r e a e u l u i este i m a t u r ă .
S u m a r e a e x p e r i e n ţ e l o r d e motilitate contribuie la abilitatea in­
d i v i d u l u i d e a î n c e p e s ă e x i s t e şi, ieşind din identificarea pri­
m a r ă , d e a r e p u d i a î n v e l i ş u l şi a d e v e n i n u c l e u l . M e d i u l î n d e ­
ajuns de b u n face posibilă această dezvoltare. N u m a i d a c ă m e -
281
OPERE 1 : De Za pediatrie la psihanaliză
diul t i m p u r i u este î n d e a j u n s d e b u n are s e n s c a n o i să d i s c u ­
t ă m p s i h o l o g i a t i m p u r i e a c o p i l u l u i d e o m , î n t i m p c e , în ca­
zul în care mediul nu a fost îndeajuns de bun, fiinţa umană nu s-a
diferenţiat şi nu apare ca subiect de discuţie în termenii psihologiei
normale. A c o l o u n d e există totuşi individ p u t e m s p u n e că m o ­
dul principal î n care e u l şi se-ul, a c u m diferenţiate, m e n ţ i n o
relaţie şi p ă s t r e a z ă o relaţie, î n pofida dificultăţilor c a r e s u n t
g e n e r a t e d e o p e r a r e a p r i n c i p i u l u i realităţii, s e face p r i n fuzio­
narea unei mari proporţii din potenţialul primar de motilita­
te c u p o t e n ţ i a l u l erotic.
D i n cele s p u s e p â n ă aici d e r i v ă alte idei c a r e p r i v e s c pro­
b l e m a n a t u r i i e x t e r n e a obiectelor. A c e s t s u b i e c t este discutat
în c e a de-a treia p a r t e a a c e s t u i capitol.
III
Natura externă a obiectelor 9
î n practica psihanalitică, c â n d o analiză a parcurs u n d r u m
lung, analistul o b ţ i n e v i z i u n e a p r i v i l e g i a t ă a f e n o m e n o l o g i e i
t i m p u r i i a creşterii e m o ţ i o n a l e .
A m fost r e c e n t surprins d e u r m ă t o a r e a i d e e , d e r i v a t ă din
m u n c a clinică, că a t u n c i c â n d u n p a c i e n t este angajat î n d e s ­
c o p e r i r e a rădăcinii a g r e s i v e analistul este m a i e p u i z a t d e c ă ­
tre proces, într-un fel s a u î n altul, m a i m u l t d e c â t a t u n c i c â n d
p a c i e n t u l este angajat î n d e s c o p e r i r e a r ă d ă c i n i i e r o t i c e a vieţii
instinctuale.
Se va observa imediat că materialul care m ă interesează aici
e s t e a c e l a care este a s o c i a t î n m i n t e a n o a s t r ă c u t e r m e n u l d e
„de-fuzionare". N o i p r e s u p u n e m o fuzionare a c o m p o n e n t e ­
lor a g r e s i v e şi erotice în s ă n ă t a t e , dar n u a c o r d ă m î n t o t d e a u ­
n a o semnificaţie c o r e c t ă erei d e pre-fuziunfe şi sarcinii fuziu­
nii. P u t e m lua c u u ş u r i n ţ ă fuziunea p r e a m u l t c a s u b î n ţ e l e a s ă
şi î n acest fel c ă d e m în a r g u m e n t a ţ i i futile i m e d i a t c e p ă r ă s i m
aprecierea u n u i c a z a n u m e .
Ar trebui acceptată ideea că sarcina de fuziune este una
greu d e îndeplinit, că a c e a s t ă sarcină este i n c o m p l e t î n d e p l i ­
n i t ă chiar în sănătate, şi c ă este foarte o b i ş n u i t a s e găsi c a n t i ­
tăţi m a r i d e agresivitate nefuzionată c o m p l i c â n d p s i h o p a t o l o ­
gia u n u i i n d i v i d care este s u b t r a t a m e n t analitic.
9 Lucrare prezentată într-un grup privat, noiembrie 1954.
 282
D.W. W i n n i c o t t
în analiză, d a c ă acest lucru este adevărat, trebuie să facem
faţă u n o r expresii separate ale c o m p o n e n t e l o r a g r e s i v e şi e r o ­
tice şi s ă le m e n ţ i n e m separate p e n t r u p a c i e n t u l care, î n trans­
fer, n u p o a t e o b ţ i n e o f u z i o n a r e a c e l o r d o u ă . î n t u l b u r ă r i l e
g r a v e care i m p l i c ă e ş e c la p u n c t u l d e fuziune, d e s c o p e r i m o
r e l a ţ i o n a r e p e r â n d a g r e s i v ă şi e r o t i c ă a p a c i e n t u l u i faţă d e
analist. în r a p o r t c u a c e s t e a s u s ţ i n c ă a n a l i s t u l e s t e m a i s u s ­
c e p t i b i l d e a fi obosit d e p r i m a d e c â t d e u l t i m a d i n cele d o u ă
tipuri d e relaţie parţială.
C o n c l u z i a i m e d i a t ă ce p o a t e fi extrasă din această observa­
ţie este aceea că în stadiile timpurii, c â n d Mine-le şi Ne-Mine-le
s u n t în curs d e stabilire, cel m a i p r o b a b i l c o m p o n e n t a agresi­
v ă v a fi c e a c a r e v a c o n d u c e i n d i v i d u l l a o n e v o i e d e u n
Ne-Mine sau de u n obiect care să fie simţit ca extern. E x p e r i e n ­
ţele erotice p o t fi desăvârşite şi d a c ă o b i e c t u l e s t e c o n c e p u t în
m o d s u b i e c t i v s a u creat p e r s o n a l , s a u d a c ă i n d i v i d u l e s t e în
a p r o p i e r e a stării narcisice d e identificare p r i m a r ă din p e r i o a ­
d e l e m a i timpurii.
E x p e r i e n ţ e l e erotice p o t fi c o m p l e t a t e d e or i ce c a r e a d u c e
u ş u r a r e p u l s i u n i i e r o t i c e i n s t i n c t u a l e şi c a r e p e r m i t e u n p r e ­
l u d i u , o creştere a tensiunii e x c i t a ţ i e i locale şi g e n e r a l e , a p o ­
g e u şi d e t u m e s c e n ţ ă s a u e c h i v a l e n t al a c e s t e i a , u r m a t e d e o
p e r i o a d ă d e lipsă a d o r i n ţ e i ( c a r e p o a t e e a î n s ă ş i s ă p r o d u c ă
a n x i e t a t e d a t o r i t ă anihilării t e m p o r a r e a o b i e c t u l u i s u b i e c t i v
c r e a t p r i n d o r i n ţ ă ) . P e d e altă p a r t e , i m p u l s u r i l e a g r e s i v e n u
oferă nici o e x p e r i e n ţ ă satisfăcătoare d a c ă n u există opoziţie.
O p o z i ţ i a trebuie s ă vină din m e d i u , din Ne-Mine care ajunge
î n m o d g r a d a t distinct d e Mine. S e p o a t e s p u n e c ă e x p e r i e n ţ a
e r o t i c ă e x i s t ă în m u ş c h i şi în c e l e l a l t e ţ e s u t u r i i m p l i c a t e în
efort, d a r a c e s t e r o t i s m e s t e d e u n ordin diferit decât acela al
e r o t i s m u l u i instinctual a s o c i a t c u z o n e e r o g e n e specifice.
Pacienţii ne lasă să aflăm că experienţele agresive (mai
m u l t s a u m a i p u ţ i n de-fuzionate) s u n t resimţite c a reale, m u l t
m a i reale decât s u n t e x p e r i e n ţ e l e erotice (de a s e m e n e a de-fu­
z i o n a t e ) . A m b e l e s u n t reale, d a r p r i m a i n d u c e o s e n z a ţ i e d e
real care este foarte valorizată. F u z i u n e a agresivităţii la o c o m ­
p o n e n t ă erotică a u n e i e x p e r i e n ţ e intensifică s e n t i m e n t u l rea­
lităţii e x p e r i e n ţ e i .
E s t e a d e v ă r a t că impulsurile agresive îşi p o t găsi într-o oa­
r e c a r e m ă s u r ă o p o z i ţ i a fără o p o z i ţ i e e x t e r n ă ; a c e s t fapt e s t e
exemplificat în m o d n o r m a l de mişcările d e p e ş t e ale c o l o a n e i
vertebrale care datează din viaţa prenatală şi, în m o d anormal,
283
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
s u b f o r m a m i ş c ă r i l o r d e du-te-vino (futile) ale copiilor b o l n a v i
(bălăbănitul, s a u t e n s i u n e a c a r e d e n o t ă o m i ş c a r e m a g i c ă in­
t e r n ă d e d u - t e - v i n o i n v i z i b i l ) . î n faţa a c e s t o r c o n s i d e r a ţ i i , se
poate n e g a că în dezvoltarea normală opoziţia din exterior
a d u c e d u p ă s i n e d e z v o l t a r e a i m p u l s u l u i agresiv?
î n naşterea n o r m a l ă , opoziţia întâlnită furnizează u n tip d e
e x p e r i e n ţ ă c a r e oferă efortului o calitate d e c u - c a p u l - î n a i n t e .
D e ş i a d e s e a n a ş t e r e a n u este n o r m a l ă , u n e o r i a j u n g â n d o vas­
tă c o m p l i c a ţ i e şi d e ş i n a ş t e r e a p o a t e s u r v e n i c u fundul înain­
te în loc d e c u capul, p a r e s ă existe o validitate generală în aso­
cierea dintre efortul p u r şi o relaţie d e cu-capul-înainte faţă de
o opoziţie. A c e a s t ă i d e e p o a t e fi testată p r i n o b s e r v a r e a b e b e ­
l u ş i l o r c a r e fac u n efort p e n t r u c a s ă s e h r ă n e a s c ă . C o n f o r m
teoriei m e l e ei p o t fi ajutaţi printr-o a n u m i t ă opoziţie a s u p r a
creştetului capului.
A c e a s t ă i d e e e s t e î n m o d o b i ş n u i t e x p r i m a t ă în u r m ă t o r i i
t e r m e n i : „ U n u i b e b e l u ş nu-i prieşte o a d a p t a r e perfectă la n e ­
v o i . O m a m ă c a r e se a d a p t e a z ă d o r i n ţ e l o r b e b e l u ş u l u i p r e a
b i n e n u e s t e o m a m ă b u n ă . F r u s t r a r e a p r o d u c e s u p ă r a r e şi
a c e a s t a îl ajută p e b e b e l u ş s ă câştige e x p e r i e n ţ ă sporită." A s t a
e s t e a d e v ă r a t şi n e a d e v ă r a t . î n m ă s u r a în c a r e e s t e n e a d e v ă ­
rat, a c e a s t a n e g l i j e a z ă d o i factori - u n u l este a c e l a că b e b e l u ­
şul c h i a r are n e v o i e d e o a d a p t a r e perfectă la u n î n c e p u t teo­
retic, iar a p o i că are n e v o i e d e u n e ş e c g r a d a t c u grijă al a d a p ­
tării; celălalt factor este c ă a c e a s t ă afirmaţie lasă în afara dis­
cuţiei lipsa d e fuziune a rădăcinilor experienţei agresive şi ero­
tice, în t i m p c e starea d e de-fuziune (sau d e pre-fuziune) tre­
b u i e m ă c a r în teorie studiată.
A c e i a care fac o afirmaţie m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n a s e m ă ­
nătoare c u c e a citată aici, a c c e p t ă m u l t p r e a u ş o r i d e e a c ă agre­
sivitatea e s t e reacţie la frustrare, la frustrarea din t i m p u l e x ­
perienţelor erotice din t i m p u l u n e i faze d e excitare, c u tensiu­
n e a i n s t i n c t u a l ă c r e s c â n d . E s t e e v i d e n t faptul c ă există supă­
rare la frustrare în acele faze, în t i m p ce în teoria n o a s t r ă de­
spre cele m a i t i m p u r i i s e n t i m e n t e şi stări a v e m n e v o i e să fim
pregătiţi p e n t r u o a g r e s i v i t a t e c a r e p r e c e d ă i n t e g r a r e a eului,
care face posibilă s u p ă r a r e a la frustrare instinctuală, iar aceas­
ta face din e x p e r i e n ţ a erotică o e x p e r i e n ţ ă .
S e p o a t e s p u n e c ă f i e c a r e b e b e l u ş a r e u n p o t e n ţ i a l al in­
s t i n c t u l u i erotic z o n a l , c ă a c e s t a e s t e b i o l o g i c , şi c ă p o t e n ţ i a ­
lul este m a i m u l t s a u m a i puţin acelaşi la fiecare b e b e l u ş . Prin
c o n t r a s t , componenta agresivă trebuie să fie extrem de variabilă;
 284
D.W. W i n n i c o t t
î n a i n t e d e m o m e n t u l în c a r e o b s e r v ă m s u p ă r a r e a b e b e l u ş u ­
lui la frustrarea d e t e r m i n a t ă d e o î n t â r z i e r e a m e s e i , s-au în­
t â m p l a t m u l t e l u c r u r i c a r e au făcut c a p o t e n ţ i a l u l a g r e s i v al
b e b e l u ş u l u i s ă fie m a r e s a u r e d u s . P e n t r u a o b ţ i n e c e v a î n
t e r m e n i i a g r e s i v i t ă ţ i i c o r e s p u n z ă t o a r e p o t e n ţ i a l u l u i erotic ar
fi n e c e s a r s ă n e r e î n t o a r c e m la i m p u l s u r i l e fătului, la a c e l e a
c a r e p r o m o v e a z ă m i ş c a r e a m a i d e g r a b ă d e c â t n e m i ş c a r e a , la
s t a r e a d e v i u a ţ e s u t u r i l o r şi l a p r i m a d o v a d ă d e e r o t i s m
m u s c u l a r . A v e m aici n e v o i e d e u n t e r m e n c u m ar fi forţa vi­
tală.
F ă r ă î n d o i a l ă , p o t e n ţ i a l u l d e forţă v i t a l ă al fiecărui făt în
p a r t e este m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n acelaşi, a ş a c u m e s t e şi p o ­
tenţialul erotic a l fiecărui b e b e l u ş . C o m p l i c a ţ i a c o n s t ă î n fap­
tul că măsura potenţialului agresiv pe care copilul o poartă
d e p i n d e d e m ă s u r a o p o z i ţ i e i p e c a r e a întâlnit-o. C u alte c u ­
v i n t e , o p o z i ţ i a a f e c t e a z ă c o n v e r s i a forţei v i t a l e în p o t e n ţ i a l
agresiv. M a i m u l t d e c â t atât, e x c e s u l d e o p o z i ţ i e i n t r o d u c e
c o m p l i c a ţ i i c a r e fac i m p o s i b i l ă e x i s t e n ţ a u n u i i n d i v i d c a r e ,
a v â n d p o t e n ţ i a l agresiv, ar fi p u t u t o b ţ i n e o fuziune a a c e s t u ­
ia c u cel erotic.
Este i m p o s i b i l d e m e r s m a i d e p a r t e c u această discuţie fără
a lua în c o n s i d e r a r e , în detaliu, s o a r t a forţei vitale a b e b e l u ş u ­
lui ^prenatal).
I n s ă n ă t a t e , i m p u l s u r i l e fetale d e t e r m i n ă o d e s c o p e r i r e a
m e d i u l u i , a c e s t a fiind m a i t â r z i u o p o z i ţ i a c a r e e s t e întâlnită
prin m i ş c a r e şi simţită în t i m p u l mişcării. R e z u l t a t u l este aici
o r e c u n o a ş t e r e t i m p u r i e a u n e i l u m i a Ne-Minehu şi o stabili­
re t i m p u r i e a Minelui. (Se v a î n ţ e l e g e c ă în p r a c t i c ă a c e s t e lu­
cruri se d e z v o l t ă în m o d gradat, v i n şi p l e a c ă î n m o d repetat
şi s u n t o b ţ i n u t e şi pierdute.)
î n nesănătate, la acest stadiu t i m p u r i u m e d i u l va fi cel care
p r o d u c e i n g e r i n ţ e , iar forţa v i a ţ ă e s t e a n g r e n a t ă în reacţii la
ingerinţe - rezultatul fiind o p u s u l stabilirii ferme, m a i t i m p u ­
rii, a Minelui. în c a z u l e x t r e m , există o e x p e r i e n ţ ă foarte m i c ă
a i m p u l s u r i l o r altfel d e c â t c a reacţii, iar Minele n u este stabilit.
G ă s i m în l o c o d e z v o l t a r e b a z a t ă p e o e x p e r i e n ţ ă a reacţiei la
ingerinţă, şi astfel ia fiinţă un individ p e care n o i îl n u m i m fals
p e n t r u c ă îi lipseşte i m p u l s i v i t a t e a personală. într-un astfel de
c a z n u e x i s t ă fuziune a c o m p o n e n t e l o r a g r e s i v e şi erotice, de
v r e m e ce Minele n u a fost stabilit c â n d a u s u r v e n i t e x p e r i e n ­
ţele erotice. C o p i l u l trăieşte d e fapt p e n t r u c ă a fost s e d u s în
e x p e r i e n ţ a erotică; d a r î n afara vieţii erotice, c a r e n u e s t e nici-
285
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
o d a t ă resimţită c a reală, există o viaţă p u r reactiv-agresivă, de­
p e n d e n t ă d e trăirea opoziţiei.
A fost necesar, în a c e a s t ă descriere, să se d i s c u t e cele d o u ă
e x t r e m e , î n î n c e r c a r e a d e a trece spre o d e s c r i e r e a u n e i stări
o b i ş n u i t e a c ă r e i trăsătură este un anumit grad de lipsă de fuziu­
ne. P e r s o n a l i t a t e a c u p r i n d e trei părţi: u n sine a d e v ă r a t c u Mi­
nele şi Ne-Minele clar stabilite şi c u c e v a fuziune î n t r e c o m p o ­
n e n t e l e a g r e s i v e şi c e l e e r o t i c e ; u n s i n e c a r e e s t e c u u ş u r i n ţ ă
s e d u s î n l u n g u l liniilor e x p e r i e n ţ e i erotice, d a r c u r e z u l t a t u l
u n e i p i e r d e r i a s e n t i m e n t u l u i realităţii; u n sine c a r e e s t e în în­
t r e g i m e şi fără î n d u r a r e a b a n d o n a t agresivităţii. A c e a s t ă a g r e ­
s i u n e n u e s t e n i c i m ă c a r o r g a n i z a t ă spre d i s t r u g e r e , d a r e s t e
v a l o r o a s ă p e n t r u individ, p e n t r u c ă a d u c e u n s e n t i m e n t al re­
alităţii şi a l relaţiei, d a r e s t e activată d o a r p r i n o p o z i ţ i e a c t i v ă
s a u ( m a i târziu) p e r s e c u ţ i e . A c e a s t a n u are nici o r ă d ă c i n ă î n
impulsul personal motivat de spontaneitatea eului.
I n d i v i d u l p o a t e o b ţ i n e o falsă fuziune a a g r e s i v u l u i şi ero­
ticului p r i n c o n v e r t i r e a acestei agresivităţi p u r e , de-fuzionate
î n m a s o c h i s m , d a r p e n t r u c a a s t a s ă se î n t â m p l e , t r e b u i e s ă
e x i s t e u n p e r s e c u t o r d e n ă d e j d e , iar p e r s e c u t o r u l d e n ă d e j d e
e s t e u n iubit s a d i c . î n acest fel, m a s o c h i s m u l p o a t e fi p r i m a r
î n r a p o r t c u s a d i s m u l . Totuşi, u r m ă r i n d d e z v o l t a r e a u n e i fiin­
ţe u m a n e sănătoase e m o ţ i o n a l , o b s e r v ă m s a d i s m u l c a fiind pri­
m i t i v m a s o c h i s m u l u i . S a d i s m u l din s ă n ă t a t e i m p l i c ă o fuziu­
n e d e s u c c e s , a c e e a care e s t e a b s e n t ă în condiţiile în c a r e m a ­
s o c h i s m u l se d e z v o l t ă direct d i n m o d e l u l agresivităţii reacti­
v e , ne-fuzionate.
Concluzia principală care se poate trage din toate aceste
c o n s i d e r a ţ i i e s t e a c e e a c ă există o confuzie d a t o r a t ă m o d u l u i
în care folosim t e r m e n u l agresivitate, uneori c â n d v r e m să
s p u n e m s p o n t a n e i t a t e . G e s t u l i m p u l s i v a j u n g e afară şi d e v i ­
n e a g r e s i v c â n d î n t â l n e ş t e opoziţia. E x i s t ă realitate în a c e a s t ă
e x p e r i e n ţ ă , el f u z i o n â n d foarte r a p i d c u e x p e r i e n ţ e l e e r o t i c e
c a r e îl a ş t e a p t ă p e n o u - n ă s c u t u l . S u g e r e z : această impulsivitate
şi agresiunea care reiese din ea sunt acelea care determină copilul să
aibă nevoie de un obiect extern, şi n u e x i s t e n ţ a u n u i o b i e c t satis­
făcător.
M u l ţ i b e b e l u ş i a u totuşi u n p o t e n ţ i a l m a s i v d e agresivita­
te a p a r ţ i n â n d reacţiei la ingerinţe care este activat d e p e r s e c u ­
ţie; în m ă s u r a în care acestea sunt adevărate, b e b e l u ş u l î n t â m ­
p i n ă c u b i n e persecuţia şi s i m t e realitate în faptul d e a reacţio­
n a la e a . D a r a c e s t a reprezintă u n m o d fals d e d e z v o l t a r e d i n
 286
D.VV. W i n n i c o t t

m o m e n t ce copilul v a a v e a n e v o i e de persecuţie continuă.

Cantitatea d e astfel d e p o t e n ţ i a l reactiv n u este d e p e n d e n t ă d e Capitolul XVII
factori b i o l o g i c i ( c a r e d e t e r m i n ă m o t i l i t a t e a ş i e r o t i s m u l ) , d a r
e s t e d e p e n d e n t ă d e p r o b a b i l i t a t e a de i n g e r i n ţ ă t i m p u r i e d i n
p a r t e a m e d i u l u i şi, î n c o n s e c i n ţ ă , a d e s e o r i , d e a n o r m a l i t ă ţ i l e 1
psihiatrice ale m a m e i ş i d e situaţia m e d i u l u i e m o ţ i o n a l al m a ­ Psihoză şi îngrijirea copilului
mei.
[1952]
E s t e p o a t e a d e v ă r a t în c e e a ce p r i v e ş t e a d u l t u l s a u actul s e ­
x u a l m a t u r c ă n u e s t e satisfacţia e r o t i c ă p u r ă c e a c a r e a r e n e ­
voie d e u n obiect specific. E l e m e n t u l agresiv s a u distructiv din
impulsul fuzionat este cel care fixează obiectul şi determină
n e v o i a s i m ţ i t ă p e n t r u p r e z e n ţ a p r o p r i u - z i s ă , satisfacţia şi su­
pravieţuirea partenerului.
I f f n a c e a s t ă l u c r a r e v o i î n c e r c a să arăt c ă u n a n u m i t g r a d
^ d e p s i h o z ă este o b i ş n u i t în c o p i l ă r i e , d a r a c e s t a n u este
A . o b s e r v a t din c a u z a felului în c a r e s i m p t o m e l e s u n t as­
c u n s e î n dificultăţile obişnuite, inerente în îngrijirea copilului.
D i a g n o s t i c u l s e face a t u n c i c â n d m e d i u l e ş u e a z ă în a a s c u n d e
s a u a face faţă d i s t o r s i u n i l o r d e z v o l t ă r i i e m o ţ i o n a l e , astfel în­
cât c o p i l u l are n e v o i e să se o r g a n i z e z e în l u n g u l a n u m i t o r li­
nii defensive care d e v i n r e c o g n o s c i b i l e sub f o r m a u n e i entităţi
clinice. Această teorie presupune că b a z a sănătăţii psihice a
personalităţii este f u n d a m e n t a t ă în c o p i l ă r i a c e a m a i t i m p u r i e
prin tehnici naturale unei m a m e care este preocupată c u în­
grijirea p r o p r i u l u i c o p i l . Voi face o s c u r t ă s c h i ţ ă a s a r c i n i l o r
i m p l i c a t e î n stadiile t i m p u r i i ale d e z v o l t ă r i i e m o ţ i o n a l e a b e ­
b e l u ş u l u i , s a r c i n i c a r e n u p o t fi î n d e p l i n i t e de c o p i l î n afara
unui m e d i u emoţional îndeajuns de bun.
E x i s t ă d o u ă m e t o d e p r i n c a r e s u b i e c t u l p s i h o z e i infantile
p o a t e fi abordat. P r i n t r - u n a dintre m e t o d e , o r g a n i z ă r i l e b o l i i
p s i h i c e b i n e c u n o s c u t e în p s i h i a t r i a a d u l t u l u i p o t fi d e s c r i s e
ca s u r v e n i n d î n a i n t e d e p u b e r t a t e şi î n anii c o p i l ă r i e i t i m p u ­
rii. C r e a k ( 1 9 5 2 ) se referă la u n u l dintre tipurile d e p s i h o z ă în
c a r e e x i s t ă o introversie o r g a n i z a t ă c u m o d e l e c o n s e c u t i v e d e
c o m p o r t a m e n t b i z a r şi tulburări s e c u n d a r e ale funcţionării fi­
zice, şi d e s c r i e în m o d clar u n tip de c o p i l care, p r o b a b i l , este
b i n e c u n o s c u t tuturor psihiatrilor de copii şi pediatrilor. î n ace­
laşi fel a r fi p o s i b i l să fie luate stările m e l a n c o l i c e , s c h i m b ă r i ­
le d e dispoziţie m a n i a c o - d e p r e s i v e , n e a s t â m p ă r u l h i p o m a n i a -
cal, d i v e r s e feluri d e stări confuzionale şi să se u r m ă r e a s c ă in-

1
Bazat pe o conferinţă ţinută la Secţia de Psihiatrie a Societăţii Regale de
Medicină, martie 1952, Brit. /. Med. Psychol., voi. XXVI, 1953.
 288
D.W. W i n n i c o t t
c i d e n ţ a lor o b i ş n u i t ă în copilărie; m a t e r i a l u l p e n t r u u n a s e m e ­
n e a studiu este a b u n d e n t .
A m ales o altă m e t o d ă , p o a t e p e n t r u că d o r e s c s ă v o r b e s c
c a u n p e d i a t r u c a r e e s t e o b i ş n u i t să g â n d e a s c ă la c o p i l u l î n
d e z v o l t a r e , şi d o a r la c o p i l u l î n d e z v o l t a r e . P e n t r u p e d i a t r u
există o continuitate în dezvoltarea individului; această dez­
v o l t a r e î n c e p e c u c o n c e p ţ i a , c o n t i n u ă p e tot p a r c u r s u l p r u n ­
ciei şi c o p i l ă r i e i t i m p u r i i ş i c o n d u c e la s t a r e a d e a d u l t , c o p i ­
l u l fiind t a t ă l o m u l u i . S c o p u l î n c r e ş t e r e a c o p i l u l u i n u e s t e
d o a r a c e l a d e a p r o d u c e u n c o p i l sănătos, ci d e a p e r m i t e dez­
voltarea ultimă a u n u i adult sănătos. Reversul acestei aser­
ţ i u n i e s t e c e e a c e m ă p r e o c u p ă aici, faptul c ă s ă n ă t a t e a a d u l ­
tului e s t e f u n d a m e n t a t ă î n t o a t e s t a d i i l e p r i m e i c o p i l ă r i i ş i a
c o p i l ă r i e i î n g e n e r a l . P e d i a t r u l e s t e p r e o c u p a t tot t i m p u l d e
a s p e c t e l e îngrijirii ş i nutriţiei, a l e d e p e n d e n ţ e i b e b e l u ş u l u i şi
ale m a t u r a ţ i e i g r a d a t e a f a c t o r i l o r d e m e d i u c a r e n e c e s i t ă o
c o n t i n u i t a t e e x a c t c a şi c o n t i n u i t a t e a d e z v o l t ă r i i i n t e r i o a r e a
c o p i l u l u i . P e n t r u a c e s t m o t i v , p e d i a t r u l are m u l t d e c o n t r i ­
b u i t la p s i h i a t r i e .
C ă a n u m i ţ i p e d i a t r i s-au c o n c e n t r a t a s u p r a laturii fizice şi
a u n e g l i j a t p s i h i c u l e s t e u n fapt e v i d e n t ; î n s ă a c e a s t a e s t e o
fază trecătoare şi n i m e n i n u p o a t e n e g a că s-au plătit dividen­
d e i m p o r t a n t e p e l a t u r a fizică.
Aici aş fi p r e o c u p a t d e psihic şi doar s e c u n d a r de s o m a ; ră­
m â n totuşi u n p e d i a t r u şi, din u n g h i u l p e d i a t r u l u i , s ă n ă t a t e a
p s i h i c ă este c e v a c e n u p o a t e fi altfel d e c â t u n fruct al d e z v o l ­
tării anterioare. S ă n ă t a t e a p s i h i c ă a fiecărui c o p i l e s t e funda­
m e n t a t ă d e către m a m ă î n t i m p u l p r e o c u p ă r i i p e n t r u îngriji­
r e a c o p i l u l u i ei. C u v â n t u l „ d e v o t a m e n t " p o a t e fi e l i b e r a t d e
s e n t i m e n t a l i s m u l s ă u şi p o a t e fi folosit p e n t r u a d e s c r i e trăsă­
t u r a e s e n ţ i a l ă fără d e c a r e m a m a n u p o a t e oferi c o n t r i b u ţ i a ei,
a d i c ă o a d a p t a r e s e n s i b i l ă ş i a c t i v ă la n e v o i l e b e b e l u ş u l u i , n e ­
v o i c a r e l a î n c e p u t s u n t absolute. A c e s t c u v â n t , „ d e v o t a m e n t "
n e a m i n t e ş t e că, p e n t r u a reuşi î n sarcina sa, m a m a n u trebuie
s ă fie d e ş t e a p t ă .
S ă n ă t a t e a p s i h i c ă e s t e d e c i u n p r o d u s al u n e i îngrijiri c o n ­
tinue care permite o continuitate a creşterii emoţionale per­
s o n a l e . E s t e deja o v i z i u n e a c c e p t a t ă a c e e a că n e v r o z a îşi are
o r i g i n e a î n relaţiile i n t e r p e r s o n a l e t i m p u r i i c a r e a p a r în m o ­
m e n t u l î n c a r e c o p i l u l î n c e p e să o c u p e u n loc în familie c a o
fiinţă u m a n ă d e p l i n ă . C u alte c u v i n t e , s ă n ă t a t e a u n u i i n d i v i d
î n t e r m e n i i socializării şi a b s e n ţ e i n e v r o z e i e s t e f u n d a m e n t a -
289
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
tă d e p ă r i n ţ i c â n d c o p i l u l e s t e l a v r e m e a î n v ă ţ ă r i i m e r s u l u i ;
dar această afirmaţie p r e s u p u n e o creştere n o r m a l ă î n v r e m e a
p r i m e i copilării. N u e s t e atât d e b i n e c u n o s c u t faptul (şi e s t e
î n c ă o c h e s t i u n e d e d o v e d i t ) c ă t u l b u r ă r i l e c a r e p o t fi r e c u ­
n o s c u t e şi î n c a d r a t e c a p s i h o t i c e îşi a u o r i g i n e a î n distorsiu­
nile d i n d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă a p ă r u t e î n a i n t e c a u n c o p i l
să d e v i n ă o p e r s o a n ă întreagă c a p a b i l ă de relaţii totale c u per­
s o a n e întregi.
Această teorie este acceptată mai degrabă pentru anumi­
te t i p u r i d e p s i h o t i c i d e c â t p e n t r u alţii. A c e l o r a c a r e s e s p e ­
c i a l i z e a z ă î n s t u d i u l u n o r astfel d e c h e s t i u n i le e s t e d e s t u l d e
c l a r c ă p o s i b i l i t a t e a d e a a j u n g e d e p r i m a t (în s e n s u l d e a pre­
zenta o depresie reactivă sau schimbare de dispoziţie) este
atinsă, în s ă n ă t a t e , d e c o p i l u l care a ajuns la v â r s t a la c a r e în­
ţ ă r c a t u l are î n ţ e l e s . D e p r e s i a e s t e a l i a t ă c u î n g r i j o r a r e a , re-
muşcarea, vinovăţia, dar în dispoziţia depresivă sunt impli­
cate o m a r e p r o p o r ţ i e d e a f e c t e i n c o n ş t i e n t e . C a p a c i t a t e a d e
a te s i m ţ i î n g r i j o r a t , d e a te s i m ţ i s u p ă r a t şi d e a r e a c ţ i o n a la
pierdere într-un m o d organizat, astfel încât recuperarea să
p o a t ă s u r v e n i p e p a r c u r s u l t i m p u l u i , e s t e u n s t a d i u al d e z ­
voltării d e m a r e i m p o r t a n ţ ă î n c r e ş t e r e a s ă n ă t o a s ă ; şi a c e a s ­
tă c a p a c i t a t e este f u n d a m e n t a t ă printr-o g e s t i o n a r e a t e n t ă a
î n ţ ă r c a t u l u i , f o l o s i n d î n ţ ă r c a t u l î n s e n s u l c e l m a i larg al g e s ­
tionării copiilor, î n m a r e v o r b i n d , î n t r e 9 - 1 8 l u n i . N u s e p o a ­
te face m a i m u l t î n a c e a s t ă l u c r a r e d e c â t o referire la c e l e m a i
atente lucrări pe această temă, lucrări care sunt c u siguranţă
r e l e v a n t e î n s t u d i u l p s i h o z e l o r î n m ă s u r a î n c a r e a c e s t ter­
m e n i m p l i c ă d e p r e s i a d e diferite t i p u r i şi tipul d e t u l b u r a r e
m a n i a c o - d e p r e s i v ă . î n ţ e l e g e r e a a c e s t u i fapt a î n c e p u t o d a t ă
c u l u c r a r e a lui F r e u d Doliu şi melancolie ( 1 9 1 7 ) şi t e m a a fost
d e z v o l t a t ă şi d e alţii, c u m ar fi A b r a h a m ( 1 9 2 4 ) , K l e i n ( 1 9 3 4 ) ,
R i c k m a n ( 1 9 2 8 ) . Există d e a s e m e n e a e x t e n s i a teoriei lui K l e i n
p e n t r u a a c o p e r i şi o r i g i n i l e u n o r a n u m i t e t i p u r i d e o r g a n i ­
zare paranoidă. Conceptul unei obţineri sănătoase a „pozi­
ţiei d e p r e s i v e î n d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă " ( K l e i n ) p r e s u p u n e
la r â n d u l s ă u d e z v o l t a r e a n t e r i o a r ă s ă n ă t o a s ă şi d o r e s c s ă m ă
refer în această lucrare la stadiile cele m a i timpurii şi m a i pri­
mitive.
C h i a r î n spatele înţărcatului există subiectul m u l t m a i vast
al deziluzionării. î n ţ ă r c a t u l i m p l i c ă h r ă n i r e s ă n ă t o a s ă şi d e z i ­
l u z i o n a r e a i m p l i c ă furnizarea c u s u c c e s a o c a z i i l o r d e iluzio­
nare.
 291
290 D.W. W i n n i c o t t OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză

F i 1 0

Stadiile primitive ale dezvoltării emoţionale Fie. 9 S-

A c e s t a e s t e u n s u b i e c t foarte dificil şi r e a l i z e z c ă o m a r e
Individ în Izolare (a)
parte din c e e a ce u r m e a z ă să s p u n g e n e r e a z ă c o n t r o v e r s e . To­ (a) (iniţial)
izolare
tuşi, este n e c e s a r să e x p l o r ă m p o s i b i l i t a t e a ca s ă n ă t a t e a psihi­ neperturbată
că, în termenii u n e i m a i r e d u s e predispoziţii la stări s c h i z o i d e
şi schizofrenie, să fie f u n d a m e n t a t ă în stadiile cele m a i t i m p u ­
Prin mişcare Ingerinţa
rii în care c o p i l u l este e x p u s î n m o d g r a d a t la realitatea exter­ produce o (b)
sponatană (b)
nă. N u voi s p u n e n i m i c în această lucrare care să n u fie p e de­ reacţie-
descoperă
p l i n susţinut din punctul meu de vedere d e p r o p r i a m u n c ă ana­ mediul răspuns
litică şi de altă activitate clinică.
E l u c i d a r e a a s u p r a stadiilor c e l o r m a i t i m p u r i i de d e z v o l ­
tare e m o ţ i o n a l ă trebuie să v i n ă în principal în cabinetul de tra­ apoi, Reîntoarcere (0
(0
ingerinţa este la izolare
t a m e n t psihanalitic, p s i h a n a l i z a fiind p e d e p a r t e cel m a i pre­
acceptată
cis i n s t r u m e n t fie c ă e s t e folosit î n a n a l i z a c o p i i l o r m i c i , s a u a
a d u l ţ i l o r regresaţi, fie î n c e a a p s i h o t i c i l o r d e toate v â r s t e l e ,
Fig. 11 Fig. 12
s a u î n c e a a o a m e n i l o r relativ n o r m a l i c a r e trec p r i n regresii Valoarea pozitivă a iluziei.
t e m p o r a r e s a u chiar m o m e n t a n e . î n interiorul c a d r u l u i anali­ Prima hrănire teoretică
Prima posesiune = Obiectul
tic, există oportunitatea p e n t r u o varietate infinită de experien­ tranziţional
ţe şi, d a c ă a n u m i ţ i f a c t o r i c o m u n i r e i e s din a n a l i z e diferite,
a t u n c i p u t e m face a n u m i t e r e v e n d i c ă r i . E x i s t ă în acelaşi t i m p Mediu
tipuri de m u n c ă p e terenul o b s e r v a ţ i e i directe. Există în acest
sens c o n s e m n ă r i p u b l i c a t e c u m ar fi cele ale lui F r e u d şi B u r -
l i n g h a m (1942), B o w l b y ( 1 9 5 1 ) , S p i t z ( 1 9 4 5 , 1 9 5 0 ) . D e a s e m e ­
n e a , a n a m n e z ă a t e n t ă este n e p r e ţ u i t ă .
L a început, i n d i v i d u l n u e s t e unitatea. P e r c e p u t ă din e x t e ­
rior, unitatea este u n a r a n j a m e n t m e d i u - i n d i v i d . O b s e r v a t o r u l
e x t e r n ştie că^ fiecare p s i h i c p o a t e p o r n i d o a r într-un a n u m i t Individ
aranjament. în acest aranjament, individul poate ajunge în
2
m o d gradat să-şi creeze u n m e d i u p e r s o n a l . D a c ă toate lucru­ d e p a r t e d e î n t r e b a r e a brută: , E s t e p s i h o z a o b i ş n u i t ă s a u rară
x

rile m e r g b i n e , m e d i u l creat d e i n d i v i d d e v i n e c e v a d e s t u l de î n p r u n c i e s a u în c o p i l ă r i e ? " î n c e r c m a i d e g r a b ă s ă fac o pre­

a s e m ă n ă t o r c u m e d i u l care p o a t e fi p e r c e p u t în g e n e r a l şi, în­
tr-un a s e m e n e a c a z , a p a r e u n s t a d i u î n c u r s u l p r o c e s u l u i d e
d e z v o l t a r e prin c a r e i n d i v i d u l trece d e la d e p e n d e n ţ ă la i n d e ­
p e n d e n ţ ă . E s t e o e r ă d e d e z v o l t a r e e x t r e m d e î n ş e l ă t o a r e şi
f u n d a m e n t a r e a aici a sănătăţii p s i h i c e în r a p o r t c u p s i h o z e l e
reprezintă un s u c c e s . T o c m a i a c e a s t ă z o n ă foarte dificilă este
ceea ce voi încerca să studiez în această lucrare. M ă aflu, totuşi,
2
Conform viziunii mele conceptul schemei corporale aşa cum a fost evi­
denţiat de Scott (1949) priveşte numai individul şi nu unitatea numită aici
aranjamentul mediu-individ.
z e n t a r e a felului î n c a r e d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă în stadiile ei
primitive sau timpurii priveşte exact aceleaşi fenomene care
a p a r î n s t u d i u l schizofreniei adultului, al stărilor s c h i z o i d e î n
g e n e r a l şi al a p ă r ă r i l o r o r g a n i z a t e î m p o t r i v a confuziei şi n e -
integrării. S t u d i u l dedicat indivizilor schizoizi d e orice vârstă
devine un studiu dedicat dezvoltării timpurii a individului,
d e z v o l t a r e aflată î n i n t e r i o r u l şi a p ă r â n d d i n s t a d i u l aranja­
mentului mediu-individ.
M i - a m a s u m a t , prin u r m a r e , s a r c i n a d e a s t u d i a î n t r e a g a
p r o c e d u r ă a dezvoltării t i m p u r i i a p s i h o - s o m e i , i n c l u z â n d în-
 292 D.W. Wirvnicott OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză

târzierile şi distorsiunile. Va trebui să fiu d o g m a t i c şi s p e r să Printr-o astfel de d i a g r a m ă c a figura 1 3 , se p o a t e din n o u

m ă fac clar înţeles p r i n folosirea d e d i a g r a m e . d i s t i n g e a c e a s t ă z o n ă i n t e r m e d i a r ă a iluziei c a r e în c o p i l ă r i e
Figurile 9 şi 10 reprezintă m o d u l în care individul este afec­ este o z o n ă agreată, n e c h e s t i o n a t ă în p r i v i n ţ a faptului d e a fi
tat de tendinţele m e d i u l u i , în special în stadiile foarte t i m p u ­ fost creată d e b e b e l u ş s a u d e a fi fost a c c e p t a t ă ca o p o r ţ i u n e
rii. F i g u r a 9 arată c u m , p r i n a d a p t a r e activă la n e v o i l e copilu­ d e realitate p e r c e p u t ă . î i p e r m i t e m copilului a c e a s t ă n e b u n i e
lui, m e d i u l îi p e r m i t e s ă se afle într-o i z o l a r e n e p e r t u r b a t ă . şi n u m a i g r a d a t c e r e m o distincţie clară între s u b i e c t i v şi c e e a
B e b e l u ş u l n u ştie. î n a c e a s t ă stare, el face o m i ş c a r e s p o n t a n ă ce este pretabil la obiectivitate sau p r o b ă ştiinţifică. N o i , a d u l ­
şi m e d i u l e s t e d e s c o p e r i t , fără o pierdere a s e n t i m e n t u l u i de ţii, f o l o s i m artele şi religia p e n t r u m o m e n t e l e d e d e t a ş a r e d e
sine. F i g u r a 10 a r a t ă a d a p t a r e a d e f e c t u o a s ă la copil, rezultată c a r e toţi a v e m n e v o i e î n c u r s u l testării şi a c c e p t ă r i i realităţii.
din ingerinţa m e d i u l u i , astfel î n c â t i n d i v i d u l trebuie s ă reac­ D a c ă un individ reclamă o indulgenţă specială în această
ţ i o n e z e la a c e a s t ă i n g e r i n ţ ă . S e n t i m e n t u l d e sine e s t e p i e r d u t z o n ă i n t e r m e d i a r ă , r e c u n o a ş t e m p s i h o z a ; d a c ă i n d i v i d u l este
în această situaţie şi m a i este recâştigat d o a r printr-o reîntoar­ un adult, folosim epitetul „nebun". In observarea copiilor, con­
cere la izolare. ( A se o b s e r v a introducerea factorului timp care s t a t ă m din n o u , aici, g r a d a ţ i a n a t u r a l ă d e la dificultăţile o b i ş ­
î n s e a m n ă c ă este i m p l i c a t un proces). nuite ale naturii u m a n e la b o a l a psihotică. A c e s t e tulburări psi-
A c e a s t ă formulare s i m p l ă p o a t e fi folosită p e n t r u clarifica­ h o t i c e reprezintă d o a r e x a g e r ă r i aici s a u d i n c o l o şi n u i m p l i ­
rea u n o r p r o b l e m e d e o s e b i t d e c o m p l e x e . C e l de-al d o i l e a tip c ă v r e o diferenţă e s e n ţ i a l ă între s ă n ă t a t e şi n e b u n i e .
de experienţă, cu e ş e c u l unei adaptări active îndeajuns de Fig. 13 Fig. 14
b u n e a mediului, p r o d u c e o distorsiune psihotică a aranjamen­ Zona intermediară a O elaborare a figurii 13
tului m e d i u - i n d i v i d . Relaţiile p r o d u c pierderea s e n t i m e n t u l u i nebuniei primare
de sine şi acesta e s t e recâştigat m a i târziu, d o a r p r i n întoarce­
rea în izolare. F a p t u l d e a fi izolat d e v i n e la r â n d u l lui din c e
în ce m a i p u ţ i n p u r p e m ă s u r ă c e c o p i l u l este m a i d e p a r t e de
î n c e p u t u r i , i m p l i c â n d d i n c e în c e m a i m u l t ă o r g a n i z a r e de­
fensivă în r e p u d i e r e a ingerinţei m e d i u l u i . Terapia în privinţa
u n e i astfel d e tulburări trebuie să furnizeze a d a p t a r e activă îa
copil şi trebuie să c o n s t r u i a s c ă în m o d g r a d a t u n respect pen­
tru p r o c e s e .
F i g u r a 11 i l u s t r e a z ă o p r i m ă h r ă n i r e t e o r e t i c ă . P o t e n ţ i a ­
lul c r e a t i v al i n d i v i d u l u i , a p ă r â n d d i n n e v o i e , p r o d u c e d i s ­
p o n i b i l i t a t e p e n t r u o h a l u c i n a ţ i e . I u b i r e a m a m e i şi identifi­
c a r e a sa s t r â n s ă c u b e b e l u ş u l s ă u o fac c o n ş t i e n t ă d e n e v o i ­
le c o p i l u l u i î n t r - o a s e m e n e a m ă s u r ă î n c â t e a s ă f u r n i z e z e
c e v a , m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n în l o c u l p o t r i v i t şi în m o m e n ­
tul p o t r i v i t . A c e s t l u c r u , r e p e t a t d e m u l t e ori, i n i ţ i a z ă abili­
t a t e a c o p i l u l u i d e a folosi iluzia, fără d e c a r e n u e s t e p o s i b i l
n i c i u n c o n t a c t î n t r e p s i h i c şi m e d i u . D a c ă în l o c u l c u v â n t u ­
lui iluzie p u n e m d e g e t u l m a r e sau m a r g i n e a păturicii sau
acele păpuşi de pluş (obiect-fetiş, Wulff (1946)) pe care anu­
m i ţ i c o p i i le f o l o s e s c la 8 - 1 0 - 1 2 l u n i p e n t r u c ă d a u c o n s o l a ­
re s a u c o n f o r t , a t u n c i se p o a t e v e d e a c e e a c e a m î n c e r c a t s ă
d e s c r i u a l t u n d e v a , s u b t e r m e n u l d e obiect tranzitional (fig.
12). ( v e z i c a p . X V I I I )
 295
294
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
D.W. W i n n i c o t t

astfel încât, clinic, p o a t e fi găsită o hipertrofie a p r o c e s e l o r in­

F i g u r a 1 4 a r a t ă u n u l d i n t r e m o d u r i l e în c a r e p o a t e fi c u
uşurinţă elaborată diagrama precedentă. telectuale legate d e o p o t e n ţ i a l ă c r i z ă - d e c o m p e n s a r e s c h i z o ­
î n figura 15 î n c e r c să arăt c u m o t e n d i n ţ ă spre o scindare frenică.
p r i m a r ă în aranjamentul mediu-individ p o a t e debuta prin eşe­ N u reclam c ă aceasta este tot c e e a c e se p o a t e s p u n e despre
cul adaptării active din p a r t e a m e d i u l u i , la început. o r i g i n e a activităţii intelectuale s a u a p s i h o z e l o r c e l o r c u defi­
î n c a z u l e x t r e m al scindării viaţa secretă interioară are foar­ cienţe, d a r e s t e folositor d e privit a c e a s t ă p r o b l e m ă a activită­
te p u ţ i n din e a derivat din realitatea e x t e r n ă . E a e s t e c u ade­ ţii psihice în acest fel c a r e arată în c e m ă s u r ă activitatea m e n ­
vărat i n c o m u n i c a b i l ă . tală p o a t e fi e x p l o a t a t ă şi p o a t e d e v e n i i n a m i c u l psihicului.
U n d e există u n g r a d înalt d e t e n d i n ţ ă la scindare în acest F i g u r i l e 1 6 şi 1 7 a t r a g atenţia a s u p r a faptului c ă p e r s o n a l i ­
stadiu timpuriu, individul se găseşte în pericolul d e a fi sedus tatea n u d e b u t e a z ă c a u n lucru p e deplin i n t e g r u d a c ă n e gân­
într-o v i a ţ ă falsă iar i n s t i n c t e l e v o r a p ă r e a , în c o n s e c i n ţ ă , d e d i m la p u n c t u l d e v e d e r e a l c o p i l u l u i . P r i n diferite m i j l o a c e ,
partea m e d i u l u i seducător. Pediatria, în c a z u l cel m a i rău (adi­ unitatea p s i h i c u l u i i n d i v i d u l u i d e v i n e u n fapt, l a î n c e p u t din
c ă a c c e n t p e s ă n ă t a t e a fizică, n e g a r e a d o l e a n ţ e l o r p s i h i c e ) se c â n d î n c â n d ( 1 6 b ) , şi m a i târziu, p e l u n g i şi v a r i a b i l e perioa­
p o a t e s p u n e că este o e x p l o a t a r e o r g a n i z a t ă a trădării naturii d e d e t i m p ( 1 6 c ) ( v e z i Glover, 1 9 3 2 ) .
u m a n e de către instincte. O seducţie d e succes de acest fel poa­ Fig. 17
te p r o d u c e u n sine fals care pare satisfăcător u n u i o b s e r v a t o r Fig. 16 Integrare accentuată
neîngrijorat, d e ş i schizofrenia e s t e latentă şi v a atrage atenţia Organizare crescândă a
p â n ă la u r m ă . Şinele fals, dezvoltat p e o b a z ă d e c o m p l i a n ţ ă , nucleilor eului
n u atinge i n d e p e n d e n ţ a maturităţii, c u e x c e p ţ i a p o a t e a p s e u -
do-maturităţii într-un m e d i u psihotic.
S e poate, c u siguranţă, susţine că adaptarea la n e v o i n u este
n i c i o d a t ă c o m p l e t ă , n i c i m ă c a r la î n c e p u t , c â n d m a m a e s t e
orientată b i o l o g i c spre această funcţie înalt specializată. G o l u ­ {a) Neintegrare
lui dintre a d a p t a r e a c o m p l e t ă şi c e a i n c o m p l e t ă i se face faţă
p r i n p r o c e s e l e i n t e l e c t u a l e ale i n d i v i d u l u i , p r i n c a r e , în m o d
gradat, lipsurile m e d i u l u i d e v i n p e r m i s e , înţelese, tolerate şi
v
chiar prezise. înţelegerea intelectuală converteşte adaptarea
m e d i u l u i care n u este îndeajuns de b u n ă într-o adaptare înde­
\ ' s ...
ajuns d e b u n ă . î n m o d natural, în o p e r a r e a acestui m e c a n i s m ,
Starea temporară de persecuţie
i n d i v i d u l se g ă s e ş t e într-o c o n d i ţ i e m u l t m a i b u n ă d a c ă m e ­ urmând integrării
diul se poartă consecvent. A d a p t a r e a variabilă, datorită nepre-
dictibilităţii sale este t r a u m a t i c ă şi a n u l e a z ă efectul b u n al p e ­
r i o a d e l o r o c a z i o n a l e d e a d a p t a r e e x t r e m d e sensibilă.
A c o l o u n d e c a p a c i t a t e a intelectuală este restrânsă (datori­
tă u n e i înzestrări p r e c a r e a ţesutului c e r e b r a l ) , c a p a c i t a t e a c o ­ (C)
p i l u l u i d e a c o n v e r t i a d a p t a r e a m e d i u l u i insuficient d e b u n ă
îa o a d a p t a r e a m e d i u l u i s u f i c i e n t d e b u n ă e s t e d i m i n u a t ă ,
a v â n d c a rezultat faptul c ă a n u m i t e p s i h o z e s u n t m a i întâlni­
te la cei c u deficit intelectual decât la p o p u l a ţ i a n o r m a l ă . O în­
N u este n e v o i e d e nici o d i a ^ g u a
zestrare e x c e p ţ i o n a l ă a ţesutului c e r e b r a l p o a t e abilita u n c o ­ importantă d e z v o l t a r e , , K
Ş^™ ^ S K S S se î n t â m p l ă
pil s ă p e r m i t ă o lipsă s e v e r ă d e a d a p t a r e la n e v o i , dar, într-un
astfel d e c a z , p o a t e e x i s t a o p r o s t i t u a r e a activităţii m e n t a l e ,
 296 D.W. W i n n i c o t t
dat, stabilit m a i a p r o a p e d e p e r m a n e n ţ ă . Totuşi, a c e s t a p o a t e
fi p i e r d u t î n a s o c i e r e c u o b o s e a l a , sau l i p s a d e s o m n , s a u c u
anxietăţile a p a r ţ i n â n d u n o r alte stadii d e d e z v o l t a r e e m o ţ i o ­
nală.
II p o t cita p e H u m p t y D u m p t y î n a c e a s t ă c o n j u n c t u r ă . E l
t o c m a i a obţinut i n t e g r a r e a într-un s i n g u r l u c r u î n t r e g ş i a i e ­
şit din a r a n j a m e n t u l m e d i u - i n d i v i d astfel încât s-a c o c o ţ a t p e
u n zid, n e m a i f i i n d ţinut î n m o d devotat. E l se g ă s e ş t e într-o
poziţie e m i n a m e n t e p r e c a r ă î n dezvoltarea sa e m o ţ i o n a l ă , s u s ­
ceptibil î n m o d s p e c i a l la o d e z i n t e g r a r e ireversibilă.
Figura 17 ilustrează m o m e n t e l e de punere î m p r e u n ă a frag­
m e n t e l o r - m o m e n t e p e r i c u l o a s e pentru individ. Faţă de aran­
j a m e n t u l total m e d i u - i n d i v i d , activitatea d e i n t e g r a r e p r o d u ­
c e u n i n d i v i d î n stare b r u t ă , u n potenţial p a r a n o i c . P e r s e c u t o ­
rii din n o u l f e n o m e n , c e e a c e r e p r e z i n t ă „în a f a r a " , a j u n g s ă
fie neutralizaţi în m e d i u l s ă n ă t o s o b i ş n u i t p r i n grija i u b i t o a r e
a m a m e i care, în m o d fizic (ca în ţinutul î n b r a ţ e ) şi p s i h o l o ­
gic (prin î n ţ e l e g e r e s a u e m p a t i e a b i l i t â n d a d a p t a r e a s e n s i b i ­
l ă ) , face d i n i z o l a r e a p r i m i t i v ă a i n d i v i d u l u i u n fapt. E ş e c u l
m e d i u l u i în acest p u n c t v a crea u n individ c u u n potenţial p a -
r a n o i d . A c e s t a se a r a t ă clinic a t â t d e t i m p u r i u şi atât d e clar,
î n c â t p o t fi iertaţi a c e i a ( n e c u n o s c ă t o r i ai p s i h o l o g i e i c o p i l u ­
3
lui) care o e x p l i c ă î n t e r m e n i d e e r e d i t a t e .
î n a p ă r a r e a faţă d e teribilele anxietăţi ale stării p a r a n o i d e
î n v i a ţ a foarte t i m p u r i e e s t e d e s t u l d e frecvent o r g a n i z a t ă o
stare c ă r e i a i s-au d a t d e n u m i r i v a r i a t e ( i n t r o v e r s i e d e f e n s i v ă
patologică etc). Copilul trăieşte în p e r m a n e n ţ ă în l u m e a sa
p r o p r i e internă care n u este totuşi ferm o r g a n i z a t ă . C o m p l i ­
caţia persecuţiei externe este ţinută deoparte prin neachizi-
ţionarea statutului d e unitate. Intr-o relaţie c u u n astfel d e c o ­
pil, se p l u t e ş t e î n ă u n t r u ş i în afara l u m i i i n t e r n e î n c a r e c o p i ­
lul t r ă i e ş t e şi, c â n d te afli î n ă u n t r u , e ş t i s u p u s u n u i c o n t r o l
m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n o m n i p o t e n t , d a r n u u n c o n t r o l din-
t r - u n p u n c t c e n t r a l p u t e r n i c . E s t e o l u m e a m a g i c u l u i ş i te
s i m ţ i n e b u n fiind î n e a . O r i c a r e dintre n o i c a r e a tratat c o p i i
psihotici de acest fel ştie cât de n e b u n trebuie să fii să locuieşti
o astfel d e l u m e , şi t o t u ş i t r e b u i e s ă fii a c o l o şi t r e b u i e s ă fii
capabil să stai a c o l o p e n t r u lungi perioade, p e n t r u a face
v r e u n fel d e t e r a p i e .
3
Metanie Klein a postulat poziţia paranoidă în dezvoltarea emoţională
Am descris ceea ce am găsit şi cred că are legătură cu ceea ce descrie Klein.
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 297
E s t e dificil d e făcut o d i a g r a m ă s i m p l ă satisfăcătoare p e n ­
tru o stare de fapt atât d e c o m p l e x ă (vezi fig. 18). A c e a s t a este
o e x a g e r a r e g r o s o l a n ă a p r e o c u p ă r i i obişnuite a u n u i copil să­
n ă t o s din t i m p u l j o c u l u i , d a r e s t e diferenţiată d e j o c u l s ă n ă t o s
prin a b s e n ţ a u n u i î n c e p u t s a u sfârşit al jocului, prin gradul de
control magic, prin lipsa de organizare a materialului de joc
d u p ă v r e u n m o d e l c â t şi p r i n i n e p u i z a b i l i t a t e a copilului.
Concluzie
Subiectele discutate în acest capitol reprezintă u n teren c o ­
m u n p e n t r u îngrijirea b e b e l u ş u l u i şi p e n t r u psihiatria a d u l t ă
obişnuită. P e n t r u a m e r g e m a i d e p a r t e , ar trebui s ă d a u aten­
ţie p o z i ţ i e i d e p r e s i v e , o r i g i n i l o r s e n t i m e n t u l u i d e îngrijorare
şi a l e c a p a c i t ă ţ i i d e a s i m ţ i v i n a şi c l ă d i r i i în i n d i v i d a u n e i
l u m i interioare de c o n s t r â n g e r i şi eforturi şi tot aşa. Trebuie să
l a s la o p a r t e toate a c e s t e a .
A m încercat să arăt că u n studiu asupra teoriei îngrijirii c o ­
pilului n e c o n d u c e la teoria sănătăţii psihice şi a tulburărilor
psihiatrice (vezi c a p i t o l u l X I I I ) .
B a z a sănătăţii psihice este fundamentată de m a m ă din m o ­
m e n t u l c o n c e p ţ i e i p r i n grija o b i ş n u i t ă p e care e a o oferă copi­
lului ei d a t o r i t ă o r i e n t ă r i i s a l e s p e c i a l e s p r e a c e a s t ă s a r c i n ă .
B o a l a p s i h i c ă d e n a t u r ă p s i h o t i c ă a p a r e d i n î n t â r z i e r i şi d i s ­
torsiuni, regresii şi confuzii în stadiile timpurii d e creştere ale
a r a n j a m e n t u l u i m e d i u - i n d i v i d . B o a l a psihică apare i m p e r c e p ­
tibil d i n dificultăţile c a r e s u n t i n e r e n t e n a t u r i i u m a n e şi asta
d ă c u l o a r e sarcinii d e îngrijire a copilului, fie e a făcută de pă­
rinte, asistentă, sau profesor. Profilaxia psihozei este totuşi res­
p o n s a b i l i t a t e a pediatrilor, chiar d a c ă ei n u ştiu asta.
Fig. 18 O*"*" *"*.6
O stare schizoidă Q r\ „ * - ^ „
P. = persecutorii O ' O O
u
T. = psiho-terapeuţi , ,'
• „ CD '
O O N ,
p O
o

Capitolul XVIII
Obiecte tranzitionale
1 începe de la activităţile cu-degetul-în-gură ale bebeluşului
si fenomene tranzitionale
[1951]
2
U n s t u d i u al p r i m e i p o s e s i u n i a n e - m i n e l u i
Introducere
i:
| f ste b i n e c u n o s c u t f a p t u l c ă b e b e l u ş i i , i m e d i a t c e s e
| H i n a s c , tind s ă f o l o s e a s c ă p u m n u l , d e g e t e l e , d e g e t u l
J L v i m a r e în stimularea z o n e i e r o g e n e o r a l e î n satisfacerea
instinctelor din a c e a s t ă z o n ă şi, d e a s e m e n e a , î n u n i u n e tăcu­
tă. E s t e d e a s e m e n e a b i n e c u n o s c u t că, d u p ă c â t e v a luni, b e b e ­
luşii d e a m b e l e sexe î n d r ă g e s c s ă s e j o a c e c u p ă p u ş i l e şi c ă cele
m a i m u l t e dintre m a m e î n g ă d u i e c o p i i l o r u n o b i e c t s p e c i a l şi
se a ş t e a p t ă c a a c e ş t i a s ă ajungă, c u m ar fi, d e p e n d e n ţ i d e ast­
fel d e obiecte.
Există o relaţie între aceste d o u ă seturi de fenomene care sunt
separate printr-un interval de timp, iar un studiu al dezvoltării
de la cel dintâi la c e l din urmă, ar putea fi profitabil şi ar p u t e a
folosi u n important material clinic care a c a m fost neglijat.
Prima posesiune
A c e i a c ă r o r a li s-a î n t â m p l a t să fie î n s t r â n s ă a p r o p i e r e d e
interesele şi p r o b l e m e l e m a m e l o r s u n t d e j a c o n ş t i e n ţ i d e m o -
1
Bazat pe o lucrare citită în faţa Societăţii Britanice de Psihanaliză, 30 mai
1951. Int. J. Psycho-Anal., voi. XXXIV, 1953.
2
Este necesar să fie accentuat că termenul folosit aici este „posesiune" şi
nu „obiect". în versiunea tipărită distribuită membrilor am folosit de fapt ter­
menul „obiect" (în loc de „posesiune") într-un loc, din greşeală, şi asta a con­
dus la confuzii în discuţii. S-a remarcat că sânul este luat drept primul obiect
al Ne-Minelui. Atenţia cititorului este atrasă de folosirea în multe locuri a ter­
menului „tranziţional"de către Fairbairn (1952, p. 35).
f
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 299
delele foarte b o g a t e afişate î n m o d o b i ş n u i t d e b e b e l u ş i î n fo­
losirea p r i m e i p o s e s i u n i d e tip N e - M i n e , A c e s t e m o d e l e , fiind
afişate, p o t fi s u b i e c t u l o b s e r v a ţ i e i directe.
Există o variaţie largă în succesiunea de evenimente care
n o u - n ă s c u t şi c o n d u c e , î n cele din u r m ă , la a t a ş a m e n t u l d e u n
ursuleţ, o p ă p u ş ă , o j u c ă r i e m o a l e s a u u n a tare.
E s t e clar c ă m a i este şi altceva important aici î n afară d e e x ­
citaţia şi satisfacţia orală, d e ş i a c e s t e a p o t fi b a z a p e n t r u o r i c e
altceva. M u l t e alte lucruri i m p o r t a n t e p o t fi studiate şi e l e in­
clud:
Natura obiectului.
Capacitatea bebeluşului de a recunoaşte obiectul ca Ne-Mine.
Locul obiectului - în afară, înăuntru, la graniţă.
Capacitatea bebeluşului de a crea, concepe, născoci, inventa,
produce un obiect.
Iniţierea unei relaţii de obiect de tip afectuos.
A m i n t r o d u s t e r m e n i i d e „ o b i e c t t r a n z i ţ i o n a l " şi „ f e n o ­
m e n t r a n z i ţ i o n a l " p e n t r u d e s e m n a r e a z o n e i d e e x p e r i e n ţ ă in­
t e r m e d i a r e , între d e g e t u l m a r e şi ursuleţ, între e r o t i s m u l o r a l
şi a d e v ă r a t a r e l a ţ i e d e o b i e c t , î n t r e a c t i v i t a t e a c r e a t i v ă p r i ­
m a r ă şi p r o i e c ţ i a a c e e a c e a fost deja introiectat, î n t r e i n c o n ­
ş t i e n ţ a p r i m a r ă a d a t o r i e i şi l u a r e a la c u n o ş t i n ţ ă a d a t o r i e i .
(„Spune: bau!")
P r i n a c e a s t ă definiţie, b â l b â i e l i l e u n u i b e b e l u ş s a u felul în
care un copil m a i m a r e trece printr-un repertoriu de cântece
şi m e l o d i i î n t i m p c e s e p r e g ă t e ş t e p e n t r u s o m n , v i n d i n in­
teriorul zonei intermediare ca fenomen tranziţional împreu­
n ă cu folosirea obiectelor care n u sunt nici parte a corpului,
nici n u sunt p e deplin recunoscute ca aparţinând realităţii
externe.
Este î n g e n e r a l c u n o s c u t faptul c ă este insuficient s ă s e facă
o d e s c r i e r e a naturii u m a n e î n termeni d e relaţii i n t e r p e r s o n a -
le, chiar d a c ă e l a b o r a r e a i m a g i n a t i v ă a funcţiei, î n t r e a g a fan­
tezie atât c o n ş t i e n t ă cât şi inconştientă, i n c l u z â n d i n c o n ş t i e n ­
tul refulat e s t e i n c l u s ă . U n alt m o d d e a d e s c r i e p e r s o a n e re­
iese din cercetările d i n u l t i m e l e d o u ă d e c e n i i c a r e s u g e r e a z ă
că d e s p r e fiecare i n d i v i d care a atins stadiul d e a fi o unitate
(cu o m e m b r a n ă l i m i t a n t ă şi c u u n a f a r ă şi u n î n ă u n t r u ) s e
poate s p u n e că există o realitate interioară acelui individ, o l u m e
 300
D.W. W i n n i c o t t
i n t e r n ă c a r e p o a t e fi b o g a t ă s a u s ă r a c ă , s a u c a r e p o a t e fi î n
p a c e s a u î n război.
Eu consider că dacă este nevoie de această dublă abor­
d a r e , e s t e d e fapt n e v o i e d e u n a triplă; e x i s t ă o a treia p a r t e
a vieţii fiinţei u m a n e , o parte p e care n-o p u t e m ignora, o
z o n ă i n t e r m e d i a r ă d e experienţă la c a r e c o n t r i b u i e atât reali­
t a t e a i n t e r i o a r ă , c â t şi v i a ţ a e x t e r n ă . E s t e o z o n ă c a r e n u e s t e
p u s ă la î n c e r c a r e d e o a r e c e n u s-a e x p r i m a t n i c i o c e r e r e d i n
partea ei, decât a c e e a că ar trebui să fiinţeze ca un loc de
odihnă pentru individul angajat în sarcina u m a n ă perpetuă
d e a ţine r e a l i t ă ţ i l e i n t e r n ă ş i e x t e r n ă s e p a r a t e , d a r ş i i n t e r ­
conectate.
E s t e o b i ş n u i t ă r e f e r i r e a l a „ t e s t a r e a r e a l i t ă ţ i i " şi o p e r a ­
r e a u n e i d i s t i n c ţ i i c l a r e între a p e r c e p ţ i e şi p e r c e p ţ i e . P r o p u n
aici statuarea existenţei unei stări intermediare între inabi-
l i t a t e a şi a b i l i t a t e a c r e s c â n d ă a b e b e l u ş u l u i d e a r e c u n o a ş t e
şi a c c e p t a r e a l i t a t e a . S t u d i e z , p r i n u r m a r e , s u b s t a n ţ a iluziei,
aceea care este p e r m i s ă b e b e l u ş u l u i şi care în viaţa adultă
e s t e i n e r e n t ă î n a r t ă şi r e l i g i e . P u t e m î m p ă r t ă ş i r e s p e c t u l
pentru experienţa iluzorie, iar dacă dorim, p u t e m aduna
î m p r e u n ă şi f o r m a u n g r u p p e b a z a s i m i l i t u d i n i i e x p e r i e n ­
ţelor noastre iluzorii. Există o rădăcină naturală a gregari-
tăţii printre fiinţele u m a n e . Este totodată o m a r c ă a n e b u ­
n i e i c â n d c i n e v a f a c e u n a p e l p r e a p u t e r n i c la c r e d u l i t a t e a
c e l o r l a l ţ i , f o r ţ â n d u - i s ă se r a l i e z e la o i l u z i e c a r e n u le a p a r ­
ţine.
S p e r c ă s e v a î n ţ e l e g e c ă n u m ă refer e x a c t la ursuleţul c o ­
p i l a ş u l u i şi n i c i la p r i m a folosire d e către b e b e l u ş a p u m n u l u i
( d e g e t m a r e , d e g e t e ) . N u s t u d i e z specific p r i m u l o b i e c t al re­
laţiilor d e o b i e c t . M ă i n t e r e s e a z ă p r i m a p o s e s i u n e î m p r e u n ă
c u z o n a i n t e r m e d i a r ă î n t r e s u b i e c t i v şi c e e a c e e s t e p e r c e p u t
obiectiv.
Dezvoltarea unui model personal
E x i s t ă o s u m e d e n i e d e referinţe î n literatura p s i h a n a l i t i c ă
d e s p r e p r o g r e s u l d e la „ m â n ă la g u r ă " , d e la „ m â n ă la genita­
l e " , dar, probabil, m u l t m a i p u ţ i n e d e s p r e progresul c e c o n d u ­
ce la m a n i p u l a r e a adevăratelor o b i e c t e „Ne-Mine". M a i d e v r e ­
m e sau m a i târziu î n dezvoltarea u n u i b e b e l u ş a p a r e o tendin­
ţă d i n p a r t e a a c e s t u i a d e a ţese obiectele altele-decât-mine în­
tr-un m o d e l p e r s o n a l . într-o o a r e c a r e m ă s u r ă , a c e s t e o b i e c t e
301
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
ţin l o c d e sân, d a r n u a c e s t l u c r u e s t e î n d i s c u ţ i e î n m o d prin­
cipal.
î n c a z u l u n o r b e b e l u ş i , d e g e t u l m a r e este b ă g a t î n gură în
t i m p c e d e g e t e l e s u n t făcute s ă m â n g â i e faţa p r i n m i ş c ă r i d e
p r o n a ţ i e şi supinaţie a l e antebraţului. G u r a e s t e d e c i a c t i v ă î n
relaţie c u d e g e t u l m a r e , d a r n u în relaţie c u d e g e t e l e . D e g e t e ­
le, m â n g â i n d b u z a s u p e r i o a r ă s a u o r i c e altă p a r t e , p o t fi s a u
pot deveni m a i importante decât degetul băgat în gură. M a i
m u l t , această activitate d e m â n g â i e r e p o a t e fi d e s c o p e r i t ă sin­
gură, fără u n i u n e a m a i directă d e g e t m a r e - g u r ă . ( F r e u d , 1 9 0 5 .
Hoffer, 1 9 4 9 ) .
î n e x p e r i e n ţ a o b i ş n u i t ă s u r v i n e u n a dintre u r m ă t o a r e l e si­
tuaţii, c o m p l i c â n d o e x p e r i e n ţ ă a u t o e r o t i c ă c u m ar fi s u p t u l
degetului mare:
1. c u m â n a cealaltă b e b e l u ş u l ia u n o b i e c t e x t e r n , s ă s p u n e m
o p a r t e de c e a r c e a f s a u d e p ă t u r i c ă î n g u r ă , î m p r e u n ă c u
degetele; s a u
3
2. într-un fel s a u în altul, b u c ă ţ i c a d e ţ e s ă t u r ă este ţinută şi
suptă, s a u n u este d e fapt suptă. Printre o b i e c t e l e folosite
frecvent s e i n c l u d b a b e ţ e l e s a u ( m a i t â r z i u ) b a t i s t e şi asta
d e p i n d e de c e e a ce p o a t e o b ţ i n e i m e d i a t şi sigur; s a u
3. b e b e l u ş u l î n c e p e din lunile t i m p u r i i s ă s m u l g ă lâna, să o
s t r â n g ă şi să o f o l o s e a s c ă p e n t r u p a r t e a d e m â n g â i e r e d i n
4
c a d r u l activităţii. M a i p u ţ i n o b i ş n u i t e s t e faptul c a l â n a s ă
fie înghiţită, p r o d u c â n d c h i a r tulburări.
4. g â n g u r e a l a , însoţită d e s u n e t e d e „ m u m - m u m " , b o l b o r o ­
s e l i ^ z g o m o t e anale, p r i m e l e n o t e m u z i c a l e şi altele.
S-ar p u t e a p r e s u p u n e că gânditul s a u fantasmatul ajung le­
g a t e d e a c e s t e e x p e r i e n ţ e funcţionale.
N u m e s c toate aceste lucruri fenomene tranziţionale. D e ase­
menea, din toate acestea (dacă studiem oricare bebeluş) pot
reieşi a n u m i t e lucruri şi a n u m i t e f e n o m e n e - p o a t e u n g h e m
de lână sau un colţ de pătură sau pilotă, un cuvânt, o m e l o -
3 Un exemplu recent este păpuşa-păturică a copilului din filmul A
Two-year-old Goes lo Hospital (Doi ani merg la spital) de James Robertson (Cli­
nica Tavistok). Cf. Robertson ei al (1952)
4
Aici poate fi o explicaţie pentru folosirea sintagmei „strângerea lanu ,
care înseamnă: locuirea zonei tranziţionale sau intermediare.
5 Cf. Scott (1955).
 302
D.W. Winnicott
d i e s a u o p a r t i c u l a r i t a t e , c a r e să d e v i n ă i m p o r t a n t e p â n ă la
a fi v i t a l e b e b e l u ş u l u i , u r m â n d a fi f o l o s i t e î n m o m e n t u l
m e r s u l u i la c u l c a r e , şi c a r e s u n t o a p ă r a r e î m p o t r i v a a n x i e ­
tăţii, î n s p e c i a l î m p o t r i v a a n x i e t ă ţ i i d e t i p d e p r e s i v ( I l l i n -
gworth, 1951). Poate vreun obiect moale sau o cuvertură de
p a t a u fost g ă s i t e şi f o l o s i t e d e b e b e l u ş , şi a c e s t a v a d e v e n i
î n c o n s e c i n ţ ă c e e a c e e u n u m e s c u n obiect tranziţional. Acest
o b i e c t c o n t i n u ă s ă fie i m p o r t a n t . P ă r i n ţ i i a j u n g să-i c u n o a s ­
c ă v a l o a r e a ş i să-1 ia c u e i c â n d c ă l ă t o r e s c . M a m a î l l a s ă să
a j u n g ă j e g o s ş i c h i a r m i r o s i t o r , ş t i i n d c ă p r i n s p ă l a r e e a in­
troduce o p a u z ă în continuitatea experienţei bebeluşului, 6
p a u z ă c a r e p o a t e d i s t r u g e î n ţ e l e s u l şi v a l o a r e a a c e s t u i a p e n ­
tru b e b e l u ş .
S u g e r e z c ă m o d e l u l f e n o m e n u l u i tranziţional î n c e p e s ă se
arate la 4-6-8-12 luni. în m o d special las loc pentru variaţii
largi.
M o d e l e l e formate în p r i m a copilărie p o t persista şi în a
d o u a copilărie, astfel încât obiectul m o a l e o r i g i n a r c o n t i n u ă s ă
fie a b s o î u t n e c e s a r în m o m e n t u l culcării, î n m o m e n t e d e sin­
gurătate sau c â n d o dispoziţie depresivă ameninţă să apară.
In sănătate, e x i s t ă t o t u ş i o e x t e n s i e g r a d a t ă a g a m e i d e intere­
se şi, p â n ă la u r m ă , a c e a s t ă g a m ă e x t i n s ă e s t e p ă s t r a t ă c h i a r şi
c â n d a n x i e t a t e a d e p r e s i v ă este aproape. N e v o i a d e u n a n u m i t
obiect sau u n m o d e l d e c o m p o r t a m e n t care a debutat la o dată
foarte timpurie p o a t e reapărea la o vârstă m a i m a r e c â n d apa­
re a m e n i n ţ a r e a privării.
A c e a s t ă p r i m ă posesiune este folosită în conjuncţie cu
tehnici speciale derivate din copilăria foarte timpurie care
i n c l u d s a u e x i s t ă i n d e p e n d e n t d e activităţile a u t o e r o t i c e m a i
directe. în m o d gradat, în viaţa unui copil, ursuleţii, păpu­
şile ş i j u c ă r i i l e m a i d u r e s u n t a c c e p t a t e . B ă i e ţ i i a u î n t r - o o a ­
recare m ă s u r ă t e n d i n ţ a s ă ajungă la folosirea o b i e c t e l o r dure,
î n t i m p ce fetele t i n d s ă î n a i n t e z e d e - a d r e p t u l s p r e o b ţ i n e ­
rea u n e i familii. Totuşi este i m p o r t a n t d e o b s e r v a t c ă nu exis­
tă nici o diferenţă notabilă între băiat şi fată în felul în care îşi fo­
losesc prima posesiune Ne-Mine, p e c a r e e u o n u m e s c o b i e c t
tranziţional.
Pe măsură ce bebeluşul începe să folosească sunete orga­
n i z a t e ( m a , ta, d a ) , p o a t e s ă a p a r ă u n „ c u v â n t " p e n t r u o b i e c ­
tul tranziţional. N u m e l e dat d e b e b e l u ş acestor o b i e c t e t i m p u ­
rii e s t e d e m u l t e o r i s e m n i f i c a t i v şi are d e o b i c e i î n c o r p o r a t
p a r ţ i a l î n el u n c u v â n t folosit d e a d u l ţ i . D e e x e m p l u „ b a a "
303
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
p o a t e fi n u m e l e şi „ b " p o a t e p r o v e n i d i n f o l o s i r e a d e c ă t r e
adult a c u v â n t u l u i „ b e b e " s a u „urs"*
A r trebui să m e n ţ i o n e z că, uneori, n u există o b i e c t tranzi­
ţional în afara m a m e i î n s ă ş i . F i e că un b e b e l u ş p o a t e fi atât d e
perturbat în dezvoltarea e m o ţ i o n a l ă încât b e b e l u ş u l n u s e p o a ­
te b u c u r a d e starea d e tranziţie, fie s u c c e s i u n e a o b i e c t e l o r fo­
losite p o a t e să fie întreruptă. S u c c e s i u n e a p o a t e fi totuşi m e n ­
ţinută într-un fel a s c u n s .
Rezumatul caracteristicilor speciale în cadrul relaţiei
1. B e b e l u ş u l îşi a s u m ă d r e p t u r i a s u p r a o b i e c t u l u i şi n o i sun­
t e m d e a c o r d c u aceasta. C â t e v a a b r o g ă r i ale o m n i p o t e n ţ e i
reprezintă î n s ă o trăsătură, c h i a r d e la î n c e p u t .
2. O b i e c t u l e s t e s t r â n s î n b r a ţ e c u a f e c ţ i u n e , fiind î n a c e l a ş i
m o d iubit şi m u t i l a t c u p a s i u n e .
3. N u trebuie s ă s e s c h i m b e , d e c â t d a c ă e s t e s c h i m b a t d e b e ­
beluş.
4. T r e b u i e s ă s u p r a v i e ţ u i a s c ă i u b i r i i c â t şi urii i n s t i n c t u a l e ,
p r e c u m şi agresiunii pure, d a c ă aceasta este o trăsătură pre­
zentă.
5. In plus, trebuie s ă p a r ă b e b e l u ş u l u i c ă oferă c ă l d u r ă s a u s ă
se m i ş t e s a u s ă a i b ă t e x t u r ă s a u s ă facă c e v a c a r e p a r e s ă
arate c ă are o v i a ţ ă s a u o realitate proprie.
6. V i n e d i n afară d i n p u n c t u l n o s t r u d e v e d e r e , d a r n u e s t e
astfel d i n p u n c t u l d e v e d e r e al b e b e l u ş u l u i . N i c i n u v i n e
dinăuntru; nu este o halucinaţie.
7. S o a r t a s a e s t e a c e e a c a treptat s ă fie d e z i n v e s t i t , a ş a c ă î n
c u r s u l anilor a j u n g e n u atât d e m u l t uitat, cât lăsat în p a ­
ragină. P r i n a c e a s t a î n ţ e l e g c ă , î n sănătate, o b i e c t u l tranzi­
ţional n u „ajunge î n ă u n t r u " şi nici sentimentul despre aces­
ta n u e s t e în m o d o b l i g a t o r i u s u p u s refulării. N u este nici
uitat, nici jelit. î ş i p i e r d e înţelesul şi asta pentru c ă fenome­
nele tranziţionale s-au difuzat, au fost împrăştiate peste în­
treg teritoriul i n t e r m e d i a r dintre „realitatea p s i h i c ă inter­
n ă " şi „ l u m e a e x t e r n ă c u m e s t e e a p e r c e p u t ă de d o u ă per­
s o a n e î m p r e u n ă " , a d i c ă p e s t e tot c â m p u l cultural.
In acest p u n c t , s u b i e c t u l m e u se lărgeşte în a c e l a al jocului,
al creativităţii şi aprecierii artistice, al s e n t i m e n t e l o r religioa-
* Bear, în limba engleză (n. tr.).
 304
D.W. W i n n i c o t t
se, al v i s a t u l u i şi, d e a s e m e n e a , al f e t i ş i s m u l u i , m i n ţ i t u l u i şi
furatului, al apariţiei şi pierderii s e n t i m e n t e l o r afectuoase, al
d e p e n d e n ţ e i d e d r o g u r i , al t a l i s m a n u l u i d e ritualuri o b s e s i ó ­
n a l e etc.
Relaţia obiectului tranziţional cu simbolismul
Este adevărat c ă bucata d e păturică (sau ce-o fi ea) este sim­
b o l u l u n u i o b i e c t parţial, c u m ar fi sânul. Totuşi, p u n c t u l său
p r i n c i p a l n u c o n s t ă a t â t î n v a l o a r e a s a s i m b o l i c ă , cât în p r e ­
z e n ţ a sa. N u a fi s â n u l ( s a u m a m a ) e s t e l u c r u l i m p o r t a n t , c i
faptul d e a fi p e p o s t d e s â n ( s a u m a m ă ) .
C â n d este folosit s i m b o l i s m u l , b e b e l u ş u l deja distinge
clar între f a n t a s m ă ş i fapt, î n t r e o b i e c t e l e i n t e r i o a r e şi o b i e c ­
tele e x t e r n e , î n t r e c r e a t i v i t a t e a p r i m a r ă şi p e r c e p ţ i e . D a r ter­
m e n u l de obiect tranziţional, c o n f o r m sugestiei mele, lasă
loc procesului de a accepta diferenţa şi similitudinea. Cred
c ă a i c i t e r m e n u l p o a t e fi f o l o s i t p e n t r u a m a r c a î n t i m p r ă ­
dăcina simbolismului, termen care descrié călătoria bebelu­
ş u l u i d e l a s u b i e c t i v u l p u r l a o b i e c t i v i t a t e , şi s u n t d e p ă r e r e
că obiectul tranziţional (bucata de pătură etc.) este ceea ce
p u t e m v e d e a din a c e a s t ă c ă l ă t o r i e a p r o g r e s u l u i î n t r u e x p e ­
rienţă.
A r fi p o s i b i l c a o b i e c t u l tranziţional să fie î n ţ e l e s , în t i m p
c e n a t u r a s i m b o l i s m u l u i să n u fie p e deplin î n ţ e l e a s ă . S e pare
c ă s i m b o l i s m u l p o a t e fi studiat c u m se c u v i n e d o a r în c a d r u l
p r o c e s u l u i d e c r e ş t e r e a i n d i v i d u l u i şi a c e a s t a are, în c e l m a i
b u n c a z , u n î n ţ e l e s variabil. D e e x e m p l u , d a c ă l u ă m în c o n s i ­
d e r a r e anafura î m p ă r t ă ş a n i e i , c a r e e s t e s i m b o l u l t r u p u l u i lui
C r i s t o s , c r e d c ă s u n t îndreptăţit s ă s p u n c ă p e n t r u c o m u n i t a - •
tea R o m a n o - C a t o l i c ă a c e a s t a este trupul, şi p e n t r u c o m u n i t a ­
tea Protestantă aceasta este u n substitut, un m e m e n t o şi în m o d
esenţial n u este, d e fapt, trupul în sine. D e fapt, în a m b e l e c a ­
z u r i este u n s i m b o l .
O pacientă schizoidă m - a întrebat, d u p ă Crăciun, dacă mi-a
făcut p l ă c e r e s-o m ă n â n c la m a s a d e s ă r b ă t o r i . A p o i , d a c ă o
m â n c a s e m de-adevăratelea sau doar în fantasmă? Ştiam că
n-ar fi fost satisfăcută c u n i c i u n a dintre alternative. S c i n d a r e a
sa necesita răspunsul dublu.
305
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
Descriere clinică a unui obiect tranziţional
P e n t r u o r i c i n e aflat î n c o n t a c t c u p ă r i n ţ i şi c o p i i , e x i s t ă o
6
cantitate infinită şi v a r i a t ă d e m a t e r i a l c l i n i c ilustrativ.
U r m ă t o a r e l e ilustrări s u n t d a t e m a i m u l t p e n t r u a reaminti
cititorilor d e m a t e r i a l u l s i m i l a r din propriile lor e x p e r i e n ţ e .
Doi fraţi: Contrastul în folosirea timpurie a posesiunilor
Distorsiuni în folosirea obiectului tranziţional. X , u n b ă r b a t să­
nătos a c u m , a trebuit să se lupte să-şi croiască d r u m u l s ă u spre
maturitate. M a m a „a î n v ă ţ a t c u m să fie m a m ă " prin gestiona­
rea lui X c â n d e l e r a bebeluş, şi a devenit capabilă să evite anu­
m i t e g r e ş e l i c u ceilalţi c o p i i m u l ţ u m i t ă a c e e a c e a î n v ă ţ a t c u
el. A u m a i existat şi m o t i v e e x t e r n e p e n t r u care era speriată în
p e r i o a d a î n care a a v u t grijă d e X , m a i m u l t d e u n a s i n g u r ă ,
î n c ă d e la n a ş t e r e . Ş i - a luat foarte î n s e r i o s r o l u l d e m a m ă şi
1-a alăptat t i m p d e ş a p t e l u n i la sân. E a c r e d e c ă î n c a z u l lui a
fost p r e a m u l t şi c o p i l u l a fost şi foarte dificil d e înţărcat. N u
şi-a s u p t n i c i o d a t ă d e g e t u l m a r e s a u d e g e ţ e l e l e şi c â n d 1-a în­
ţărcat, el n - a a v u t n i m i c a s u p r a c ă r u i a s ă s e r e f u g i e z e . N u a
a v u t n i c i o d a t ă suzetă, s a u biberon, s a u v r e o altă f o r m ă d e hră-
nire. A p r e z e n t a t un ataşament foarte t i m p u r i u şi foarte p u t e r ­
nic faţă de mama însăşi, c a persoană, şi p e r s o a n a sa propriu-zisă
era, d e fapt, l u c r u l d e care a v e a n e v o i e .
D e la d o u ă s p r e z e c e l u n i a a d o p t a t u n i e p u r a ş - j u c ă r i e p e
c a r e îl s t r â n g e a î n b r a ţ e , iar atenţia sa a f e c t u o a s ă p e n t r u iepu­
raş s-a transferat în cele din u r m ă a s u p r a iepurilor reali. A c e s t
iepuraş a n u m e a r ă m a s p â n ă c â n d el a î m p l i n i t c a m cinci, şase
ani. A r p u t e a fi descris c a u n consolator, fără s ă fi avut vreo dată
a d e v ă r a t a calitate a o b i e c t u l u i tranziţional. N u a fost n i c i o d a ­
tă, a ş a c u m ar fi fost un a d e v ă r a t obiect tranziţional, m a i im­
portant d e c â t m a m a , o parte a p r o a p e inseparabilă a b e b e l u ş u ­
lui, î n c a z u l acestui băiat, tipurile d e anxietate c a r e a u fost ini-
6
Există exemple excelente într-un articol pe care l-am găsit despre ace­
laşi subiect. Wulff („Fetişism şi alegerea obiectului în copilăria timpurie",
Psychoanal. Quart., 1946,15, p. 450) studiază în mod clar acelaşi fenomen, dar
el numeşte obiectele „obiecte fetiş". Nu-mi este clar dacă acest termen este
corect şi discut acest lucru mai jos. Nu am ştiut de fapt de lucrarea lui Wulff
până când mi-am scris-o pe a mea, dar, să descopăr că acest subiect a fost deja
apreciat ca meritând o discuţie de către un coleg, mi-a oferit o mare plăcere
şi susţinere. Vezi, de asemenea, Abraham (1916) şi Lindner (1879).
 306 D.W. W i n n i c o t t 307
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză

ţiate d e înţărcatul d e la vârsta d e şapte luni a u p r o d u s m a i târ­ p a r e copiii u n u l c u celălalt şi îi p e r m i t e să-şi a m i n t e a s c ă şi s ă

ziu u n astm, iar el a reuşit d o a r treptat să-1 î n v i n g ă . A fost im­ c o m p a r e caracteristicile lor d e la o v â r s t ă t i m p u r i e .
p o r t a n t p e n t r u e l c ă şi-a găsit serviciul d e p a r t e d e o r a ş u l n a ­ A d e s e a i n f o r m a ţ i a î n c e e a c e p r i v e ş t e u n o b i e c t tranziţio­
tal. A t a ş a m e n t u l p e n t r u m a m a s a e s t e î n c ă foarte p u t e r n i c . E l nal poate fi obţinută d e la u n copil; d e e x e m p l u , A n g u s (11 ani
se î n c a d r e a z ă în definiţia largă a t e r m e n u l u i n o r m a l sau sănă­ şi 9 luni) m i - a s p u s c ă fratele s ă u „are t o n e d e urşi şi alte c h e s ­
tos. A c e s t b ă r b a t n u s-a căsătorit. tii" şi „înainte d e asta a a v u t u r s u l e ţ i m a i m i c i " şi a p o i a c o n ­
Folosirea tipică a obiectului tranziţional. Fratele m a i mic al tinuat cu o discuţie despre propria istorie. A spus că el n-a
lui X , Y s-a d e z v o l t a t î n t r - u n fel clasic, d e la î n c e p u t p â n ă la a v u t n i c i o d a t ă ursuleţi. E x i s t a o funie d e clopoţel c a r e atârna,
sfârşit. E l are a c u m trei c o p i i ai lui, s ă n ă t o ş i . A fost a l ă p t a t la î n al cărei c i u c u r e tot l o v e a , ş i astfel a d o r m e a . P r o b a b i l c ă î n
7
s â n t i m p d e p a t r u l u n i , i a r a p o i î n ţ ă r c a t fără d i f i c u l t a t e . Y c e l e d i n u r m ă a c e s t a c ă d e a şi ă s t a e r a s f â r ş i t u l . M a i e r a şi
îşi s u g e a d e g e t u l m a r e î n c ă d i n p r i m e l e s ă p t ă m â n i şi a c e s t a l t c e v a . E z i t a s ă s p u n ă asta. E r a u n i e p u r a ş v i n e ţ i u c u o c h i i
l u c r u „a c o n t r i b u i t c a î n ţ ă r c a t u l să fie m a i u ş o r p e n t r u e l d e ­ roşii. „ N u - m i e r a drag. O b i ş n u i a m să a r u n c c u el. A c u m este
cât pentru fratele lui m a i m a r e " . Imediat d u p ă înţărcat, la al lui Jeremy. E u i l-am dat. I l-am d a t lui J e r e m y p e n t r u c ă a
c i n c i s p r e ş a s e luni, a a d o p t a t c a p ă t u l p ă t u r i c i i , a c o l o u n d e fost rău. C ă d e a de p e dulăpior. încă mă mai vizitează. îmi place
se t e r m i n a c u s ă t u r a . Ii făcea p l ă c e r e d a c ă o b u c ă ţ i c ă d e l â n ă că mă vizitează." S-a s u r p r i n s p e sine î n s u ş i c â n d a d e s e n a t ie­
i e ş e a p e l a v r e u n c o l ţ şi c u a s t a îşi g â d i l a nasul. A c e a s t a a d e ­ p u r e l e v i n e ţ i u . S e v a o b s e r v a c ă acest b ă i a t d e 11 ani, a v â n d
v e n i t foarte c u r â n d „ B a a " - u l s ă u ; el a i n v e n t a t a c e s t c u v â n t u n simţ obişnuit al realităţii p e n t r u vârsta sa, v o r b e a c a şi c u m
p e n t r u e l î n s u ş i i m e d i a t ce a p u t u t folosi s u n e t e o r g a n i z a t e . i-ar fi lipsit c e v a d i n acest s i m ţ a l realităţii c â n d d e s c r i a c a r a c ­
C a m p e c â n d a î m p l i n i t u n a n a fost c a p a b i l s ă î n l o c u i a s c ă teristicile şi activităţile o b i e c t u l u i t r a n z i ţ i o n a l . C â n d a m v ă -
capătul păturicii cu un jerseu moale, verde cu o legătură ro­ z u t - o p e m a m ă , m a i t â r z i u , e a şi-a e x p r i m a t s u r p r i z a c ă A n ­
şie. A c e s t a n u e r a u n „ c o n s o l a t o r " c a î n c a z u l f r a t e l u i m a i g u s şi-a amintit d e i e p u r e l e vineţiu. E a 1-a r e c u n o s c u t c u uşu­
m a r e depresiv, c i u n „ c a l m a n t " . E r a u n s e d a t i v c a r e f u n c ţ i o ­ r i n ţ ă d i n d e s e n u l colorat.
n a î n t o t d e a u n a . A c e s t a e s t e u n e x e m p l u tipic p e n t r u c e e a ce M ă s t ă p â n e s c în m o d d e l i b e r a t d e la a oferi m a i m u l t m a ­
e u n u m e s c u n obiect tranziţional. C â n d Y e r a mititel, era sigur terial aici, m a i a l e s p e n t r u c ă d o r e s c s ă e v i t a d a i m p r e s i a c ă
că, d a c ă c i n e v a îi d ă d e a „ B a a " - u l s ă u , l-ar fi s u p t şi a n x i e t a ­ c e e a ce relatez aici ar fi c e v a rar. P r a c t i c , în a n a m n e z ă fiecărui
tea s a ar fi d i s p ă r u t i m e d i a t , şi d e fapt ar fi m e r s la c u l c a r e c a z p o a t e fi g ă s i t c e v a i n t e r e s a n t î n l e g ă t u r ă c u f e n o m e n e l e
î n c â t e v a m i n u t e , c h i a r d a c ă n u e r a în p r e a j m a orei d e s o m n . tranziţionale, sau în legătură c u absenţa lor. (cf. Stevenson, Oli­
S u g e r e a d e g e t u l u i a c o n t i n u a t î n tot a c e s t t i m p , d u r â n d p â n ă ve, 1954).
p e la trei, p a t r u a n i , iar e l îşi a m i n t e ş t e d e s u p t u l d e g e t u l u i
şi d e b ă t ă t u r a d e p e u n deget, c a r e a rezultat din asta. E l este
i n t e r e s a t a c u m ( c a tată) d e s u p t u l d e g e t u l u i la p r o p r i i i copii, Degetul Obiect tranziţional Tipul copilului
p r e c u m şi d e folosirea „ B a a " - u r i l o r . mare — — — —
P o v e s t e a a şapte copii obişnuiţi din această familie eviden­ Băiat 0 Mama Iepure (consolator) Fixat pe mamă
Băiat + „Baa" Jerseu (calmant) Liber
ţ i a z ă date aranjate î n tabelul d e la p a g i n a 2 9 5 .
Fată 0 Jucărie moale Măgar (prieten) Maturitate târzie
î n c o n s u l t a ţ i a c u u n p ă r i n t e , este d e s e o r i v a l o r o s s ă obţii Gemeni Ee (protector) Psihopat latent
Băiat 0 , „Ee"
informaţii d e s p r e tehnicile şi p o s e s i u n i l e t i m p u r i i ale tuturor Fată „Baa" Păturică (reasigurare) Dezvoltare bună
c o p i i l o r d i n familie. A c e a s t a o d e t e r m i n ă p e m a m ă să-şi c o m - Copiii
Fată + Degetul Degetul „
luiY mare mare (satisfacţie)
Mama „a învăţat de la primul său copil că este o idee bună aceea de a Băiat + „Mimis'" Obiecte (sortare)
1
„
da şi uri biberon de mâncare în timpul alăptării la sân", asta pentru a da va­
loare pozitivă substitutelor de ea însăşi, şi în acest fel obţinând o înţărcare mai •Nenumărate obiecte similare moi, diferite prin culoare, lungime, lăţime
uşoară decât cu X. şi supuse de timpuriu la sortare şi clasificare.
 308
D.W. W i n n i c o t t
Studiu teoretic
E x i s t ă a n u m i t e c o m e n t a r i i care p o t fi făcute p e b a z a teoriei
psihanalitice acceptate.
1. O b i e c t u l tranziţional ţine loc d e s â n s a u de obiect al p r i m e i
relaţii.
2. O b i e c t u l tranziţional d a t e a z ă d i n a i n t e d e stabilirea testării
realităţii.
3. î n relaţie c u obiectul tranziţional, b e b e l u ş u l trece de la con­
trolul o m n i p o t e n t ( m a g i c ) la c o n t r o l u l p r i n m a n i p u l a r e (in­
c l u z â n d e r o t i s m u l m u s c u l a r şi p l ă c e r e a c o o r d o n ă r i i ) .
4. O b i e c t u l t r a n z i ţ i o n a l p o a t e e v o l u a p â n ă la u r m ă î n t r - u n
obiect-fetiş şi astfel persistă ca o caracteristică a vieţii sexu­
ale a adultului. (Vezi d e z v o l t a r e a t e m e i d e către Wulff).
5. O b i e c t u l t r a n z i ţ i o n a l p o a t e , d a t o r i t ă u n e i o r g a n i z ă r i e r o -
tic-anale, s ă ţ i n ă loc d e fecale ( d a r n u e s t e a c e s t a m o t i v u l
p e n t r u c a r e p o a t e d e v e n i m i r o s i t o r şi r ă m â n e n e s p ă l a t ) .
Relaţia cu obiectul intern (Klein)
E s t e interesant d e c o m p a r a t c o n c e p t u l d e o b i e c t tranziţio­
n a l c u c o n c e p t u l lui M e l a n i e K l e i n d e o b i e c t intern. O b i e c t u l
t r a n z i ţ i o n a l nu este un obiect intern (care e s t e u n c o n c e p t psi­
h i c ) - este o p o s e s i u n e . T o t o d a t ă el n i c i n u este (pentru b e b e ­
luş) u n o b i e c t extern.
Trebuie făcută u r m ă t o a r e a afirmaţie c o m p l e x ă . U n b e b e l u ş
p o a t e folosi un obiect tranziţional când obiectul intern este viu,
real şi î n d e a j u n s de b u n ( n u e x c e s i v d e p e r s e c u t o r ) . D a r acest
obiect intern d e p i n d e în caracteristicile s a l e d e e x i s t e n ţ a , v i a ­
ţa ş i c o m p o r t a m e n t u l o b i e c t u l u i e x t e r n (sân, figura m a t e r n ă ,
îngrijirea g e n e r a l ă din p a r t e a m e d i u l u i ) . R ă u t a t e a s a u e ş e c u l
celui din u r m ă c o n d u c indirect la u n c a r a c t e r m o r t s a u p e r s e ­
c u t o r al o b i e c t u l u i intern. î n u r m a p e r s i s t e n ţ e i e ş e c u l u i o b i e c ­
tului extern, obiectul intern e ş u e a z ă î n a m a i a v e a înţeles pen­
tru b e b e l u ş , ş i a t u n c i şi n u m a i a t u n c i , o b i e c t u l t r a n z i ţ i o n a l
a j u n g e şi e l fără î n ţ e l e s . O b i e c t u l t r a n z i ţ i o n a l p o a t e astfel s ă
ţină l o c u l s â n u l u i „extern", d a r a c e a s t a î n m o d indirect, ţinând
l o c u l u n u i s â n „intern".
O b i e c t u l t r a n z i ţ i o n a l n u s e află n i c i o d a t ă s u b c o n t r o l m a ­
gic l a fel c a o b i e c t u l intern, şi n i c i n u s e află î n afara c o n t r o l u ­
lui, c u m e s t e m a m a a d e v ă r a t ă .
309
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
Iluzie-Deziluzionare
C u s c o p u l d e a pregăti terenul p e n t r u p r o p r i a m e a contri­
b u ţ i e la acest subiect, trebuie să p u n î n c u v i n t e c â t e v a dintre
lucrurile care c r e d c ă s u n t luate c u prea m a r e u ş u r i n ţ ă d r e p t
s i g u r e î n m u l t e scrieri psihanalitice d e s p r e d e z v o l t a r e a e m o ­
ţională a b e b e l u ş u l u i , d e ş i e l e ar p u t e a fi înţelese d i n practică.
N u e x i s t ă n i c i o posibilitate c a u n b e b e l u ş s ă a v a n s e z e d e
la p r i n c i p i u l plăcerii la principiul realităţii, s a u spre, şi d i n c o ­
8
lo d e identificarea p r i m a r ă (vezi F r e u d , 1923, p . 1 4 ) , în afara
9
existenţei unei m a m e îndeajuns de b u n e .
„ M a m a " îndeajuns de bună (nu neapărat propria m a m a a
b e b e l u ş u l u i ) este a c e e a care s e a d a p t e a z ă activ la n e v o i l e b e ­
beluşului, realizând o adaptare activă care descreşte în m o d
treptat, î n funcţie d e abilitatea p r o g r e s i v ă a b e b e l u ş u l u i d e a
face faţă e ş e c u l u i adaptării şi d e a tolera rezultatele frustrării,
î n m o d natural, p r o p r i a m a m ă a b e b e l u ş u l u i este m a i predis­
p u s ă la a fi î n d e a j u n s de b u n ă m a i m u l t d e c â t o r i c e altă per­
s o a n ă , d i n m o m e n t c e această a d a p t a r e a c t i v ă c e r e o p r e o c u ­
pare facilă şi fără neplăcere pentru respectivul bebeluş; d e fapt,
s u c c e s u l î n îngrijirea b e b e l u ş i l o r d e p i n d e d e d e v o t a m e n t şi n u
d e i n t e l i g e n ţ ă s a u d e c l a r v i z i u n e intelectuală.
M a m a îndeajuns d e b u n ă , d u p ă c u m a m precizat, debutea­
z ă c u o a d a p t a r e a p r o a p e c o m p l e t ă la n e v o i l e b e b e l u ş u l u i ei
şi, p e m ă s u r ă ce t i m p u l trece, ea se a d a p t e a z ă din ce î n c e m a i
p u ţ i n c o m p l e t , î n m o d gradat, î n funcţie d e abilitatea p r o g r e ­
s i v ă a b e b e l u ş u l u i d e - a face faţă e ş e c u l u i ei.
M i j l o a c e l e b e b e l u ş u l u i de-a face faţă e ş e c u l u i m a t e r n in­
clud următoarele:
Experienţa bebeluşului, adesea repetată, că există limită de
timp pentru frustrare. La început, natural, această limită
de timp trebuie să fie scurtă.
8
Vezi de asemenea Freud (1921), p. 65.
9
Un efect, şi anume cel principal, al eşecului mamei în această privinţă
la începutul vieţii unui bebeluş este clar discutat (în viziunea mea) de Marion
Milner (1952, p.181). Ea arată cum, din cauza eşecului mamei, se produce o
dezvoltare prematură a eului cu o separare precoce a unui obiect rău de unul
bun. Perioada iluziei (sau la mine, faza tranziţională) este perturbată. în ana­
liză sau în diverse activităţi din viaţa obişnuită, un individ poate fi văzut con­
tinuând să caute valorosul loc de odihnă al iluziei. Iluzia în acest mod are şi
ea valoarea sa pozitivă. Vezi, de asemenea, Freud (1950).
 310 D.W. W i n n i c o t t
Un sens progresiv al procesului,
începuturile activităţii mentale.
Folosirea satisfacţiei autoerotice.
Reamintitul, retrăitul, fantasmatul, visatul; integrarea trecu­
tului, prezentului şi viitorului.
Dacă toate merg bine, b e b e l u ş u l p o a t e d e fapt ieşi î n c â ş t i g
din experienţa frustrării, d e v r e m e ce adaptarea i n c o m p l e t ă la
n e v o i face c a o b i e c t e l e s ă fie reale, a d i c ă atât urâte cât şi iubi­
te. C o n s e c i n ţ a a c e s t u i fapt e s t e că, dacă toate merg bine, b e b e l u ­
ş u l p o a t e fi d e r a n j a t d e o a d a p t a r e p r e a b u n ă l a n e v o i , c a r e
este c o n t i n u a t ă p r e a m u l t t i m p , şi căreia n u i se p e r m i t e decli­
n u l natural, d e v r e m e c e adaptarea exactă se a s e a m ă n ă c u m a ­
gicul, iar obiectul care se poartă perfect n u devine altceva
d e c â t o h a l u c i n a ţ i e . Totuşi, la început, a d a p t a r e a trebuie s ă fie
a p r o a p e perfectă, şi d a c ă n u e s t e astfel, n u este posibil p e n t r u
b e b e l u ş s ă î n c e a p ă s ă d e z v o l t e o c a p a c i t a t e de a e x p e r i m e n t a
o relaţie c u r e a l i t a t e a e x t e r n ă s a u c h i a r s ă f o r m e z e o c o n c e p ­
ţie d e s p r e realitatea e x t e r n ă .
Iluzia şi valoarea iluziei
La început m a m a , printr-o adaptare de aproape 100 la sută,
permite b e b e l u ş u l u i oportunitatea iluziei c ă s â n u l său este par­
te d i n b e b e l u ş . A c e a s t a e s t e c a şi c u m ar fi s u b c o n t r o l m a g i c .
A c e l a ş i lucru se p o a t e s p u n e şi în t e r m e n i i îngrijirii b e b e l u ş u ­
lui în g e n e r a l , î n m o m e n t e l e liniştite dintre excitaţii. O m n i p o ­
tenţa este a p r o a p e u n fapt al experienţei. S a r c i n a u l t i m ă a m a ­
m e i este a c e e a d e a d e z i l u z i o n a g r a d a t b e b e l u ş u l , d a r e a n u
va a v e a nici o s p e r a n ţ ă d e succes d a c ă n u a fost c a p a b i l ă la în­
c e p u t să-i ofere suficiente o c a z i i d e iluzie.
într-un alt limbaj, s â n u l e s t e creat î n m o d repetat d i n c a p a ­
citatea b e b e l u ş u l u i d e a iubi s a u (se p o a t e s p u n e ) din n e v o i e ,
î n b e b e l u ş se d e z v o l t ă u n f e n o m e n subiectiv, p e care îl n u m i m
1 0
sânul m a m e i . M a m a aşază sânul propriu-zis exact acolo
Includ întreaga tehnică maternă. Când se spune că primul obiect este
sânul, cuvântul „sân" este folosit, cred, pentru a desemna atât tehnica mater­
nă, cât şi pentru carnea propriu-zisă. Nu este imposibil ca o mamă să fie o
mama îndeajuns de bună (în felul meu de a aprecia aceasta) folosind un bi­
beron pentru hrănirea propriu-zisă. Dacă păstrăm în minte acest înţeles larg
al cuvântului „sân", iar tehnica maternă este privită ca fiind inclusă în înţe­
lesul total al termenului, atunci se poate forma o punte între formularea afir-
OPERE l-.Dela pediatrie la psihanaliză 311
u n d e b e b e l u ş u l e s t e g a t a s ă c r e e z e , şi a c e a s t a l a m o m e n t u l
oportun.
Astfel, chiar d e la naştere fiinţa u m a n ă e s t e p r e o c u p a t ă d e
p r o b l e m a relaţiei î n t r e c e e a c e e s t e p e r c e p u t î n m o d o b i e c t i v
şi c e e a ce este c o n c e p u t î n m o d subiectiv, şi n u există rezolva­
re s ă n ă t o a s ă a acestei p r o b l e m e d e către fiinţa u m a n ă care n u
a fost iniţiată î n d e a j u n s d e b i n e d e către m a m ă . Zona interme­
diară la care mă refer este zona care este permisă bebeluşului între
creativitatea primară şi percepţia obiectivă bazată pe testarea reali­
tăţii. F e n o m e n e l e tranziţionale reprezintă stadiile timpurii ale
folosirii iluziei fără d e c a r e , p e n t r u fiinţa u m a n ă , i d e e a u n e i
relaţionări c u u n o b i e c t c a r e e s t e p e r c e p u t d e ceilalţi c a e x t e r n
respectivei fiinţe n u are nici u n înţeles.
I d e e a ilustrată în figura 19 este aceasta: într-un a n u m i t m o ­
m e n t t i m p u r i u teoretic din d e z v o l t a r e a fiecărui i n d i v i d u m a n ,
un bebeluş, într-un anumit aranjament furnizat de către
m a m ă , este capabil d e a c o n c e p e i d e e a a c e v a care ar ieşi î n în­
t â m p i n a r e a n e v o i i c r e s c â n d e i z v o r â t e din t e n s i u n e a instinctu­
ală. N u se p o a t e s p u n e c ă b e b e l u ş u l ar şti la î n c e p u t c e e a c e
va fi creat. î n a c e s t m o m e n t , m a m a s e o f e r ă p e e a î n s ă ş i . î n
m o d u l obişnuit, e a oferă s â n u l s ă u şi n e v o i a ei p o t e n ţ i a l ă d e
a hrăni. A d a p t a r e a m a m e i la n e v o i l e b e b e l u ş u l u i , atunci c â n d
este d e s t u l d e b u n ă , d ă b e b e l u ş u l u i iluzia c ă există o realitate
externă care c o r e s p u n d e c u propria sa capacitate d e a crea. C u
alte c u v i n t e , există o s u p r a p u n e r e între c e e a c e m a m a furni­
z e a z ă şi c e e a c e b e b e l u ş u l a r p u t e a s ă c o n c e a p ă . P e n t r u o b s e r ­
vator, b e b e l u ş u l p e r c e p e c e e a ce m a m a p r e z i n t ă d e fapt, d a r
acesta n u este î n t r e g u l adevăr. B e b e l u ş u l p e r c e p e s â n u l d o a r
î n m ă s u r a î n c a r e u n s â n a r p u t e a fi c r e a t c h i a r a i c i şi a c u m .
N u există u n s c h i m b între m a m ă şi b e b e l u ş . P s i h o l o g i c , b e b e ­
luşul ia de la u n sân c e e a ce este parte d i n b e b e l u ş şi m a m a d ă
lapte u n u i b e b e l u ş care este parte a ei înseşi. î n psihologie, ide­
e a s c h i m b u l u i se b a z e a z ă p e iluzie.
î n figura 2 0 este dată o f o r m ă z o n e i iluziei, p e n t r u a ilus­
tra c e e a c e c o n s i d e r a fi p r i n c i p a l a funcţie a o b i e c t u l u i tranzi-
ţ i o n a l şi a f e n o m e n u l u i t r a n z i ţ i o n a l . O b i e c t u l t r a n z i ţ i o n a l şi
f e n o m e n u l t r a n z i ţ i o n a l iniţiază o r i c e fiinţă u m a n ă î n c e e a c e
va fi î n t o t d e a u n a i m p o r t a n t p e n t r u a c e a s t a , a d i c ă o z o n ă n e -
maţiilor lui Melanie Klein şi cea a lui Anna Freud, despre istoria timpurie.
Singura diferenţă rămasă este cea care ţine de date, o diferenţă de fapt neim­
portantă, care va dispărea automat în cursul timpului.
 312
D.W. W i n n i c o t t
utra experienţei, c a r e n u v a fi p u s ă la încercare. Despre obiec-
a
^irannUona se poate spune că este o chestiune de acord Mre noi
ş>'bebeuşul cârma nu-i vom pune niciodată întrebarea: „Ai conce­
put asta, sau ţt-afost prezentat de afară? " Faptul important est Taci
lacanu este aşteptată nici o decizie importantă în Iceastă SiesZ-
ne. Nu este cazul ca întrebarea să fie formulată.
F i
8- 1 9
Fig.20
Bebeluş
A c e a s t ă p r o b l e m ă care, fără îndoială, îl priveşte p e b e b e l u ­
ş u l u m a n la î n c e p u t într-un m o d a s c u n s , ajunge î n m o d g r a ­
d a t s ă fie o p r o b l e m ă e v i d e n t ă , din c a u z a faptului c ă s a r c i n a
p r i n c i p a l ă a m a m e i ( d u p ă c e a furnizat o p o r t u n i t a t e a iluziei)
e s t e d e z i l u z i o n a r e a . A c e a s t a este p r e l i m i n a r ă sarcinii înţărca­
tului, iar e a v a c o n t i n u a d e a s e m e n e a c a u n a d i n t r e sarcinile
p ă r i n ţ i l o r şi educatorilor. C u alte c u v i n t e , a c e a s t ă c h e s t i u n e a
iluziei este u n a dintre acelea care aparţin inerent fiinţelor u m a ­
n e ş i p e c a r e n i c i u n i n d i v i d n-o r e z o l v ă p â n ă l a u r m ă p e n t r u
s i n e î n s e ş i , c u toate c ă o î n ţ e l e g e r e teoretică a e i p o a t e furniza
o s o l u ţ i e teoretică. D a c ă lucrurile m e r g b i n e î n c a d r u l a c e s t u i
p r o c e s g r a d a t d e deziluzionare, e s t e construită o s c e n ă p e n t r u
frustrările p e c a r e n o i le r e u n i m s u b t e r m e n u l d e înţărcat; d a r
a r trebui r e m e m o r a t c ă a t u n c i c â n d v o r b i m d e f e n o m e n e (pe
c a r e K l e i n le-a p u s î n l u m i n ă în m o d s p e c i a l ) care s e a d u n ă în
jurul înţărcatului, presupunem procesul subiacent, procesul
p r i n c a r e e s t e furnizată o p o r t u n i t a t e a p e n t r u iluzie ş i dezilu-
313
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
zionare gradată. D a c ă p r o c e s u l d e iluzie-deziluzionare se în­
dreaptă aiurea, b e b e l u ş u l n u p o a t e ajunge la u n l u c r u aşa d e
n o r m a l c a înţărcatul, şi n i c i la o reacţie la î n ţ ă r c a t şi, în c o n s e ­
cinţă, orice referire la înţărcare e s t e de-a d r e p t u l a b s u r d ă . Ter­
m i n a r e a p u r şi s i m p l u a h r ă n i r i i la s â n n u este o înţărcare.
Putem observa uriaşa semnificaţie a înţărcatului în cazul
u n u i b e b e l u ş n o r m a l . C â n d a s i s t ă m la reacţia c o m p l e x ă care
este p u s ă în m i ş c a r e într-un a n u m i t c o p i l d e p r o c e s u l înţărca­
tului, ştim c ă a s t a s-a p u t u t î n t â m p l a î n a c e l c o p i l p e n t r u c ă
p r o c e s u l de iluzie-deziluzionare este atât d e b i n e înfăptuit în­
c â t îl p u t e m i g n o r a î n t i m p c e d i s c u t ă m d e î n ţ ă r c a t u l p r o -
priu-zis.
S e p r e s u p u n e aici c ă sarcina acceptării realităţii n u este nici­
o d a t ă deplină, c ă nici o fiinţă u m a n ă n u este l i b e r ă d e p o v a r a
corelării realităţii i n t e r i o a r e c u c e a e x t e r i o a r ă , şi c ă u ş u r a r e a
de această p o v a r ă este furnizată de o z o n ă intermediară a
experienţei care n u este p u s ă la încercare (artă, religie etc.) (cf.
Riviere, 1936). A c e a s t ă z o n ă i n t e r m e d i a r ă e s t e î n directă c o n ­
tinuitate c u z o n a j o c u l u i c o p i l u l u i m i c , care „se p i e r d e " î n j o c .
In copilăria t i m p u r i e a c e a s t ă z o n ă i n t e r m e d i a r ă este n e c e ­
s a r ă p e n t r u i n i ţ i e r e a u n e i r e l a ţ i i î n t r e b e b e l u ş şi l u m e , iar
a c e a s t a e s t e făcută p o s i b i l ă printr-o îngrijire m a t e r n ă î n d e a ­
j u n s d e b u n ă în faza c r i t i c ă t i m p u r i e . E s e n ţ i a l ă p e n t r u toate
acestea este c o n t i n u i t a t e a (în t i m p ) a m e d i u l u i e m o ţ i o n a l e x ­
tern şi a u n o r e l e m e n t e aparte din m e d i u l fizic, c u m ar fi obiec­
tul s a u obiectele tranziţionale.
F e n o m e n e l e tranziţionale sunt la dispoziţia b e b e l u ş u l u i da­
torită recunoaşterii intuitive d e către părinţi a dificultăţii ine­
rente percepţiei obiective, iar n o i n u p u n e m la î n c e r c a r e b e b e ­
l u ş u l în c e e a ce p r i v e ş t e s u b i e c t i v i t a t e a s a u o b i e c t i v i t a t e a î n
locul în care este o b i e c t u l tranziţional.
D a c ă un adult ar r e c l a m a d e la n o i a c c e p t a r e a obiectivită­
tii f e n o m e n e l o r sale s u b i e c t i v e , a t u n c i a m d i s c e r n e s a u diag­
n o s t i c a n e b u n i a . D a c ă a d u l t u l p o a t e totuşi să se d e s c u r c e î n a
se b u c u r a d e z o n a i n t e r m e d i a r ă p e r s o n a l ă fără s ă facă astfel
de cereri, atunci p u t e m r e c u n o a ş t e propriile n o a s t r e z o n e in­
termediare c o r e s p o n d e n t e , şi s u n t e m b u c u r o ş i s ă g ă s i m e x e m ­
ple de suprapunere, ca să s p u n e m aşa, experienţe c o m u n e
printre m e m b r i i u n u i g r u p în artă, religie s a u filozofie.
D o r e s c să atrag atenţia în special a s u p r a lucrării lui Wulff,
la care m - a m referit m a i s u s , î n care este oferit m a t e r i a l clinic
care ilustrează e x a c t a c e l e fapte la care e u m ă refer s u b titlul

314 D.W. W i n n i c o t t
d e o b i e c t e şi f e n o m e n e t r a n z i ţ i o n a l e . E x i s t ă o diferenţă între
p u n c t u l m e u d e v e d e r e şi c e l al lui Wulff, c a r e este reflectată
prin folosirea de către m i n e a acestui t e r m e n special, iar d e c ă ­
tre el a aceluia de „obiect fetiş". U n s t u d i u a s u p r a lucrării lui
Wulff pare să arate că prin folosirea t e r m e n u l u i fetiş, el a adus
în c o p i l ă r i a t i m p u r i e c e v a c a r e a p a r ţ i n e , în t e o r i a o b i ş n u i t ă ,
p e r v e r s i u n i l o r s e x u a l e . N u r e u ş e s c s ă g ă s e s c în articolul s ă u
suficient spaţiu pentru aprecierea obiectului tranziţional al b e ­
beluşului ca pe o experienţă timpurie sănătoasă. Prin opozi­
ţie, e u c o n s i d e r că f e n o m e n e l e tranziţionale s u n t s ă n ă t o a s e şi
u n i v e r s a l e . Altfel, d a c ă e x t i n d e m s e n s u l c u v â n t u l u i fetiş pen­
tru a a c o p e r i f e n o m e n e l e n o r m a l e , a m pierde p o a t e c e v a din
v a l o a r e a acestui t e r m e n .
A ş prefera să păstrez t e r m e n u l fetiş p e n t r u a descrie obiec­
tul care este folosit în b a z a u n u i delir d e falus m a t e r n . A ş m e r ­
ge apoi m a i departe afirmând c ă trebuie să păstrăm un loc
p e n t r u iluzia u n u i falus m a t e r n , a d i c ă o idee care este u n i v e r ­
sală şi n u p a t o l o g i c ă . D a c ă m u t ă m a c u m a c c e n t u l de la obiect
a s u p r a c u v â n t u l u i iluzie, n e a p r o p i e m d e o b i e c t u l tranziţio­
n a l al b e b e l u ş u l u i ; i m p o r t a n ţ a r e z i d ă în c o n c e p t u l d e iluzie,
u n i v e r s a l în teritoriul e x p e r i e n ţ e i .
U r m ă r i n d a c e a s t ă i d e e , p u t e m p e r m i t e o b i e c t u l u i t r anzi ­
ţional să fie potenţial u n falus m a t e r n , deşi la origine este sân,
c u alte c u v i n t e lucrul creat d e b e b e l u ş şi în acelaşi t i m p furni­
zat d e către m e d i u . în acest m o d cred c ă studiul a s u p r a folo­
sirii d e către c o p i l a obiectului tranziţional şi a s u p r a f e n o m e ­
n e l o r tranziţionale în g e n e r a l p o a t e face l u m i n ă a s u p r a origi­
nilor obiectului fetiş şi a fetişismului. S e pierde totuşi c e v a ela­
b o r â n d invers, d e la p s i h o p a t o l o g i a fetişismului la f e n o m e n e ­
le tranziţionale, care aparţin î n c e p u t u r i l o r e x p e r i e n ţ e i şi care
s u n t inerente în d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă s ă n ă t o a s ă .
Rezumat
Atenţia este atrasă asupra câmpului b o g a t de observaţie
furnizat d e cele m a i timpurii e x p e r i e n ţ e ale copilului s ă n ă t o s ,
aşa c u m sunt ele în m o d p r i n c i p a l e x p r i m a t e în c a d r u l relaţiei
cu prima posesiune.
A c e a s t ă p r i m ă p o s e s i u n e este l e g a t ă î n a p o i în t i m p d e fe­
n o m e n e l e autoerotice, d e s u g e r e a p u m n u l u i şi a d e g e t u l u i şi,
d e a s e m e n e a , m a i târziu, d e p r i m u l animal de pluş, s a u păpu-
315
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
şă, s a u j u c ă r i e tare. A c e a s t a e s t e l e g a t ă atât d e o b i e c t e l e exter­
n e ( s â n u l m a m e i ) c â t şi d e c e l e i n t e r n e ( s â n u l i n t r o i e c t a t î n
m o d m a g i c ) , fiind distinct de fiecare.
O b i e c t e l e tranziţionale şi f e n o m e n e l e tranziţionale aparţin
t ă r â m u l u i iluziei, care se g ă s e ş t e la b a z a iniţierii e x p e r i e n ţ e i .
A c e s t s t a d i u t i m p u r i u în dezvoltare este făcut posibil d e către
c a p a c i t a t e a s p e c i a l ă a m a m e i d e a se a d a p t a l a n e v o i l e b e b e ­
luşului ei, p e r m i ţ â n d astfel b e b e l u ş u l u i iluzia c ă c e e a ce el cre­
e a z ă e x i s t ă c u adevărat.
A c e a s t ă z o n ă intermediară d e experienţă, care n u este p u s ă
la î n c e r c a r e î n c e e a c e priveşte a p a r t e n e n ţ a s a l a realitatea in­
terioară sau la cea exterioară (comună) constituie partea cea
m a i i m p o r t a n t ă a experienţei copilului şi este m e n ţ i n u t ă pe tot
p a r c u r s u l vieţii î n trăirea i n t e n s ă c a r e a p a r ţ i n e artei, reîigiei,
u n e i vieţi i m a g i n a t i v e , s a u u n e i m u n c i ştiinţifice creative.
O val oar e p o z i t i v ă a iluziei p o a t e fi în c o n s e c i n ţ ă statuată.
î n m o d o b i ş n u i t , o b i e c t u l t r a n z i ţ i o n a l al b e b e l u ş u l u i e s t e
dezinvestit într-o m a n i e r ă g r a d a t ă , î n m o d s p e c i a l p e m ă s u r ă
ce interesul cultural se d e z v o l t ă .
In psihopatologie:
Dependenţa p o a t e fi s t a t u a t ă î n t e r m e n i d e r e g r e s i e la sta­
d i u l t i m p u r i u în c a r e f e n o m e n e l e t a n z i ţ i o n a l e n u s u n t p u s e la
îndoială.
Fetişismul p o a t e fi d e s c r i s în t e r m e n i i u n e i p e r s i s t e n ţ e a
u n u i o b i e c t specific sau a u n u i tip de obiect d a t â n d din e x p e ­
rienţa infantilă p e terenul tranziţional, legată d e deziluziona­
rea în privinţa falusului m a t e r n .
Pseudologia fantastica şi furatul p o t fi d e s c r i s e în t e r m e n i i
unei urgenţe inconştiente a individului de-a face o p u n t e peste
prăpastia în continuitatea experienţei în c e e a ce priveşte obiec­
tul tranziţional.

Capitolul X I X
1
Mintea şi relaţia sa cu psiho-soma
[1949]
4 s t a b i l i e x a c t din c e s u n t a l c ă t u i t e e l e m e n t e l e psi-
jL% h i c e i r e d u c t i b i l e , î n m o d s p e c i a l a c e l e a d e n a t u -
, , , 4 J L r ă d i n a m i c ă , constituie în o p i n i a m e a u n u l din­
tre c e l e m a i f a s c i n a n t e s c o p u r i finale. A c e s t e e l e m e n t e a u î n
m o d necesar un echivalent somatic şi probabil neurologic
şi, î n a c e s t f e l , a r t r e b u i p r i n m i j l o a c e ş t i i n ţ i f i c e s ă m i c ş o ­
r ă m v e c h e a p r ă p a s t i e î n t r e m i n t e ş i c o r p . M ă a v e n t u r e z să
prezic că se va d e s c o p e r i că antiteza c a r e a n e d u m e r i t toţi
filosofii s e b a z e a z ă p e o i l u z i e . C u a l t e c u v i n t e , eu nu cred
că mintea există ca o entitate, u n l u c r u c a r e p o a t e fi s u r p r i n ­
zător pentru u n psiholog [italicele mele]. C â n d vorbim de­
s p r e m i n t e a c a r e i n f l u e n ţ e a z ă c o r p u l , s a u d e c o r p u l c a r e in­
f l u e n ţ e a z ă m i n t e a f o l o s i m p u r şi s i m p l u o s t e n o g r a m ă c o n ­
venabilă p e n t r u o frază mult m a i c o m p l i c a t ă . . . " (Jones,
1946).
Acest citat extras de Scott (1949) m-a stimulat să încerc
să s c o t l a l u m i n ă u n e l e d i n t r e p r o p r i i l e m e l e i d e i a s u p r a
a c e s t u i v a s t şi d i f i c i l s u b i e c t . S c h e m a c o r p o r a l ă c u a s p e c t e ­
le s a l e t e m p o r a l e şi s p a ţ i a l e f u r n i z e a z ă o m ă r t u r i e p r e ţ i o a ­
să a d i a g r a m e i i n d i v i d u l u i d e s p r e e l î n s u ş i , ş i î n c a d r u l e i
e u cred că n u există loc evident pentru minte. Deşi în prac­
tica clinică n e v o m întâlni c u mintea ca o entitate localiza­
tă u n d e v a de c ă t r e p a c i e n t , un studiu al p a r a d o x u l u i c ă
„ m i n t e a n u e x i s t ă d e fapt c a e n t i t a t e " e s t e n e c e s a r .
1
O lucrare citită în fata Secţiei Medicale a Societăţii Britanice de Psihana-
16 1 9 4 9 Ş l r 6 V ă Z U t ă î n C t 0 m b r i e 1953
S'xXVltTS ° - Bril
-1- MED
- P
TCHOT,
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 317
M i n t e a ca o f u n c ţ i u n e a p s i h o - s o m e i
P e n t r u a studia c o n c e p t u l de m i n t e , trebuie c a î n t o t d e a u ­
n a s ă fie studiat u n individ, u n individ î n întregime, i n c l u z â n d
d e z v o l t a r e a acelui i n d i v i d de la î n c e p u t u l cel m a i t i m p u r i u al
existenţei sale p s i h o s o m a t i c e . D a c ă această d i s c i p l i n ă este a c ­
ceptată, se poate studia m i n t e a u n u i individ aşa c u m e a se spe­
cializează din p a r t e a p s i h i c ă a p s i h o - s o m e i .
M i n t e a n u există ca o entitate în s c h e m a lucrurilor indivi­
d u l u i d a t o r i t ă faptului că s c h e m a c o r p o r a l ă s a u p s i h o - s o m a
individului au parcurs în m o d satisfăcător stadiile cele m a i
timpurii d e dezvoltare; m i n t e a n u este, prin u r m a r e , m a i m u l t
d e c â t u n c a z special de funcţionare a p s i h o - s o m e i .
î n studiul dezvoltării individului, m i n t e a v a fi deseori des­
c o p e r i t ă ca d e z v o l t â n d o falsă entitate şi o falsă localizare. Un
s t u d i u al a c e s t o r t e n d i n ţ e a n o r m a l e trebuie s ă p r e c e a d ă e x a ­
m i n a r e a m u l t m a i directă a specializării minţii dintr-un psihic
normal sau sănătos.
S u n t e m obişnuiţi să v e d e m cele d o u ă c u v i n t e m e n t a l şi fi­
zic c a fiind o p u s e şi n u v o m a r g u m e n t a faptul d e a n u fi o p u ­
se î n c o n v e r s a ţ i a zilnică. F a p t u l ca aceste c o n c e p t e să fie o p u ­
se într-o discuţie ştiinţifică este totuşi o altă c h e s t i u n e .
F o l o s i r e a a c e s t o r d o u ă c u v i n t e fizic şi p s i h i c în d e s c r i e r e a
b o l i l o r n e c o n d u c e i m e d i a t într-un i m p a s . T u l b u r ă r i l e p s i h o ­
s o m a t i c e , la j u m ă t a t e a d r u m u l u i între psihic şi fizic, se g ă s e s c
într-o p o z i ţ i e d e s t u l d e precară. C e r c e t a r e a î n p s i h o s o m a t i c ă
a fost ţinută într-un i m p a s , într-o a n u m i t ă m ă s u r ă d e încurcă­
t u r a la care m ă refer ( M a c A l p i n e , 1952). D e a s e m e n e a , n e u r o ­
chirurgii i n t e r v i n a s u p r a creierului n o r m a l s a u s ă n ă t o s î n în­
c e r c a r e a d e a s c h i m b a s a u c h i a r de a î m b u n ă t ă ţ i starea psihi­
că. A c e ş t i t e r a p e u ţ i „fizici" ş i - a u p i e r d u t c o m p l e t b u s o l a î n
t e o r i a lor; î n m o d c u r i o s , d a r e i n u p a r s ă ia î n c o n s i d e r a r e
i m p o r t a n ţ a c o r p u l u i fizic d i n c a r e c r e i e r u l e s t e o p a r t e inte­
grantă.
Să î n c e r c ă m totuşi s ă n e g â n d i m la i n d i v i d u l în d e z v o l t a ­
re, de la b u n început. E x i s t ă u n c o r p , iar p s i h i c u l şi s o m a n u
p o t fi diferenţiate d e c â t în funcţie de direcţia din care se pri­
veşte. P o a t e fi privit c o r p u l în dezvoltare s a u p s i h i c u l în d e z ­
voltare. P r e s u p u n că t e r m e n u l psihic î n s e a m n ă aici elaborarea
imaginativă a părţilor, a sentimentelor şi funcţiilor somatice, a d i c ă
a vieţuirii fizicului. Ş t i m că această elaborare i m a g i n a t i v ă este
d e p e n d e n t ă de existenţa şi d e funcţionarea s ă n ă t o a s ă a creie-
 318
D.W. W i n n i c o t t
rului, în s p e c i a l a a n u m i t o r părţi din el. P s i h i c u l n u este totuşi
resimţit d e i n d i v i d c a fiind localizat în creier, s a u c a fiind l o ­
calizat c u a d e v ă r a t u n d e v a .
î n m o d g r a d a t , a s p e c t e l e p s i h i c u l u i şi s o m e i p e r s o a n e i în
creştere ajung implicate într-un p r o c e s d e inter-relaţie recipro­
că. A c e a s t ă inter-relaţie a psihicului c u s o m a constituie o fază
t i m p u r i e a d e z v o l t ă r i i i n d i v i d u a l e (vezi capitolul X I I ) . L a u n
s t a d i u m a i avansat, c o r p u l v i u , c u limitele sale, c u u n interior
şi u n exterior, e s t e resimţit de individ c a f o r m â n d n u c l e u l sine­
lui imaginativ. D e z v o l t a r e a p â n ă la acest stadiu este e x t r e m d e
c o m p l e x ă şi chiar d a c ă e s t e p o s i b i l ca a c e a s t ă dezvoltare s ă fie
relativ c o m p l e t ă în m o m e n t u l în care b e b e l u ş u l are câteva zile
d e la n a ş t e r e , e x i s t ă o m u l t i t u d i n e d e o c a z i i d e distorsionare
a c u r s u l u i n a t u r a l al dezvoltării în aceste privinţe. M a i mult,
t o t c e s e a p l i c ă a c e s t o r s t a d i i foarte t i m p u r i i se a p l i c ă într-o
a n u m i t ă m ă s u r ă t u t u r o r stadiilor, c h i a r şi stadiului p e c a r e îl
n u m i m m a t u r i t a t e adultă.
Teorie asupra minţii
P e b a z a a c e s t o r aprecieri p r e l i m i n a r e v o i a v a n s a o teorie a
m i n ţ i i . A c e a s t ă t e o r i e se b a z e a z ă p e m u n c a m e a c u p a c i e n ţ i
analitici c a r e a u p r e z e n t a t în transfer n e v o i a d e a regresa la u n
n i v e l d e d e z v o l t a r e e x t r e m d e timpuriu. î n a c e a s t ă lucrare v o i
oferi d o a r o p a r t e de m a t e r i a l clinic ilustrativ, d a r c r e d c ă teo­
ria p o a t e fi g ă s i t ă v a l o r o a s ă p e n t r u m u n c a n o a s t r ă a n a l i t i c ă
zilnică.
S ă p r e s u p u n e m c ă s ă n ă t a t e a în d e z v o l t a r e a t i m p u r i e a in­
d i v i d u l u i i m p l i c ă o c o n t i n u i t a t e a existenţei. P s i h o - s o m a tim­
p u r i e e v o l u e a z ă î n l u n g u l u n e i a n u m i t e linii d e d e z v o l t a r e c u
c o n d i ţ i a ca a c e a s t ă continuitate a existenţei să nu fie perturbată;
c u alte c u v i n t e , p e n t r u o d e z v o l t a r e s ă n ă t o a s ă a p s i h o - s o m e i
t i m p u r i i există o n e v o i e d e u n mediu perfect. L a î n c e p u t , n e v o ­
ia e s t e a b s o l u t ă .
M e d i u l p e r f e c t e s t e u n u l c a r e se adaptează activ la n e v o i l e
n o u formatei p s i h o - s o m e d e s p r e care noi, c a observatori, ştim
c ă e s t e c o p i l u l la î n c e p u t . U n m e d i u rău e s t e r ă u p r i n faptul
c ă datorită e ş e c u l u i d e v i n e o ingerinţă la care p s i h o - s o m a (adi­
c ă c o p i l u l ) trebuie s ă reacţioneze. A c e a s t ă reacţie p e r t u r b ă c o n ­
tinuitatea d e a fi a n o u l u i individ. L a începuturile sale, m e d i u l
b u n ( p s i h o l o g i c ) e s t e u n u l fizic, c u c o p i l u l î n u t e r s a u fiind
319
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
susţinut şi îngrijit în g e n e r a l ; d a r d d a t ă c u t r e c e r e a t i m p u l u i
mediul va dezvolta o nouă caracteristică necesitând un nou
t e r m e n descriptiv, c u m ar fi „emoţional", „psihologic" s a u „so­
cial". D i n a c e s t e a rezultă m a m a b u n ă , o b i ş n u i t ă , c u abilitatea
sa de-a face o a d a p t a r e activă la n e v o i l e c o p i l u l u i s ă u , abilita­
te care i z v o r ă ş t e din d e v o t a m e n t u l ei, făcută p o s i b i l ă d e către
narcisismul, imaginaţia şi amintirile ei, care o d e t e r m i n ă s ă ştie
prin identificare c a r e s u n t n e v o i l e b e b e l u ş u l u i său.
N e v o i a de u n m e d i u b u n , care este absolută la început, de­
v i n e r a p i d relativă. Mama bună obişnuită este îndeajuns de bună.
D a c ă ea este îndeajuns de bună, c o p i l u l d e v i n e c a p a b i l să î n g ă ­
d u i e lipsurile ei prin activitate psihică. A c e s t fapt se aplică n u
doar în raport cu întâmpinarea impulsurilor instinctuale dar
d e a s e m e n e a şi în raport c u cele m a i p r i m i t i v e tipuri d e n e v o i
ale eului, i n c l u z â n d c h i a r n e v o i a de îngrijire n e g a t i v ă s a u d e
o neglijenţă vie. A c t i v i t a t e a psihică a b e b e l u ş u l u i t r a n s f o r m ă
u n m e d i u î n d e a j u n s d e b u n într-un m e d i u perfect, a d i c ă pre­
s c h i m b ă u n relativ e ş e c d e a d a p t a r e într-un s u c c e s adaptativ.
C e e a ce o e l i b e r e a z ă pe m a m ă d e n e v o i a c a e a s ă fie a p r o a p e
perfectă este î n ţ e l e g e r e a b e b e l u ş u l u i . î n d e r u l a r e a o b i ş n u i t ă a
evenimentelor, m a m a încearcă să n u introducă complicaţii din­
c o l o d e a c e l e a p e care b e b e l u ş u l le p o a t e î n ţ e l e g e şi p e r m i t e ;
în m o d p a r t i c u l a r e a î n c e a r c ă să i z o l e z e b e b e l u ş u l d e coinci­
d e n ţ e şi de alte f e n o m e n e care ar p u t e a fi d i n c o l o d e n i v e l u l
de înţelegere al b e b e l u ş u l u i . L a u n m o d g e n e r a l , e a p ă s t r e a z ă
p e n t r u b e b e l u ş l u m e a p e c â t d e s i m p l ă se p o a t e .
M i n t e a deci are d r e p t u n a dintre rădăcinile sale o funcţio­
n a r e v a r i a b i l ă a p s i h o - s o m e i , p r e o c u p a t ă d e a m e n i n ţ a r e a la
a d r e s a c o n t i n u i t ă ţ i i e x i s t e n ţ e i care u r m e a z ă o r i c ă r u i e ş e c al
adaptării (active a ) m e d i u l u i . î n c o n s e c i n ţ ă , d e z v o l t a r e a m i n ­
ţii este foarte m u l t influenţată de factori care n u sunt specifici
fiecărui individ, i n c l u s i v d e e v e n i m e n t e care ţin d e h a z a r d .
î n îngrijirea c o p i l u l u i e s t e în m o d v i t a l i m p o r t a n t c a m a ­
m e l e , la î n c e p u t fizic şi a p o i şi i m a g i n a t i v , să î n c e a p ă p r i n a
furniza a c e a s t ă a d a p t a r e activă, d a r d e a s e m e n e a este o func­
ţie m a t e r n ă caracteristică a c e e a d e a a s i g u r a şi eşecul gradat al
adaptării, în funcţie de capacitatea c r e s c â n d ă a fiecărui copil de
a tolera u n e ş e c relativ, prin activitate p s i h i c ă s a u p r i n înţele­
gere. A s t f e l a p a r e la c o p i l o t o l e r a n ţ ă atât în p r i v i n ţ a n e v o i i
eului, c â t şi a n e v o i i instinctuale.
S e v a putea probabil arăta că m a m e l e sunt eliberate lent de
copiii care se d o v e d e s c î n cele din u r m ă a a v e a u n I.Q. scăzut.
 320
D.W. W i n n i c o t t
P e d e altă p a r t e u n c o p i l c u o dotare e x c e p ţ i o n a l ă a creierului,
m a i târziu d o v e d i n d u n I.Q. ridicat, îşi e l i b e r e a z ă m a m a m u l t
mai devreme.
C o n f o r m acestei teorii deci, în d e z v o l t a r e a fiecărui i n d i v i d
m i n t e a are o r ă d ă c i n ă şi p r o b a b i l c e a m a i i m p o r t a n t ă , î n n e ­
v o i a individului, d i n c e n t r u l sinelui, d e u n m e d i u perfect. In
conexiune c u aceasta ar trebui să m ă refer la viziunea m e a asu­
p r a p s i h o z e l o r c a boli datorate deficienţei m e d i u l u i (vezi cap.
X V I I ) . E x i s t ă a n u m i t e d e z v o l t ă r i ale a c e s t e i t e o r i i c a r e m i s e
p a r i m p o r t a n t e . A n u m i t e t i p u r i d e e ş e c din p a r t e a m a m e i , î n
special c o m p o r t a m e n t u l i n c o n s t a n t , p r o d u c o s u p r a - a c t i v a r e
a funcţionării m e n t a l e . Aici, în c a z u l supracreşterii funcţionă­
rii m e n t a l e c a reacţie la o îngrijire m a t e r n ă inconstantă, p u t e m
observa c u m se poate dezvolta o opoziţie între m i n t e şi psi-
h o - s o m a din m o m e n t c e , c a o reacţie la a c e a s t ă situaţie a n o r ­
m a l ă de m e d i u , g â n d i r e a i n d i v i d u l u i preia şi o r g a n i z e a z ă în-
grijitul p s i h o - s o m e i , c e e a ce, î n sănătate, este treaba m e d i u l u i .
In sănătate, m i n t e a n u u z u r p ă funcţia m e d i u l u i , c i face p o s i ­
b i l ă o î n ţ e l e g e r e şi în cele din u r m ă o folosire a e ş e c u l u i rela­
tiv al m e d i u l u i .
Procesul gradat prin care individul devine capabil să aibă
grijă d e s i n e a p a r ţ i n e u n o r s t a d i i m a i târzii d i n d e z v o l t a r e a
e m o ţ i o n a l ă a individului, stadii care ar trebui atinse la t i m p u l
cuvenit, în r i t m u l care este stabilit d e forţele de d e z v o l t a r e n a ­
turale.
Pentru a mai avansa c u u n stadiu, se poate p u n e întreba­
rea ce se î n t â m p l ă dacă p o v a r a care apasă pe funcţionarea
mentală organizată împotriva unui mediu timpuriu incoe­
r e n t d e v i n e d i n c e î n c e m a i m a r e ? P o t fi a ş t e p t a t e s t ă r i c o n -
f u z i o n a l e şi (într-o e x t r e m ă ) deficit m e n t a l d e u n fel c a r e n u
e datorat u n u i deficit al ţesutului cerebral. C a un rezultat
m u l t m a i frecvent al unor grade mai uşoare de incoerenţă
faţă d e c o p i l î n s t a d i i l e c e l e m a i t i m p u r i i d e s c o p e r i m func­
ţionarea mentală devenind un lucru în sine, p r a c t i c î n l o c u i n d - o
p e m a m a b u n ă şi f ă c â n d - o i n u t i l ă . C l i n i c a c e a s t a p o a t e c o e ­
x i s t a c u d e p e n d e n ţ a d e m a m a p r o p r i u - z i s ă şi c u o c r e ş t e r e
p e r s o n a l ă falsă pe b a z a complianţei. A c e a s t a este u n a din­
tre c e l e m a i i n c o n f o r t a b i l e s t ă r i d e fapt, î n s p e c i a l p e n t r u c ă
psihicul individului ajunge „sedus" de către această minte
şi î n d e p ă r t a t d e relaţia p r o f u n d ă p e c a r e p s i h i c u l o a v e a la
origine cu soma. Rezultatul este o minte-psihic, ceea ce este
patologic.
321
OPERE 1 : De la pediatrie la psihanaliză
O p e r s o a n ă c a r e s e d e z v o l t ă î n a c e s t fel afişează u n m o d e l
d i s t o r s i o n a t a f e c t â n d t o a t e stadiile m a i târzii d e d e z v o l t a r e .
D e e x e m p l u , se p o a t e o b s e r v a o t e n d i n ţ ă spre identificare fa­
cilă c u a s p e c t u l d e m e d i u al tuturor relaţiilor care i m p l i c ă d e ­
p e n d e n ţ a şi o dificultate în i d e n t i f i c a r e c u i n d i v i d u l d e p e n ­
dent. Clinic, p u t e m v e d e a o astfel d e p e r s o a n ă dezvoltându-se
într-una care este o mamă minunat de bună p e n t r u alţii p e n t r u
o p e r i o a d ă limitată d e t i m p ; d e fapt, o p e r s o a n ă c a r e s-a d e z ­
v o l t a t î n a c e s t e c o n d i ţ i i p o a t e a v e a posibilităţi de vindecare
a p r o a p e m a g i c e d a t o r i t ă u n e i c a p a c i t ă ţ i e x t r e m e d e a face o
a d a p t a r e a c t i v ă la n e v o i l e p r i m i t i v e . Falsitatea acestor m o d e ­
le de e x p r i m a r e a personalităţii d e v i n e totuşi evidentă în prac­
tică. C r i z a a m e n i n ţ ă s a u s u r v i n e p e n t r u c ă d e c e e a c e are n e ­
v o i e tot t i m p u l a c e s t i n d i v i d e s t e să găsească pe. altcineva care
să facă reală a c e a s t ă i d e e d e „ m e d i u b u n " , astfel c a i n d i v i d u l
să se p o a t ă reîntoarce la p s i h o - s o m a d e p e n d e n t ă care c o n s t i ­
tuie s i n g u r u l loc în c a r e s e p o a t e trăi. î n acest caz, „fără m i n ­
t e " d e v i n e o stare dorită.
D e s i g u r că n u p o a t e e x i s t a u n p a r t e n e r i a t direct între m i n ­
te-psihic şi c o r p u l i n d i v i d u l u i . D a r a c e a s t ă m i n t e - p s i h i c e s t e
localizată de către i n d i v i d şi este p l a s a t ă fie î n interiorul capu­
l u i fie î n a f a r a lui, î n t r - o r e l a ţ i e s p e c i a l ă c u c a p u l , iar a s t a
c o n s t i t u i e o s u r s ă i m p o r t a n t ă d e d u r e r e d e c a p ca s i m p t o m .
î n t r e b a r e a c a r e ar t r e b u i p u s ă ar fi d e c e c a p u l t r e b u i e s ă
fie l o c u l î n i n t e r i o r u l c ă r u i a m i n t e a t i n d e s ă fie l o c a l i z a t ă d e
către individ, întrebare la care n u ştiu s ă r ă s p u n d . S i m t c ă u n
e l e m e n t i m p o r t a n t e s t e n e v o i a i n d i v i d u l u i d e a localiza m i n ­
tea d e o a r e c e a c e a s t a este u n i n a m i c , a d i c ă p e n t r u a o c o n t r o ­
la. U n p a c i e n t s c h i z o i d m i - a s p u s d e s p r e c a p c ă este l o c u l d e
p u s m i n t e a d e o a r e c e , după cum capul nu poate fi văzut de sine
însuşi, n u e x i s t ă în m o d e v i d e n t c a p a r t e din sine. U n alt as­
p e c t e s t e a c e l a c ă c a p u l trăieşte e x p e r i e n ţ e speciale î n t i m p u l
p r o c e s u l u i naşterii, d a r p e n t r u a m ă folosi p e deplin d e acest
din u r m ă aspect, trebuie să m e r g m a i d e p a r t e l u â n d î n consi­
d e r a r e u n alt tip d e funcţionare m e n t a l ă care p o a t e fi î n m o d
s p e c i a l activat în t i m p u l naşterii. A c e s t a este îegat de c u v â n ­
tul „memorare".
D u p ă c u m a m s p u s , c o n t i n u i t a t e a d e a fi a p s i h o - s o m e i î n
d e z v o l t a r e (relaţii i n t e r n e şi e x t e r n e ) este p e r t u r b a t ă d e r e a c ­
ţii la ingerinţele m e d i u l u i , c u alte cuvinte d e rezultatele eşecu­
r i l o r m e d i u î u i d e - a face o a d a p t a r e a c t i v ă . î n t e o r i a m e a , o
c a n t i t a t e r a p i d c r e s c â n d ă d e r e a c ţ i e la i n g e r i n ţ ă c e p e r t u r b ă
 322 D.W. W i n n i c o t t
c o n t i n u i t a t e a p s i h o - s o m e i d e v i n e aşteptată şi p e r m i s ă în con­
formitate cu capacitatea mentală. Ingerinţele cerând reacţii
excesive ( c o n f o r m p ă r ţ i i u r m ă t o a r e a t e o r i e i m e l e ) n u p o t fi
p e r m i s e . Tot ce se p o a t e î n t â m p l a în afară d e confuzie repre­
2
z i n t ă catalogarea a c e s t o r reacţii. î n m o d n o r m a l , la n a ş t e r e ,
este p o t r i v i t s ă a i b ă l o c o p e r t u r b a r e e x c e s i v ă a c o n t i n u i t ă ţ i i
datorită reacţiilor la i n g e r i n ţ e şi a c t i v i t a t e a m e n t a l ă p e c a r e o
d e s c r i u în a c e s t m o m e n t e s t e a c e e a p r e o c u p a t ă d e m e m o r a ­
rea e x a c t ă în t i m p u l p r o c e s u l u i naşterii. M - a m întâlnit u n e o r i
în m u n c a m e a psihanalitică c u regresii aflate c o m p l e t sub con­
trol şi t o t u ş i r e î n t o r c â n d u - s e la v i a ţ a p r e n a t a l ă . P a c i e n ţ i i re­
gresaţi î n t r - u n m o d o r d o n a t trec r e p e t a t p e s t e p r o c e s u l n a ş ­
terii şi a m fost u i m i t d e d o v a d a c o n v i n g ă t o a r e pe care a m pri­
m i t - o c ă u n c o p i l în t i m p u l p r o c e s u l u i n a ş t e r i i n u n u m a i c ă
m e m o r e a z ă fiecare reacţie p e r t u r b â n d c o n t i n u i t a t e a e x i s t e n ­
ţei, ci d e a s e m e n e a p a r e s ă le m e m o r e z e în o r d i n e a c o r e c t ă .
N u a m folosit hipnoza, dar sunt conştient de descoperirile
c o m p a r a b i l e , m u l t m a i p u ţ i n c o n v i n g ă t o a r e p e n t r u m i n e , care
s u n t o b ţ i n u t e p r i n folosirea h i p n o z e i . F u n c ţ i o n a r e a m e n t a l ă
d e tipul p e care l-am d e s c r i s care ar p u t e a fi n u m i t m e m o r a ­
re s a u c a t a l o g a r e , p o a t e fi e x t r e m d e a c t i v ă şi d e e x a c t ă în
m o m e n t u l n a ş t e r i i b e b e l u ş u l u i . Voi ilustra a s t a p r i n detaliile
u n u i c a z , dar m a i întâi aş v r e a să fac clară poziţia m e a că acest
tip de funcţionare mentală este o piedică pentru psiho-soma sau
pentru continuitatea existenţei fiinţei u m a n e , continuitate care
c o n s t i t u i e ş i n e l e . I n d i v i d u l p o a t e a j u n g e c a p a b i l s ă se folo­
s e a s c ă d e e a p e n t r u a retrăi p r o c e s u l n a ş t e r i i în j o c s a u într-o
a n a l i z ă aflată s u b c o n t r o l a t e n t . D a r a c e s t tip c a t a l o g a t o r al
funcţionării m e n t a l e acţionează ca un corp străin dacă este
asociat c u u n e ş e c a d a p t a t i v al m e d i u l u i care se află d i n c o l o
de înţelegere sau predicţie.
F ă r ă î n d o i a l ă , în s ă n ă t a t e se p o a t e î n t â m p l a ca factorii d e
m e d i u s ă fie ţinuţi ficşi prin a c e a s t ă m e t o d ă p â n ă c â n d indi­
vidul ajunge c a p a b i l s ă îi facă ai lui însuşi, d u p ă c e a experi­
m e n t a t p u l s i u n i l e l i b i d i n a l e şi în m o d s p e c i a l p e cele agresi­
v e , c a r e p o t fi p r o i e c t a t e . î n a c e s t m o d c a r e e s t e e s e n ţ i a l u n
m o d fals, i n d i v i d u l ajunge să se s i m t ă r e s p o n s a b i l p e n t r u m e ­
diul rău p e n t r u care n u e s t e d e fapt r e s p o n s a b i l şi p e n t r u care
ar p u t e a ( d a c ă ar şti) să î n v i n u i a s c ă în m o d j u s t i f i c a t l u m e a
p e n t r u a fi p e r t u r b a t c o n t i n u i t a t e a p r o c e s u l u i s ă u î n n ă s c u t de
2
Cf. teoriei lui Freud asupra nevrozei obsesiónale (1909).
323
OPERE 1: De Za pediatrie la psihanaliză
dezvoltare î n a i n t e ca p s i h o - s o m a s ă fi ajuns suficient d e b i n e
organizată pentru a urî s a u iubi. în loc să urască aceste eşecuri
ale m e d i u l u i , i n d i v i d u l ajunge d e z o r g a n i z a t d e ele din c a u z ă
c ă p r o c e s u l exista d i n a i n t e a urii.
Ilustrare clinică
U r m ă t o r u l f r a g m e n t d e i s t o r i e d e c a z e s t e oferit p e n t r u
a-mi ilustra teza. E s t e d e n o t o r i e dificultate s ă alegi u n deta­
liu d i n c â ţ i v a a n i d e m u n c ă intensă; i n c l u d totuşi a c e s t frag­
m e n t pentru a arăta c ă ceea ce a v a n s e z ca idee este foarte m u l t
o parte din p r a c t i c a zilnică c u pacienţii.
3
O f e m e i e care are a c u m 4 7 de ani reuşise s ă facă c e e a c e a
părut altora, dar n u şi ei înşişi, o b u n ă relaţie c u l u m e a şi a fost
î n t o t d e a u n a c a p a b i l ă să-şi c â ş t i g e e x i s t e n ţ a . P r i m i s e o b u n ă
e d u c a ţ i e şi e r a în g e n e r a l p l ă c u t ă ; d e fapt, c r e d c ă n u a fost
n i c i o d a t ă c u a d e v ă r a t d e z a g r e a t ă în m o d activ. E a se s i m ţ e a
totuşi c o m p l e t nesatisfăcută, c a şi c u m ar fi ţintit d i n t o t d e a u -
n a s ă se g ă s e a s c ă p e e a şi n i c i o d a t ă n-ar fi reuşit. Ideile d e si­
n u c i d e r e n u e r a u în m o d cert a b s e n t e , d a r e r a u ţinute d e o p a r ­
te d e c r e d i n ţ a ei d a t â n d d i n c o p i l ă r i e c ă e a î ş i v a r e z o l v a în
cele din u r m ă p r o b l e m a şi se v a regăsi. A făcut o a ş a - n u m i t ă
a n a l i z ă „ c l a s i c ă " d e c â ţ i v a ani, d a r n u c l e u l bolii sale a r ă m a s
neatins. C u m i n e a devenit c u rapiditate vizibil faptul c ă aceas­
tă p a c i e n t ă trebuia să sufere o regresie foarte profundă s a u , în
c a z contrar, să r e n u n ţ e la luptă. A m u r m a t p e n t r u acest m o t i v
tendinţa regresivă lăsând-o să ducă pacienta spre oriunde
a c e a s t a ar fi c o n d u s - o ; în cele din u r m ă , regresia a atins limi­
ta n e v o i i p a c i e n t u l u i , şi d e atunci î n c o l o a existat u n p r o g r e s
n a t u r a l c u şinele a d e v ă r a t în acţiune în locul u n u i a fals.
P e n t r u s c o p u l acestei lucrări a m ales spre d e s c r i e r e u n as­
pect dintr-o cantitate e n o r m ă de material. In a n a l i z a anterioa­
ră a p a c i e n t e i , a u existat i n c i d e n t e în care p a c i e n t a se a r u n c a
d e p e c a n a p e a într-o m a n i e r ă isterică. A c e s t e e p i s o a d e a u fost
interpretate în cadrul obişnuit al f e n o m e n e l o r isterice d e acest
fel. Prin regresia m u l t m a i a d â n c ă din această n o u ă analiză s-a
făcut l u m i n ă a s u p r a s e m n i f i c a ţ i e i a c e s t o r c ă d e r i . I n c u r s u l a
doi ani d e analiză c u m i n e , p a c i e n t a a regresat în m o d repetat
la u n s t a d i u t i m p u r i u , c a r e era c u certitudine prenatal. P r o c e -
3
Caz la care m-am referit şi în alt articol (vezi cap. XXII, pp. 349-350).
324 D.W. W i n n i c o t t
sul naşterii trebuia retrăit, şi în cele din u r m ă a m r e c u n o s c u t
faptul că n e v o i a i n c o n ş t i e n t ă a p a c i e n t e i d e a retrăi p r o c e s u l
naşterii se afla la b a z a a ceea ce fusese anterior o prăbuşire is­
terică d e p e c a n a p e a .
M u l t e lucruri pot fi s p u s e despre toate acestea, d a r lucrul
i m p o r t a n t aici din p u n c t u l m e u d e v e d e r e este că, în m o d evi­
dent, fiecare detaliu al naşterii fusese reţinut şi n u n u m a i atât,
detaliile au fost r e ţ i n u t e în s u c c e s i u n e a e x a c t ă a e x p e r i e n ţ e i
originale. P r o c e s u l naşterii a fost trăit d e o d u z i n ă sau c h i a r
d e m a i m u l t e ori şi d e fiecare d a t ă reacţia la u n a dintre trăsă­
turile majore e x t e r n e ale p r o c e s u l u i original al naşterii e r a re­
liefată p e n t r u a fi re-experimentată.
In m o d î n t â m p l ă t o r , a c e s t e retrăiri a u ilustrat u n a dintre
p r i n c i p a l e l e funcţiuni ale p u n e r i i în act; p r i n p u n e r e a în act,
p a c i e n t a se i n f o r m a p e e a însăşi d e p o r ţ i u n e a d e realitate psi­
h i c ă la c a r e îi e r a greu să ajungă în acel m o m e n t , d a r de care
a v e a în m o d atât de acut n e v o i e să devină conştientă. Voi enu­
m e r a c â t e v a dintre m o d e l e l e d e p u n e r e în act, dar din neferi­
cire n u pot d a s u c c e s i u n e a despre care sunt destul d e sigur că
e r a semnificativă.
Schimbările î n respiraţie să fie examinate î n cel m a i elaborat
detaliu.
Constricţiile coborând pe corp să fie retrăite şi deci rememo­
rate.
Naşterea d i n fantasmă î n i n t e r i o r u l b u r ţ i i m a m e i , care era o
persoană depresivă şi nerelaxată.
Schimbarea d e la lipsa h r ă n i r i i la h r ă n i t u l la sân şi apoi la b i ­
beron.
La f e l şi c u adăugarea că pacienta şi-a s u p t degetul mare î n
uter şi că v e n i n d afară a trebuit să aibă p u m n u l î n relaţie c u sâ­
n u l sau b i b e r o n u l , astfel realizând continuitatea între relaţiile de
obiect d i n ă u n t r u şi d i n afară.
Experienţa serioasă a presiunii asupra c a p u l u i şi de asemenea
o r i b i l u l e x t r e m al eliberării p r e s i u n i i asupra c a p u l u i ; î n t i m p u l
acestei faze, î n cazul î n care capul său n u ar f i fost ţ i n u t , ea n u ar
f i suportat repunerea î n scenă.
Există m u l t material î n această analiză care n u este încă înţe­
les despre funcţiile vezicii afectate de procesul naşterii.
A r e loc o schimbare de la presiunea de jur împrejur (care apar­
ţine condiţiei intrauterine) la presiunea de dedesubt (care aparţi­
ne c o n d i ţ i e i extrauterine). Presiunea, atunci când n u este excesi­
vă înseamnă iubire. D u p ă naştere, ea a fost iubită doar pe partea
325
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
de dedesubt şi, astfel, devenea confuză dacă n u era întoarsă pe­
riodic de p e o parte pe alta.
Trebuie să las aici p e dinafară p o a t e o d u z i n ă d e factori d e
semnificaţie c o m p a r a b i l ă .
G r a d a t , repunerea î n scenă a atins partea cea m a i rea. C â n d
a j u n g e a m aproape d e acest p u n c t , exista anxietatea d e a avea
c a p u l z d r o b i t . Acest fapt a fost p r i m a dată p u s sub c o n t r o l p r i n
identificarea pacientei c u m e c a n i s m u l z d r o b i t o r . Aceasta a fost
o fază p e r i c u l o a s ă p e n t r u că p u s ă î n act, î n afara s i t u a ţ i e i d e
transfer, ar f i î n s e m n a t sinuciderea. î n această fază d e p u n e r e
î n act, pacienta exista î n b o l o v a n i i z d r o b i t o r i sau orice altceva
putea prezenta, iar gratificarea e i venea a t u n c i d i n distrugerea
c a p u l u i (incluzând mintea şi p s i h i c u l fals) care îşi pierduse sem­
n i f i c a ţ i a p e n t r u pacientă ca parte a s i n e l u i .
î n cele d i n u r m ă , pacienta a trebuit să accepte anihilarea. Deja
avusesem m u l t e indicaţii ale unei perioade de leşin sau de incon­
ştienţă şi ale u n o r mişcări convulsive făcute ca şi c u m ar f i exis­
tat la u n m o m e n t dat î n copilărie o criză m i n o r ă . Părea că î n ex­
perienţa propriu-zisă exista o pierdere a conştientei care n u p u ­
tuse să fie asimilată de şinele pacientei până când n u fusese ac­
ceptată ca o m o a r t e . C â n d acest fapt a d e v e n i t real, c u v â n t u l
moarte a devenit greşit şi pacienta a început să-1 substituie cu „ab­
dicare" şi î n cele d i n u r m ă c u v â n t u l p o t r i v i t a fost „ o neştiinţă".
într-o descriere c o m p l e t ă a c a z u l u i aş dori să c o n t i n u i p e
aceste c o o r d o n a t e un timp, d a r d e z v o l t a r e a acesteia şi a altor
t e m e v a t r e b u i făcută î n p u b l i c a ţ i i l e u r m ă t o a r e . A c c e p t a r e a
faptului d e a n u şti a p r o d u s o m a r e uşurare. „ A şti" s-a trans­
format în „analistul ştie", ca să s p u n e m aşa „se poartă consec­
vent în a d a p t a r e a activă la n e v o i l e p a c i e n t e i " . î n t r e a g a viaţă
a p a c i e n t e i a fost clădită în j u r u l funcţionării m e n t a l e care a
d e v e n i t în m o d fals l o c u l (în c a p ) î n c a r e e a t r ă i a şi v i a ţ a sa
care în m o d justificat i se părea falsă se d e z v o l t a s e din interio­
rul acestei funcţionări m e n t a l e .
P r o b a b i l acest e x e m p l u clinic i l u s t r e a z ă c e v r e a u să s p u n
c â n d afirm c ă a m obţinut din a c e a s t ă a n a l i z ă s e n t i m e n t u l c ă
a c e a s t ă c a t a l o g a r e a reacţiilor la i n g e r i n ţ e l e m e d i u l u i aparţi­
n â n d perioadei din preajma naşterii a fost e x a c t ă şi c o m p l e t ă ;
simt d e fapt c ă singura alternativă la s u c c e s u l acestei catalo­
gări ar fi fost d o a r eşecul absolut, confuzia fără speranţă şi de­
ficitul m e n t a l .

326 D.W. W i n n i c o t t
D a r c a z u l ilustrează t e m a m e a atât î n detaliu, cât şi în g e ­
neral.
C i t e z din n o u din Scott (1949):
In m o d s i m i l a r c u a t u n c i c â n d u n p a c i e n t î n a n a l i z ă îşi p i e r ­
de minţile în sensul în care el pierde iluzia nevoii de un aparat
p s i h i c c a r e s ă fie s e p a r a t d e tot c e e a c e el n u m e ş t e c o r p u l s ă u , lu­
m e a sa e t c , e t c , a c e a s t ă p i e r d e r e e s t e e c h i v a l e n t ă c u c â ş t i g u l în­
t r e g u l u i a c c e s şi c o n t r o l c o n ş t i e n t a s u p r a l e g ă t u r i l o r d i n t r e s u p r a ­
faţă şi p r o f u n z i m i , al l i m i t e l o r şi solidităţii s c h e m e i s a l e c o r p o r a ­
le, a d i c ă a m i n t i r i l e , p e r c e p ţ i i l e , i m a g i n i l e a c e s t e i a e t c , la c a r e pa­
c i e n t u l a r e n u n ţ a t într-o p e r i o a d ă t i m p u r i e a v i e ţ i i sale, c â n d a în­
ceput dualitatea soma-psihic.
N u î n p u ţ i n e c a z u r i , d o r i n ţ a d e a p i e r d e o astfel d e c r e d i n ţ ă
şi d e a o b ţ i n e u n a m a i b u n ă d e v i n e î n s c u r t t i m p e v i d e n t ă p e n ­
t r u u n p a c i e n t a c ă r u i p r i m ă p l â n g e r e e s t e frica d e „ a - ş i p i e r d e
minţile".
In acest p u n c t al neştiinţei în această analiză a apărut a m i n ­
tirea u n e i păsări care a fost v ă z u t ă c a „destul d e liniştită c u e x ­
cepţia m i ş c ă r i l o r burţii care indicau respiraţia". C u alte c u v i n ­
te, p a c i e n t a a atins la 4 7 d e ani, stadiul în care funcţionarea fi­
z i o l o g i c ă g e n e r a l ă c o n s t i t u i e viaţa. E l a b o r a r e a p s i h i c ă a aces­
teia p o a t e u r m a . A c e a s t ă elaborare psihică a funcţionării fizio­
l o g i c e e s t e foarte diferită d e m u n c a i n t e l e c t u a l ă c a r e d e v i n e
atât de u ş o r în m o d artificial u n lucru în sine şi în m o d fals u n
loc u n d e p s i h i c u l să p o a t ă locui.
In m o d firesc p o a t e fi oferită d o a r o scurtă p e r s p e c t i v ă asu­
pra acestei paciente şi chiar dacă s-ar alege o m i c ă parte, ar p u ­
tea fi d e s c r i s ă d o a r o b u c ă ţ i c ă din această parte. A ş dori totuşi
să u r m ă r e s c p u ţ i n p r o b l e m a golului în conştiinţă. N u este n e ­
cesar să d e s c r i u g o l u l aşa c u m a apărut în t e r m e n i „ m a i a v a n ­
saţi", de e x e m p l u c u m ar fi străfundurile u n e i prăpăstii în care,
în întuneric, e r a u tot felul d e trupuri m o a r t e s a u m u r i b u n d e .
In a c e s t m o m e n t , s u n t p r e o c u p a t d o a r d e m o d u r i l e cele m a i
primitive î n care golul a fost descoperit, de către pacientă, prin
retrăirea p r o c e s e l o r a p a r ţ i n â n d situaţiei transferenţiale. G o l u l
în continuitate care a fost în m o d activ n e g a t p e tot p a r c u r s u l
vieţii pacientei, a c u m d e v e n i s e c e v a urgent d e căutat. A m des­
coperit o n e v o i e d e a avea capul spart şi lovitul violent al capu­
lui a apărut ca o parte din încercarea de a p r o d u c e u n leşin. D i n
c â n d în c â n d exista o n e v o i e urgentă de distrugere a p r o c e s e -
327
OPERE 1: De la pediatrie Iu psihanaliză
lor m e n t a l e localizate d e p a c i e n t ă î n c a p . A trebuit s ă se facă
faţă u n e i serii de apărări î m p o t r i v a recunoaşterii depline a d o ­
rinţei de a atinge golul î n continuitatea conştiinţei înainte d e a
p u t e a exista o acceptare a stării de a n u şti. î n ziua c â n d a c e a s ­
tă m u n c ă şi-a atins a p o g e u l , p a c i e n t a a încetat să-şi m a i scrie
4
j u r n a l u l . A c e s t j u r n a l a fost ţinut p e tot p a r c u r s u l a n a l i z e i şi
ar fi posibilă reconstruirea întregii ei analize p â n ă în acel m o ­
m e n t . Este foarte p u ţ i n din c e e a ce pacienta ar fi p u t u t perce­
pe care să n u fie m ă c a r indicat în jurnal. Semnificaţia jurnalului
devine a c u m foarte clară - era o proiecţie a aparatului său m e n ­
tal şi n u o ' i m a g i n e a s i n e l u i a d e v ă r a t , c a r e d e fapt n u trăise
niciodată p â n ă ce la c a p ă t u l regresiei sale n u a apărut o n o u ă
ocazie p e n t r u pornirea acestui sine adevărat.
R e z u l t a t e l e acestei p o r ţ i u n i de m u n c ă a u c o n d u s la o fază
t e m p o r a r ă î n care n u exista nici m i n t e , nici funcţionare m e n ­
tală. A trebuit să existe o fază t e m p o r a r ă în care respiraţia
c o r p u l u i s ă u să fie totul. î n acest fel p a c i e n t a a d e v e n i t c a p a ­
b i l ă s ă a c c e p t e c o n d i ţ i a d e a n u şti p e n t r u c ă e u o ţ i n e a m şi
p ă s t r a m o c o n t i n u i t a t e prin p r o p r i a m e a respiraţie, î n t i m p ce
ea se lăsa, se preda, n u ştia n i m i c ; n u p u t e a exista totuşi n i m i c
b u n d a c ă e u aş fi ţinut-o şi m i - a ş fi păstrat propria continuita­
te a vieţii şi e a ar fi fost m o a r t ă . C e e a ce a făcut c a rolul m e u
să fie operativ a fost faptul c ă a m p u t u t v e d e a şi a u z i b u r t a sa
mişcându-se în timp ce ea respira (ca pasărea) şi astfel a m ştiut
că era î n viaţă.
D u p ă a c e a s t a e a a d e v e n i t p e n t r u p r i m a d a t ă c a p a b i l ă să
a i b ă u n psihic, o entitate a ei înseşi, u n c o r p care respiră şi în
p l u s î n c e p u t u l u n e i f a n t a s m e a p a r ţ i n â n d d e r e s p i r a ţ i e şi d e
alte funcţiuni fiziologice.
N o i c a o b s e r v a t o r i ştim, desigur, că funcţionarea m e n t a l ă ,
care face c a p a b i l p s i h i c u l d e a fi a c o l o î m b o g ă ţ i n d s o m a , este
d e p e n d e n t ă d e creierul intact. D a r n o i n u p l a s ă m p s i h i c u l ni­
c ă i e r i , n i c i m ă c a r în c r e i e r u l d e c a r e a c e s t a d e p i n d e . P e n t r u
a c e a s t ă p a c i e n t ă regresată î n acest fel, a c e s t e lucruri n u e r a u
p â n ă la u r m ă atât d e i m p o r t a n t e . P r e s u p u n c ă e a ar fi a c u m
pregătită d e a localiza p s i h i c u l o r i u n d e s o m a este vie.
A c e a s t ă p a c i e n t ă a realizat progrese i m p o r t a n t e d e c â n d a
fost scrisă lucrarea. A c u m , î n 1953, p u t e m să n e u i t ă m înapoi
4
Jurnalul a fost reluat la o dată ulterioară cu o funcţiune mai diminuată
şi cu un ţel mai pozitiv incluzând ideea folosirii profitabile într-o bună zi a
acestor experienţe.
328 D.W. W i n n i c o t t
la p e r i o a d a c o r e s p u n z ă t o a r e stadiului p e care l-am ales spre
descriere şi s-o v e d e m în perspectivă. N u a m n e v o i e să m o d i ­
fic c e e a ce a m scris. în afara c o m p l i c a ţ i e i v i o l e n t e a amintiri­
lor c o r p o r a l e ale p r o c e s u l u i naşterii n u a existat nici o pertur­
b a r e m a j o r ă a r e g r e s i e i p a c i e n t e i la u n a n u m i t s t a d i u foarte
t i m p u r i u şi a m i ş c ă r i l o r sale c o r e s p o n d e n t e d e î n a i n t a r e spre
o n o u ă e x i s t e n ţ ă c a i n d i v i d autentic care s i m t e autentic.
M i n t e a localizată în cap
Voi p ă r ă s i a c u m ilustrarea m e a şi m ă v o i reîntoarce la su­
b i e c t u l d e s p r e localizarea minţii în c a p . A m afirmat că e l a b o ­
r a r e a i m a g i n a t i v ă a părţilor şi funcţiunilor c o r p o r a l e n u e s t e
localizată. P o t exista totuşi localizări care s u n t destul d e logi­
c e î n s e n s u l î n c a r e e l e a p a r ţ i n f e l u l u i în c a r e f u n c ţ i o n e a z ă
corpul. D e e x e m p l u , c o r p u l ia î n ă u n t r u şi d ă afară substanţe.
Prin u r m a r e , în s c h e m a lucrurilor intervine o l u m e internă d e
e x p e r i e n ţ ă p e r s o n a l ă i m a g i n a t i v ă , iar realitatea c o m u n ă ajun­
g e s ă fie g â n d i t ă c a aflată în î n t r e g i m e în afara personalităţii.
D e ş i b e b e l u ş i i n u p o t face d e s e n e , m ă g â n d e s c că s u n t c a p a ­
b i l i (în afara u n e i l i p s e d e î n d e m â n a r e ) s ă se i l u s t r e z e prin-
tr-un c e r c în a n u m i t e m o m e n t e în p r i m e l e l o r l u n i d e viaţă.
P r o b a b i l că d a c ă totul m e r g e b i n e , ei p o t o b ţ i n e asta i m e d i a t
d u p ă n a ş t e r e ; în orice c a z , e x i s t ă d o v e z i clare c ă la ş a s e luni,
u n b e b e l u ş foloseşte din c â n d în c â n d cercul s a u sfera ca o dia­
g r a m ă a s i n e l u i . î n a c e s t p u n c t s c h e m a c o r p o r a l ă a lui S c o t t
e s t e foarte edificatoare, în s p e c i a l r e m a r c a lui c ă n o i n e refe­
r i m la t i m p la fel ca şi la spaţiu. In s c h e m a corporală d u p ă c u m
o î n ţ e l e g e u p a r e să n u existe loc p e n t r u m i n t e , a s t a nefiind o
critică a s c h e m e i c o r p o r a l e c a o d i a g r a m ă ; este u n c o m e n t a r i u
al falsităţii c o n c e p t u l u i d e m i n t e ca u n f e n o m e n localizat.
î n c e r c â n d s ă d e s c o p ă r d e c e c a p u l e s t e l o c u l u n d e fie m i n ­
tea este localizată, fie în afara căruia m i n t e a este localizată, n u
m ă p o t î m p i e d i c a s ă m ă g â n d e s c la felul în c a r e c a p u l fiinţei
u m a n e este afectat în t i m p u l naşterii, t i m p în care m i n t e a este
în m o d furios a c t i v ă c a t a l o g â n d reacţiile la p e r s e c u ţ i i l e u n u i
m e d i u special.
F u n c ţ i o n a r e a c e r e b r a l ă tinde s ă fie l o c a l i z a t ă d e către o a ­
m e n i în c a p , în c a d r u l gândirii p o p u l a r e , şi u n a dintre c o n s e ­
c i n ţ e l e a c e s t u i fapt n e c e s i t ă u n s t u d i u special. P â n ă foarte re­
c e n t chirurgii p u t e a u să fie c o n v i n ş i să d e s c h i d ă craniile c o p i -
329
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
ilor c u deficienţe m e n t a l e p e n t r u a face p o s i b i l ă o d e z v o l t a r e
ulterioară a creierelor lor care se p r e s u p u n e a c ă ar fi fost c o n -
stricţionate d e oasele craniului. P r e s u p u n că trepanaţiile tim­
p u r i i ale c r a n i u l u i e r a u p e n t r u a m e l i o r a r e a tulburărilor men­
tale, aceasta p e n t r u a trata persoanele a căror funcţionare m e n ­
tală e r a i n a m i c u l lor şi care a v e a u în m o d fals l o c a l i z a t ă func­
ţionarea lor m e n t a l ă în propriile c a p e t e . î n m o m e n t u l actual
lucrul curios este c ă î n c ă o d a t ă în g â n d i r e a m e d i c a l ă ştiinţifi­
că, creierul a fost echivalat c u mintea, care este resimţită d e u n
a n u m i t g e n dintre p e r s o a n e l e b o l n a v e ca un i n a m i c şi ca fiind
c e v a care se află în craniu. Chirurgul care face o l e u c o t o m i e ar
p ă r e a în primul rând c ă face c e e a ce îi cere pacientul, şi a n u m e
să-1 elibereze d e activitatea m e n t a l ă în situaţia în care m i n t e a
d e v e n i s e i n a m i c u l p s i h o - s o m e i . Totuşi, p u t e m o b s e r v a c ă chi­
r u r g u l este prins în falsa localizare d e către b o l n a v u l p s i h i c a
m i n ţ i i în c a p , c u s e c h e l a acesteia, echivalarea m i n ţ i i c u creie­
rul. Chirurgul eşuează în cea de-a d o u a j u m ă t a t e a slujbei sale,
o d a t ă ce şi-a t e r m i n a t treaba. Pacientul vrea să fie eliberat d e
activitatea minţii c a r e a d e v e n i t o a m e n i n ţ a r e p e n t r u p s i -
h o - s o m a , dar ulterior pacientul are n e v o i e de funcţionarea in­
tegrală a ţesutului cerebral pentru a fi capabil ca psiho-soma sa să
mai existe. P r i n operaţia d e l e u c o t o m i e c u s c h i m b ă r i l e sale ce­
rebrale ireversibile, chirurgul a făcut ca acest fapt să fie i m p o ­
sibil. P r o c e d u r a n u a folosit la n i m i c , în afară d e c e î n s e a m n ă
ea pentru pacient. Dar elaborarea imaginativă a experienţei
s o m a t i c e , p s i h i c u l s a u p e n t r u aceia care folosesc t e r m e n u l de
suflet, d e p i n d e d e creierul intact, d u p ă c u m ştim. N u n e pu­
t e m aştepta c a inconştientul oricui să ştie astfel de lucruri, dar
simţim c ă neurochirurgul ar fi trebuit să fie într-o oarecare m ă ­
s u r ă afectat d e consideraţii intelectuale.
în aceşti t e r m e n i p u t e m v e d e a că u n u l dintre ţelurile bolii
psihosomatice este de a retrage psihicul din minte înapoi la aso­
ciaţia i n t i m ă originară c u s o m a . N u este suficientă a n a l i z a r e a
i p o h o n d r i e i pacientului p s i h o s o m a t i c , deşi aceasta constituie
o p a r t e esenţială a tratamentului. A r trebui să existe şi c a p a c i ­
tatea d e a se v e d e a şi valoarea pozitivă a perturbării somatice în
m u n c a s a de a contracara o seducţie a psihicului d e către m i n ­
te. S c o p u l fizioterapeuţilor şi relaxaţioniştilor p o a t e fi înţeles
în m o d similar în aceşti termeni. Ei n u au nevoie să ştie ce fac
p e n t r u a fi p s i h o t e r a p e u ţ i de succes. într-un e x e m p l u al apli­
cării acestor principii, d a c ă cineva încearcă să î n v e ţ e o femeie
g r a v i d ă c u m să facă n u m a i lucrurile potrivite, nu n u m a i c ă ar
 330 D.W. W i n n i c o t t
face-o a n x i o a s ă , d a r a r h r ă n i t e n d i n ţ a p s i h i c u l u i d e a l o c u i î n
p r o c e s e l e m e n t a l e . Dimpotrivă, m e t o d e l e d e r e l a x a r e abilitea­
ză m a m a de a d e v e n i c o n ş t i e n t ă de c o r p u l s ă u şi (dacă n u este
u n c a z p s i h i c ) o susţin într-o c o n t i n u i t a t e a e x i s t e n ţ e i şi o abi­
l i t e a z ă s ă t r ă i a s c ă c a o p s i h o - s o m ă . A c e s t fapt e s t e e s e n ţ i a l
d a c ă e a u r m e a z ă să trăiască n a ş t e r e a u n u i c o p i l şi p r i m e l e sta­
dii de a fi m a m ă într-un m o d n a t u r a l .
Rezumat
1. Şinele adevărat, o continuitate a existenţei, este b a z a t în să­
n ă t a t e p e creşterea p s i h o - s o m e i .
2. A c t i v i t a t e a m e n t a l ă e s t e u n c a z s p e c i a l al funcţionării p s i ­
ho-somei.
3. F u n c ţ i o n a r e a i n t a c t ă a c r e i e r u l u i c o n s t i t u i e b a z a atât p e n ­
tru e x i s t e n ţ a p s i h i c u l u i , c â t şi p e n t r u a c t i v i t a t e a m e n t a l ă .
4. N u e x i s t ă o l o c a l i z a r e a u n u i s i n e m i n t e şi n i c i n u e x i s t ă
c e v a care să fie n u m i t m i n t e .
5. D o u ă b a z e diferite p e n t r u f u n c ţ i o n a r e a m e n t a l ă n o r m a l ă
p o t fi deja date, c u m ar fi: (a) c o n v e r s i a u n u i m e d i u î n d e ­
ajuns d e b u n î n t r - u n m e d i u p e r f e c t ( a d a p t a t ) , p e r m i ţ â n d
m i n i m u l d e reacţie la i n g e r i n ţ ă şi m a x i m u l d e d e z v o l t a r e
n a t u r a l ă ( c o n t i n u ă ) a s i n e l u i ; (b) c a t a l o g a r e a i n g e r i n ţ e l o r
( t r a u m a n a ş t e r i i e t c . ) p e n t r u a fi a s i m i l a t e î n s t a d i i l e m a i
târzii de d e z v o l t a r e .
6. T r e b u i e o b s e r v a t c ă c r e ş t e r e a p s i h o - s o m e i este u n i v e r s a l ă
şi c o m p l e x i t ă ţ i l e sale s u n t i n e r e n t e , î n t i m p c e d e z v o l t a r e a
m e n t a l ă este într-un fel d e p e n d e n t ă de factori variabili c u m
ar fi calitatea u n o r factori t i m p u r i i d e m e d i u , f e n o m e n e l e
d e p e n d e n t e d e ş a n s ă d e la n a ş t e r e şi ale g e s t i o n ă r i i i m e ­
diat u r m ă t o a r e n a ş t e r i i etc.
7. E s t e logic să fie o p u s p s i h i c u l s o m e i şi din a c e a s t ă c a u z ă să
opunem dezvoltarea emoţională dezvoltării corporale a
u n u i i n d i v i d . N u este logic, totuşi, să o p u n e m m e n t a l u l fi­
z i c u l u i d e o a r e c e a c e s t e a n u s u n t din a c e e a ş i c a t e g o r i e . F e ­
n o m e n e l e mentale sunt complicaţii de importanţă variabi­
lă î n c o n t i n u i t a t e a d e a e x i s t a a p s i h o - s o m e i , c e s e v o r
a d ă u g a la „ ş i n e l e " i n d i v i d u l u i .
Capitolul X X
Retragere şi regresiei
[1954]
% n c u r s u l u l t i m u l u i d e c e n i u a m fost o b l i g a t s ă t r ă i e s c
| anumite experienţe cu câţiva pacienţi adulţi care au
J t d e z v o l t a t o regresie î n transfer î n c u r s u l analizei.
A ş d o r i să prezint u n incident din analiza u n u i pacient care
n u e r a d e fapt clinic regresat, ci ale c ă r u i regresii e r a u locali­
zate î n stări d e retragere m o m e n t a n ă care s u r v e n e a u în t i m p u l
ş e d i n ţ e l o r d e a n a l i z ă . F e l u l î n c a r e m - a m d e s c u r c a t c u aceste
r e t r a g e r i a fost î n m o d s e m n i f i c a t i v i n f l u e n ţ a t d e e x p e r i e n ţ a
m e a c u p a c i e n ţ i regresaţi.
(în a c e a s t ă l u c r a r e , p r i n r e t r a g e r e î n ţ e l e g o d e t a ş a r e m o ­
m e n t a n ă d e la o relaţie trează c u realitatea externă, această de­
taşare p r e z e n t â n d u - s e u n e o r i sub f o r m a u n u i scurt s o m n . Prin
regresie î n ţ e l e g r e g r e s i a la d e p e n d e n ţ ă şi n u specific regresia
în termeni de zone erogene.)
A l e g s ă ofer o serie de ş a s e e p i s o a d e s e m n i f i c a t i v e e x t r a s e
d i n î n t r e g u l m a t e r i a l al a n a l i z e i c u u n p a c i e n t schizoid-depre-
siv. P a c i e n t u l este u n b ă r b a t căsătorit, c u familie. L a d e b u t u l
b o l i i a c t u a l e p a c i e n t u l a a v u t o c ă d e r e n e r v o a s ă , î n c a r e s-a
s i m ţ i t ireal, şi în u r m a c ă r e i a el a p i e r d u t şi p u ţ i n a c a p a c i t a t e
d e s p o n t a n e i t a t e p e c a r e o m a i a v e a . N u a m a i fost c a p a b i l să
l u c r e z e , stare care s-a m e n ţ i n u t c â t e v a l u n i d e la d e b u t u l a n a ­
lizei, şi, la î n c e p u t , a v e n i t la m i n e c a p a c i e n t al u n u i spital de
b o l i m e n t a l e . (Acest p a c i e n t m a i a v u s e s e o scurtă p e r i o a d ă de
a n a l i z ă c u m i n e , în t i m p u l r ă z b o i u l u i , în u r m a c ă r e i a a reuşit
o r e c u p e r a r e clinică dintr-o a c u t ă p e r t u r b a r e d e a d o l e s c e n ţ ă ,
d a r fără să o b ţ i n ă insight.)
1
Citită la XVn-éme Conférence des Psychanalystes de Langues Romanes,
Paris, noiembrie 1954 şi înaintea Societăţii Britanice de Psihanaliză, 29 iunie
1955, Revue Française de Psychanalyse, vol XIX, nr. 1-2, Ian-Iun 1955; Psyché, X,
1956-7.
 332 D.W. W i n n i c o t t
M o t i v u l p r i n c i p a l care îl d e t e r m i n ă c o n ş t i e n t p e acest p a ­
cient să c a u t e analiza este i n c a p a c i t a t e a s a d e a fi i m p u l s i v şi
de-a face r e m a r c e originale, deşi p o a t e l u a p a r t e în m o d foar­
te inteligent la c o n v e r s a ţ i i serioase iniţiate d e alţii. E s t e aproa­
p e lipsit d e prieteni, p e n t r u că prieteniile sale sunt stricate d e
i n c a p a c i t a t e a s a d e a iniţia orice, c e e a ce face din el o c o m p a ­
n i e plicticoasă. ( A p o v e s t i t c ă a râs o d a t ă la c i n e m a , iar a c e a s ­
tă m i c ă d o v a d ă d e î m b u n ă t ă ţ i r e 1-a făcut să se s i m t ă î n c r e z ă ­
tor în rezultatul analizei.)
P e n t r u o l u n g ă p e r i o a d ă d e t i m p , asociaţiile sale libere au
fost sub f o r m a u n e i prezentări retorice a u n e i conversaţii, care
se petrecea tot t i m p u l înăuntrul său, asociaţiile Sale fiind aran­
j a t e atent şi p r e z e n t a t e într-un m o d p e care el îl s i m ţ e a că ar
face interesant m a t e r i a l u l p e n t r u analist.
C a m u l ţ i alţi p a c i e n ţ i aflaţi în a n a l i z ă , şi a c e s t p a c i e n t s e
s c u f u n d ă din c â n d î n c â n d a d â n c î n situaţia analitică; î n i m ­
p o r t a n t e , d a r rare ocazii, d e v i n e retras; î n t i m p u l acestor m o ­
m e n t e de retragere se î n t â m p l ă lucruri neaşteptate pe care este
c a p a b i l u n e o r i să le prezinte. P e n t r u a c e a s t ă lucrare voi extra­
g e aceste rare î n t â m p l ă r i din cantitatea v a s t ă de material psih­
analitic o b i ş n u i t , şi îl v o i r u g a p e cititor s ă m ă c r e a d ă p e c u ­
vânt.
Episoadele 1 şi 2
P r i m a dintre a c e s t e î n t â m p l ă r i ( f a n t a s m ă p e care a b i a fu­
sese c a p a b i l s-o p r i n d ă şi s-o relateze) a fost c ă , într-o stare de
retragere, p e c a n a p e a fiind, s-ar fi î n c o l ă c i t şi s-ar fi rostogolit
p e s t e s p ă t a r u l c a n a p e l e i . A c e a s t a a fost î n a n a l i z ă p r i m a
d o v a d ă directă a u n u i sine s p o n t a n . A l d o i l e a m o m e n t d e re­
tragere s-a p r o d u s c â t e v a s ă p t ă m â n i m a i târziu. T o c m a i făcu­
se o încercare d e a m ă folosi ca u n substitut al tatălui său (care
m u r i s e c â n d p a c i e n t u l a v e a 18 a n i ) şi î m i c e r u s e sfatul despre
un detaliu din m u n c a sa. î n a i n t e d e toate a m discutat c u el de­
taliul, r e m a r c â n d totuşi că el a v e a n e v o i e d e m i n e c a analist şi
n u c a substitut d e tată. A s p u s că ar fi o p i e r d e r e de v r e m e să
c o n t i n u ă m să v o r b i m în a c e s t m o d b a n a l , d u p ă care a s p u s că
a d e v e n i t retras şi că s i m t e asta c a p e o fugă d e c e v a . N u şi-a
p u t u t a m i n t i n i c i u n vis a p a r ţ i n â n d a c e s t u i m o m e n t de s o m n .
I-am evidenţiat că această retragere era î n acel m o m e n t o fugă
de experienţa dureroasă d e a se afla exact între trezire şi somn,
sau între a-mi vorbi m i e raţional şi a fi retras. î n exact acel m o -
333
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
m e n t a reuşit s ă - m i s p u n ă c ă i-a v e n i t din n o u i d e e a d e a s e
încolăci, deşi, de fapt, el stătea întins p e spate, ca de obicei, c u
m â i n i l e î m p r e u n a t e p e piept.
A c e s t a este m o m e n t u l în care a m făcut p r i m a dintre inter­
pretările p e care ştiu că n u le-aş fi făcut c u d o u ă z e c i de a n i î n
u r m ă . A c e a s t ă interpretare s-a d o v e d i t a fi foarte semnificati­
vă. C â n d a vorbit d e a fi încolăcit, a făcut nişte mişcări c u m â i ­
nile ca pentru a arăta că poziţia de încolăcire era c u m v a în faţa
lui şi c ă el se m i ş c a î n p o z i ţ i a î n c o l ă c i t ă . I - a m s p u s i m e d i a t :
„ v o r b i n d d e s p r e tine c a fiind încolăcit şi m i ş c â n d u - t e p e aici,
v o r b e ş t i î n acelaşi t i m p şi d e s p r e c e v a p e care î n m o d n a t u r a l
nu-1 descrii, d e o a r e c e n u eşti conştient d e el: v o r b e ş t i i m p l i c i t
d e existenţa unui mediu". D u p ă u n t i m p l - a m î n t r e b a t d a c ă a
î n ţ e l e s c e a m v r u t s ă s p u n şi a m aflat că înţelesese imediat. A
spus: „la fel ca şi uleiul în care se m i ş c ă roţile". P r i m i n d astfel
i d e e a u n u i m e d i u conţinător, a c o n t i n u a t s ă d e s c r i e î n c u v i n ­
te c e e a ce arătase c u m â i n i l e , c u m se r ă s u c i s e î n a i n t e , şi a p u s
asta î n c o n t r a s t c u felul c u m se răsucise î n a p o i p e s t e c a n a p e a ,
fapt p e care îl relatase c u c â t e v a s ă p t ă m â n i î n u r m ă .
D e la a c e a s t ă i n t e r p r e t a r e a m e d i u l u i , a m p u t u t s ă m e r g
m a i d e p a r t e s ă d e z v o l t t e m a situaţiei a n a l i t i c e şi, î m p r e u n ă ,
a m e l a b o r a t o e x p u n e r e destul d e clară a condiţiilor speciali­
zate furnizate de analist şi a limitelor capacităţii d e a d a p t a r e
a analistului la n e v o i l e pacientului. C a u r m a r e a a c e s t u i fapt,
p a c i e n t u l a avut u n vis i m p o r t a n t şi a cărui a n a l i z ă a arătat c ă
el a fost c a p a b i l să a b a n d o n e z e u n scut care n u m a i e r a a c u m
necesar, de v r e m e ce m ă d o v e d i s e m capabil să-i asigur u n m e ­
diu potrivit în m o m e n t u l retragerii sale. S e pare că prin a-i pune
imediat un mediu în jurul sinelui său retras, am convertit retrage­
rea sa într-o regresie şi, astfel, l-am ajutat s ă f o l o s e a s c ă a c e a s t ă
e x p e r i e n ţ ă într-un m o d constructiv. î n m o m e n t e l e m a i t i m p u ­
rii ale c a r i e r e i m e l e analitice aş fi p i e r d u t a c e a s t ă o c a z i e . P a ­
cientul a descris a c e a s t ă şedinţă analitică c a „ m e m o r a b i l ă " .
D i n acest detaliu d e analiză a rezultat u n lucru semnifica­
tiv: u n înţeles m a i clar al rolului p e care p o t să-1 j o c c a analist;
o r e c u n o a ş t e r e a d e p e n d e n ţ e i care p o a t e să d e v i n ă î n a n u m i ­
te m o m e n t e foarte greu, chiar dureros de suportat; şi, d e ase­
m e n e a , o a c h i z i ţ i e a u n u i c o n t a c t c u situaţia s a reală, atât la
serviciu cât şi acasă, într-un m o d c o m p l e t n o u . In m o d î n t â m ­
plător a reuşit să-mi s p u n ă că soţia s a r ă m ă s e s e însărcinată, şi
asta a făcut să-i fie foarte s i m p l u să lege starea sa de î n c o l ă c i ­
re î n t r - u n m e d i u c u i d e e a u n u i făt în uter. S-a identificat d e
 334 D.W. W i n n i c o t t
fapt c u p r o p r i u l s ă u copil, l u â n d în acelaşi t i m p la c u n o ş t i n ţ ă
d e p r o p r i a d e p e n d e n ţ ă originară d e m a m a sa.
U r m ă t o a r e a d a t ă c â n d şi-a întâlnit m a m a d u p ă a c e a s t ă şe­
d i n ţ ă e l a fost c a p a b i l p e n t r u p r i m a o a r ă s-o î n t r e b e c â t d e
m u l t o c o s t a a n a l i z a şi să-şi p e r m i t ă s ă fie îngrijorat d e asta.
î n u r m ă t o a r e a ş e d i n ţ ă a fost c a p a b i l să-şi î n d r e p t e critica asu­
p r a m e a şi să-şi e x p r i m e s u s p i c i u n e a c ă aş p u t e a fi u n escroc.
Episodul 3 inversată.
U r m ă t o r u l d e t a l i u a a p ă r u t c â t e v a luni m a i târziu, d u p ă o
p e r i o a d ă d e a n a l i z ă foarte b o g a t ă . A a p ă r u t într-un m o m e n t
î n c a r e m a t e r i a l u l a v e a o calitate a n a l ă ş i î n c a r e a s p e c t u l h o ­
m o s e x u a l al situaţiei transferenţiale, aspect al analizei care îl
î n s p ă i m â n t a î n m o d special, reapăruse. E l relatase c ă î n c o p i ­
lărie trăise c u o t e a m ă c o n s t a n t ă de a fi fost hăituit d e u n b ă r ­
bat. A m făcut a n u m i t e interpretări, iar el a s p u s c ă , î n t i m p u l
c â t a m vorbit, e l a fost departe, la o fabrică. î n î i m b a j u l o b i ş n u i t
„ g â n d u r i l e lui h o i n ă r i s e r ă " . A c e s t hoinărit era foarte real pen­
tru el, iar e l s e s i m ţ e a c a ş i c u m c h i a r a r fi lucrat la fabrica la
c a r e se d u s e s e c â n d îşi t e r m i n a s e faza m a i t i m p u r i e a analizei
c u m i n e (care a trebuit să se încheie din c a u z a războiului). A m
făcut i m e d i a t i n t e r p r e t a r e a c ă e l p l e c a s e d e p a r t e din braţele
mele. C u v â n t u l „ b r a ţ e " era potrivit p e n t r u că, în starea sa d e
r e t r a g e r e şi î n t e r m e n i d e d e z v o l t a r e e m o ţ i o n a l ă , e l e r a la sta­
diul u n u i b e b e l u ş , astfel încât c a n a p e a u a d e v e n i s e în m o d au­
t o m a t b r a ţ e l e analistului. S e va o b s e r v a i m e d i a t că există o re­
laţie între furnizarea de către m i n e d e b r a ţ e î n c a r e e l s ă s e î n ­
toarcă, şi furnizarea u n u i m e d i u de care d e p i n d e a capacitatea
s a d e a s e m i ş c a î n p o z i ţ i a î n c o l ă c i t î n spaţiu.
Episodul 4 v a c e . P l e c a s e într-un sfârşit d e s ă p t ă m â n ă într-o c ă l ă t o r i e în
C e l de-al p a t r u l e a e p i s o d p e c a r e l-am e x t r a s n u este atât
d e clar. A a p ă r u t într-o ş e d i n ţ ă î n c a r e a s p u s c ă e s t e i n c a p a b i l
să facă d r a g o s t e . M a t e r i a l u l g e n e r a l m - ă ajutat să interpretez
d i s o c i e r e a din relaţia sa c u l u m e a ; p e d e o parte, s p o n t a n e i t a ­
tea din şinele adevărat care n u a v e a nici o s p e r a n ţ ă î n găsirea
u n u i o b i e c t d e c â t în i m a g i n a ţ i e şi, pe de altă parte, r ă s p u n s u l
la s t i m u l u l c e v i n e dintr-un s i n e care e s t e o a r e c u m fals s a u in-
a u t e n t i c . î n interpretare, a m r e m a r c a t că s p e r a s ă fie c a p a b i l
s ă r e p a r e a c e a s t ă s c i n d a r e din e l î n s u ş i în relaţia sa c u m i n e .
335
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
î n acest m o m e n t s-a scufundat într-o stare d e retragere, pen­
tru o s c u r t ă p e r i o a d ă , şi a p o i a fost c a p a b i l s ă - m i s p u n ă c e s-a
î n t â m p l a t p e t i m p u l cât a fost retras: s-a făcut întuneric, norii
s-au adunat şi a început să plouă; ploaia a bătut în jos pe trupul său
dezbrăcat. C u a c e a s t ă o c a z i e a m fost c a p a b i l s ă îl a ş e z într-un
m e d i u crud, n e î n d u r ă t o r p e el însuşi, u n c o p i l n o u - n ă s c u t , şi
să-i arăt în ce fel d e m e d i u s e a ş t e a p t ă el să d e v i n ă integrat şi
i n d e p e n d e n t . A s t a a fost o interpretare a „ m e d i u l u i " î n f o r m ă
Episodul 5
C e l de-al c i n c i l e a detaliu a p a r e d i n t r - u n m a t e r i a l p r e z e n ­
tat d u p ă o p a u z ă d e n o u ă s ă p t ă m â n i , c a r e a i n c l u s v a c a n ţ a
m e a d e vară.
P a c i e n t u l s-a reîntors d u p ă a c e a s t ă p a u z ă l u n g ă , s p u n â n d
că n u ştie sigur d e ce s-a întors şi c ă i s e p a r e dificil să î n c e a ­
p ă d i n n o u . P r i n c i p a l u l lucru p e c a r e 1-a relatat a fost o difi­
cultate încă existentă în a face vreo r e m a r c ă s p o n t a n ă d e vreun
fel, fie acasă, fie printre prieteni. P u t e a lua d o a r parte la o con­
versaţie, şi îi e r a cel m a i u ş o r c â n d e x i s t a u alte d o u ă p e r s o a ­
n e , care p r e l u a u responsabilitatea, v o r b i n d u - ş i u n a celeilalte.
D a c ă făcea v r e o r e m a r c ă , s i m ţ e a c ă u z u r p ă funcţionarea u n u ­
ia dintre p ă r i n ţ i ( a d i c ă -în s c e n a p r i m i t i v ă ) , î n t i m p c e faptul
d e care el a v e a n e v o i e era să fie r e c u n o s c u t d e părinţi c a b e ­
beluş. M i - a povestit destule despre el p e n t r u a m ă p u n e la cu­
rent c u starea d e fapt actuală.
L a acest al c i n c i l e a e p i s o d s-a ajuns p r i n i n t e r m e d i u l c o n ­
sideraţiilor a s u p r a u n u i vis obişnuit.
în n o a p t e a de d u p ă p r i m a şedinţă p a c i e n t u l a a v u t u n vis
p e c a r e 1-a p r e z e n t a t î n z i u a u r m ă t o a r e . E r a n e o b i ş n u i t d e vi­
străinătate, plecând sâmbăta şi întorcăndu-se lunea. P r i n c i p a l u l
lucru în legătură c u călătoria era faptul c ă întâlnise u n pacient
c a r e p l e c a s e d i n t r - u n spital î n s t r ă i n ă t a t e p e n t r u t r a t a m e n t .
(Acesta s-a d o v e d i t a fi u n p a c i e n t c a r e a v e a u n m e m b r u am­
p u t a t . M a i e r a u şi alte d e t a l i i i m p o r t a n t e c a r e n u p r i v e s c î n
m o d specific s u b i e c t u l acestei c o m u n i c ă r i . )
P r i m a m e a interpretare a constat în c o m e n t a r i u l c ă în vis el
pleacă şi vine înapoi. A c e s t c o m e n t a r i u este cel p e care doresc să
p u n accentul, în m ă s u r a în care este c o n g r u e n t c u c o m e n t a r i i ­
le făcute d e m i n e î n p r i m e l e d o u ă e p i s o a d e , î n care a m furni-
336
D.W. W i n n i c o t t
zat un m e d i u şi nişte braţe, şi c u acelea din al p a t r u l e a e p i s o d
în care aşez un individ în m e d i u l rău care fusese halucinat. A m
continuat cu o interpretare m a i completă, şi a n u m e că visul e x ­
p r i m ă d o u ă aspecte ale relaţiei sale c u analiza: într-unui p l e a ­
că şi v i n e înapoi, iar î n celălalt p l e a c ă în străinătate, p a c i e n t u l
din spital j u c â n d rolul a c e s t e i p ă r ţ i din el î n s u ş i ; el p l e a c ă şi
păstrează legătura c u pacientul, ceea ce î n s e a m n ă c ă el î n c e a r ­
că să înfrângă disocierea între aceste d o u ă a s p e c t e ale sale. P a ­
cientul a continuat prin a s p u n e că în vis e r a foarte p r e o c u p a t
să ia contact cu pacientul, asta i m p l i c â n d c ă d e v e n e a conştient
de disocierea din el, şi că d o r e a să ajungă integrat.
A c e s t e p i s o d ar p u t e a fi sub f o r m a u n u i v i s visat î n afara
analizei pentru c ă el c o n ţ i n e a m b e l e e l e m e n t e î m p r e u n ă , şine­
le retras şi furnizarea m e d i u l u i . A s p e c t u l d e m e d i u al a n a l i s ­
tului a fost introiectat.
A m interpretat m a i d e p a r t e : v i s u l a a r ă t a t m o d u l î n c a r e
p a c i e n t u l a făcut faţă v a c a n ţ e i ; a fost c a p a b i l să s e b u c u r e d e
e x p e r i e n ţ a de a fi s c ă p a t d e t r a t a m e n t , î n a c e l a ş i t i m p ştiind
că, deşi pleca, el se v a fi reîntors. î n acest fel, p a u z a d e o s e b i t
de l u n g ă care trebuie s ă fi fost s e m n i f i c a t i v ă p e n t r u u n astfel
d e pacient, n u a reprezentat totuşi o perturbare gravă. P a c i e n ­
tul a făcut o r e m a r c ă specială, c u m că a c e a s t ă c h e s t i u n e a p l e ­
catului şi îndepărtatului era intim asociată în m i n t e a sa cu ide-
ea de-a face o r e m a r c ă o r i g i n a l ă s a u de-a face c e v a s p o n t a n .
Mi-a s p u s atunci c ă el a v u s e s e parte, chiar î n z i u a visului, d e
o reîntoarcere a u n e i t e m e r i m a i v e c h i , c ă ar p u t e a d e s c o p e r i
că sărutase o p e r s o a n ă p e n e a ş t e p t a t e ; ar fi p u t u t s ă fie orici­
n e se afla l â n g ă el; a c e s t a s-ar fi p u t u t d o v e d i a fi u n b ă r b a t .
N u s-ar fi simţit atât d e ruşinat d a c ă ar fi d e s c o p e r i t c ă săru­
tase î n m o d n e a ş t e p t a t o femeie.
î n acest m o m e n t a î n c e p u t s ă se s c u f u n d e d i n ce în ce m a i
a d â n c în situaţia analitică. S e s i m ţ e a ca u n c o p i l m i c a c a s ă , iar
d a c ă ar fi vorbit ar fi fost u n lucru rău, p e n t r u c ă a t u n c i ar fi
fost în locul părinţilor. Exista o lipsă de s p e r a n ţ ă c ă ar fi p u t u t
să-i fie p r i m i t v r e u n gest s p o n t a n (şi asta s e p o t r i v e a c u c e e a
ce ştiam d e s p r e situaţia d e a c a s ă ) . U n m a t e r i a l m u l t m a i p r o ­
fund a ieşit a c u m la suprafaţă, iar el a î n c e p u t să s i m t ă că e r a u
o a m e n i care intrau şi i e ş e a u p e uşi; interpretarea m e a că acest
fapt este asociat c u respiraţia a fost susţinută d e asociaţii ulte­
rioare din p a r t e a sa. Ideile s u n t ca respiraţia; e l e s u n t d e a s e ­
m e n e a ca şi copiii, iar d a c ă e u n u le fac n i m i c , ele se s i m t c a
fiind a b a n d o n a t e . T e a m a s a c e a m a i i m p o r t a n t ă e s t e a c e e a a
337
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
c o p i l u l u i a b a n d o n a t , a r e m a r c e i s a u ideii a b a n d o n a t e , a g e s ­
tului irosit al u n u i c o p i l .
Episodul 6
O s ă p t ă m â n ă m a i t â r z i u (în m o d n e a ş t e p t a t din p u n c t u l
s ă u de v e d e r e ) , p a c i e n t u l a ridicat p r o b l e m a că el n u a a c c e p ­
tat d e fapt niciodată m o a r t e a tatălui său. Aceasta a u r m a t d u p ă
u n vis în care se făcea c ă tatăl s ă u e r a prezent, şi p u t e a s ă dis­
c u t e c u el p r o b l e m e s e x u a l e c u r e n t e , î n t r - u n m o d s e n s i b i l şi
degajat. D o u ă zile m a i t â r z i u a v e n i t şi a relatat c ă e r a g r a v
stânjenit d e o durere de cap, foarte diferită d e o r i c a r e alta p e
care o avusese înainte. A c e a s t a se declanşase m a i m u l t s a u m a i
p u ţ i n d u p ă ş e d i n ţ a p r e c e d e n t ă , d e a c u m d o u ă zile. A c e a s t ă
d u r e r e de c a p era situată t e m p o r a l şi u n e o r i frontal, şi era ca şi
cum ar fi fost situată în afara capului. E r a c o n s t a n t ă şi îl făcea s ă
se s i m t ă bolnav, şi d a c ă ar fi obţinut a p r o b a r e a soţiei n u ar fi
v e n i t la terapie, ci s-ar fi d u s m a i d e g r a b ă î n pat. E r a deranjat
d e o a r e c e c a d o c t o r p u t e a v e d e a c ă era c u certitudine o tulbu­
rare funcţională şi care n u p u t e a fi e x p l i c a t ă î n t e r m e n i i fizio­
logici. ( D i n a c e a s t ă c a u z ă era c a o n e b u n i e . )
î n t i m p u l şedinţei a m p u t u t să v ă d ce interpretare era apli­
cabilă şi a m spus: „ D u r e r e a de c a p fiind în afara capului repre­
zintă n e v o i a ta d e a a v e a c a p u l susţinut, aşa c u m ar fi trebuit
să-1 ai într-o situaţie de t u l b u r a r e e m o ţ i o n a l ă profundă, c â n d
erai c o p i l . " A s t a n-a î n s e m n a t la î n c e p u t m a r e lucru p e n t r u el,
dar, î n m o d treptat, i-a d e v e n i t clar că p e r s o a n a care era m a i
p r o b a b i l să îi fi ţinut c a p u l la m o m e n t u l potrivit şi î n m o d u l
potrivit c â n d era copil, n u e r a m a m a sa, ci tatăl său. C u alte c u ­
vinte, d u p ă m o a r t e a tatălui s ă u n u a m a i fost n i m e n i care s ă îi
ţină c a p u l d a c ă s-ar fi p r ă b u ş i t în a-şi trăi a m ă r ă c i u n e a .
A m legat interpretările m e l e c u interpretarea c h e i e a m e ­
diului şi, treptat, el a simţit că i d e e a m e a despre m â i n i e r a c o ­
rectă. A descris o retragere m o m e n t a n ă , c u s e n t i m e n t u l că aş
fi a v u t o m a ş i n ă r i e p e care aş fi p u t u t - o activa şi care ar fi fur­
nizat dispozitivele unei gestionări empatice. Asta însemna
p e n t r u el că era i m p o r t a n t c ă e u n u îi ţ i n u s e m î n m o d efectiv
şi real capul, c a şi c u m a c e a s t a ar fi fost o aplicare m e c a n i c ă a
principiilor tehnice. Faptid important era acela de a fi înţeles ime­
diat de ce avea el nevoie.
L a sfârşitul ş e d i n ţ e i s-a surprins p e el însuşi a d u c â n d u - ş i
a m i n t e c ă îşi p e t r e c u s e toată d u p ă - a m i a z a ţ i n â n d c a p u l u n u i
 338 D.W. W i n n i c o t t
copil. C o p i l u l suferise o o p e r a ţ i e m i n o r ă c u anestezie locală şi
a c e a s t a d u r a s e m a i m u l t d e o oră. A făcut tot c e se p u t e a c a s ă
ajute copilul, dar fără p r e a m a r e s u c c e s . C e e a c e simţise e r a c ă
p r o b a b i l c o p i l u l a v e a n e v o i e să aibă c a p u l ţinut.
S i m ţ e a a c u m într-un m o d foarte profund c ă interpretarea
m e a a fost lucrul pentru care venise la analiză în a c e a zi, şi era,
d i n a c e a s t ă c a u z ă , a p r o a p e r e c u n o s c ă t o r soţiei c ă nu-i oferise
nici u n suport şi c ă n u i-a ţinut capul aşa c u m ar fi putut să facă.
Rezumat
Ideea din spatele acestei c o m u n i c ă r i este aceea că, dacă
ştim d e s p r e regresie în t i m p u l şedinţei d e analiză, o p u t e m în­
t â m p i n a imediat, şi, în acest fel, p u t e m să ajutăm a n u m i ţ i pa­
cienţi care n u sunt p r e a b o l n a v i să realizeze regresia n e c e s a r ă
în faze scurte, p o a t e c h i a r m o m e n t a n e . A ş s p u n e c h i a r că, în
starea de retragere, pacientul îşi ţine şinele, şi c ă , d a c ă i m e d i a t ce
a p a r e s t a r e a d e r e t r a g e r e analistul poate ţine pacientul, atunci
c e e a c e altfel ar fi fost o stare d e r e t r a g e r e d e v i n e o regresie.
A v a n t a j u l regresiei e s t e a c e l a c ă a d u c e d u p ă sine o c a z i a de a
corecta o a d a p t a r e i n a d e c v a t ă la n e v o i din istoria trecută a pa­
c i e n t u l u i , a d i c ă d i n g e s t i o n a r e a infantilă a p a c i e n t u l u i . Prin
opoziţie, starea d e retragere n u este profitabilă şi, c â n d pacien­
tul se recuperează din stare de retragere, el sau ea n u este
schimbat/ă.
O r i c â n d î n ţ e l e g e m u n p a c i e n t într-un m o d profund şi ară­
t ă m că facem asta printr-o interpretare corectă şi b i n e plasată în
timp, în fond ţ i n e m pacientul şi l u ă m parte la o relaţie în care
pacientul este într-o a n u m i t ă m ă s u r ă regresat şi dependent.
S e c o n s i d e r ă în m o d o b i ş n u i t c ă există u n o a r e c a r e pericol
î n r e g r e s i a u n u i p a c i e n t în t i m p u l p s i h a n a l i z e i . P e r i c o l u l n u
c o n s t ă î n r e g r e s i e , ci în n e p r e g ă t i r e a a n a l i s t u l u i p e n t r u a în­
t â m p i n a r e g r e s i a şi d e p e n d e n ţ a care a p a r ţ i n e a c e s t e i a . C â n d
u n analist a a v u t o e x p e r i e n ţ ă c a r e îl face î n c r e z ă t o r în gestio­
n a r e a regresiei, a t u n c i se p o a t e s p u n e p r o b a b i l c ă , c u c â t m a i
repede acceptă analistul regresia şi se confruntă c u e a din plin,
c u atât e s t e m a i p u ţ i n p r o b a b i l c a p a c i e n t u l s ă a i b ă n e v o i e s ă
intre într-o p a t o l o g i e d e calitate regresivă.
Capitolul XXI
Poziţia depresivă
1
în dezvoltarea emoţională normală
[1954-5]
4 ceasta lucrare reprezintă o încercare d e a oferi o per-
s i % s p e c t i v ă p e r s o n a l ă c o n c e p t u l u i lui M e l a n i e K l e i n d e
•4 o p o z i ţ i e d e p r e s i v ă . P e n t r u a fi c o r e c t faţă d e e a , tre­
b u i e să s p u n c ă n u a m făcut analiză nici c u ea, n i c i c u c i n e v a
analizat d e ea. A m fost atras să studiez c o n t r i b u ţ i a ei d a t o r i t ă
valorii acesteia p e n t r u m i n e , în c a d r u l m u n c i i m e l e c u copiii,
şi a m p r i m i t sugestii d e la e a între 1 9 3 5 şi 1 9 4 0 î n s u p e r v i z a ­
re d e c a z . R e l a t a r e a ei p r o p r i e p o a t e fi găsită în scrierile sale
(1935,1940).
C u v â n t u l „ n o r m a l " d i n titlu este important. C o m p l e x u l lui
Oedip caracterizează dezvoltarea sănătoasă sau normală a co­
piilor, iar p o z i ţ i a d e p r e s i v ă este un stadiu n o r m a l în d e z v o l ­
tarea b e b e l u ş i l o r s ă n ă t o ş i (aşa c u m sunt şi d e p e n d e n ţ a a b s o ­
lută, s a u n a r c i s i s m u l primar, u n stadiu n o r m a l al b e b e l u ş u l u i
s ă n ă t o s , la î n c e p u t s a u a p r o a p e d e î n c e p u t ) .
Voi i n s i s t a a s u p r a p o z i ţ i e i d e p r e s i v e în d e z v o l t a r e a e m o ­
ţională ca o achiziţie.
O trăsătură a poziţiei depresive este aceea că se aplică u n e i
arii d e psihiatrie clinică aflată la j u m ă t a t e a d r u m u l u i între l o ­
curile originii p s i h o n e v r o z e i şi respectiv c e l e a l e p s i h o z e i .
C o p i l u l (sau adultul) c a r e a atins a c e a c a p a c i t a t e d e relaţie
i n t e r p e r s o n a l ă care la o m u l sănătos c a r a c t e r i z e a z ă stadiul în­
văţării m e r s u l u i , şi p e n t r u care analiza o b i ş n u i t ă a variaţiilor
infinite ale relaţiilor u m a n e t r i u n g h i u l a r e e s t e r e a l i z a b i l ă , a
trecut prin şi dincolo de p o z i ţ i a d e p r e s i v ă . P e d e altă p a r t e , c o ­
p i l u l ( s a u a d u l t u l ) c a r e e s t e în m o d p r i n c i p a l p r e o c u p a t d e
1
Lucrare citită în faţa Societăţii Britanice de Psihanaliză, Secţia Medica­
lă, februarie 1954, Brit. ] . Med. Psychol., voi. XXVIII, 1955.
 340
D.W. W i n n i c o t t
p r o b l e m e l e î n n ă s c u t e ale integrării personalităţii şi d e iniţie­
rea u n e i relaţii c u m e d i u l , n u se află î n c ă în poziţia d e p r e s i v ă
în c a d r u l dezvoltării p e r s o n a l e .
In termeni d e m e d i u : copilul care t o c m a i a învăţat să m e a r ­
g ă se află într-un c o n t e x t familial, e l a b o r â n d din viaţa p u l s i o -
n a l ă relaţiile i n t e r p e r s o n a l e , p e c â n d b e b e l u ş u l este ţinut de
către o m a m ă care se a d a p t e a z ă n e v o i l o r eului; între cele d o u ă
a s p e c t e se află b e b e l u ş u l s a u c o p i l u l m i c a j u n g â n d la p o z i ţ i a
d e p r e s i v ă , fiind ţinut d e m a m ă , şi, m a i m u l t d e c â t atât, fiind
trecut p e s t e o fază d e viaţă. S e v a o b s e r v a c ă a intervenit şi un
factor de timp şi c ă m a m a întreţine o situaţie astfel încât b e b e l u ­
şul să aibă posibilitatea s ă e l a b o r e z e c o n s e c i n ţ e l e e x p e r i e n ţ e ­
lor p u l s i o n a l e ; d u p ă c u m v o m v e d e a , e l a b o r a r e a e s t e d e s t u l
d e a s e m ă n ă t o a r e p r o c e s u l u i d e digestie şi este c o m p a r a b i l d e
complexă.
M a m a s u s ţ i n e situaţia şi o face î n m o d repetat, şi a c e a s t a
într-o p e r i o a d ă critică din viaţa b e b e l u ş u l u i . C o n s e c i n ţ a este
că s e p o a t e face c e v a a s u p r a a c e v a . Tehnica m a m e i face p o s i ­
bil c a iubirea şi u r a c o e x i s t e n t e ale b e b e l u ş u l u i să fie despăr­
ţite, inter-relaţionate şi a d u s e treptat sub u n c o n t r o l interior,
într-un m o d c a r e e s t e s ă n ă t o s . 2 s i m ţ i tulburat d a c ă î n cele din u r m ă s-ar d o v e d i c ă u n b e b e ­
S ă n e g â n d i m la u n b e b e l u ş la v r e m e a î n ţ ă r c a t u l u i . M o ­
m e n t u l propriu-zis al înţărcării v a r i a z ă în funcţie de m o d e l u l
cultural, dar p e n t r u m i n e v â r s t a înţărcatului este a c e e a la care
c o p i l u l d e v i n e c a p a b i l să se j o a c e a r u n c â n d o b i e c t e . J o c u l c u
a r u n c a t u l o b i e c t e l o r d e b u t e a z ă u n d e v a c a m p e la cinci luni şi
e s t e o t r ă s ă t u r ă c o n s t a n t ă p â n ă , s ă s p u n e m , la u n a n s a u la
o p t s p r e z e c e luni. S ă n e g â n d i m deci, în t e r m e n i i u n u i b e b e l u ş
care a a d u s aruncatul obiectelor la o artă rafinată - să s p u n e m
la n o u ă luni (vezi F r e u d 1920. Vezi, de a s e m e n e a , cap. I V ) .
P o z i ţ i a d e p r e s i v ă e s t e o achiziţie care a p a r ţ i n e vârstei în­
ţărcatului. D a c ă totul m e r g e b i n e , poziţia d e p r e s i v ă e s t e atin­
să şi stabilită u n d e v a în c e a de-a d o u a j u m ă t a t e a p r i m u l u i an
de viaţă. U n e o r i durează m a i m u l t p â n ă să devină stabilă,
c h i a r şi în dezvoltarea m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n sănătoasă. Ş t i m
d e a s e m e n e a c ă î n c a z u l m u l t o r c o p i i s a u adulţi care s u n t în
2
Aici se poate găsi originea capacităţii de ambivalenţă. Termenul de am­
bivalenţă a ajuns să fie folosit în mod popular implicând faptul că ura repri­
mată ar fi distorsionat elementele pozitive dintr-o relaţie. Aceasta nu ar tre­
bui totuşi să întunece conceptul de capacitate de ambivalenţă privit ca o achi­
ziţie în dezvoltarea emoţională.
341
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
analiză, apropierea şi r e a p r o p i e r e a d e p o z i ţ i a d e p r e s i v ă este o
trăsătură i m p o r t a n t ă a analizei, i n d i c â n d progres şi i m p l i c â n d
î n acelaşi timp eşec t i m p u r i u în acest stadiu de dezvoltare. N u
e s t e c a z u l să se fixeze o v â r s t ă e x a c t ă . P r o b a b i l a n u m i ţ i c o p i i
a u u n m o m e n t d e achiziţie a poziţiei d e p r e s i v e m a i d e v r e m e
d e şase luni, sau probabil chiar m u l t m a i d e v r e m e . O astfel de
realizare furnizează s e m n e f a v o r a b i l e , dar n u i m p l i c ă faptul
ca poziţia depresivă s ă fi devenit u n f e n o m e n stabilit. O r i c â n d
d e s c o p ă r u n analist c e r â n d p r e a m u l t de la p o z i ţ i a d e p r e s i v ă
în dezvoltarea care aparţine primelor şase luni de viaţă, m ă
s i m t înclinat s ă fac u n c o m e n t a r i u : c e p ă c a t să se i r o s e a s c ă u n
c o n c e p t atât d e v a l o r o s prin faptul d e a fi făcut dificil s ă crezi
î n el.
M o t i v u l m e u de a n u c ă u t a a c e a s t ă fază î n p r i m e l e luni n u
este cel c ă aş g â n d i c o p i l ă r i a t i m p u r i e c a lipsită d e incidente.
D e p a r t e d e m i n e g â n d u l ăsta! M u l t e lucruri se î n t â m p l ă chiar
d e la î n c e p u t şi c h i a r î n a i n t e d e n a ş t e r e , d a r m ă î n d o i e s c c a
a c e s t e a să aibă înalta o r d i n e şi c o m p l e x i t a t e pe care o i m p l i c ă
poziţia depresivă - c u m ar fi susţinerea u n e i anxietăţi şi a unei
speranţe pentru o perioadă m a i l u n g ă de timp. Totuşi, n u m-aş
luş a avut u n m o m e n t d e poziţie d e p r e s i v ă în p r i m a s ă p t ă m â ­
n ă d e viaţă. Totodată, p o z i ţ i a d e p r e s i v ă e s t e c e v a plasat între
ş a s e şi d o u ă s p r e z e c e luni, ca o d o v a d ă din c e în c e m a i puter­
nică a creşterii personale, creştere care este d e p e n d e n t ă de
a p r o v i z i o n a r e a sensibilă şi c o n t i n u ă din p a r t e a m e d i u l u i .
P u t e m stabili condiţiile p r e m e r g ă t o a r e achiziţionării pozi­
ţiei d e p r e s i v e . A v e m o v a s t ă e x p e r i e n ţ ă clinică a s u p r a căreia
p u t e m să ne îndreptăm atenţia, datorită numărului mare de
ocazii în care a m urmărit pacienţi, de orice vârstă, atingând
a c e s t stadiu î n d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă , î n condiţiile clare ale
u n e i analize care m e r g e bine. E s t e n e c e s a r c a stadiile m a i tim­
purii să fi fost n e g o c i a t e c u s u c c e s fie î n viaţa reală, fie î n ana­
liză, sau în ambele, pentru ca poziţia depresivă să poată fi atin­
să. Pentru c a u n b e b e l u ş să atingă poziţia depresivă, trebuie să
se fi fondat c a o p e r s o a n ă întreagă şi să se r a p o r t e z e la persoa­
n e întregi, ca o p e r s o a n ă întreagă. E u m ă g â n d e s c la sân ca la
o p e r s o a n ă întreagă, p e n t r u c ă î n t i m p ce b e b e l u ş u l d e v i n e o
p e r s o a n ă întreagă, s â n u l , c o r p u l m a m e i , tot c e e a ce este al ei,
fiecare parte d e v i n e p e r c e p u t ă d e b e b e l u ş c a u n lucru întreg.
D a c ă l u ă m drept s i g u r tot ce s-a î n t â m p l a t înainte, p u t e m
s p u n e , v o r b i n d d e s p r e un b e b e l u ş întreg raportat la o m a m ă
 342 D.W. W i n n i c o t t
î n t r e a g ă , c ă s c e n a î n c a r e p o z i ţ i a d e p r e s i v ă p o a t e fi atinsă, a
fost amenajată. D a c ă a c e a s t ă integritate n u p o a t e fi luată d r e p t
sigură, a t u n c i n i m i c d i n c e e a c e v o i s p u n e d e s p r e p o z i ţ i a d e ­
presivă nu este relevant. Bebeluşul va continuă dezvoltarea
fără ea, şi m u l ţ i fac asta. D e fapt, în tipurile s c h i z o i d e , p o a t e
s ă n u e x i s t e n i c i u n fel d e a c h i z i ţ i e a p o z i ţ i e i d e p r e s i v e , iar
r e - c r e e r e a m a g i c ă a j u n g e s ă fie e x p l o a t a t ă î n l i p s a a c e e a c e
e s t e d e s c r i s c a fiind reparaţie şi restituţie. A m c u n o s c u t a n a ­
lişti c ă u t â n d la p a c i e n ţ i p o z i ţ i a d e p r e s i v ă , î n s i t u a ţ i a î n c a r e
c o n d i ţ i i l e p r e m e r g ă t o a r e e r a u a b s e n t e . E s t e d e s i g u r j a l n i c să
fii m a r t o r la eşec, iar c o n c l u z i a rezultantă, c u m că poziţia de­
p r e s i v ă ar fi u n fals c o n c e p t , n u e s t e p r e a c o n v i n g ă t o a r e . Per
contra, alţi analişti î n c e a r c ă s ă d e m o n s t r e z e f e n o m e n e a l e p o ­
ziţiei d e p r e s i v e a c o l o u n d e a c e s t e a n u s u n t c h e s t i u n e a princi­
pală, în analizele u n o r pacienţi care au obţinut deja poziţia d e ­
p r e s i v ă în c a d r u l achiziţionării statutului d e unitate î n c o p i l ă ­
ria t i m p u r i e .
D a c ă î n d e z v o l t a r e a u n u i b e b e l u ş p u t e m lua drept sigur c ă
s e n t i m e n t u l d e integritate este u n fapt p e n t r u acel b e b e l u ş , p u ­
tem presupune de a s e m e n e a că bebeluşul trăieşte în corp.
A c e s t detaliu este important, dar n u p o t d e z v o l t a această t e m ă
aici.
Este v o r b a d e c i d e s p r e o p e r s o a n ă , o fiinţă u m a n ă întrea­
g ă şi d e s p r e o m a m ă s u s ţ i n â n d situaţia, f ă c â n d c o p i l u l c a p a ­
b i l s ă e l a b o r e z e a n u m i t e p r o c e s e p e c a r e le v o i d e s c r i e î n cele
din u r m ă .
A r trebui să fac m a i întâi a n u m i t e observaţii a s u p r a n u m e ­
lui d e „poziţie d e p r e s i v ă " .
T e r m e n u l d e „ p o z i ţ i e d e p r e s i v ă " e s t e un n u m e n e i n s p i r a t
pentru un proces normal, dar n i m e n i n u a reuşit să găsească
a l t u l m a i b u n . S u g e s t i a m e a a fost a c e e a d e a fi n u m i t „ s t a ­
d i u l d e î n g r i j o r a r e " . C r e d c ă acest t e r m e n i n t r o d u c e c u u ş u ­
rinţă c o n c e p t u l lui M e l a n i e K l e i n , c a r e a i n c l u s c u v â n t u l „în­
g r i j o r a r e " î n descrierile sale. Totuşi t e r m e n d e s c r i p t i v n u a c o ­
peră totalitatea conceptului. M ă tem că termenul original va
rămâne.
S-a r e m a r c a t f r e c v e n t c ă n u a r t r e b u i f o l o s i t u n t e r m e n
care implică boală atunci când este descris un proces nor­
mal. T e r m e n u l de poziţie depresivă pare să implice că în să­
nătate bebeluşii trec printr-un stadiu de depresie sau prin-
tr-o t u l b u r a r e d e d i s p o z i ţ i e . D e fapt, n u e s t e v o r b a d e a c e s t
lucru.
343
OPERE 1 : De la pediatrie la psihanaliză
C â n d S p i t z (1946) d e s c o p e r ă şi d e s c r i e d e p r e s i a la b e b e l u ­
şii care s u n t deprivaţi d e b u n a îngrijire obişnuită, el are d r e p ­
tate s ă s p u n ă c ă a c e s t a n u este u n e x e m p l u d e p o z i ţ i e d e p r e ­
s i v ă ; d e fapt, n u are n i c i o l e g ă t u r ă c u a c e a s t a . B e b e l u ş i i p e
care îi descrie S p i t z s u n t d e p e r s o n a l i z a ţ i şi lipsiţi d e s p e r a n ţ ă
faţă d e c o n t a c t e l e e x t e r n e , şi î n m o d esenţial lipsiţi d e c o n d i ­
ţiile p r e m e r g ă t o a r e p e n t r u achiziţionarea poziţiei d e p r e s i v e .
N u este î n nici u n fel i m p l i c a t î n c o n c e p t u l poziţiei d e p r e ­
sive d i n d e z v o l t a r e a n o r m a l ă faptul c a b e b e l u ş i i s ă a j u n g ă î n
m o d n o r m a l d e p r i m a ţ i . D e p r e s i a , oricât d e o b i ş n u i t ă a r fi e a ,
este u n s i m p t o m d e b o a l ă ş i i n d i c ă o dispoziţie, iar e a i m p l i ­
că c o m p l e x e i n c o n ş t i e n t e c a r e p o t d e v e n i c o n ş t i e n t e . P r o c e s e ­
le i n c o n ş t i e n t e a u de-a face c u s e n t i m e n t e l e d e v i n o v ă ţ i e , iar
s e n t i m e n t e l e d e v i n o v ă ţ i e aparţin e l e m e n t e l o r distructive i n e ­
rente î n iubire. D e p r e s i a este o tulburare afectivă c a r e n u e s t e
n i c i n e a n a l i z a b i l ă şi nici n u este u n f e n o m e n n o r m a l .
C e e s t e d e fapt a ş a - n u m i t a p o z i ţ i e d e p r e s i v ă ?
Există o a b o r d a r e a p r o b l e m e i c e p o a t e fi d e ajutor, care de­
b u t e a z ă c u c u v â n t u l „neîndurător". L a început, b e b e l u ş u l (din
p u n c t u l n o s t r u d e v e d e r e ) e s t e n e î n d u r ă t o r ; n u e x i s t ă î n c ă în­
3
grijorare c a r e s ă r e z u l t e d i n iubirea p u l s i o n a l ă .
A c e a s t ă iubire e s t e la origine o f o r m ă d e i m p u l s , gest, c o n ­
tact, relaţie şi p e r m i t e b e b e l u ş u l u i satisfacerea e x p r i m ă r i l o r d e
sine şi uşurarea din t e n s i u n e a pulsională; m a i m u l t , ea plasea­
ză o b i e c t u l î n afara sinelui.
A r trebui r e m a r c a t c ă b e b e l u ş u l n u se s i m t e n e î n d u r ă t o r ,
d a r p r i v i n d î n a p o i (şi a c e a s t a s u r v i n e î n r e g r e s i i ) i n d i v i d u l
p o a t e s p u n e : „ E r a m n e î n d u r ă t o r pe-atunci!" S t a d i u l este u n u l
d e pre-îndurare.
într-un m o m e n t s a u altul î n istoria dezvoltării fiecărei fiin­
ţe u m a n e n o r m a l e a p a r e trecerea d e la p r e - î n d u r a r e la î n d u ­
rare. N i m e n i n u s e v a î n d o i d e a c e a s t a . S i n g u r e l e p r o b l e m e
sunt: c â n d se î n t â m p l ă , c u m , şi î n c e c o n d i ţ i i ? C o n c e p t u l de
poziţie d e p r e s i v ă este o î n c e r c a r e d e a r ă s p u n d e la a c e s t e trei
întrebări. C o n f o r m a c e s t u i c o n c e p t , trecerea d e la n e î n d u r a r e
la î n d u r a r e s u r v i n e treptat, în a n u m i t e condiţii clare d e îngri­
jire m a t e r n ă , î n t i m p u l p e r i o a d e i între cinci şi d o u ă s p r e z e c e
3 Permiteti-mi aici menţionarea unui lucru foarte diferit, pe care trebuie
să-1 omit: agresiunea care nu este înnăscută şi care ţine de tot felul de perse­
cuţii apărute din neşansă şi care sunt numeroase la anumiţi bebeluşi, deşi nu
la majoritatea dintre ei.
 344 D.W. W i n n i c o t t
luni, iar fondarea s a n u este n e a p ă r a t finalizată p â n ă la o dată
m u l t m a i târzie; şi se p o a t e descoperi într-o analiză că, d e fapt,
a c e a s t a n u a a v u t loc în nici u n fel.
Poziţia depresivă este deci o chestiune complexă, un ele­
m e n t inerent într-un f e n o m e n fără echivoc, acela al trecerii fie­
cărei fiinţe u m a n e d e la pre-îndurare la î n d u r a r e sau îngrijo­
rare.
Funcţia mediului
E x a m i n ă m p s i h o l o g i a stadiului i m e d i a t u r m ă t o r atingerii
statutului de unitate al noii fiinţe u m a n e . S e v a înţelege că ori­
c e p r e c e d ă a t i n g e r e a statutului d e u n i t a t e a fost o m i s î n m o d
deliberat. Ţin s ă a t r a g atenţia totuşi c ă , c u cât m a i d e p a r t e se
m e r g e î n a p o i , c u atât este m a i e v i d e n t că e lipsit d e s e n s a se
v o r b i d e s p r e u n i n d i v i d fără a se p o s t u l a m e r e u o a d a p t a r e la
n e v o i l e i n d i v i d u l u i din p a r t e a u n u i m e d i u î n d e a j u n s d e b u n .
In stadiul cel m a i t i m p u r i u se p o a t e ajunge c h i a r la o p o z i ţ i e
î n c a r e d o a r o b s e r v a t o r u l p o a t e d i s t i n g e între i n d i v i d şi m e ­
diu (narcisismul p r i m a r ) ; individul n u o p o a t e face şi este con­
venabil, p e n t r u acest motiv, să se v o r b e a s c ă aici despre un
a r a n j a m e n t m e d i u - i n d i v i d , m a i d e g r a b ă d e c â t d e s p r e u n in­
divid.
D e z v o l t a r e a u l t e r i o a r ă atingerii statutului d e u n i t a t e e s t e
î n c ă d e p e n d e n t ă d e o stabilitate şi o s i m p l i t a t e fiabilă a m e ­
diului.
E s t e n e c e s a r c a m a m a s ă fie c a p a b i l ă s ă c o m b i n e d o u ă
funcţii şi s ă p e r s e v e r e z e c u a c e s t e d o u ă funcţii î n t i m p , astfel
î n c â t b e b e l u ş u l să p o a t ă a v e a o c a z i a să folosească acest aran­
j a m e n t specializat. E a s-a a d a p t a t la n e v o i l e c o p i l u l u i , în g e ­
n e r a l prin. t e h n i c a s a d e îngrijire a b e b e l u ş u l u i (vezi A . F r e u d ,
1 9 5 3 ) , şi c o p i l u l a a j u n s să r e c u n o a s c ă a c e a s t ă t e h n i c ă d r e p t o
p a r t e a m a m e i , e x a c t c u m s u n t faţa ei, u r e c h e a ei, colierele p e
c a r e le p o a r t ă şi atitudinile sale d i v e r s e (afectate d e grabă, an­
g o a s ă , grijă, e m o ţ i e e t c ) . M a m a a f o s t i u b i t ă d e b e b e l u ş c a
a c e e a care a î n t r u p a t toate a c e s t e a . T e r m e n u l afecţiune apare
aici, şi e x a c t a c e s t e calităţi ale m a m e i sunt î n t r u p a t e î n o b i e c ­
tul p e care atât de m u l ţ i b e b e l u ş i îl m â n u i e s c şi îl î m b r ă ţ i ş e a ­
ză (vezi c a p . X V I I I ) .
M a m a a constituit în acelaşi t i m p şi obiectul atacurilor din
t i m p u l fazelor d e t e n s i u n e p u l s i o n a l ă . S e p o a t e o b s e r v a că fac
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 345
o diferenţiere între funcţiile m a m e i î n c o n c o r d a n ţ ă c u s t a r e a
fie liniştită, fie e x c i t a t ă a b e b e l u ş u l u i . M a m a are d o u ă funcţii
c o r e s p u n z ă t o a r e stărilor liniştită s a u e x c i t a t ă ale copilului.
î n sfârşit, este amenajată s c e n a p e n t r u c a aceste d o u ă func­
ţii a l e m a m e i s ă s e î n t â l n e a s c ă î n m i n t e a c o p i l u l u i . E x a c t în
acest p u n c t p o t a p ă r e a cele m a i m a r i dificultăţi şi a c e s t e a sunt
î n m o d s p e c i a l studiate î n lucrările d e p i o n i e r a t ale lui M e l a -
n i e K l e i n , care n u au fost n i c ă i e r i m a i b o g a t e s a u m a i p r o d u c ­
tive c a î n acest d o m e n i u .
B e b e l u ş u l u m a n n u p o a t e a c c e p t a faptul c ă a c e a s t ă m a m ă ,
care este atât de valorizată în fazele liniştite, este p e r s o a n a care
a fost şi v a fi atât d e n e î n d u r ă t o r atacată î n fazele d e excitaţie.
Bebeluşul, fiind o p e r s o a n ă întreagă, este capabil să se iden­
tifice c u m a m a , dar n u e x i s t ă î n c ă o distincţie clară p e n t r u b e ­
beluş între ceea ce este î n intenţie şi ceea ce se î n t â m p l ă c u ade­
vărat. Funcţiile şi elaborările i m a g i n a t i v e ale a c e s t o r a n u sunt
î n c ă clar diferenţiate d r e p t realitate s a u f a n t a s m ă . E s t e u i m i ­
tor ce are de î n d e p l i n i t b e b e l u ş u l , c h i a r î n acest m o m e n t .
S ă v e d e m c e se î n t â m p l ă d a c ă m a m a „liniştită" susţine si­
tuaţia în t i m p , astfel î n c â t b e b e l u ş u l p o a t e e x p e r i m e n t a relaţii
„ e x c i t a t e " şi întâlni c o n s e c i n ţ e l e lor.
î n t e r m e n i i c e i m a i s i m p l i posibili, b e b e l u ş u l excitat, a b i a
ştiind c e se î n t â m p l ă , a j u n g e p u r t a t d e p u l s i u n e a b r u t ă şi d e
idei p u t e r n i c e d e tipul c e l o r care aparţin pulsiunii. (Trebuie să
p r e s u p u n e m o h r ă n i r e relativ s a t i s f ă c ă t o a r e s a u o altă e x p e ­
rienţă pulsională.)
Vine un m o m e n t pentru bebeluş ca el să v a d ă că există
d o u ă folosiri c o m p l e t diferite ale a c e l e a ş i m a m e . A apărut u n
n o u fel d e n e v o i e b a z a t p e i m p u l s şi p e t e n s i u n e a p u l s i o n a l ă
care c a u t ă uşurare, şi asta i m p l i c ă u n a p o g e u s a u u n o r g a s m .
Acolo unde există o experienţă orgastică, există neapărat o
creştere a suferinţei la frustrare. O d a t ă c e e x c i t a ţ i a a fost por­
n i t ă şi t e n s i u n e a a crescut, riscul a intrat şi el în j o c .
C r e d c ă este n e c e s a r să n e a s u m ă m faptul că trebuie e x p e ­
r i m e n t a t e m u l t e p â n ă c â n d să p o a t ă fi simţită p e deplin impli­
4
caţia tuturor c e l o r d e s c r i s e a i c i .
D u p ă c u m a m spus, se î n t â m p l ă d o u ă lucruri. U n u l c o n s t ă
î n percepţia identităţii c e l o r d o u ă obiecte, m a m a din fazele de
linişte şi m a m a folosită şi e v e n t u a l atacată în a p o g e u l p u l s i o -
4
Trebuie reamintit că vorbesc din punct de vedere clinic şi descriu în ega­
lă măsură situaţiile din copilăria reală, cât şi situaţiile analitice.
346 D.W. Wirvnicott
nai. Celălalt este î n c e p u t u l recunoaşterii existenţei ideilor, fan­
tasmelor, e l a b o r ă r i i i m a g i n a t i v e a funcţiei, al a c c e p t ă r i i idei­
lor şi f a n t a s m e l o r legate d e faptul propriu-zis, fără să fie c o n ­
fundate c u faptul în sine.
U n p r o g r e s atât d e c o m p l e x î n d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă a
i n d i v i d u l u i n u p o a t e fi făcut fără ajutorul u n u i m e d i u î n d e a ­
j u n s de bun. A c e s t a din u r m ă este reprezentat d e supravieţui­
5
rea m a m e i . N u e s t e p e r m i s ă dispariţia m a m e i p â n ă c â n d c o ­
pilul n u şi-a a d u n a t suficient m a t e r i a l m n e z i c .
M i se pare c ă u n u l dintre postulatele teoriei lui K l e i n , ar fi
cel c ă i n d i v i d u l u m a n n u p o a t e a c c e p t a faptul b r u t al relaţiei
stimulate, p u l s i o n a l e s a u al atacului a s u p r a m a m e i „liniştite".
Integrarea în m i n t e a copilului a scindării între m e d i u l de
îngrijire şi m e d i u l e x c i t a n t (cele d o u ă a s p e c t e ale m a m e i ) n u
p o a t e fi f ă c u t ă î n a f a r a u n e i î n g r i j i r i m a t e r n e î n d e a j u n s d e
b u n e şi a s u p r a v i e ţ u i r i i m a m e i p e o p e r i o a d ă s u f i c i e n t ă d e
timp.
S ă g â n d i m a c u m în t e r m e n i i u n e i zile, c u m a m a s u s ţ i n â n d
situaţia, p r e s u p u n â n d că într-un a n u m i t m o m e n t t i m p u r i u al
zilei b e b e l u ş u l are o e x p e r i e n ţ ă p u l s i o n a l ă . D e d r a g u l simpli­
tăţii, m ă g â n d e s c la o hrănire, p e n t r u c ă a c e a s t a stă c u a d e v ă ­
rat la temelia întregii chestiuni. In cadrul acesteia apare u n atac
c a n i b a l i c neîndurător, care în p a r t e se arată î n c o m p o r t a m e n ­
tul fizic al b e b e l u ş u l u i , şi în parte este o c h e s t i u n e d e e l a b o r a ­
re i m a g i n a t i v ă p r o p r i e c o p i l u l u i a funcţiei fizice. B e b e l u ş u l
p u n e u n u şi c u u n u î m p r e u n ă şi î n c e p e s ă v a d ă c ă rezultatul
e s t e u n u şi n u doi. M a m a relaţiei d e d e p e n d e n ţ ă (anaclitice)
e s t e d e a s e m e n e a şi o b i e c t u l iubirii p u l s i o n a l e ( d e t e r m i n a t ă
biologic).
B e b e l u ş u l este a m ă g i t de hrănirea în sine; t e n s i u n e a pulsio­
n a l ă dispare, iar b e b e l u ş u l este atât satisfăcut, cât şi păcălit. S e
p r e s u p u n e c u p r e a m a r e uşurinţă că m â n c a r e a e s t e u r m a t ă de
satisfacţie şi s o m n . A d e s e o r i apare d i s c o n f o r t u l d u p ă a c e a s t ă
a m ă g i r e , m a i ales d a c ă satisfacţia fizică jefuieşte p r e a r e p e d e
copilul de pofte. C o p i l u l este astfel lăsat cu: a g r e s i u n e a n e d e s ­
c ă r c a t ă - d e o a r e c e n u a fost f o l o s i t î n p r o c e s u l h r ă n i r i i n i c i
p r e a m u l t e r o t i s m m u s c u l a r s a u i m p u l s p r i m i t i v ( s a u motili-
tate); s a u c u o s e n z a ţ i e d e „ h o d o r o n c - t r o n c " , din m o m e n t ce
sursa poftei d e viaţă a dispărut b r u s c şi b e b e l u ş u l n u ştie d a c ă
5
Fără îndoială că există şi alte rădăcini timpurii ale aprecierii fantasme­
lor, dar trebuie să le las deoparte acum.
OPERE 1 : De la pediatrie la psihanaliză 347
a c e a s t a se v a reîntoarce. Toate a c e s t e a a p a r clar î n e x p e r i e n ţ a
analitică clinică şi, cel p u ţ i n , n u sunt contrazise de o b s e r v a r e a
directă a bebeluşilor.
D a r n u p u t e m face faţă p r e a m u l t o r c o m p l i c a ţ i i d e o d a t ă .
S ă l u ă m d r e p t sigur c ă b e b e l u ş u l a e x p e r i m e n t a t d e s c ă r c a r e a
p u l s i o n a l ă . M a m a s u s ţ i n e situaţia, ziua c o n t i n u ă şi b e b e l u ş u l
îşi d ă s e a m a c ă m a m a „ l i n i ş t i t ă " a fost i m p l i c a t ă î n î n t r e g u l
v a l al e x p e r i e n ţ e i p u l s i o n a l e , şi a supravieţuit. A c e a s t a se re­
p e t ă zi d u p ă zi, şi d u c e , p â n ă la u r m ă , la apariţia r e c u n o a ş t e ­
rii d e către b e b e l u ş a diferenţei între c e e a ce este n u m i t fapt şi
fantasmă, s a u realitate i n t e r i o a r ă şi exterioară.
Anxietatea depresivă
O c h e s t i u n e m u l t m a i c o m p l e x ă a ş t e a p t ă a c u m s ă fie d e ­
scrisă. E x p e r i e n ţ a p u l s i o n a l ă a d u c e bebeluşului d o u ă tipuri de
anxietate. P r i m a este c e a p e care a m descris-o: a n x i e t a t e a faţă
de o b i e c t u l iubirii p u l s i o n a l e . M a m a n u m a i este d u p ă la fel,
ca şi î n a i n t e . D a c ă d o r i m , p u t e m folosi c u v i n t e p e n t r u a d e ­
scrie ceea ce simte şi s p u n e bebeluşul: există un gol acolo u n d e
înainte era u n corp plin d e bogăţie. Există o s u m e d e n i e d e alte
feluri î n care se p o a t e e x p r i m a acest lucru, în funcţie d e m o ­
d u l în care p e r m i t e m b e b e l u ş u l u i să m a i crească c â t e v a săptă­
m â n i şi s ă a i b ă idei c e v a m a i c o m p l e x e .
C e a l a l t ă a n x i e t a t e este faţă d e propriul s ă u interior. B e b e ­
luşul a trăit o a n u m i t ă e x p e r i e n ţ ă şi n u se m a i s i m t e ca înain­
te. A r fi foarte potrivit s ă c o m p a r ă m acest fapt c u s c h i m b a r e a
în b i n e s a u î n r ă u la adult, în u r m a e x p e r i e n ţ e i s e x u a l e . S ă n u
u i t ă m că m a m a e s t e c e a c a r e susţine î n p e r m a n e n ţ ă situaţia.
F e n o m e n e l e interioare personale ale bebeluşului necesită a c u m
studiu detaliat.
S ă c o n t i n u ă m s ă folosim (ca exemplificare) e x p e r i e n ţ a hră­
6
nitului. B e b e l u ş u l ia înăuntru lucruri. Aceste lucruri sunt sim­
ţite c a fiind b u n e s a u rele î n funcţie d e faptul d e a fi fost in­
troduse î n ă u n t r u î n t i m p u l u n e i experienţe p u l s i o n a l e satisfă­
cătoare s a u î n t i m p u l u n e i e x p e r i e n ţ e c o m p l i c a t e d e o supăra-
6
Presupun că experienţa pulsională se plasează pe aceeaşi linie cu pro­
cesele curente ale eului, pentru că altfel am avea de discutat reacţiile bebelu­
şului la ingerinţa din partea mediului reprezentată de către tensiunea pulsio­
nală şi de către activitatea reactivă.
 348
D.W. W i n n i c o t t
re e x c e s i v ă d a t o r a t ă frustrării. O a n u m i t ă cantitate d e supăra­
re e s t e d e s i g u r p r e z e n t ă c h i a r î n h r ă n i t u l satisfăcător.
S u p r a s i m p l i f i c f e n o m e n u l interior aici, d a r v o i reveni asu­
pra a c e s t u i a m a i târziu, p e n t r u a realiza o e v a l u a r e m a i a p r o ­
fundată a f a n t a s m e l o r b e b e l u ş u l u i d e s p r e interiorului sinelui,
c u forţele c o m b a t i v e din acesta şi sistemele d e control ale aces­
tuia.
P u t e m v o r b i d e s p r e ideile b e b e l u ş u l u i d e s p r e interior, de
v r e m e c e a m p o s t u l a t a t i n g e r e a s t a t u t u l u i d e unitate al aces­
tuia; b e b e l u ş u l a d e v e n i t deja o p e r s o a n ă c u o m e m b r a n ă li-
m i t a n t ă , c u u n î n ă u n t r u şi u n afară.
In c a d r u l ideii p e care o u r m ă r i m , b e b e l u ş u l acesta, d u p ă
hrănire, p e lângă faptul d e a avea cunoştinţă despre golul ima­
g i n a t î n c o r p u l m a m e i e s t e d e a s e m e n e a foarte prins î n l u p t a
din interiorul sinelui, o l u p t ă între c e e a c e este simţit ca fiind
b u n , a s t a î n s e m n â n d auto-suportiv, şi c e e a c e este simţit c a fi­
ind rău, a d i c ă p e r s e c u t o r p e n t r u sine.
O situaţie c o m p l e x ă a fost creată în interior, iar c o p i l u l n u
p o a t e d e c â t s ă a ş t e p t e rezultatul, e x a c t a ş a c u m rezultatul di­
gestiei trebuie să fie aşteptat d u p ă o hrănire. O sortare survi­
n e c u s i g u r a n ţ ă , printr-un p r o c e s silenţios c a r e are o v i t e z ă a
lui. E l e m e n t e l e s u p o r t i v e şi cele p e r s e c u t o a r e ajung să fie le­
gate u n e l e c u altele, a c e a s t a î n t â m p l â n d u - s e relativ i n d e p e n ­
d e n t d e c o n t r o l u l intelectual, şi c o n f o r m m o d e l e l o r p e r s o n a l e
care se d e z v o l t ă treptat, p â n ă ce o a n u m i t ă f o r m ă d e echilibru
e s t e atinsă, c a r e are c a rezultat faptul c ă b e b e l u ş u l reţine s a u
e l i m i n ă î n funcţie d e n e v o i l e interioare. O d a t ă c u eliminarea,
b e b e l u ş u l c â ş t i g ă u n p l u s d e control, de v r e m e ce e l i m i n a r e a
implică la rândul ei funcţiuni c o r p o r a l e . Dar, în timp ce în 7
p r o c e s e l e fizice ale digestiei v o m v e d e a d o a r e l i m i n a r e a u n u i
m a t e r i a l nefolositor, î n p r o c e s e l e i m a g i n a t i v e e l i m i n a r e a are
atât un p o t e n ţ i a l b u n , cât şi u n u l rău.
Voi o m i t e în m o d d e l i b e r a t referirea la e x p e r i e n ţ e l e a n a l e
şi uretrale c a t i p u r i î n sine d e satisfacţie p u l s i o n a l ă , d e v r e m e
ce a p r e c i e r e a a c e s t o r a a p a r ţ i n e u n u i alt subiect; în acest c o n ­
text e x p e r i e n ţ e l e a n a l e şi u r e t r a l e r e p r e z i n t ă p a r t e a d e e l i m i ­
n a r e a î n t r e g u l u i p r o c e s d e ingestie ş i digestie.
î n toate a c e s t e a m a m a susţine situaţia î n t i m p . Şi astfel se
d e s f ă ş o a r ă z i u a b e b e l u ş u l u i c u d i g e s t i a fizică şi c u o e l a b o r a -
7
Aceasta concordă cu o tendinţă principală din munca lui Fairbairn
(1952).
349
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
re c o r e s p u n z ă t o a r e ce are loc în interiorul p s i h i c u l u i . A c e a s t ă
e l a b o r a r e are n e v o i e d e t i m p , iar b e b e l u ş u l n u p o a t e d e c â t s ă
a ş t e p t e rezultatul, a b a n d o n a t p a s i v c e l o r c e s e p e t r e c î n inte­
rior." î n sănătate, această l u m e interioară p e r s o n a l ă d e v i n e n u ­
c l e u l infinit d e b o g a t a l sinelui.
S p r e sfârşitul a c e s t e i zile din v i a ţ a o r i c ă r u i b e b e l u ş s ă n ă ­
tos, ca u n rezultat al m u n c i i interioare efectuate, acesta are atât
b u n c â t şi r ă u d e oferit. M a m a preia b i n e l e s a u r ă u l şi se aş­
t e a p t ă d e la e a să ştie c e este oferit ca b u n şi ce e s t e oferit c a
rău. E s t e v o r b a d e s p r e p r i m u l „oferit" şi fără a c e s t oferit n u
există nici un primit adevărat. Toate acestea sunt chestiuni
p r a c t i c e , d e z i c u zi, atât ale îngrijirii c o p i l u l u i , cât şi a l e ana­
lizei.
B e b e l u ş u l care este b i n e c u v â n t a t c u o m a m ă c a r e supravie­
ţuieşte, o m a m ă care recunoaşte un gest de dar atunci când
este făcut, se află a c u m în poziţia de-a face c e v a î n legătură c u
acel gol, g o l u l din s â n s a u din c o r p , făcut în m o d i m a g i n a r , în
m o m e n t u l p u l s i o n a l originar. Aici îşi au l o c u l t e r m e n i i d e re­
p a r a ţ i e şi restituţie, t e r m e n i care î n s e a m n ă atât d e m u l t în c a ­
d r u l corect, d a r care devin atât d e u ş o r clişee î n c a z u l u n e i fo­
losiri neglijente. Gestul de dar poate să ajungă la gol, dacă
m a m a îşi j o a c ă rolul ei.
A ţ i putea remarca de ce a m insistat p e i m p o r t a n ţ a susţinerii
î n t i m p a situaţiei, d e către m a m ă .
Este astfel iniţiat u n ciclu b e n i g n . Printre toate c o m p l i c a ţ i i l e
p u t e m discerne:
O relaţie î n t r e bebeluş şi m a m ă c o m p l i c a t ă d e e x p e r i e n ţ a
pulsională.
O percepţie neclară a efectului (golul).
O elaborare interioară, rezultatele experienţei f i i n d sortate.
O capacitate de a da, datorată sortării î n interior a ceea ce este
b u n d e ceea ce este r ă u .
Reparaţie.
R e z u l t a t u l întăririi zi d e zi a a c e s t u i c e r c b e n i g n e s t e a c e l a
că b e b e l u ş u l d e v i n e c a p a b i l să tolereze g o l u l (rezultat al iubi­
rii p u l s i o n a l e ) . î n acest l o c este î n c e p u t u l s e n t i m e n t u l u i d e vi­
novăţie. A c e s t a este s i n g u r u l s e n t i m e n t d e v i n o v ă ţ i e adevărat,
d e v r e m e ce vinovăţia implantată este n e a u t e n t i c ă p e n t r u sine.
8
Această idee corespunde ideilor avansate de A. Freud (1952).
 350 D.W. W i n n i c o t t
S e n t i m e n t u l de v i n o v ă ţ i e î n c e p e prin a d u c e r e a î m p r e u n ă a c e ­
lor d o u ă m a m e , şi a iubirii liniştite şi a celei excitate, şi a iubi­
rii şi urii, şi a c e s t s e n t i m e n t c r e ş t e treptat p e n t r u a a j u n g e o
sursă n o r m a l ă şi s ă n ă t o a s ă d e activitate în relaţii. A c e a s t a este
u n a dintre s u r s e l e d e p u t e r e şi d e contribuţie socială, cât şi d e
performanţă artistică (dar n u d e artă în sine, aceasta avându-şi
r ă d ă c i n i l e la u n n i v e l m a i profund).
I m p o r t a n ţ a r e m a r c a b i l ă a poziţiei d e p r e s i v e este, p r i n ur­
m a r e , e v i d e n t ă , iar a c e a s t ă c o n t r i b u ţ i e a lui M e l a n i e K l e i n la
p s i h a n a l i z ă este o a d e v ă r a t ă contribuţie atât la creşterea socie­
tăţii, cât şi la îngrijirea şi e d u c a ţ i a copilului. Copilul sănătos are
o sursă personală a sentimentului de vinovăţie, şi n u trebuie să fie
î n v ă ţ a t s ă se s i m t ă v i n o v a t s a u p r e o c u p a t . D e s i g u r , o p a r t e
dintre c o p i i n u s u n t s ă n ă t o ş i î n acest s e n s , n u au atins p o z i ţ i a
d e p r e s i v ă şi t r e b u i e s ă fie î n v ă ţ a ţ i s ă d i s t i n g ă b i n e l e d e r ă u .
A c e s t a e s t e u n c o r o l a r al p r i m e i afirmaţii. C e l p u ţ i n t e o r e t i c
î n s ă , fiecare c o p i l are u n p o t e n ţ i a l p e n t r u d e z v o l t a r e a senti­
m e n t u l u i d e v i n o v ă ţ i e . î n p r a c t i c a clinică î n t â l n i m c o p i i care
n u prezintă s e n t i m e n t u l de vinovăţie, dar n u există nici u n c o ­
pil i n c a p a b i l să g ă s e a s c ă u n s e n t i m e n t p e r s o n a l d e v i n o v ă ţ i e ,
d a c ă i s e oferă, p â n ă n u e p r e a târziu, o c a z i a d e a a c h i z i ţ i o n a
poziţia depresivă. în cazurile borderline observăm această
d e z v o l t a r e a v â n d l o c î n afara analizei, c a d e e x e m p l u î n o b ­
s e r v a r e a c o p i i l o r antisociali, aflaţi sub îngrijire în şcoli specia­
le, p e n t r u a ş a - n u m i ţ i i d e z a d a p t a ţ i .
I n c a d r u l o p e r ă r i i c e r c u l u i b e n i g n , î n g r i j o r a r e a d e v i n e to­
lerabilă pentru bebeluş printr-o recunoaştere î n m u g u r i n d ă
a f a p t u l u i c ă , î n t i m p , s e p o a t e face c e v a c u g o l u l şi c u v a ­
r i a t e l e efecte ale i m p u l s u l u i se-ului a s u p r a c o r p u l u i m a m e i .
A s t f e l , i n s t i n c t u l d e v i n e m a i l i b e r şi p o t fi a s u m a t e r i s c u r i
m a i m a r i . E s t e g e n e r a t ă o v i n o v ă ţ i e şi m a i m a r e , d a r u r m e a ­
z ă şi o i n t e n s i f i c a r e a e x p e r i e n ţ e i p u l s i o n a l e c u e l a b o r a r e a
s a i m a g i n a t i v ă , a s t f e l î n c â t r e z u l t ă o l u m e i n t e r i o a r ă şi m a i
b o g a t ă , u r m a t ă le r â n d u l e i d e u n p o t e n ţ i a l m a i m a r e d e a
dărui.
O b s e r v ă m acest fapt în m o d repetat în analiză, în m o m e n ­
tele în care p o z i ţ i a d e p r e s i v ă este atinsă în transfer. O b s e r v ă m
o e x p r i m a r e a iubirii, u r m a t ă d e a n g o a s ă î n l e g ă t u r ă c u a n a ­
listul, şi d e a s e m e n e a d e t e m e r i h i p o c o n d r i a c e . S a u o b s e r v ă m ,
m a i pozitiv, o r e l a x a r e a instinctului şi o e v o l u ţ i e spre î m b o ­
găţirea p e r s o n a l i t ă ţ i i şi spre o creştere a puterii s a u a p o t e n ­
ţialului d e c o n t r i b u ţ i e socială, în general.
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 351
Se pare c ă , d u p ă u n t i m p , i n d i v i d u l p o a t e c o n s t r u i a m i n ­
tiri ale e x p e r i e n ţ e l o r s i m ţ i t e c a fiind b u n e , astfel î n c â t e x p e ­
rienţa m a m e i s u s ţ i n â n d situaţia d e v i n e o p a r t e a sinelui, este
asimilată în eu. î n acest fel m a m a propriu-zisă d e v i n e din c e
î n c e m a i p u ţ i n n e c e s a r ă . I n d i v i d u l o b ţ i n e u n m e d i u intern.
C o p i l u l d e v i n e astfel c a p a b i l s ă g ă s e a s c ă n o i e x p e r i e n ţ e susţi­
n ă t o a r e ale situaţiei şi d e v i n e c a p a b i l în t i m p să p r e i a funcţia
de a fi la r â n d u l său o p e r s o a n ă susţinătoare a situaţiei p e n t r u
altcineva, fără n e p l ă c e r e .
C â t e v a lucruri r e m a r c a b i l e e m e r g din acest c o n c e p t al cer­
c u l u i b e n i g n al poziţiei d e p r e s i v e :
1. C â n d c e r c u l b e n i g n este r u p t şi c â n d m a m a s u s ţ i n ă t o a ­
re a situaţiei n u m a i e s t e u n fapt, a t u n c i a r e l o c o d e s f a c e r e
a proceselor, având ca rezultat mai întâi inhibarea instinctu­
lui şi s ă r ă c i r e a p e r s o n a l ă g e n e r a l ă , ş i a p o i p i e r d e r e a c a p a c i ­
tăţii d e a s i m ţ i v i n o v ă ţ i a . A c e s t s e n t i m e n t d e v i n o v ă ţ i e p o a ­
te fi r e c u p e r a t , d a r a c e a s t a d o a r p r i n r e s t a b i l i r e a r e a l i t ă ţ i i
unei m a m e îndeajuns de b u n e , care să susţină situaţia. Fără
s e n t i m e n t u l d e v i n o v ă ţ i e , c o p i l u l p o a t e c o n t i n u a c u gratifi­
c a n senzuale pulsionale, dar pierde capacitatea de simţire
afectuoasă.
2. P e n t r u o l u n g ă p e r i o a d ă d e t i m p , c o p i l u l m i c are n e v o ­
ie d e cineva care să fie n u n u m a i iubit, ci care să accepte şi pu­
terea copilului (fie a c e s t a fată s a u b ă i a t ) , în t e r m e n i i oferirii c u
rol r e p a r a t o r s a u d e r e s t i t u ţ i e . C u a l t e c u v i n t e , c o p i l u l m i c
trebuie să c o n t i n u e s ă a i b ă o c a z i a d e a da î n l e g ă t u r ă c u v i n o ­
văţia aparţinând e x p e r i e n ţ e i p u l s i o n a l e , d e o a r e c e aceasta este
calea d e a creşte. E s t e i m p l i c a t ă aici o d e p e n d e n ţ ă d e u n ordin
înalt, d a r n u d e p e n d e n ţ a a b s o l u t ă a celor m a i t i m p u r i i faze.
A c e s t „oferit" este e x p r i m a t în joc, dar la î n c e p u t j o c u l con­
structiv trebuie să a i b ă î n a p r o p i e r e p e r s o a n a iubită, a p a r e n t
implicată, d a c ă n u chiar a p r e c i a t i v ă faţă de achiziţia c o n s t r u c ­
tivă din j o c . E s t e u n s e m n s i g u r d e lipsă d e î n ţ e l e g e r e p e n t r u
copiii m i c i (sau p e n t r u c o p i i i d e r i v a ţ i care n e c e s i t ă e x p e r i e n ­
ţe c u r a t i v e r e g r e s i v e ) , c â n d u n a d u l t se g â n d e ş t e s ă ajute prin
a da, e ş u â n d în a o b s e r v a i m p o r t a n ţ a p r i n c i p a l ă a faptului d e
a fi a c o l o p e n t r u a p r i m i .
3. D a c ă f e n o m e n e l e i n t e r i o a r e d a u b ă t a i e d e c a p , c o p i l u l
(sau adultul) î n ă b u ş ă î n t r e a g a l u m e internă şi funcţionează la
u n n i v e l scăzut d e vitalitate. D i s p o z i ţ i a este d e p r e s i v ă . î n de­
scrierea m e a , este p e n t r u p r i m a d a t ă c â n d leg t e r m e n u l de de­
presie în m o d inerent d e c o n c e p t u l d e poziţie d e p r e s i v ă .
 352
D.W. W i n n i c o t t
Depresiile care s u n t întâlnite în clinica psihiatrică n u sunt
în principal de tipul care este legat de „poziţia depresivă". Ele
s u n t a s o c i a t e m a i m u l t cu d e p e r s o n a l i z a r e a , s a u c u l i p s a de
s p e r a n ţ ă î n p r i v i n ţ a relaţiei d e obiect, s a u c u u n s e n t i m e n t d e
inutilitate care rezultă din d e z v o l t a r e a u n u i s i n e fals. A c e s t e
f e n o m e n e aparţin erei d e d i n a i n t e a a c e l e i a a p o z i ţ i e i depresi­
ve din dezvoltarea individului.
Apărarea maniacală
In c a d r u l g e s t i o n ă r i i de c ă t r e i n d i v i d a a c e s t e i d i s p o z i ţ i i
depresive care e s t e asociată specific c u anxietăţile poziţiei d e ­
presive, există şi b i n e c u n o s c u t a v a c a n ţ ă d e la d e p r e s i e repre­
zentată d e apărarea maniacală. î n a p ă r a r e a m a n i a c a l ă , tot c e e a
ce e s t e s e r i o s e s t e n e g a t . M o a r t e a d e v i n e v i t a l i t a t e e x a g e r a ­
tă, l i n i ş t e a d e v i n e z g o m o t , n u e x i s t ă n i c i grijă, n i c i p r e o c u ­
pare, n i c i m u n c ă c o n s t r u c t i v ă şi n i c i p l ă c e r e îiniştită. A c e a s ­
ta e s t e f o r m a ţ i u n e a r e a c ţ i o n a l ă a s o c i a t ă c u d e p r e s i a şi n e c e ­
sită s ă fie e x a m i n a t ă c a şi c o n c e p t d e s i n e stătător. P r e z e n ţ a
sa clinică i m p l i c ă f a p t u l c ă p o z i ţ i a d e p r e s i v ă a fost a t i n s ă , ş i
că p o z i ţ i a d e p r e s i v ă e s t e m a i d e g r a b ă ţ i n u t ă î n frâu ş i n e g a ­
tă, d e c â t p i e r d u t ă .
D i a g n o s t i c u l c e l m a i c o m u n într-o c l i n i c ă m e d i c a l ă p e d i a ­
trică este c e e a ce o b i ş n u i a m s ă n u m e s c (în 1930, î n a i n t e d e a
întâlni ideile lui Klein) „agitaţie a n x i o a s ă c o m u n ă " (vezi p. 2 2 )
şi aceasta este o stare clinică în care n e g a r e a depresiei este tră­
s ă t u r a p r i n c i p a l ă . A c e a s t ă b o a l ă t r e c e u n e o r i n e o b s e r v a t ă la
copil, de v r e m e ce este ascunsă în spatele rapidităţii şi neliniş­
tii care e s t e p r o p r i e v â r s t e i m i c i . C a b o a l ă , a g i t a ţ i a a n x i o a s ă
c o m u n ă c o r e s p u n d e stării h i p o m a n i a c a l e a a d u l ţ i l o r , a c e e a
care a d u c e o d a t ă c u s i n e m u î t e ş i v a r i a t e t u l b u r ă r i p s i h o s o ­
matice.
Neliniştea m a n i a c a l ă trebuie să fie diferenţiată d e n e l i n i ş ­
tea p e r s e c u t o a r e , d e exaltare şi de m a n i e .
L u m e a interioară e x a m i n a t ă
A c u m , foarte p e scurt, voi trece la o e x a m i n a r e m a i a p r o ­
fundată a f e n o m e n e l o r lumii interioare. A c e s t a este d e fapt un
subiect c u a d e v ă r a t m a r e .
353
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
Voi r e a m i n t i c ă a m simplificat în m o d deliberat d e s c r i e r e a
prin tratarea poziţiei d e p r e s i v e în t e r m e n i d e h r ă n i r e şi d e lu­
cruri introduse d e copil înăuntru în timpul hrănirii. D a r aceas­
ta n u e s t e d o a r o c h e s t i u n e de h r ă n i r e sau de lapte şi m â n c a ­
re. E s t e v o r b a d e s p r e e x p e r i e n ţ e p u l s i o n a l e d e t o a t e felurile,
iar o b i e c t e l e b u n e şi rele s e d o v e d e s c a fi s e n t i m e n t e l e b u n e
s a u rele c a r e rezultă d i n v i a ţ a p u l s i o n a l ă a i n d i v i d u l u i , e l a b o ­
rate imaginativ. E s t e n e c e s a r ă o f o r m u l a r e m u l t m a i c o m p l e ­
xă, c h i a r într-o scurtă p r e z e n t a r e c u m e s t e c e a d e aici.
L u m e a interioară a individului se construieşte în trei feluri
principale:
A . Experienţe pulsionale.
B. L u c r u r i încorporate, ţinute sau eliminate.
C. Relaţii şi situaţii întregi, introiectate î n m o d magic.
D i n t r e cele trei tipuri, p r i m u l este f u n d a m e n t a l tuturor fi­
inţelor u m a n e d e p r e t u t i n d e n i . C e l de-al d o i l e a e s t e m a i m u l t
s a u m a i p u ţ i n similar b e b e l u ş i l o r d e p e s t e tot, deşi, b i n e î n ţ e ­
les c ă observatorii p o t v e d e a diferenţe (sân, b i b e r o n , lapte, b a ­
n a n ă , lapte d e n u c ă de c o c o s , b e r e etc.) î n funcţie d e o b i c e i u ­
rile prevalente în a c e a p e r i o a d ă în cultură. C e l de-al treilea este
în m o d esenţial personal, aparţinând individului în cadrul dat,
incluzând întâmplările c u m a m a , îngrijitoarea, mătuşa, în casa,
b o r d e i u l , c o r t u l d a t , c u r e a l i t a t e a a ş a c u m s e p r e z i n t ă e a în
fapt. A r trebui i n c l u s e aici starea d e anxietate, d i s p o z i ţ i a m a ­
mei, faptul d e a n u se p u t e a p u n e b a z ă p e e a , c â t şi îngrijirea
ei m a t e r n ă î n d e a j u n s d e b u n ă . Tatăl intră în s c e n ă indirect ca
soţ, s a u direct c a s u b s t i t u t d e m a m ă .
P e n t r u a l e g a l u m e a i n t e r i o a r ă a poziţiei d e p r e s i v e d e lu­
crările lui C . G . J u n g şi ale p s i h o l o g i l o r analitici d e s p r e arhe­
tipuri, trebuie să î n c e r c ă m u n s t u d i u d o a r al p r i m u l u i g r u p .
C e e a c e se î n t â m p l ă aici aparţine naturii u m a n e î n g e n e r a l şi
furnizează b a z a p e n t r u c e e a ce este comun viselor, artelor, re­
ligiilor şi miturilor lumii, indiferent d e timp. A c e s t a este m a ­
terialul n a t u r i i u m a n e , sigur, d o a r î n m ă s u r a î n c a r e i n d i v i d u l
a fost a d u s p â n ă la a c h i z i ţ i o n a r e a p o z i ţ i e i d e p r e s i v e . A c e s t a
n u r e p r e z i n t ă î n t r e a g a l u m e i n t e r i o a r ă a c o p i l u l u i , iar n o i n u
p u t e m neglija în m u n c a noastră clinică, celelalte d o u ă grupuri.
Indiferent d e c e e a c e g ă s i m ca organizări arhetipale î n lu­
m e a interioară, trebuie să n e r e a m i n t i m că schimbările terapeu­
tice permanente pot fi realizate doar prin experienţe pulsionale noi,
354 D . W. W i n n i c o t t OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 3 5 5

iar acestea sunt la î n d e m â n ă d o a r atunci c â n d survin în cadrul d e v r e m e ce toate acestea apar î n j o c . E s t e p r e a s i m p l u p e n t r u

n e v r o z e i de transfer a u n e i analize; n o i n u s c h i m b ă m arheti­ u n i n d i v i d să obţină o u ş u r a r e t e m p o r a r ă a î n c a p s u l ă r i i u n e i
purile u n u i p a c i e n t arătându-i a c e s t u i a c ă f a n t a s m a lui este la g r u p ă r i prin p r o i e c t a r e a acesteia. R e z u l t a t u l este î n s ă o stare
fel ca şi în m i t o l o g i e . d e l i r a n t ă , p e c a r e n o i o n u m i m n e b u n i e , î n afara c a z u l u i î n
A t u n c i c â n d s t u d i e m l u m e a interioară a individului care a c a r e r e a l i t a t e a e x t e r n ă se î n t â m p l ă să f u r n i z e z e u n e x e m p l u
obţinut poziţia depresivă, v e d e m : perfect al m a t e r i a l u l u i care este proiectat.
M a i trebuie m e n ţ i o n a t ă o c o m p l i c a ţ i e . S-a o b s e r v a t deja că
Forţe combative ( g r u p u l A ) . această construire a lumii interioare prin nenumărate expe­
Obiecte sau material a l obiectelor b u n e sau rele ( g r u p u l B). rienţe p u l s i o n a l e a î n c e p u t m u l t î n a i n t e a erei p e care o e x a m i ­
M a t e r i a l perceput d r e p t b u n , introiectat p e n t r u îmbogăţire şi n ă m . B e b e l u ş u l u m a n ajunge s ă existe, f o r m a t d e e x p e r i e n ţ e ­
stabilizare personală ( g r u p u l C ) . le care constituie viaţa d e sugar, p u l s i o n a l e s a u n o n - p u l s i o n a -
M a t e r i a l perceput d r e p t r ă u , introiectat p e n t r u a f i controlat le, e x c i t a t e s a u liniştite c u m u l t î n a i n t e d e ş a s e luni. î n b a z a
(grupul C). a c e s t o r a se p o a t e susţine c ă u n e l e dintre lucrurile d e s p r e care
v o r b i m d e b u t e a z ă d e la n a ş t e r e s a u din e p o c a d e dinainte d e
A t u n c i c â n d s p u n e m c ă , î n t e r a p i e , schimbările reale privi­ n a ş t e r e . A s t a n u î n s e a m n ă totuşi s ă d i s c u t ă m d e s p r e p o z i ţ i a
toare la'grupurile A şi B vin din munca în transfer, ş t i m c ă este d e p r e s i v ă în sine î n aceste luni s a u s ă p t ă m â n i timpurii de via­
i m p l i c a t ă o s u c c e s i u n e o r d o n a t ă , deşi c u n o a ş t e m c o m p l e x i t a ­ ţă, d e o a r e c e p o z i ţ i a d e p r e s i v ă depiride d e d e z v o l t a r e a u n u i
tea sa infinită în orice c a z dat, c h i a r î n acela î n care p a c i e n t u l s i m ţ al t i m p u l u i , d e o a p r e c i e r e a diferenţei î n t r e realitate şi
este u n c o p i l m i c . f a n t a s m ă , şi, m a i p r e s u s d e o r i c e , d e i n t e g r a r e a i n d i v i d u l u i .
Analiza sadismului oral în transfer este cea care uşurează, eco­ E s t e foarte dificil să n u ridici nici o obiecţie la toate aceste lu­
nomic, potenţialul persecutor din lumea interioară a pacientului. c r u r i , s ă v e z i m a m a s u s ţ i n â n d s i t u a ţ i a şi b e b e l u ş u l f o l o s i n d
d i n plin acest fapt, p o a t e d o a r c u e x c e p ţ i a u n u i b e b e l u ş sufi­
c i e n t d e m a r e p e n t r u a se j u c a de-a a r u n c a t u l obiectelor.
Tipuri de apărare
( A m u r m ă r i t u n b e b e l u ş d e 12 s ă p t ă m â n i p u n â n d u - ş i d e ­
geţelul în gura m a m e i ori d e câte ori îl h r ă n e a la sân. E r a foar­
U n a dintre apărările î m p o t r i v a anxietăţii d e p r e s i v e este o
te b i n e îngrijit şi este în p r e z e n t cel m a i f r u m o s băiat de z e c e
i n h i b i ţ i e r e l a t i v ă a p u l s i u n i i î n s i n e , c a r e oferă o d i m i n u a r e
a n i p e c a r e îl c u n o s c . E s t e t e n t a n t d e s p u s c ă p o a t e se afla la
cantitativă a tuturor s e c h e l e l o r e x p e r i e n ţ e l o r p u l s i o n a l e . t i m p u l poziţiei depresive; dar aici trebuie luate în c o n s i d e r a ­
A l t e m e c a n i s m e d e a p ă r a r e f o l o s i t e în l u m e a i n t e r i o a r ă re toate p r o c e s e l e particulare de identificare şi, p e l â n g ă asta,
sunt: n u este obişnuit ca aceasta s ă s u r v i n ă atât de d e v r e m e c u m ar
fi la 12 săptămâni, şi chiar foarte rar m a i timpuriu de atât. Tre­
C o n t r o l u l global, crescut progresiv (dispoziţie depresivă).
b u i e d e a s e m e n e a să r e m a r c ă m a p a r e n t a integrare care provi­
Departamentalizarea.
n e m a i d e g r a b ă dintr-o g e s t i o n a r e fiabilă d e c â t din achiziţio­
încapsularea.
n a r e a reală a integrării în i n d e p e n d e n ţ ă ) .
Introiectarea u n u i obiect idealizat.
Ascunderea î n secret a l u c r u r i l o r bune. D a c ă n u s-ar î n c e p e p r i n a se i n v e s t i g a p o z i ţ i a d e p r e s i v ă ,
Proiecţia magică a b i n e l u i . ci o r i g i n e a atât a persecutorilor, cât şi a forţelor s u p o r t i v e din
Proiecţia magică a r ă u l u i . e u , a t u n c i v a fi n e c e s a r s t u d i u l u n e i p e r i o a d e m u l t m a i tim­
Eliminarea. purii decât c e a de-a d o u a j u m ă t a t e a p r i m u l u i an d e viaţă. D a r
Negarea. astfel s e a j u n g e d e a s e m e n e a şi la n e i n t e g r a r e , la o l i p s ă d e
s e n s a trăitului în corp, la o e s t o m p a r e a limitelor între fantas­
A a c o p e r i tot acest teren e s t e c a şi c u m s-ar a c o p e r i întrea­ m ă şi realitate şi, m a i p r e s u s de toate, se ajunge la d e p e n d e n ­
ga g a m ă a j o c u l u i c o p i l u l u i ; d e fapt, este e x a c t a c e l a ş i lucru, ţa d e m a m a care susţine î n p e r m a n e n ţ ă c o p i l u l şi, în cele din
 356 D.W. Winnicott
u r m ă , la c e e a c e p o a t e fi n u m i t dubla dependenţă în care depen­
d e n ţ a este a b s o l u t ă d e o a r e c e m e d i u l n u este p e r c e p u t .
D a r voi p ă r ă s i p s i h o l o g i a e x t r e m d e c o m p l e x ă a formării
t i m p u r i i a e l e m e n t e l o r b e n i g n e şi a c e l o r p e r s e c u t o a r e şi î m i
v o i u r m a intenţia iniţială care este a c e e a d e a î n c e p e discuţia
din p u n c t u l în care individul d e v i n e u n întreg, o unitate, şi de
a trata c u chestiuni importante care a p a r inerent în u r m a aces­
tui stadiu, în sănătate.
Reacţie la pierdere
M u n c a lui M e l a n i e K l e i n a î m b o g ă ţ i t î n ţ e l e g e r e a p e c a r e a
n e - a oferit-o F r e u d în c e e a ce p r i v e ş t e r e a c ţ i a la p i e r d e r e . în
c a z u l în c a r e p o z i ţ i a d e p r e s i v ă a fost o b ţ i n u t ă şi stabilită p e
deplin, a t u n c i reacţia la pierdere este c e a d e supărare s a u tris-
teţe. A c o l o u n d e există u n a n u m i t grad d e e ş e c al poziţiei de­
p r e s i v e , rezultatul pierderii este depresia. D o l i u l î n s e m n ă c ă
o b i e c t u l p i e r d u t a fost introiectat în m o d m a g i c şi (aşa c u m a
a r ă t a t F r e u d ) a c o l o este s u p u s urii. S e p r e s u p u n e c ă a c e a s t a
î n s e a m n ă că este p u s în contact c u e l e m e n t e l e persecutoare in­
terne, în m o d accidental, echilibrul d e forţe aî l u m i i interioa­
re e s t e d e r a n j a t p r i n a c e s t p r o c e s , astfel c ă e l e m e n t e l e p e r s e ­
cutoare sunt amplificate, iar forţele b e n i g n e sau suportive sunt
slăbite. A c e a s t a r e p r e z i n t ă o situaţie d e p e r i c o l , iar m e c a n i s ­
m u l d e a p ă r a r e , reprezentat d e o a m o r ţ i r e g e n e r a l ă , p r o d u c e
o dispoziţie depresivă. D e p r e s i a este un m e c a n i s m curativ; e a
a c o p e r ă c â m p u l de bătălie cu u n fel de pâclă, p e r m i ţ â n d o sor­
tare într-un ritm redus, p e n t r u a d a t i m p tuturor m e c a n i s m e ­
lor d e a p ă r a r e p o s i b i l e s ă fie a d u s e în j o c , şi o e l a b o r a r e , ast­
fel ca în cele din u r m ă să p o a t ă a v e a loc o r e c u p e r a r e s p o n t a ­
nă. Clinic, depresia (de acest fel) tinde să se d e s t r a m e , conform
u n e i b i n e c u n o s c u t e observaţii psihiatrice.
L a s u b i e c t u l la care poziţia d e p r e s i v ă e s t e stabil achiziţio­
n a t ă se a c u m u l e a z ă c e e a ce a m n u m i t g r u p u l C d e introiecţii
s a u a m i n t i r i ale e x p e r i e n ţ e l o r b u n e şi ale o b i e c t e l o r iubite, iar
a c e s t e a a b i l i t e a z ă s u b i e c t u l s ă s e d e s c u r c e în c e l e d i n u r m ă ,
c h i a r şi fără s u s ţ i n e r e a m e d i u l u i . I u b i r e a p e n t r u r e p r e z e n t a ­
rea internă a u n u i obiect extern pierdut p o a t e d i m i n u a ura faţă
d e o b i e c t u l iubit introiectat a c ă r u i p i e r d e r e a d a t n a ş t e r e urii.
î n a c e s t fel s a u în a l t e l e , d o l i u l e s t e trăit şi p e r l a b o r a t , iar
s u p ă r a r e a p o a t e fi simţită c a atare.
357
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
J o c u l c o p i l u l u i c u a r u n c a t u l obiectelor, a s u p r a c ă r u i a a m
insistat, e s t e u n i n d i c a t o r al capacităţii c r e s c â n d e a c o p i l u l u i
d e a stăpâni pierderea şi este, în consecinţă, u n indicator al în­
9
ţărcatului. A c e s t j o c i n d i c ă întrucâtva gradul de introiecţiei al
g r u p u l C.
Conceptul de „sân b u n "
S ă d i s c u t ă m , în c e l e d i n u r m ă , d e s p r e t e r m e n u l d e „ s â n
bun".
D i n punct d e vedere extern, u n sân b u n este acela care d u p ă
c e a fost m â n c a t , a ş t e a p t ă s ă fie reconstruit. C u alte c u v i n t e ,
s e d o v e d e ş t e a fi n i c i m a i m u l t , n i c i m a i p u ţ i n d e c â t m a m a
s u s ţ i n â n d situaţia în t i m p , în m o d u l p e care l-am descris.
D e v r e m e ce s â n u l b u n e s t e u n f e n o m e n interior (presupu­
n â n d că i n d i v i d u l a a c h i z i ţ i o n a t p o z i ţ i a d e p r e s i v ă ) , p e n t r u a
î n ţ e l e g e c o n c e p t u l , trebuie s ă a p l i c ă m principiul n o s t r u refe­
ritor la cele trei g r u p u r i .
G r u p u l A . în a c e s t g r u p , folosirea t e r m e n u l u i d e s â n b u n
n u e s t e d e n i c i u n folos. N e p u t e m referi î n s c h i m b la o e x p e ­
rienţă arhetipală, s a u la o e x p e r i e n ţ ă p u l s i o n a l ă satisfăcătoa­
re.
G r u p u l B . A i c i n u e x i s t ă un s â n b u n r e c u n o s c u t c a atare,
d e v r e m e ce, b u n fiind, este m â n c a t , s p e r ă m , c u b u c u r i e . N u
v a exista u n m a t e r i a l al s â n u l u i care s ă fie r e c u n o s c u t c a ata­
re. Copilul creşte din acest material şi elimină ceea ce n u îi este
n e c e s a r s a u c e e a ce este resimţit c a fiind rău.
G r u p u l C. A b i a aici t e r m e n u l d e „sân b u n i n t e r n " p o a t e fi
folosit.
A m i n t i r i l e e x p e r i e n ţ e l o r u n o r situaţii d e s u s ţ i n e r e reuşite
ajută c o p i l u l s ă t r e a c ă p e s t e s c u r t e l e p e r i o a d e în c a r e m a m a
e ş u e a z ă , şi a c e s t e a f u r n i z e a z ă b a z a , în p r i m u l r â n d , p e n t r u
obiectul tranziţional, şi apoi, p e n t r u s u c c e s i u n e a familiară de
substitute d e s â n şi de m a m ă .
A ş d o r i să a m i n t e s c f a p t u l c ă i n t r o i e c t a r e a u n u i s â n b u n
este u n e o r i e x t r e m d e p a t o l o g i c ă , o o r g a n i z a r e defensivă. S â ­
n u l este în a c e s t c a z u n s â n idealizat ( m a m a ) , iar această idea­
lizare i n d i c ă o lipsă d e s p e r a n ţ ă faţă d e h a o s u l intern şi neîn-
9
Vorbind despre înţărcat, trebuie să las la o parte aici faptul că, în spate­
le înţărcatului, stă deziluzionarea.
 358 D.W. Winnicott
d u r a r e a instinctului. U n s â n b u n , f u n d a m e n t a t p e amintiri se­
lectate s a u p e n e v o i a m a m e i d e a fi b u n ă , furnizează reasigu­
rare. U n astfel d e s â n idealizat introiectat d o m i n ă s c e n a şi to­
t u l p a r e î n r e g u l ă p e n t r u p a c i e n t . L u c r u r i l e n u s t a u l a fel şi
p e n t r u prietenii acestuia, d e v r e m e c e u n astfel d e sân b u n in­
troiectat n e c e s i t ă publicitate, iar p a c i e n t u l d e v i n e susţinătorul
acestui „sân bun".
Analiştii se confruntă c u această p r o b l e m ă dificilă: să n e lă­
s ă m s ă fim recognoscibili î n pacienţii n o ş t r i ? î n t o t d e a u n a sun­
tem, deşi d e t e s t ă m a c e s t l u c r u . U r â m să d e v e n i m s â n u l b u n
internalizat al altora şi să a u z i m c u m ni s e face r e c l a m ă de c ă ­
tre a c e i a al c ă r o r h a o s i n t e r n e s t e ţ i n u t î n t r - u n e c h i l i b r u p r e ­
car t o c m a i prin introiectarea u n u i analist idealizat.
C e d o r i m n o i , d e fapt? D o r i m s ă fim m â n c a ţ i şi n u intro-
i e c t a ţ i î n m o d m a g i c . N u e s t e n i m i c m a s o c h i s t î n a s t a . A fi
m â n c a t ă este n e v o i a şi a d e v ă r a t a d o r i n ţ ă a u n e i m a m e într-un
s t a d i u foarte t i m p u r i u al îngrijirii u n u i b e b e l u ş . A c e a s t a î n ­
s e a m n ă c ă o r i c i n e n u e s t e a t a c a t î n m o d c a n i b a l t i n d e s ă se
s i m t ă î n afara g a m e i d e activităţi r e p a r a t o r i i şi restitutive şi,
astfel, în afara societăţii.
D a c ă şi n u m a i d a c ă a m fost m â n c a ţ i , u z a ţ i la d i s t r u g e r e ,
furaţi d e la, p u t e m s u p o r t a într-un g r a d r e d u s s ă fim, d e ase­
m e n e a , introiectaţi î n m o d m a g i c şi s ă fim plasaţi î n sectorul
d e p u s la păstrare al l u m i i interioare a r e s p e c t i v e i p e r s o a n e .
Pentru a rezuma, este destul de obişnuit ca poziţia depre­
s i v ă , c a r e p o a t e s ă a p a r ă î n c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e î n t r e ş a s e şi
n o u ă luni, s ă n u fie de fapt a t i n s ă p â n ă c e s u b i e c t u l n u ajun­
ge în analiză. P e n t r u p e r s o a n e l e c e v a m a i s c h i z o i d e şi p e n t r u
a c e a î n t r e a g ă p o p u l a ţ i e din s p i t a l e l e p s i h i a t r i c e f o r m a t ă din
p e r s o a n e c a r e n u a u atins n i c i o d a t ă o a d e v ă r a t ă v i a ţ ă d e s i n e
sau expresie d e sine, poziţia depresivă n u este o chestiune care
să c o n t e z e ; p e n t r u aceştia, p o a t e r ă m â n e la fel c u m este culoa­
r e a p e n t r u daltonişti. Prin o p o z i ţ i e , p e n t r u î n t r e g u l g r u p m a -
niaco-depresiv, care cuprinde majoritatea aşa-numiţilor oa­
m e n i n o r m a l i , s u b i e c t u l poziţiei d e p r e s i v e în d e z v o l t a r e a nor­
m a l ă n u p o a t e fi ignorat; e s t e ş i r ă m â n e problema vieţii, c u e x ­
c e p ţ i a c a z u l u i în care a c e a s t a a fost atinsă. î n c a z u l o a m e n i l o r
s ă n ă t o ş i , a c e a s t a a j u n g e s ă fie l u a t ă d r e p t s i g u r ă şi î n c o r p o r a ­
tă în viaţa activă a societăţii. C o p i l u l , s ă n ă t o s în p r i v i n ţ a obţi­
nerii poziţiei depresive, poate continua c u p r o b l e m a triunghiu­
lară în relaţionarea i n t e r p e r s o n a l ă , c o m p l e x u l o e d i p i a n clasic.
Capitolul XXII
Aspecte clinice şi metapsihologie
1
ale regresieiîn cadrul psihanalitic
[1954]
| 0 tudierea l o c u l u i o c u p a t d e regresie î n m u n c a analitică
^ ^ e s t e una dintre sarcinile pe care Freud ne-a lăsat-o
n o u ă pentru a o duce m a i departe şi c o n s i d e r că repre­
z i n t ă u n s u b i e c t p e n t r u c a r e a c e a s t ă S o c i e t a t e e s t e pregătită.
P e n t r u a afirma acest lucru m ă b a z e z pe faptul c ă în lucrările
prezentate la Societate au apărut în m o d frecvent relatări sem­
n i f i c a t i v e p e n t r u a c e s t subiect. în m o d o b i ş n u i t , a c e s t a s p e c t
al m u n c i i n o a s t r e n u atrage în m o d s p e c i a l atenţia, s a u atrage
d o a r referiri o c a z i o n a l e , d e g h i z a t e în f o r m a a s p e c t u l u i intui­
tiv s a u „artistic" al practicii psihanalitice.
S u b i e c t u l regresiei e s t e u n u l c a r e s-a i m p u s atenţiei m e l e
datorită anumitor cazuri din timpul ultimilor zece ani din
m u n c a m e a clinică. A c e s t a este, desigur, u n s u b i e c t prea larg
p e n t r u a fi prezentat integral î n contextul d e faţă. Voi alege, în
consecinţă, acele aspecte a căror abordare v a c o n d u c e discu­
ţia într-un m o d fructuos.
A n a l i z a n u este d o a r u n exerciţiu tehnic. E s t e u n lucru pe
care s u n t e m capabili să-1 facem a t u n c i c â n d a m atins u n anu­
m i t s t a d i u în o b ţ i n e r e a tehnicii f u n d a m e n t a l e . L u c r u l p e care
a j u n g e m în stare să-1 facem n e p e r m i t e să c o o p e r ă m c u pacien­
tul în u r m ă r i r e a procesului, acela care la fiecare p a c i e n t are rit­
m u l s ă u şi îşi u r m e a z ă propriul curs; toate trăsăturile i m p o r ­
t a n t e ale acestui p r o c e s p r o v i n d e la p a c i e n t şi n u d e la n o i în­
şine c a analişti.
S ă p ă s t r ă m astfel c l a r în m i n t e d i f e r e n ţ a î n t r e tehniGă şi
c o n d u c e r e a u n u i tratament. E s t e posibil să c o n d u c i un trata-
1
Lucrare citită în faţa Societăţii Britanice de Psihanaliză, în 17 martie,
1954. Int. ] . Psycho-Anal., Voi. XXXVI, 1955.
 360
D.W. W i n n i c o t t
m e n t c u o t e h n i c ă l i m i t a t ă şi e s t e d e a s e m e n e a p o s i b i l , c u o
t e h n i c ă foarte a v a n s a t ă , să e ş u e z i î n c o n d u c e r e a u n u i trata­
ment.
S ă p ă s t r ă m d e a s e m e n e a în m i n t e că, prin m e t o d a l e g i t i m ă
a u n e i a l e g e r i atente a cazului, p u t e m şi, de obicei r e u ş i m , s ă
e v i t ă m î n t â l n i r e a a c e l o r a s p e c t e ale naturii u m a n e c a r e n e p o t
solicita d i n c o l o d e d o t a r e a n o a s t r ă tehnică.
A l e g e r e a c a z u l u i i m p l i c ă clasificare. P e n t r u s c o p u l m e u
p r e z e n t , v o i g r u p a c a z u r i l e î n funcţie d e d o t a r e a t e h n i c ă p e
care o solicită d e la analist. Voi î m p ă r ţ i cazurile în u r m ă t o a r e ­
le trei c a t e g o r i i . Prima este r e p r e z e n t a t ă d e a c e i p a c i e n ţ i care
o p e r e a z ă c a p e r s o a n e întregi şi ale căror dificultăţi s e p l a s e a ­
z ă p e t ă r â m u l relaţionării interpersonale. T e h n i c a p e n t r u tra­
t a m e n t u l a c e s t o r p a c i e n ţ i a p a r ţ i n e p s i h a n a l i z e i aşa c u m s-a
d e z v o l t a t e a în m â i n i l e lui F r e u d , la î n c e p u t u l secolului.
î n c e a de-a doua intră pacienţi la care integritatea p e r s o n a ­
lităţii a b i a î n c e p e s ă s e c o n s t i t u i e î n c e v a c e p o a t e fi luat d r e p t
sigur; s e p o a t e s p u n e d e fapt că p s i h a n a l i z a are de-a face, î n
c a z u l lor, c u p r i m e l e e v e n i m e n t e care aparţin şi u r m e a z ă i m e ­
diat şi i n e r e n t n u d o a r achiziţiei integrităţii, ci, d e a s e m e n e a ,
şi întâlnirii dintre iubire şi ură şi p r i m e l o r recunoaşteri ale d e ­
p e n d e n ţ e i . A c e a s t a este a n a l i z a stadiului d e îngrijorare s a u a
c e e a c e a a j u n s s ă fie c u n o s c u t d r e p t „ p o z i ţ i e d e p r e s i v ă " .
A c e ş t i p a c i e n ţ i au n e v o i e d e analiza dispoziţiei. T e h n i c a p e n ­
tru o astfel d e m u n c ă n u este diferită de a c e e a care este n e c e ­
s a r ă p a c i e n ţ i l o r d i n p r i m a c a t e g o r i e ; totuşi, a n u m i t e p r o b l e ­
m e n o i d e g e s t i o n a r e p o t a p ă r e a p e b a z a g a m e i lărgite d e m a ­
terial a b o r d a t . D i n p u n c t u l n o s t r u d e vedere, c e e a ce este i m ­
p o r t a n t ă aici, e s t e i d e e a d e supravieţuire a analistului ca factor
dinamic.
î n c e l d e - a l treilea g r u p , p l a s e z toţi a c e i p a c i e n ţ i ale c ă r o r
analize trebuie să trateze cu stadii timpurii ale dezvoltării
e m o ţ i o n a l e , î n a i n t e de, şi p â n ă la stabilirea personalităţii c a o
entitate, înaintea achiziţionării statutului de unitate spa-
ţio-temporală. Structura p e r s o n a l ă n u este î n c ă fondată într-un
m o d sigur. î n privinţa a c e s t u i de-al treilea grup, a c c e n t u l c a d e
m a i d e g r a b ă p e g e s t i o n a r e şi, uneori, c u aceşti pacienţi, trava­
liul analitic o b i ş n u i t trebuie s ă fie lăsat în s u s p e n s i e p e l u n g i
p e r i o a d e d e t i m p , g e s t i o n a r e a r e p r e z e n t â n d atunci m u n c a în
sine.
P e n t r u a recapitula în t e r m e n i d e m e d i u , se p o a t e s p u n e că
în p r i m u l g r u p a v e m de-a face c u pacienţi care d e z v o l t ă difi-
361
OPERE 1: D e la pediatrie la psihanaliză
cultăţi în c u r s u l o b i ş n u i t al vieţii lor d e familie, p r e s u p u n â n d
o viaţă d e familie din t i m p u l p e r i o a d e i anterioare latenţei, şi
p r e s u p u n â n d o d e z v o l t a r e s a t i s f ă c ă t o a r e î n stadiile infantile
m a i t i m p u r i i . î n c e a de-a d o u a c a t e g o r i e , î n a n a l i z a p o z i ţ i e i
depresive, a v e m de-a face c u relaţia m a m ă - c o p i l , î n special din
j u r u l p e r i o a d e i la care înţărcatul d e v i n e u n t e r m e n semnifica­
tiv. M a m a susţine o situaţie î n t i m p . î n c e a de-a treia c a t e g o ­
rie intră d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă p r i m i t i v ă , a c e e a î n c a r e este
n e v o i e d e o m a m ă care s ă ţină propriu-zis c o p i l u l .
î n c e a din u r m ă dintre a c e s t e trei c a t e g o r i i se î n c a d r e a z ă
şi u n u l dintre p a c i e n ţ i i m e i , c a r e m - a î n v ă ţ a t p r o b a b i l c e l m a i
m u l t d e s p r e r e g r e s i e . P o a t e c ă într-o altă o c a z i e v o i r e a l i z a o
p r e z e n t a r e d e c a z d e t a l i a t ă dar, p e n t r u m o m e n t , n u v o i face
d e c â t s ă r e m a r c c ă a m trăit o e x p e r i e n ţ ă î n c a r e a m p e r m i s
c a regresia să a i b ă s t ă p â n i r e a d e p l i n ă şi c ă a m u r m ă r i t rezul­
tatul.
P e scurt, a m a v u t o p a c i e n t ă (o f e m e i e de v â r s t ă m i j l o c i e )
care făcuse o b u n ă analiză o b i ş n u i t ă înainte de a v e n i la m i n e
d a r care, în m o d e v i d e n t , m a i a v e a î n c ă n e v o i e d e ajutor.
A c e s t c a z s-a p r e z e n t a t la î n c e p u t c a u n u l d i n p r i m a c a t e g o ­
rie a clasificării m e l e , c u t o a t e c ă d i a g n o s t i c u l d e p s i h o z ă n u
ar fi fost n i c i o d a t ă p u s d e u n p s i h i a t r u , s e i m p u n e a u n diag­
n o s t i c p s i h a n a l i t i c c a r e să ia î n c o n s i d e r a r e d e z v o l t a r e a foar­
t e t i m p u r i e a u n u i s i n e fals. P e n t r u c a t r a t a m e n t u l s ă fi fost
eficient, e r a n e c e s a r s ă e x i s t e o r e g r e s i e î n c ă u t a r e a a d e v ă r a ­
tului sine. D i n fericire, î n a c e s t c a z a m reuşit s ă g e s t i o n e z în­
treaga regresie e u î n s u m i , c a să s p u n e m aşa, fără ajutorul
u n e i instituţii. A m d e c i s la î n c e p u t c ă r e g r e s i a t r e b u i e să fie
l ă s a t ă s ă c o n d u c ă şi n u a fost f ă c u t ă n i c i o î n c e r c a r e , î n afa­
ră de u n a la î n c e p u t , d e a interfera c u p r o c e s u l regresiv, care
îşi u r m a p r o p r i u l c u r s . ( A c e a s t ă u n i c ă o c a z i e a c o n s t a t într-o
interpretare pe care a m făcut-o, reieşind din material, a ero­
t i s m u l u i şi s a d i s m u l u i o r a l , î n transfer. A c e a s t a e r a c o r e c t ă ,
d a r c u a p r o x i m a t i v ş a s e ani p r e a d e v r e m e , d e o a r e c e n u cre­
d e a m î n c ă p e d e p l i n î n r e g r e s i e . N u m ă p u t e a m a b ţ i n e d e la
a încerca efectul u n e i interpretări obişnuite. C â n d a venit tim­
p u l potrivit pentru această interpretare, e a ajunsese să n u m a i
fie n e c e s a r ă . ) A u fost n e c e s a r i c a m trei s a u p a t r u a n i p â n ă
c â n d s ă fie a t i n s ă p r o f u n z i m e a regresiei, d u p ă c a r e să î n c e a ­
pă un progres în dezvoltarea emoţională. N u a m a i avut loc
n i c i o altă regresie. H a o s u l a lipsit, d e ş i a e x i s t a t î n t o t d e a u ­
na o ameninţare cu haosul.
 362
D.W. W i n n i c o t t
A m avut, în consecinţă, o e x p e r i e n ţ ă u n i c ă , c h i a r şi p e n t r u
u n a n a l i s t . N u p o t s ă n u fiu diferit d e c u m e r a m î n a i n t e c a
această analiză să înceapă. C e i care n u sunt psihanalişti n u vor
putea înţelege uriaşa cantitate de înţelegere p e care o poţi
p r i m i d e la o astfel d e e x p e r i e n ţ ă c u u n singur p a c i e n t dar,
p r i n t r e p s i h a n a l i ş t i , s p e r s ă fie p e d e p l i n î n ţ e l e s f a p t u l c ă
a c e a s t ă u n i c ă e x p e r i e n ţ ă p e care a m a v u t - o a testat p s i h a n a l i ­
z a într-un m o d special, iar p e m i n e m - a î n v ă ţ a t m u l t e .
T r a t a m e n t u l şi g e s t i o n a r e a u n u i astfel d e c a z a făcut a p e l
la tot c e e a ce p o s e d ca fiinţă u m a n ă , c a psihanalist şi c a pedia­
tru. A trebuit să realizez o creştere p e r s o n a l ă în d e c u r s u l aces­
tui tratament, care a fost d u r e r o a s ă şi p e care aş fi evitat-o c u
b u c u r i e . î n particular, a trebuit să î n v ă ţ s ă - m i e x a m i n e z p r o ­
p r i a t e h n i c ă ori d e câte ori au a p ă r u t dificultăţi, şi s-a d o v e d i t
c ă d e fiecare dată c a u z a m u l t i p l e l o r faze d e rezistenţă c o n s t a
î n f e n o m e n e l e de contratransfer care n e c e s i t a u a p r o f u n d a r e a
a u t o - a n a l i z e i analistului. N u e s t e ţelul m e u s ă r e a l i z e z o d e ­
scriere a a c e s t u i c a z în a c e a s t ă l u c r a r e d e v r e m e c e , t r e b u i n d
să aleg d a c ă voi a v e a o a b o r d a r e clinică s a u u n a teoretică, a m
o p t a t p e n t r u c e a teoretică. O r i c u m , p ă s t r e z tot t i m p u l în m i n ­
te acest c a z . 2 eului şi o a m e n i n ţ a r e c u h a o s u l . S u n t m u l t e d e studiat despre
C h e s t i u n e a principală este cea că, î n acest caz, ca şi în m u l ­
te altele p e care le-am c o n d u s p â n ă la a c e a s t a în p r a c t i c a m e a ,
a m a v u t n e v o i e s ă - m i r e e x a m i n e z t e h n i c a , c h i a r şi p e a c e e a
a d a p t a t ă p e n t r u cazul cel m a i obişnuit. î n a i n t e d e a e x p l i c a ce
d o r e s c s ă s p u n , trebuie să e x p l i c felul în c a r e folosesc e u c u ­
v â n t u l regresie.
P e n t r u m i n e , t e r m e n u l r e g r e s i e î n s e a m n ă p u r şi s i m p l u
o p u s u l progresului. A c e s t progres în sine e s t e e v o l u ţ i a indivi­
dului, a p s i h o - s o m e i , a personalităţii şi a minţii c u (în cele din
u r m ă ) formarea caracterului şi c u socializarea. P r o g r e s u l înce­
p e în m o d s i g u r la o dată a n t e r i o a r ă naşterii. Există o pulsiu-
n e b i o l o g i c ă în spatele progresului. F a p t u l c ă s ă n ă t a t e a impli­
c ă continuitate în ceea ce priveşte acest progres evoluţionist al
p s i h i c u l u i , r e p r e z i n t ă u n u l dintre p r i n c i p i i l e p s i h a n a l i z e i , la
fel c a şi faptul c ă s ă n ă t a t e a î n s e a m n ă m a t u r i t a t e a dezvoltării
e m o ţ i o n a l e , a d e c v a t ă vârstei i n d i v i d u l u i , a d i c ă m a t u r i t a t e ra­
p o r t a t ă la acest proces evolutiv.
L a o e x a m i n a r e m a i aprofundată se v a o b s e r v a i m e d i a t că
nu poate fi vorba de o simplă inversare a progresului. Pentru ca
2
Caz la care s-a făcut de asemenea referire la p. 311.
363
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
acest progres să fie inversat, trebuie c a individul s ă prezinte o
o r g a n i z a r e c a r e s ă p e r m i t ă apariţia regresiei.
Observăm:
U n e ş e c î n a d a p t a r e d i n p a r t e a m e d i u l u i c a r e are c a r e z u l t a t
d e z v o l t a r e a u n u i s i n e fals.
O c r e d i n ţ ă î n p o s i b i l i t a t e a u n e i c o r e c t ă r i a e ş e c u l u i iniţial, re­
prezentată printr-o capacitate latentă de regresie, care implică o
organizare c o m p l e x ă a eului.
U n aport specializat din partea mediului, u r m a t de regresia
propriu-zisă.
O n o u ă dezvoltare emoţională progresistă, c u complicaţii ce
v o r fi d e s c r i s e m a i t â r z i u .
M ă m a i g â n d e s c c ă n u este d e ajutor folosirea c u v â n t u l u i
regresie ori d e câte ori î n istoria u n u i caz apare u n c o m p o r t a ­
m e n t infantil. C u v â n t u l regresie a d o b â n d i t u n s e n s p o p u l a r
p e care n o i n u trebuie s ă îl a d o p t ă m . C â n d v o r b i m de regresie
în c a d r u l p s i h a n a l i z e i , e s t e i m p l i c a t ă o a n u m i t ă o r g a n i z a r e a
felul î n care i n d i v i d u l îşi s t o c h e a z ă amintirile, ideile şi poten-
ţialităţile. E s t e ca şi c u m ar exista o aşteptare a faptului că p o t
apărea condiţii favorabile, justificând regresia, şi oferind o n o u ă
ş a n s ă p e n t r u d e z v o l t a r e a ulterioară care, iniţial, a fost făcută
i m p o s i b i l ă s a u dificilă, d e către e ş e c u l din partea mediului.
S e v a p u t e a o b s e r v a c ă e u p r i v e s c ideea d e regresie în ca­
d r u l u n u i m e c a n i s m foarte organizat de a p ă r a r e a eului, u n u l
care i m p l i c ă e x i s t e n ţ a u n u i sine fals. L a p a c i e n t u l 1-a care a m
făcut referire m a i sus, acest sine fals a devenit treptat u n „sine
care p o a r t ă d e grijă", şi d o a r d u p ă câţiva ani a fost posibil ca
acest sine care p o a r t ă d e grijă s ă se p r e d e a analistului, iar şi­
n e l e să c a p i t u l e z e î n faţa eului.
î n teoria dezvoltării fiinţei u m a n e trebuie i n c l u s ă i d e e a că
e s t e n o r m a l şi s ă n ă t o s p e n t r u i n d i v i d să fie c a p a b i l să-şi ape­
re şinele d e a n u m i t e e ş e c u r i din partea m e d i u l u i printr-o în­
gheţare a situaţiei de eşec. î m p r e u n ă c u aceasta a p a r e şi o presu­
p u n e r e i n c o n ş t i e n t ă (care p o a t e d e v e n i o s p e r a n ţ ă c o n ş t i e n t ă )
c ă v a a p ă r e a o o c a z i e , la o dată ulterioară, p e n t r u o n o u ă e x ­
p e r i e n ţ ă / î n care v a fi posibil ca situaţia de eşec să fie d e z g h e ­
ţată şi retrăită, c u individul într-o stare de regresie, într-un m e ­
diu care realizează o adaptare adecvată. Această teorie statuea-
 364 D. W. W i n n i c o t t
z ă regresia c a p a r t e a p r o c e s u l u i d e v i n d e c a r e , c a p e u n p r o ­
c e s n o r m a l d e fapt, c a r e p o a t e fi foarte b i n e studiat în c a z u l
u n e i p e r s o a n e sănătoase. L a p e r s o a n a foarte b o l n a v ă există o
s p e r a n ţ ă foarte m i c ă p e n t r u o n o u ă o c a z i e . î n c a z u l e x t r e m ar
p u t e a fi n e c e s a r c a t e r a p e u t u l s ă m e a r g ă înspre pacient, şi să-i
ofere acestuia, î n m o d activ, o b u n ă îngrijire m a t e r n ă , o e x p e ­
rienţă la care p a c i e n t u l să n u se fi aşteptat.
Există m a i m u l t e m o d u r i în care i n d i v i d u l s ă n ă t o s tratea­
z ă c u a n u m i t e eşecuri t i m p u r i i ale m e d i u l u i ; u n u l dintre aces­
tea a fost d e n u m i t a i c i j n g h e j a r j ş a j y ^ ^ eşec. între aces­
ta şi c o n c e p t u l p u n c t u l u i d e fixaţie e x i s t ă c u s i g u r a n ţ ă o l e g ă ­
tură.
în teoria psihanalitică noi s u s ţ i n e m adesea că, în cursul
dezvoltării pulsiunii î n fazele p r e g e n i t a l e , situaţiile nefavorabi­
le pot c r e a p u n c t e d e fixaţie î n d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă a indi­
vidului. L a u n stadiu m a i tardiv, d e e x e m p l u la stadiul d o m i ­
naţiei g e n i t a l e , a d i c ă a t u n c i c â n d î n t r e a g a p e r s o a n ă este im­
p l i c a t ă î n r e l a ţ i o n ă r i i n t e r p e r s o n a l e (şi c â n d e s t e d e s t u l d e
o b i ş n u i t din p u n c t d e v e d e r e freudian s ă s e v o r b e a s c ă d e s p r e
c o m p l e x u l lui O e d i p şi despre fricile de castrare), angoasa poa­
te c o n d u c e la o r e g r e s i e î n t e r m e n i i c a l i t ă ţ i i p u l s i u n i i d e la
p u n c t u l o p e r a t i v la cel d e fixaţie, iar c o n s e c i n ţ a este o întărire
a situaţiei de eşec originare. A c e a s t ă teorie şi-a d o v e d i t valoa­
r e a şi s e află î n u z u l curent, şi n u e s t e c a z u l s ă fie a b a n d o n a ­
tă, atâta timp cât o p u t e m privi într-o l u m i n ă reînnoită.
Un exemplu simplu ar fi acela al unui băiat a cărui primă co­
pilărie a fost normală, căruia la timpul amigdalectomiei i s-a fă­
cut o clismă, mai întâi de către mama sa, iar apoi de către un grup
de asistente care au trebuit să-1 ţină culcat. Avea atunci doi ani.
în urma acestui fapt a avut probleme de tranzit intestinal, iar la
vârsta de nouă ani (vârsta când a avut loc consultaţia) se prezen­
ta, din punct de vedere clinic, ca un caz sever de constipaţie. în­
tre timp avusese loc o serioasă complicaţie în dezvoltarea sa emo­
ţională în termenii fantasmei genitale. în acest caz s-a întâmplat
ca problema să rezide în faptul că băiatul reacţionase la adminis­
trarea unei clisme ca şi cum aceasta ar fi fost o răzbunare din par­
tea mamei împotriva homosexualităţii sale, şi ceea ce a fost refu­
lat a fost homosexualitatea şi, o dată cu ea, potenţialul său erotic
anal. Se poate intui că, în analiza acestui băiat, se va produce o
punere în act căreia va trebui să i se facă faţă, o compulsie la re­
petiţie asociată traumei originare. Se poate de asemenea intui că
schimbările în acest băiat nu vor urma unei simple repuneri în
C t e r e 1: De la pediatrie la psihanaliză 365
scenă a traumei, ci vor urma obişnuitei interpretări a complexu­
lui lui Oedip în nevroza de transfer.
A m oferit a c e s t e x e m p l u d r e p t u n c a z o b i ş n u i t , i l u s t r â n d
u n s i m p t o m c u m ar fi regresia la un p u n c t de fixaţie u n d e tra­
u m a era în m o d clar prezentă.
Analiştii au găsit necesar să postuleze că, m a i frecvent,
e x i s t ă situaţii p r e g e n i t a l e bune la care i n d i v i d u l s e p o a t e reîn­
toarce atunci c â n d se află în dificultate, într-un stadiu ulterior.^
A c e s t a reprezintă un f e n o m e n sănătos. D e aici se n a ş t e ideeas
a d o u ă tipuri de regresie în ceea c e priveşte dezvoltarea pulsi­
unii, u n u l fiind o r e î n t o a r c e r e la o situaţie t i m p u r i e d e e ş e c ,
iar celălalt la o situaţie t i m p u r i e d e s u c c e s . •—-J
C o n s i d e r că s-a atras insuficient atenţia a s u p r a diferenţei
între aceste d o u ă f e n o m e n e . In c a z u l situaţiei d e e ş e c a m e d i u ­
lui, c e e a c e v e d e m este d o v a d a u n o r apărări personale organi­
z a t e d e i n d i v i d şi care trebuie analizate. î n c a z u l situaţiei tim­
purii m a i n o r m a l e , aceea de succes, ceea ce v e d e m ca fiind m a i
e v i d e n t este amintirea dependenţei şi, în consecinţă, v o m întâlni
o situaţie de mediu m a i d e g r a b ă d e c â t o o r g a n i z a r e p e r s o n a l ă
defensivă. O r g a n i z a r e a p e r s o n a l ă n u este a ş a d e e v i d e n t ă d e ­
oarece a r ă m a s fluidă şi m a i puţin defensivă. A r trebui să m e n ­
ţ i o n e z în acest p u n c t faptul că m ă b a z e z pe o i p o t e z ă p e care
a m prezentat-o d e m u l t e ori p â n ă a c u m , care n-a fost întotdea­
u n a întru totul acceptată, şi a n u m e c ă spre u n î n c e p u t teorer
tic există din c e î n c e m a i p u ţ i n e ş e c p e r s o n a l şi, p â n ă la u r m ă ,
d o a r u n e ş e c al adaptării m e d i u l u i .
î n c o n s e c i n ţ ă , n u s u n t e m p r e o c u p a ţ i d o a r d e regresia pro- >
priu-zisă la p u n c t e l e de fixaţie b u n e s a u rele din c a d r u l e x p e -
rienţelor p u î s i o n a l e ale individului, ci şi la p u n c t e l e b u n e s a u j
rele din a d a p t a r e a m e d i u l u i la n e v o i l e eului şi la n e v o i l e se-u- 1
lui din istoria individului.
P u t e m g â n d i în t e r m e n i i stadiilor p r e g e n i t a l şi genital ale
dezvoltării calităţii puhiimii, p u t e m folosi cuvântuî regresie pur
şi s i m p l u ca p e u n revers al progresului, o călătorie î n a p o i d e
îa genital la falie, de la falie la excretor, d e la e x c r e t o r la inges-
tiv. D a r oricât d e m u l t a m d e z v o l t a g â n d i r e a n o a s t r ă î n a c e a s ­
tă direcţie trebuie să a d m i t e m că o m a r e p a r t e din m a t e r i a l u l
n o s t r u clinic n u p o a t e fi potrivit î n cadrul acestei teorii.
Alternativa este aceea de a p u n e accentul pe dezvoltarea eu­
lui şi pe d e p e n d e n ţ ă şi, în acest caz, c â n d v o r b i m despre regre­
sie, n e referim i m e d i a t la a d a p t a r e a m e d i u l u i , la s u c c e s e l e şi

366 D.W. W i n n i c o t t
eşecurile acesteia. U n u l dintre punctele p e care încerc în m o d
special să-1 clarific este acela că gândirea noastră a s u p r a aces­
tui subiect a fost i n d u s ă în eroare de încercarea de a căuta ori­
ginile eului fără să a c o r d ă m u n interes crescând mediului. P u ­
t e m construi teorii ale dezvoltării pulsiunii şi a c c e p t a s ă i g n o -
t r ă m mediul, dar n u există nici o posibilitate de-a face aşa în ceea
c e p r i v e ş t e f o r m u l a r e a d e z v o l t ă r i i timpurii a eului. C r e d c ă ar
I trebui să n e r e a m i n t i m întotdeauna că rezultatul final al gândi­
rii noastre despre dezvoltarea eului este narcisismul primar. In
narcisismul p r i m a r m e d i u l susţine individul şi, în acelaşi timp,
individul h a b a r n u are d e v r e u n m e d i u , şi este u n a c u acesta.
D a c ă aş fi a v u t t i m p aş fi arătat m o d u l în care u n e o r i o re-
g r e s i e o r g a n i z a t ă e s t e c o n f u n d a t ă c u retragerea p a t o l o g i c ă şi
c u clivajele defensive d e diferite tipuri. A c e s t e stări s u n t lega­
te d e regresie î n s e n s u l în c a r e constituie o r g a n i z ă r i defensi­
ve. O r g a n i z a r e a care face ca regresia să fie folositoare prezin­
tă a c e a calitate, distinctă d e alte organizări defensive, c ă a d u ­
ce c u sine s p e r a n ţ a u n e i n o i ocazii d e d e z g h e ţ a r e a u n e i situa­
ţii î n g h e ţ a t e , şi a u n e i n o i ş a n s e p e n t r u m e d i u , a d i c ă p e n t r u
m e d i u l actual, d e a realiza o adaptare a d e c v a t ă , c h i a r şi c u în-
f târziere.
D e a i c i d e r i v ă f a p t u l , d a c ă a c e s t a e s t e u n fapt, c ă u n pac,
• cient p o a t e s ă s e r e c u p e r e z e s p o n t a n din psihoză> în t i m p ce
din n e v r o z ă n u e x i s t ă r e c u p e r a r e s p o n t a n ă , iar p s i h a n a l i s t u l
este c u a d e v ă r a t necesar. C u alte c u v i n t e , p s i h o z a este strâns
l e g a t ă d e s ă n ă t a t e , î n c a r e n e n u m ă r a t e situaţii d e e ş e c a l e m e ­
diului care s u n t î n g h e ţ a t e s u n t găsite şi d e z g h e ţ a t e de diferi­
te f e n o m e n e d e v i n d e c a r e ale vieţii obişnuite, şi a n u m e prie­
teniile, îngrijirile din t i m p u l u n e i boli fizice, p o e z i a etc.
M i se p a r e c ă î n c a d r u l literaturii d e specialitate, regresia
la d e p e n d e n ţ ă şi-a d o b â n d i t a b i a recent rolul s ă u b i n e meritat
în descrierile clinice. M o t i v u l pentru acestea poate fi cel că abia
recent n e - a m simţit suficient de puternici în înţelegerea
p s i h o - s o m e i i n d i v i d u a l e şi a dezvoltării m e n t a l e p e n t r u a n e
p u t e a p e r m i t e să e x a m i n ă m şi să l u ă m în c o n s i d e r a r e rolul j u ­
cat d e m e d i u .
A ş dori a c u m s ă m e r g direct la Freud şi aş dori să fac o dis­
t i n c ţ i e o a r e c u m a r t i f i c i a l ă î n t r e d o u ă a s p e c t e a l e m u n c i i lui
Freud. O b s e r v ă m c u m Freud dezvoltă metoda psihanalitică
din situaţia clinică în care e r a logic să folosească h i p n o z a .
367
OPERE 1 : De la pediatrie la psihanaliză
S ă p r i v i m şi s ă o b s e r v ă m c e a făcut F r e u d a l e g â n d u - ş i c a ­
zurile. P u t e m s p u n e că, din tot b a z i n u l psihiatric, care inclu­
dea toţi nebunii din b a l a m u c , ca şi p e cei de afară, el a ales ace­
le cazuri care au avut parte d e u n aport a d e c v a t î n t i m p u l pri­
m e i copilării, a d i c ă n e v r o t i c i i . S-ar p u t e a s ă fie i m p o s i b i l ă o
c o n f i r m a r e a a c e s t u i fapt printr-o e x a m i n a r e a t e n t ă a c a z u r i ­
lor t i m p u r i i c u care F r e u d a lucrat, d a r d e u n l u c r u p u t e m fi
siguri, iar acesta este cel m a i i m p o r t a n t , că p r o p r i a istorie d e
viaţă a lui F r e u d a fost în aşa fel î n c â t a ajuns la p e r i o a d a o e -
dipiană sau de prelatenţă din viaţa sa ca o fiinţă u m a n ă întrea­
gă, gata s ă î n t â l n e a s c ă alte fiinţe u m a n e î n t r e g i şi g a t a să s e
d e s c u r c e în relaţiile i n t e r p e r s o n a l e . P r o p r i i l e sale e x p e r i e n ţ e
t i m p u r i i a u fost î n d e a j u n s d e b u n e , astfel î n c â t î n auto-anali-
z a s a a p u t u t s ă ia c a l i t a t e a d e m a m ă p e n t r u b e b e l u ş d r e p t
c e v a sigur.
F r e u d ia d r e p t s i g u r ă situaţia t i m p u r i e d e îngrijire m a t e r ­
n ă , şi c r e d i n ţ a m e a e s t e a c e e a c ă s-a trezit furnizând un cadru
pentru activitatea sa, a p r o a p e fără a fi conştient d e c e a n u m e fă­
c e a . F r e u d a fost c a p a b i l s ă s e a n a l i z e z e p e el î n s u ş i c a p e o
p e r s o a n ă î n t r e a g ă şi i n d e p e n d e n t ă , şi s ă s e i n t e r e s e z e d e an-
xietăţile care aparţin relaţiilor i n t e r p e r s o n a l e . M a i târziu, de­
sigur, a apreciat copilăria t i m p u r i e în m o d teoretic şi a p o s t u ­
lat fazele p r e g e n i t a l e ale d e z v o l t ă r i i p u l s i o n a l e şi, î m p r e u n ă
cu alţii, a trecut la e v i d e n ţ i e r e a detaliilor şi la s t u d i u l etapelor
din c e în c e m a i t i m p u r i i ale istoriei i n d i v i d u l u i . A c e a s t ă ela­
b o r a r e a s u p r a fazelor p r e g e n i t a l e n u p u t e a ajunge la o depli­
n ă fructificare, deoarece n u era b a z a t ă pe studiul u n o r pacienţi
care să aibă n e v o i e s ă r e g r e s e z e în c a d r u l situaţiei a n a l i t i c e . 3
A ş d o r i a c u m să clarific î n ce m o d a m î m p ă r ţ i t artificial
m u n c a lui F r e u d în d o u ă părţi. M a i întâi este t e h n i c a psihana-
3
Se va putea observa că nu afirm că aceste consideraţii teoretice asupra
pulsiunilor pregenitale nu ar fi pertinente datorită lipsei de contact direct cu
bebeluşii a lui Freud deoarece nu văd nici un motiv pentru care Freud nu ar
fi putut avea parte de o experienţă foarte bună ca observator al situaţiei ma-
mă-bebeluş, în interiorul propriei familii şi în cadrul activitatăţii sale. Ulte­
rior mi-am reamintit că Freud a lucrat într-o clinică de copii, unde a făcut ob­
servaţii detaliate asupra bebeluşilor, arunci când a studiat boala lui Little. Ceea
ce vreau să spun aici este că, din fericire pentru noi, Freud şi-a exprimat inte­
resul, la început, nu asupra nevoii pacientului de a regresa în analiză, ci asu­
pra a ceea ce se întâmplă în situaţia analitică când regresia nu este necesară
şi când este posibil să iei drept bună treaba făcută de mamă şi adaptarea tim­
purie a mediului în istoria trecută a fiecărui pacient.
 368
D-W. W i n n i c o t t
litică, aşa cum s-a dezvoltat ea în mod gradat, şi pe care o în­
vaţă studenţii. Materialul prezentat de pacient trebuie înţeles
şi interpretat. în al doilea rând este cadrul în care se desfăşoa­
ră acest travaliu.
Să aruncăm acum o privire la cadrul clinic al lui Freud. Voi
enumera câteva dintre punctele foarte evidente ale descrierii
sale.
1. La un moment fixat, zilnic, de cinci sau şase ori pe săptămâ­
nă, Freud se punea la dispoziţia pacientului. (Acest moment
era fixat astfel încât să fie convenabil atât pentru analist, cât
şi pentru pacient.)
2. Analistul va fi sigur acolo, la timp, viu, respirând.
3. Pentru perioada limitată de timp prestabilită (aproximativ o
oră) analistul va rămâne treaz şi preocupat de pacient.
4. Analistul exprimă iubire prin interesul pozitiv pe care îl ara­
tă, şi ură prin începutul şi sfârşitul foarte strict al şedinţei, şi
prin chestiunea onorariului. Iubirea şi ura sunt sincer expri­
mate de analist, adică nu sunt negate de către acesta.
5. Scopul analizei era acela de a ajunge în legătură cu procesele
pacientului, de a înţelege materialul prezentat, de a comuni­
ca acest înţeles prin cuvinte. Rezistenţa implica suferinţă şi
putea fi alinată prin interpretare.
6. Metoda analistului era una de observare obiectivă.
7. Această activitate se desfăşura într-o cameră nu pe coridor, o
cameră care era liniştită şi care nu era predispusă la zgomote
neprevăzute, dar nu într-o linişte de mormânt şi nici lipsită
de zgomotele obişnuite ale unei case. Această cameră era lu­
minată adecvat, dar nu printr-o lumină care să-ţi scoată ochii
şi nici printr-o lumină variabilă. Camera nu trebuia să fie în­
tunecată şi trebuia să fie bine încălzită. Pacientul se aşeza pe
o canapea, adică confortabil, dacă era capabil să se simtă con­
fortabil, şi probabil că o pătură şi un pahar cu apă erau la în­
demână.
8. Analistul (aşa cum este bine cunoscut) păstrează judecata mo­
rală în afara relaţiei, nu-şi doreşte să intervină cu detalii de
viaţă şi idei personale şi nici să se plaseze de vreo parte în sis­
temele persecutoare ale pacientului, chiar atunci când acestea
apar în forma unor situaţii din realitatea comună, locală, po­
litică etc. în mod natural, analistul ştie dacă are loc un război,
sau un cutremur, sau dacă moare regele.
9. în situaţia analitică, analistul este mult mai de încredere de­
cât sunt oamenii în viaţa obişnuită: pe deplin punctual, fără
crize de nervi, fără a se îndrăgosti în mod compulsiv etc.
369
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
10. în analiză există o distincţie foarte clară între fapt şi fantasmă,
astfel încât analistul nu este rănit de un vis agresiv.
11. Se poate conta pe absenţa unei reacţii de tip legea talionului.
12. Analistul supravieţuieşte.
Multe alte lucruri mai pot fi spuse, dar toate se adaugă la
faptul că analistul se poartă ca el însuşi sau ea însăşi, şi se poar­
tă astfel fără multă osteneală, prin simplul fapt de a fi o per­
soană relativ matură. Dacă Freud nu s-ar fi purtat bine, nu ar
fi putut dezvolta telurica psihanalitică sau teoria îa căreToIo^
sirea tehnicii sale 1-a condus. Acest fapt este adevărat, oricât
de inteligent ar fi putut fi în acele timpuri. Chestiunea princi­
pală este aceea că aproape oricare detaliu poate fi descoperit
ca fiind de extremă importanţă într-o anume fază a analizei
care implică un grad de regresie al pacientului.
Există un bogat material de studiu aici, şi se va observa că
există o asemănare foarte evidentă între toate aceste lucruri şi
sarcina obişnuită a părinţilor, în special aceea a mamei cu be­
beluşul ei, sau a tatălui jucând un rol de mamă, şi în anumite
privinţe cu sarcina mamei de la bun început.
Permiteţi-mi să adaug că pentru Freud există trei persoa- f
ne dintre care una lipseşte din cabinetul de psihanaliză. Dacă
acolo s-ar află doar două persoane implicate, atunci ar fi avut j
loc o regresie a pacientului în cadrul analitic, iar cadrul repre- I
•zintă mama cu tehnica ei, iar pacientul este un bebeluş. Exis- I
tă şi o stare mai avansată de regresie, în care este prezentă ^
doar o persoană, şi anume pacientul, şi acest lucru este ade- o
vărat chiar dacă într-un alt fel, din unghiul observatorului,
sunt două.
Ideile mele, până în acest punct, pot fi exprimate astfel:
Patologia psihotică este legată de un eşec al mediului într-un
stadiu timpuriu al dezvoltării emoţionale a individului. Senti­
mentul de inutilitate şi de ireal aparţine formării unui sine fals,
care se dezvoltă ca o protecţie a sinelui adevărat.
Iniţierea unei analize reproduce tehnicile de îngrijire maternă
timpurii şi foarte timpurii. Este o invitaţie la regresie pe baza si­
guranţei suportului oferit.
Regresia unui pacient constituie o reîntoarcere organizată la
dependenţa timpurie sau la dubla dependenţă. Pacientul şi ca­
drul fuzionează în situaţia originară de succes a narcisismului pri­
mar.
 370
D.W. W i n n i c o t t
Progresul de la narcisismul primar este iniţiat din nou, cu şi­
nele adevărat capabil să se confrunte cu situaţii de eşec din par­
tea mediului, fără a organiza apărări care să implice un sine fals,
care să protejeze şinele adevărat.
în această măsură, patologia psihotică poate fi ameliorată doar
printr-un aport specializat din partea mediului, întreţesut cu re-
gresia pacientului.
Progresul pornind de la noua poziţie, cu şinele adevărat care
s-a predat eului total, poate fi acum studiat în termenii procese­
lor complexe ale creşterii individuale.
în practică, există o succesiune a evenimentelor:
1. Furnizarea unui cadru care oferă încredere.
2. Regresia pacientului Ia dependenţă, cu sentimentul justificat
de risc pe care aceasta îl implică.
3. Pacientul având un nou sentiment de sine, iar şinele până
acum ascuns ajungând să se predea eului total. Un nou avans
al proceselor individuale care fuseseră oprite.
4. O dezgheţare a unei situaţii de eşec a mediului.
5. De pe noua poziţie de forţă a eului, suferinţa legată de eşecul
timpuriu din partea mediului este simţită şi exprimată în pre­
zent.
6. Reîntoarcerea de la regresie la dependenţă, într-un progres or­
donat spre independenţă.
7. Nevoile şi dorinţele instinctuale devenind realizabile cu o vi­
goare şi o vitalitate genuină.
Toate acestea sunt repetate d e n e n u m ă r a t e ori.
A i c i ar fi n e c e s a r u n c o m e n t a r i u d e s p r e d i a g n o s t i c u l p s i ­
hozelor.
L u â n d î n d i s c u ţ i e u n g r u p d e o a m e n i n e b u n i , există o dis­
tincţie foarte i m p o r t a n t ă care trebuie făcută între aceia ale c ă ­
ror a p ă r ă r i se află într-o stare h a o t i c ă , şi a c e i a c a r e au fost c a ­
p a b i l i să o r g a n i z e z e o b o a l ă . A c e a s t ă distincţie trebuie c u si­
g u r a n ţ ă făcută a t u n c i c â n d se p u n e p r o b l e m a aplicării p s i h ­
a n a l i z e i la p s i h o z e , p e n t r u c ă e s t e m a i p r o b a b i l s ă s e r e u ş e a s ­
că a c o l o u n d e b o a l a este foarte organizată. O r o a r e a m e a per­
s o n a l ă faţă d e l e u c o t o m i i , c a ş i s u s p i c i u n e a faţă d e e l e c t r o -
şocuri derivă atât din viziunea m e a asupra bolii psihotice, con­
form căreia aceasta reprezintă o organizare defensivă construi­
tă p e n t r u a a p ă r a şinele a d e v ă r a t , c â t şi din s e n t i m e n t u l m e u
că sănătatea aparentă c u u n sine fals n u are nici o valoare pen­
tru p a c i e n t . B o a l a , c u ş i n e l e a d e v ă r a t b i n e a s c u n s , o r i c â t d e
371
OPERE 1: D e la pediatrie la psihanaliză
dureroasă, este s i n g u r a situaţie favorabilă î n care n e p u t e m re­
î n t o a r c e , ca terapeuţi, c u pacientul, şi î n l o c u i situaţia origina­
ră d e e ş e c d i n p a r t e a m e d i u l u i .
O altă apreciere u r m e a z ă , în m o d firesc, aici. în cadrul
u n u i g r u p d e p a c i e n ţ i p s i h o t i c i v o r fi u n i i c a r e s u n t regresaţi
din p u n c t d e v e d e r e clinic şi alţii care n u sunt. N u este în n i c i
u n fel a d e v ă r a t c ă a c e i a c a r e s u n t m a i r e g r e s a ţ i d i n p u n c t d e
v e d e r e c l i n i c , s u n t t o t o d a t ă şi c e i m a i b o l n a v i . D i n p u n c t u l
d e v e d e r e al p s i h a n a l i s t u l u i , s-ar p u t e a s ă fie m a i u ş o r s ă
abordeze cazul unui pacient care a avut o cădere nervoasă,
d e c â t s ă a b o r d e z e u n c a z a s e m ă n ă t o r într-o stare d e fugă î n
sănătate.
E s t e n e c e s a r ă o m a r e cantitate d e curaj p e n t r u a a v e a o c ă ­
d e r e n e r v o a s ă , d a r u n e o r i a l t e r n a t i v a n u p o a t e fi d e c â t o fugă
în sănătate, condiţie c o m p a r a b i l ă c u apărarea m a n i a c a l ă î m p o ­
triva depresiei. D i n fericire, î n cele m a i m u l t e d i n t r e c a z u r i l e
noastre, căderile n e r v o a s e pot fi surprinse în şedinţele de psih­
a n a l i z ă , s a u s u n t l i m i t a t e şi l o c a l i z a t e î n aşa fel î n c â t m e d i u l
s o c i a l al p a c i e n t u l u i să le p o a t ă a b s o r b i s a u să le p o a t ă face
faţă.
P e n t r u a clarifica c h e s t i u n e a aş dori s ă fac c â t e v a c o m p a ­
raţii:
Canapeaua şi pernele sunt acolo pentru uzul pacientului.
Acestea vor apărea în idei şi vise, şi vor fi pe post de corpul, sâ­
nii, braţele, mâinile analistului e t c , într-o varietate infinită de mo­
duri, în măsura în care pacientul este regresat (pentru un mo­
ment, sau pentru o oră, sau pe parcursul unei lungi perioade de
timp), canapeaua este analistul, pernele sunt sânii, analistul este
mama dintr-o anumită perioadă din trecut. La limită, nu mai este
valabilă afirmaţia conform căreia canapeaua e pe post de analist.
Este adecvat să se vorbească de dorinţele pacientului, de do­
rinţa (de exemplu) de a fi tăcut. în ceea ce priveşte pacientul re­
gresat, cuvântul dorinţă este incorect; folosim în loc cuvântul ne­
voie. Dacă un pacient regresat are nevoie de linişte, atunci fără
aceasta nu se poate face absolut nimic. Dacă nevoia nu este în­
tâmpinată, rezultatul nu este supărarea, ci doar o reproducere a
situaţiei de eşec a mediului care a oprit procesul de creştere de
sine. Aceasta a afectat capacitatea de a avea „dorinţe", iar noi
suntem martorii reapariţiei cauzei originare a sentimentului de
futilitate.
Pacientul regresat este aproape de o retrăire a unui vis sau a
unei situaţii din amintire; o punere în act a unui vis poate fi mo-
372 D.W. W i n n i c o t t
dul în care pacientul descoperă ceea ce este urgent, iar discuţia
despre ceea ce a fost pus în act urmează acţiunii, dar nu poate să
o preceadă.
Sau să luăm detaliul de a fi punctual. Analistul nu este cine­
va care îşi ţine pacienţii să aştepte. Pacienţii visează despre a fi
puşi să aştepte, precum şi toate celelalte variaţii pe această temă,
şi pot fi supăraţi când analistul întârzie. Toate acestea sunt parte
din felul în care materialul se desfăşoară. Dar pacienţii care re-
gresează sunt diferiţi în ceea ce priveşte momentul iniţial. Apar
faze în care totul atârnă de punctualitatea analistului. Dacă ana­
listul este gata aşteptând, totul este bine, dacă nu, atunci atât ana­
listul, cât şi pacientul pot pleca acasă, pentru că oricum nu se poa­
te face nici un travaliu analitic. Sau, dacă luăm în considerare ne-
punctualitatea pacientului, un pacient nevrotic care întârzie poa­
te exprima, probabil, un transfer negativ. Un pacient depresiv este
mai probabil să întârzie pentru a oferi analistului puţin răgaz pen­
tru alte activităţi şi interese (protejându-1 de agresivitate, lăcomie).
Pacientul psihotic (regresiv) va întârzia pentru că probabil nu
s-a stabilit încă vreo speranţă că analistul va fi prezent la timp.
Este futil să fi punctual. Atât de multe atârnă de acest detaliu, în­
cât riscul nu poate fi asumat, prin urmare, pacientul întârzie; în
consecinţă nu se poate face nici o treabă.
Revenind, pacientului nevrotic îi place ca a treia persoană să
fie întotdeauna exclusă, iar ura provocată de vederea altor pa­
cienţi poate perturba lucrul psihanalitic în moduri impredicitibi-
le. Pacienţii depresivi se pot bucura să vadă alţi pacienţi până ce
ating iubirea primitivă sau lacomă care dă naştere sentimentului
lor de vinovăţie. Pacienţii regresaţi fie nu au nici o obiecţie faţă
de existenţa altor pacienţi, fie nu pot concepe existenţa vreunui
alt pacient. Un alt pacient nu este nimeni altcineva decât o nouă
versiune a sinelui.
Un pacient se încolăceşte pe canapea şi îşi sprijină capul pe
mână, şi pare cald şi mulţumit. Cuvertura este chiar deasupra
capului său. Pacientul este singur. Desigur, suntem obişnuiţi cu
toate varietăţile de retragere supărată, dar analistul trebuie să fie
capabil să recunoască această retragere regresivă în care el nu este
insultat, ci este folosit într-un mod foarte primitiv şi pozitiv.
Un alt punct este cel că regresia la dependenţă este parte ine­
rentă a analizei fenomenelor copilăriei timpurii, şi în cazul în care
canapeaua este udată, sau dacă pacientul o mânjeşte sau picură
salivă pe ea, noi ştim că acest fapt este inerent şi nu constituie o
complicaţie. Nu interpretarea este cea necesară, iar vorbitul sau
chiar mişcatul pot realmente ruina procesul şi pot fi excesiv de
dureroase pentru pacient.
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 3 73
U n element important în această teorie este postularea
unui eu observator. D o i pacienţi foarte asemănători în as­
p e c t u l lor c l i n i c a p a r e n t , p o t fi foarte diferiţi î n c e e a c e pri­
veşte gradul de organizare a eului observator. La o extremă,
e u l observator este a p r o a p e capabil să se identifice c u ana­
l i s t u l , şi î n a c e s t c a z p o a t e e x i s t a o r e c u p e r a r e d i n r e g r e s i e
la sfârşitul ş e d i n ţ e i d e a n a l i z ă . L a c e a l a l t ă e x t r e m ă , e x i s t ă u n
eu observator foarte slab, iar pacientul este incapabil să se
r e c u p e r e z e d i n r e g r e s i e î n c a d r u l ş e d i n ţ e i d e a n a l i z ă , .şi tre­
b u i e îngrijit.
P u n e r e a în act t r e b u i e tolerată î n acest g e n d e m u n c ă , iar
î n p u n e r e a î n act d i n t i m p u l şedinţei d e a n a l i z ă a n a l i s t u l g ă ­
s e ş t e n e c e s a r s ă j o a c e u n rol, deşi, d e obicei, î n f o r m ă verbală.
N i m i c n u este m a i surprinzător, atât pentru pacient cât şi pen­
tru analist, d e c â t revelaţiile care se p r o d u c în a c e s t e m o m e n ­
te d e p u n e r e î n act. P u n e r e a î n act propriu-zisă î n analiză este,
totuşi, d o a r î n c e p u t u l , şi trebuie î n t o t d e a u n a să u r m e z e o p u ­
nere în c u v i n t e a n o u l u i c r â m p e i de înţelegere. Există, aici, o
succesiune:
1. Stabilirea a ceea ce s-a întâmplat în punerea în act.
2. Stabilirea a ceea ce a fost cerut de la analist. De aici se poate
deduce:
3. Ce a mers rău în situaţia originară de eşec din partea mediu­
lui.
Aceasta produce o oarecare uşurare, dar urmează:
4. Furia legată de situaţia originară de eşec din partea mediului.
Această furie poate că este simţită pentru prima oară, iar ana­
listul trebuie să ia parte prin a fi folosit în raport cu eşecurile
mai degrabă decât cu reuşitele sale. Acest fapt este deconcer­
tant, dacă nu este înţeles. Progresul a fost realizat prin încer­
carea foarte atentă de adaptare a analistului, şi cu toate aces­
tea în acest moment eşecul este cel care este evidenţiat ca im­
portant, pe baza faptului că este o reproducere a eşecului sau
traumei originare. In cazurile favorabile, în cele din urmă, ur­
mează:
5. Un nou sentiment de sine al pacientului şi un sentiment al
progresului care semnifică adevărata creştere. Aceasta din
urmă este cea care trebuie să fie răsplata analistului, prin iden­
tificare cu pacientul său. Nu întotdeauna urmează un stadiu
ulterior în care pacientul să fie capabil să înţeleagă povara pe
care a purtat-o analistul şi să fie capabil să spună mulţumesc
în adevăratul sens al cuvântului.

374
D.W. W i n n i c o t t
A c e a s t ă p o v a r ă de p e u m e r i i analistului e s t e c o n s i d e r a b i ­
lă, m a i ales d a c ă lipsa d e î n ţ e l e g e r e şi contratransferul n e g a ­
tiv inconştient c o m p l i c ă tabloul. P e de altă parte, p o t s p u n e că
în acest g e n d e tratament e u n u m - a m simţit zăpăcit, iar aceas­
ta r e p r e z i n t ă într-o o a r e c a r e m ă s u r ă o c o m p e n s a ţ i e . P o v a r a
p o a t e fi foarte s i m p l ă .
într-o ş e d i n ţ ă , î n m o d vital i m p o r t a n t ă , a p r o a p e d e î n c e ­
p u t u l u n u i astfel d e tratament, a m r ă m a s , şi ş t i a m c ă trebuie
să r ă m â n , c o m p l e t n e m i ş c a t , d o a r respirând. A m găsit foarte
dificil acest fapt, m a i ales p e n t r u că n u c u n o ş t e a m î n c ă s e m ­
nificaţia s p e c i a l ă a tăcerii p e n t r u p a c i e n t u l m e u . L a sfârşitul
ş e d i n ţ e i , p a c i e n t u l a r e v e n i t d i n s t a r e a d e r e g r e s i e şi a spus:
„ A c u m ştiu că p o ţ i face a n a l i z ă c u m i n e . "
I d e e a este u n e o r i a v a n s a t ă în acest fel: b i n e î n ţ e l e s că orici­
n e d o r e ş t e s ă r e g r e s e z e ; r e g r e s i a e s t e u n p i c n i c ; t r e b u i e s ă îi
o p r i m pe pacienţi noştri din a regresa; sau, lui Winnicott îi pla­
ce, s a u îşi invită pacienţii să regreseze.
Permiteţi-mi să fac câteva observaţii d e b a z ă asupra subiec­
tului regresiei organizate la d e p e n d e n ţ ă .
Aceasta este întotdeauna extrem de dureroasă pentru pacient:
(a) la o extremă se găseşte pacientul care este aproximativ nor­
mal; aici suferinţa este trăită aproape tot timpul;
(b) la mijlocul drumului găsim toate gradele de recunoaştere du­
reroasă a precarităţii dependenţei şi a dublei dependenţe;
(c) la cealaltă extremă se găseşte cazul de spital psihiatric; în acest
caz, prezumtiv, pacientul nu suferă în acest moment din cau­
za dependenţei. Suferinţa rezultă din sentimentul de futilita­
te, de ireal etc.
Această prezentare nu este menită să nege că, într-un fel lo­
calizat, din experienţa regresiei poate fi derivată şi o satisfacţie
extremă. Această satisfacţie nu este una senzorială. Ea este dato­
rată faptului că regresia atinge şi furnizează un loc de pornire, pe
care l-aş numi un loc din care se poate opera. Şinele este atins. Su­
biectul ajunge în legătură cu procesele fundamentale ale sinelui
care constituie adevărata dezvoltare, iar ceea ce se întâmplă de
aici înainte este resimţit ca real. Satisfacţia aparţinând de aceasta
este cu atât de mult mai importantă decât orice element senzorial
în experienţa regresiei, încât acestea din urmă nu mai au nevoie
decât de a fi menţionate.
Nu există motive pentru care un analist ar putea să-şi doreas­
că ca pacientul lui să regreseze, cu excepţia unor motive profund
patologice. Dacă unui analist îi place ca pacienţii să regreseze,
375
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
aceasta interfera în mod sigur în cele din urmă cu gestionarea si­
tuaţiei regresate. Mai departe, psihanaliza care implică regresia
clinică este oricum cu mult mai dificilă decât cea în care nu tre­
buie adusă nici o contribuţie specială de adaptare din partea me­
diului. Cu alte cuvinte, ar fi plăcut dacă am fi capabili să îi accep­
tăm în analiză doar pe acei pacienţi ale căror mame au fost în
stare, atât la început, cât şi în primele luni de viaţă, să furnizeze
condiţii îndeajuns de bune. Dar această eră a psihanalizei se apro­
pie sigur de un sfârşit.
D a r , î n t r e b a r e a r e v i n e , c e s ă facă analiştii a t u n c i c â n d re­
gresia (chiar şi în cantităţi m i n i m e ) îşi face apariţia?
Unii vor răspunde de-a dreptul, fără rafinament: Acum ridi-
că-te în fund! Trage-ţi ciorapii! Intoarce-te încoa! Vorbeşte! Dar
aceasta nu este psihanaliză.
Unii îşi împart munca în două părţi deşi, din nefericire, nu în­
ţeleg întotdeauna pe deplin acest fapt:
(a) sunt în mod strict analitici (asociere liberă în cuvinte; inter­
pretare în cuvinte; nici o reasigurare);
şi de asemenea
(b) acţionează intuitiv.
Aici apare ideea psihanalizei ca artă.
Unii spun: neanalizabil, şi aruncă prosopul. Un spital de boli
mentale preia situaţia.
I d e e a p s i h a n a l i z e i c a o artă trebuie s ă facă în m o d g r a d a t
l o c u n u i s t u d i u al a d a p t ă r i i m e d i u l u i î n r a p o r t c u regresiile
pacientului. Dar, d e v r e m e c e studiul ştiinţific al adaptării m e ­
diului n u e s t e î n c ă dezvoltat, p r e s u p u n c ă analiştii trebuie să
r ă m â n ă î n c o n t i n u a r e artişti în m u n c a lor. U n analist t r e b u i e
să fie u n b u n artist, dar (aşa c u m în m o d frecvent a m întrebat):
ce p a c i e n t d o r e ş t e s ă fie p o e m u l s a u tabloul a l t c u i v a ?
Ştiu din e x p e r i e n ţ ă c ă unii v o r spune: toate acestea c o n d u c
la o t e o r i e a d e z v o l t ă r i i c a r e i g n o r ă stadiile t i m p u r i i a l e d e z ­
voltării individului, c a r e s u b s c r i e d e z v o l t a r e a t i m p u r i e facto­
rilor d e m e d i u . A c e a s t ă afirmaţie e s t e c o m p l e t n e a d e v ă r a t ă .
î n d e z v o l t a r e a t i m p u r i e a fiinţei u m a n e , m e d i u l c a r e se
p o a r t ă î n d e a j u n s d e b i n e (care realizează o a d a p t a r e activă în­
d e a j u n s d e b u n ă ) face posibil ca creşterea personală să aibă loc.
P r o c e s e l e sinelui p o t astfel c o n t i n u a activ, într-o linie nefrag­
m e n t a t ă a creşterii vieţii. D a c ă m e d i u l n u se p o a r t ă î n d e a j u n s
d e b i n e , atunci individul este angajat în reacţii la ingerinţe, iar
 376 D.W. W i n n i c o t t
p r o c e s e l e s i n e l u i s u n t î n t r e r u p t e . D a c ă a c e a s t ă stare d e fapt
a t i n g e o a n u m i t ă limită cantitativă, n u c l e u l sinelui î n c e p e să
fie protejat; aici se ajunge într-un i m p a s , şinele n u m a i p o a t e
face u n n o u p r o g r e s p â n ă c e s i t u a ţ i a d e e ş e c a m e d i u l u i n u
este corectată î n felul p e c a r e l-am descris. C u şinele a d e v ă r a t
protejat se d e z v o l t ă d e aici u n sine fals, construit p e o b a z ă de
a p ă r a r e - c o m p l i a n ţ ă , p e a c c e p t a r e a reacţiei la ingerinţă. D e z ­
voltarea u n u i sine fals e s t e u n a dintre organizările d e apărare
cele m a i de succes, destinată protejării nucleului sinelui adevă­
rat, iar e x i s t e n ţ a s a a r e c a r e z u l t a t s e n t i m e n t u l d e futilitate.
M i - a r p l ă c e a s ă m ă r e p e t şi s ă s p u n c ă , d e v r e m e c e c e n t r u l
o p e r a ţ i o n a l al i n d i v i d u l u i s e află în cadrul sinelui fals, există
un s e n t i m e n t de futilitate, iar în practică d e s c o p e r i m o
s c h i m b a r e către s e n t i m e n t u l că viaţa are valoare în m o m e n t u l
d e trecere a c e n t r u l u i o p e r a ţ i o n a l din şinele fals î n cel a d e v ă ­
rat, chiar şi î n a i n t e a p r e d ă r i i c o m p l e t e a n u c l e u l u i sinelui c ă ­
tre e u l total.
D e aici se p o a t e f o r m u l a u n principiu f u n d a m e n t a l al exis­
tenţei, c ă c e e a c e p l e a c ă d i n şinele a d e v ă r a t e s t e simţit c a real
(iar m a i târziu b u n ) , o r i c a r e ar fi n a t u r a acestuia şi oricât ar fi
d e a g r e s i v ; c ă c e e a c e s e î n t â m p l ă î n i n d i v i d c a r e a c ţ i e la
i n g e r i n ţ a m e d i u l u i e s t e simţit c a ireal, futil ( m a i târziu, r ă u ) ,
oricât de satisfăcător ar fi din p u n c t d e vedere senzorial.
In cele din u r m ă s ă e x a m i n ă m c o n c e p t u l d e regresie p r i n
a-i o p u n e c o n c e p t u l d e r e a s i g u r a r e . A c e s t l u c r u e s t e n e c e s a r
prin faptul c ă t e h n i c a a d a p t a t i v ă p r i n care trebuie î n t â m p i n a ­
tă r e g r e s i a u n u i p a c i e n t e s t e a d e s e a c l a s a t ă (în m o d e r o n a t ,
s u n t sigur) c a r e a s i g u r a r e .
P r e s u p u n e m c ă r e a s i g u r a r e a n u este parte a tehnicii psih­
analitice. P a c i e n t u l p ă t r u n d e în c a d r u l psihanalitic şi iese din
el, iar î n interiorul a c e s t u i c a d r u n u există a l t c e v a d e c â t inter­
pretare corectă, p ă t r u n z ă t o a r e şi b i n e plasată în timp.
In c o n t e x t u l p r e d ă r i i p s i h a n a l i z e i trebuie să c o n t i n u ă m să
n e e x p r i m ă m î m p o t r i v a reasigurării.
Privind cu mai multă atenţie, observăm totuşi că proble­
m a este m u l t p r e a s i m p l i s t p u s ă . N u este v o r b a d o a r d e a re­
asigura sau de a n u reasigura.
D e fapt, î n t r e a g a c h e s t i u n e n e c e s i t ă e x a m i n a r e . C e e s t e o
r e a s i g u r a r e ? C e p o a t e fi m a i r e a s i g u r a t o r d e c â t s ă d e s c o p e r i
c ă eşti b i n e analizat, c ă te găseşti într-un c a d r u p e c a r e te poţi
b a z a , în grija u n e i p e r s o a n e m a t u r e şi r e s p o n s a b i l e , c a p a b i l ă
să facă interpretări p r e c i s e şi pătrunzătoare, şi s ă d e s c o p e r i că
377
OPERE 1 : De la pediatrie la psihanaliză
propriile p r o c e s e p e r s o n a l e îţi s u n t r e s p e c t a t e ? E s t e o prostie
să se n e g e faptul că r e a s i g u r a r e a este p r e z e n t ă î n situaţia ana­
litică clasică.
î n t r e g u l c a d r u psihanalitic e s t e o m a r e reasigurare, în spe­
cial prin obiectivitatea şi c o m p o r t a m e n t u l r e s p o n s a b i l al psih­
analistului şi prin interpretările d e transfer folosite c o n s t r u c ­
tiv î n l o c u l u n e i e x p l o a t ă r i risipitoare a p a s i u n i i d e m o m e n t .
P r o b l e m a reasigurării este m u l t m a i b i n e d i s c u t a t ă în ter­
m e n i i contratransferului. F o r m a ţ i u n i l e reacţionale din c o m p o r ­
t a m e n t u l analistului s u n t d ă u n ă t o a r e n u p e n t r u că a p a r s u b
f o r m a reasigurării şi negărilor, ci p e n t r u c ă reprezintă e l e m e n ­
te i n c o n ş t i e n t e r e p r i m a t e ale analistului, iar a c e s t e a î n s e a m n ă
limitări ale m u n c i i psihanalistului.
C e s-ar p u t e a s p u n e d e s p r e incapacitatea u n u i analist d e a
reasigura? C u m ar fi u n anaîist suicidar? D a c ă este c a z u l să se
p r o d u c ă u n travaliu analitic d e v r e u n fel, atunci există în ana­
list o credinţă în natura umană şi în procesele de dezvoltare, iar
a c e a s t a e s t e rapid simţită de p a c i e n t .
N u s e p o a t e o b ţ i n e n i m i c v a l o r o s din d e s c r i e r e a regresiei
la d e p e n d e n ţ ă şi a a d a p t ă r i i c o n c o m i t e n t e a m e d i u l u i î n ter­
m e n i d e reasigurare, a t â t a v r e m e cât este c e v a foarte real î n a
c o n s i d e r a d ă u n ă t o a r e r e a s i g u r a r e a în t e r m e n i d e c o n t r a t r a n s -
fer.
C e le cer oare analiştilor să facă c u aceste p r o b l e m e în abor­
dările lor p r a c t i c e ?
1. Nu le c e r să a c c e p t e p a c i e n ţ i p s i h o t i c i .
2. N i m i c d i n c e e a c e a m s p u s n u a f e c t e a z ă p r i n c i p i i l e p r a c t i c i i
o b i ş n u i t e , atâta t i m p cât:
(a) a n a l i s t u l se g ă s e ş t e î n p r i m u l d e c e n i u al c a r i e r e i s a l e a n a ­
litice;
(b) c a z u l este s i g u r n e v r o t i c ( n u e s t e p s i h o t i c ) ;
3. S u g e r e z că d a c ă analiştii a ş t e a p t ă s ă a j u n g ă în poziţia ca, prin-
tr-o d e z v o l t a r e a e x p e r i e n ţ e i p e r s o n a l e , să a b o r d e z e c a z u r i î n
c a r e trebuie să a p a r ă regresia, p o t face m a i m u l t e l u c r u r i p e n ­
tru a se p r e g ă t i p e n t r u a c e a s t a . E i pot:
(a) să u r m ă r e a s c ă felul î n c a r e o p e r e a z ă factorii d e c a d r u ;
(b) s ă u r m ă r e a s c ă e x e m p l e l e m i n o r e d e r e g r e s i e c u sfârşitul
lor n a t u r a l c a r e a p a r în c u r s u l ş e d i n ţ e l o r a n a l i t i c e şi
(c) s ă u r m ă r e a s c ă şi să f o l o s e a s c ă e p i s o a d e l e r e g r e s i v e c a r e
s u r v i n în v i a ţ a p a c i e n t u l u i d i n afara a n a l i z e i care, p o t s p u ­
n e , s u n t de o b i c e i irosite, î n m a r e p a r t e s p r e s ă r ă c i r e a a n a ­
lizei.
 OPERE 1 : De la pediatrie la psihanaliză
379
378 D.W. W i n n i c o t t

Rezultatul principal al ideilor p e care le a v a n s e z , d a c ă aces­ inte d e a trece la a b o r d a r e a studiului regresiei. Pregătirea pre­
tea s u n t a c c e p t a t e , v a fi o folosire m a i p r e c i s ă , m a i b o g a t ă şi l i m i n a r ă p o a t e fi r e a l i z a t ă p r i n s t u d i u l c a d r u l u i î n p s i h a n a ­
m a i profitabilă a f e n o m e n e l o r de c a d r u d i n a n a l i z e l e o b i ş n u i ­ liza c l a s i c ă .
te c u non-psihotici a v â n d ca rezultat, cred, o n o u ă abordare în
î n ţ e l e g e r e a p s i h o z e l o r şi în t r a t a m e n t u l p r a c t i c a t d e p s i h a n a ­
lişti p r i n p s i h a n a l i z ă .

Rezumat

Este atrasă atenţia asupra subiectului regresiei, aşa c u m

s u r v i n e e a în c a d r u l psihanalizei. Prezentările d e c a z ale u n o r
t r a t a m e n t e p s i h o l o g i c e de succes ale adulţilor şi c o p i i l o r ara­
tă c ă a c e l e tehnici care p e r m i t regresia s u n t folosite d i n ce în
ce m a i m u l t . C e l c a r e p o a t e î n ţ e l e g e c e l m a i b i n e r e g r e s i a şi
i m p l i c a ţ i i l e teoretice ale aşteptărilor p a c i e n t u l u i c a r e a p a r ţ i n
de n e v o i a d e a regresa, este psihanalistul, familiarizat c u teh­
nica cerută în tratamentul nevrozei.
R e g r e s i a p o a t e e x i s t a în orice grad, l o c a l i z a t ă şi m o m e n t a ­
n ă s a u totală şi i m p l i c â n d î n t r e a g a viaţă a p a c i e n t u l u i p e par­
c u r s u l u n e i faze. R e g r e s i i l e m a i p u ţ i n s e v e r e f u r n i z e a z ă u n
m a t e r i a l foarte util p e n t r u cercetare.
R e i e ş i n d dintr-un astfel de studiu, apare u n înţeles p r o a s ­
p ă t al „sinelui a d e v ă r a t " şi al „sinelui fals", a „ e u l u i o b s e r v a ­
t o r " şi, d e a s e m e n e a , al organizării eului c a r e face c a regresia
să fie u n m e c a n i s m de v i n d e c a r e , u n u l care r ă m â n e d o a r p o ­
tenţial d a c ă n u este furnizată o n o u ă şi t e m e i n i c ă adaptare din
p a r t e a m e d i u l u i , care să p o a t e fi folosită d e p a c i e n t î n c o r e c ­
tarea e ş e c u l u i a d a p t a t i v originar.
î n acest p u n c t travaliul terapeutic din a n a l i z ă este s i m i l a r
c u a c e l a făcut î n îngrijirea copilului, prin prietenie, p r i n b u c u ­
ria p o e z i e i şi prin p r e o c u p ă r i l e culturale î n g e n e r a l . D a r psih­
a n a l i z a p o a t e p e r m i t e şi folosi ura şi furia a p a r ţ i n â n d e ş e c u ­
lui originar, efecte i m p o r t a n t e care ar fi c a p a b i l e s ă d i s t r u g ă
valoarea proceselor terapeutice realizate prin metodele
non-psihanalitice.
î n r e c u p e r a r e a s a din r e g r e s i e , p a c i e n t u l , c u ş i n e l e p r e d a t
m a i p e d e p l i n eului, n e c e s i t ă a c u m o a n a l i z ă o b i ş n u i t ă , a c e a s ­
ta fiind m e n i t ă g e s t i o n ă r i i p o z i ţ i e i d e p r e s i v e şi a c o m p l e x u ­
lui lui O e d i p î n relaţionarea i n t e r p e r s o n a l ă . P e n t r u a c e s t m o ­
tiv, d a c ă n u p e n t r u v r e u n altul, s t u d e n t u l t r e b u i e s ă d e v i n ă
expert în analiza unor cazuri non-psihotice, atent alese, îna-

Capitolul X X I I I
1 j a m a m e l o r lor.
Varietăţi clinice ale transferului
[1955-6]
^ ontribuţia m e a la acest S i m p o z i o n a s u p r a transferu-
^ lui e s t e l e g a t ă c u u n u l d i n t r e a s p e c t e l e s p e c i a l e al
acestui subiect. E a t r a t e a z ă influenţa n o i i înţelegeri a
îngrijirii b e b e l u ş u l u i a s u p r a practicii analitice, înţelegere care,
la r â n d u l său, a derivat din teoria p s i h a n a l i t i c ă .
In istoria p s i h a n a l i z e i a e x i s t a t a d e s e a o întârziere î n apli­
carea practică a metapsihologiei analitice. F r e u d a reuşit să for­
m u l e z e o teorie a celor m a i timpurii stadii ale dezvoltării e m o ­
ţionale a i n d i v i d u l u i într-un m o m e n t în care teoria era aplica­
tă d o a r în t r a t a m e n t u l u n o r c a z u r i n e v r o t i c e atent alese. ( M ă
refer la p e r i o a d a d e a c t i v i t a t e a lui F r e u d î n t r e a n i i 1 9 0 5 şi
1914.)
D e e x e m p l u , teoria p r i v i t o a r e la p r o c e s u l primar, la iden­
tificarea p r i m a r ă şi la refularea p r i m a r ă a fost aplicată în p r a c ­
tica analitică d o a r s u b f o r m a u n u i m a i m a r e r e s p e c t pe c a r e
analiştii, în c o m p a r a ţ i e c u alţii, l-au a v u t p e n t r u vis şi p e n t r u
realitatea psihică.
Privind a c u m retrospectiv, p u t e m s p u n e că respectivele c a ­
zuri erau atent alese ca potrivite p e n t r u analiză p e criteriul ca,
î n istoria foarte t i m p u r i e a p a c i e n t u l u i , să fi existat o îngrijire
îndeajuns de bună a bebeluşului. A c e a s t ă a d a p t a r e î n d e a j u n s de
b u n ă la n e v o i l e d e la î n c e p u t a p e r m i s e u l u i i n d i v i d u l u i să ia
fiinţă, a v â n d ca rezultat faptul c ă stadiile t i m p u r i i ale funda­
m e n t ă r i i e u l u i puteau fi luate drept sigure de c ă t r e a n a l i s t . î n
acest fel era posibil c a analiştii s ă d i s c u t e şi s ă scrie ca şi c u m
p r i m a e x p e r i e n ţ ă a b e b e l u ş u l u i d e o m ar fi fost p r i m a h r ă n i -
re, şi ca şi c u m relaţia de obiect dintre m a m ă şi b e b e l u ş pe care
1
Lucrare citită la cel de-al 19-lea Congres de Psihanaliză, Geneva, 1955.
Int. ]. Psycho-Anal., Voi. XXXVII, p. 386,1956.
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 381
a c e a s t a o i m p l i c ă ar fi fost p r i m a relaţie semnificativă. A c e a s ­
tă teorie era satisfăcătoare pentru analistul practicant, dar nu-1
p u t e a m u l ţ u m i p e cel ce o b s e r v a direct b e b e l u ş i i aflaţi în gri­
î n acel m o m e n t teoria bâjbâia spre o intuiţie m a i p r o f u n d ă
în a c e a s t ă p r o b l e m ă a m a m e i c u b e b e l u ş u l ei, iar t e r m e n u l d e
„identificare p r i m a r ă " i m p l i c ă î n t r - a d e v ă r u n m e d i u care n u
este î n c ă diferenţiat de c e e a ce v a constitui individul. A t u n c i
c â n d v e d e m o m a m ă ţinându-şi b e b e l u ş u l , i m e d i a t d u p ă n a ş ­
tere, s a u un b e b e l u ş încă nenăscut, în acel m o m e n t ştim că
e x i s t ă şi u n alt p u n c t de v e d e r e , acela al b e b e l u ş u l u i , d a c ă b e ­
b e l u ş u l ar fi fost deja a c o l o ; iar din acest p u n c t d e v e d e r e , b e ­
b e l u ş u l fie n u este î n c ă diferenţiat, fie p r o c e s u l de diferenţie­
re a î n c e p u t şi există o d e p e n d e n ţ ă a b s o l u t ă d e m e d i u l apro­
p i a t şi d e c o m p o r t a m e n t u l acestuia. A ajuns a c u m posibil s ă
se s t u d i e z e şi să se facă u z d e a c e a s t ă parte vitală a vechii te­
orii într-un m o d n o u şi p r a c t i c în m u n c a analitică, în m u n c a
fie c u c a z u r i l e b o r d e r l i n e , fie c u fazele s a u m o m e n t e l e p s i h o -
tice c a r e s u r v i n in c u r s u l a n a l i z e l o r c u p a c i e n ţ i nevrotici s a u
cu o a m e n i normali. A c e a s t ă lucrare lărgeşte conceptul de
transfer, deoarece în m o m e n t u l analizei acestor faze n u se poa­
te a p r e c i a c ă e u l p a c i e n t u l u i e s t e o entitate f u n d a m e n t a t ă , şi
nici n u p o a t e exista o n e v r o z ă de transfer p e n t r u care, în m o d
cert, trebuie să existe u n eu, şi u n e u c u a d e v ă r a t intact, un e u
c a p a b i l s ă m e n ţ i n ă apărările î m p o t r i v a anxietăţii care d e r i v ă
din p u l s i u n e , a d i c ă r e s p o n s a b i l i t a t e a p e care a c e s t a o are.
M - a m referit la starea d e fapt care se află î n m o m e n t u l în
c a r e e s t e f ă c u t ă o m i ş c a r e î n d i r e c ţ i a ieşirii d i n i d e n t i f i c a r e a
p r i m a r ă . î n acest m o m e n t există, la î n c e p u t , d e p e n d e n ţ a ab­
solută. S u n t d o u ă feluri posibile d e rezultat: în unul, adapta­
rea m e d i u l u i la n e v o i este îndeajuns de bună, astfel încât ia fi­
inţă u n e u care, î n t i m p , p o a t e trăi i m p u l s u r i l e se-ului; în c e ­
lălalt, a d a p t a r e a m e d i u l u i n u este î n d e a j u n s d e b u n ă , şi astfel
n u are loc o a d e v ă r a t ă f u n d a m e n t a r e a eului, ci se dezvoltă în
loc u n pseudo-sine care reprezintă o nesfârşită colecţie d e reac­
ţii la o s u c c e s i u n e d e e ş e c u r i ale adaptării. A ş dori să m ă refer
aici la l u c r a r e a A r m e i Freud: „ T h e W i d e n i n g S c o p e of Indica­
tions for P s y c h o - A n a l y s i s " (Extinderea g a m e i indicaţiilor psih­
a n a l i z e i ) , 1 9 5 4 . M e d i u l , c â n d se a d a p t e a z ă c u s u c c e s în acest
s t a d i u t i m p u r i u , n u este nici r e c u n o s c u t şi nici m ă c a r m e m o ­
rat, astfel c ă , î n starea o r i g i n a r ă , n u e x i s t ă n i c i u n s e n t i m e n t
de d e p e n d e n ţ ă ; ori d e câte ori m e d i u l e ş u e a z ă în sarcina sa de
 382
D.W. Winnicott
a face o a d a p t a r e a c t i v ă el a j u n g e în m o d a u t o m a t s ă fie înre­
gistrat d r e p t o i n g e r i n ţ ă , c e v a care întrerupe c o n t i n u i t a t e a fi­
inţei, a c e e a care în sine, d a c ă n u ar fi fost fragmentată, s-ar fi
transformat în e u l fiinţei u m a n e care se diferenţiază.
P o t exista c a z u r i e x t r e m e în care să n u existe m a i m u l t de-
câ't o colecţie d e reacţii la eşecurile d e adaptare din partea m e ­
diului, în stadiul critic al ieşirii din identificarea p r i m a r ă . S u n t
s i g u r c ă a c e a s t ă c o n d i ţ i e e s t e c o m p a t i b i l ă c u v i a ţ a şi c u s ă ­
nătatea fizică. In cazurile p e care se b a z e a z ă m u n c a m e a a exis­
tat c e e a c e e u n u m e s c u n s i n e a d e v ă r a t a s c u n s , protejat d e c ă ­
tre şinele fals. A c e s t sine fals este fără nici o îndoială u n aspect
al sinelui adevărat. Ş i n e l e fals îl a s c u n d e , îl protejează şi reac­
ţ i o n e a z ă la e ş e c u r i l e d e a d a p t a r e d e z v o l t â n d u n m o d e l c e c o ­
r e s p u n d e m o d e l u l u i e ş e c u r i l o r m e d i u l u i . î n a c e s t fel, ş i n e l e
adevărat n u este implicat în reacţii, şi astfel e l păstrează o con­
tinuitate a fiinţei. Totuşi, a c e s t sine a d e v ă r a t a s c u n s s u f e r ă o
sărăcire care d e r i v ă din lipsa lui d e a trăi e x p e r i e n ţ e .
Ş i n e l e fals p o a t e a c h i z i ţ i o n a o falsă integritate î n ş e l ă t o a r e ,
asta î n s e m n â n d o falsă forţă a eului, a d u n a t ă d i n t r - u n m o d e l
de m e d i u şi dintr-un m e d i u b u n şi de încredere, şi aceasta pen­
tru c ă n u e s t e î n n i c i u n fel obligatoriu ca u n e ş e c t i m p u r i u al
îngrijirii m a t e r n e s ă se c o n t i n u e c u u n e ş e c g e n e r a l al îngriji­
rii copilului. Ş i n e l e fals n u p o a t e , totuşi, s ă trăiască viaţa s a u
să se s i m t ă real.
în c a z u l favorabil, ş i n e l e fals d e z v o l t ă o atitudine m a t e r n ă
fixă faţă d e ş i n e l e a d e v ă r a t şi este p e r m a n e n t într-o stare d e
susţinere a s i n e l u i a d e v ă r a t a ş a c u m m a m a îşi susţine b e b e l u ­
şul la î n c e p u t u l foarte t i m p u r i u al diferenţierii şi al ieşirii din
identificarea p r i m a r ă .
î n c a d r u l m u n c i i p e c a r e o p r e z i n t în a c e a s t ă l u c r a r e a n a ­
listul u r m e a z ă principiul fundamental al psihanalizei, conform
căruia i n c o n ş t i e n t u l p a c i e n t u l u i c o n d u c e şi este singurul care
trebuie u r m ă r i t . In c o n f r u n t a r e a c u o t e n d i n ţ ă r e g r e s i v ă ana­
listul trebuie să fie p r e g ă t i t s ă u r m e z e p r o c e s u l i n c o n ş t i e n t al
p a c i e n t u l u i şi n u să ofere consiliere şi să iasă, astfel, din rolul
s ă u d e analist. A m d e s c o p e r i t c ă n u e s t e n e c e s a r s ă ieşi d i n ro­
lul de analist şi c ă , la fel ca şi în c a z u l analizei nevrozelor, este
posibil să urmăreşti cursul inconştientului pacientului, chiar
şi î n a c e s t e c a z u r i . D e s i g u r e x i s t ă diferenţe între cele d o u ă ti­
puri de muncă.
C â n d există u n e u intact, iar analistul p o a t e lua drept sigu­
re a c e s t e detalii ale îngrijirii t i m p u r i i a copilului, a t u n c i aran-
383
OPERE 1 : De la pediatrie la psihanaliză
j a m e n t u l unei analize este n e i m p o r t a n t în raport c u m u n c a in­
terpretativă. (Prin a r a n j a m e n t , î n ţ e l e g s u m a t u t u r o r detaliilor
d e gestionare). C h i a r şi aşa există o c o t ă b a z a l ă d e g e s t i o n a r e
în orice analiză obişnuită, care e s t e m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n a c ­
c e p t a t ă d e către toţi analiştii.
în m u n c a p e care o descriu, aranjamentul devine m a i im­
p o r t a n t decât interpretarea. A c c e n t u l se s c h i m b ă d e la u n a la
cealaltă.
C o m p o r t a m e n t u l analistului, reprezentat de c e e a ce e u a m
n u m i t aranjament psihanalitic, prin faptul d e a fi îndeajuns d e
b u n în c h e s t i u n e a adaptării la n e v o i e , e s t e în m o d g r a d a t per­
c e p u t d e către p a c i e n t c a c e v a c a r e n a ş t e o s p e r a n ţ ă c ă ş i n e l e
a d e v ă r a t ar p u t e a fi în cele din u r m ă c a p a b i l să-şi a s u m e ris­
curile p e c a r e le i m p l i c ă faptul d e a î n c e p e să-şi t r ă i a s c ă viaţa.
î n c e l e d i n u r m ă ş i n e l e fals e s t e î n c r e d i n ţ a t a n a l i s t u l u i .
A c e s t a este m o m e n t u l u n e i m a r i d e p e n d e n ţ e şi al u n u i a d e v ă ­
rat risc, şi p a c i e n t u l se g ă s e ş t e în m o d firesc într-o stare p r o ­
fund regresată. (Prin regresie înţeleg aici regresia la d e p e n d e n ­
ţă şi la procesele timpurii d e dezvoltare.) E a este d e a s e m e n e a
şi o stare foarte dureroasă, d e o a r e c e p a c i e n t u l este conştient,
în t i m p ce bebeluşul în situaţia originară n u este conştient, d e
riscurile implicate. în a n u m i t e c a z u r i e s t e i m p l i c a t ă o atât d e
m a r e parte din p e r s o n a l i t a t e a individului, încât trebuie ca, în
acest stadiu, p a c i e n t u l s ă se afle în îngrijire. P r o c e s e l e s u n t to­
tuşi m a i b i n e s t u d i a t e în a c e l e c a z u r i în c a r e a c e s t e a s p e c t e
sunt, m a i m u l t sau m a i puţin, limitate la t i m p u l c o r e s p u n z ă ­
tor şedinţelor d e analiză.
U n a dintre caracteristicile transferului în acest s t a d i u este
m o d u l în care trebuie s ă p e r m i t e m c a trecutul p a c i e n t u l u i să
constituie prezentul. A c e a s t ă idee se regăseşte în c a r t e a d o a m ­
n e i S e c h e h a y e şi în titlul acesteia Simbolic Realisation (Realiza­
rea simbolică). O r i c â n d în c a d r u l n e v r o z e i d e transfer trecutul
intră în c a m e r a de consultaţie; î n a c e s t fel d e m u n c ă e s t e m a i
c o r e c t s p u s că p r e z e n t u l se î n t o a r c e în trecut şi este trecutul.
A s t f e l , a n a l i s t u l se g ă s e ş t e c o n f r u n t a t c u p r o c e s u l p r i m a r a l
p a c i e n t u l u i în a r a n j a m e n t u l în c a r e a c e s t a a a v u t v a l i d i t a t e a
originară.
Adaptarea îndeajuns de bună, realizată de către analist, p r o d u ­
c e u n rezultat care este e x a c t a c e l a căutat, şi a n u m e , o s c h i m ­
bare în pacient a locului principal de operare de la un sine fals
la u n u l adevărat. Pentru p r i m a oară în viaţa u n u i p a c i e n t exis­
tă o ocazie de a se dezvolta u n eu, ca acesta să se integreze din
384 D.W. W i n n i c o t t
nucleii eului, d e stabilire a acestuia c a u n e u c o r p o r a l , ca şi de
r e p u d i e r e d e către a c e s t a a u n u i m e d i u e x t e r i o r şi d e iniţiere
a u n o r legături c u obiectele. P e n t r u p r i m a o a r ă e u l p o a t e trăi
i m p u l s u r i l e sinelui, şi se p o a t e simţi real atât făcând acest lu­
cru, cât şi o d i h n i n d u - s e din activitatea de a trăi experienţa. D e
aici î n a i n t e p o a t e u r m a , în cele din u r m ă , o a n a l i z ă o b i ş n u i t ă
a apărărilor e u l u i î m p o t r i v a anxietăţii.
S e c o n s t r u i e ş t e astfel o capacitate a p a c i e n t u l u i d e a folosi
s u c c e s u l limitat al analistului în adaptare, astfel î n c â t e u l p a ­
c i e n t u l u i d e v i n e c a p a b i l să î n c e a p ă să-şi r e a m i n t e a s c ă e ş e c u ­
rile originare, toate acestea fiind m e m o r a t e şi ţinute pregătite.
A c e s t e e ş e c u r i a u a v u t u n efect p e r t u r b a t o r î n a c e l m o m e n t ,
iar u n t r a t a m e n t d e felul celui p e care îl d e s c r i u aici a parcurs
u n d r u m l u n g p â n ă ce p a c i e n t u l s ă fie c a p a b i l s ă ia u n e x e m ­
p l u d e e ş e c originar, şi s ă fie furios în legătură c u acesta. A b i a
c â n d p a c i e n t u l atinge acest p u n c t p o a t e fi de fapt v o r b a d e în­
c e p u t u l testării realităţii. S e pare c ă c e v a a s e m ă n ă t o r c u refu­
larea p r i m a r ă preia aceste t r a u m e m e m o r a t e , o d a t ă c e a u fost
folosite î n t r a t a m e n t .
M o d a l i t a t e a î n care a c e a s t ă s c h i m b a r e îşi face apariţia, d e
la e x p e r i e n ţ a d e a fi p e r t u r b a t la e x p e r i m e n t a r e a furiei, este o
chestiune care m ă interesează în m o d special, deoarece a m fost
surprins î n m u n c a m e a d e acest punct. Pacientul se foloseşte de
eşecurile analistului. E ş e c u r i l e t r e b u i e s ă e x i s t e şi d e fapt n u
e x i s t ă nici o î n c e r c a r e d e a se oferi a d a p t a r e a perfectă; aş spu­
n e că este m a i puţin dăunător să se greşească c u aceşti pa­
cienţi, d e c â t c u cei nevrotici. Alţii p o t fi surprinşi, a ş a c u m a m
fost şi eu, s ă d e s c o p ă r că o g r e ş e a l ă g r o s o l a n ă p o a t e p r o d u c e
u n r ă u m i n o r , în t i m p ce o m i c ă eroare în j u d e c a t ă p o a t e p r o ­
d u c e u n efect i m p o r t a n t . E x p l i c a ţ i a e s t e a c e e a c ă e ş e c u l a n a ­
listului este folosit, şi trebuie tratat ca o greşeală din trecut, u n a
p e care p a c i e n t u l o p o a t e p e r c e p e şi c u p r i n d e şi p e c a r e a c u m
se p o a t e înfuria. E s t e n e c e s a r ca a n a l i s t u l să p o a t e fi c a p a b i l
să-şi folosească eşecurile în termenii înţelesului lor p e n t r u p a ­
c i e n t şi s ă d e a , p e cât p o s i b i l , s o c o t e a l ă p e n t r u f i e c a r e e ş e c ,
c h i a r d a c ă a c e s t l u c r u p r e s u p u n e studierea contratransferului
său inconştient.
î n a c e s t e faze ale m u n c i i analitice, c e e a c e ar p u t e a fi n u ­
m i t rezistenţă î n m u n c a c u pacienţii nevrotici i n d i c ă î n t o t d e a ­
u n a f a p t u l c ă a n a l i s t u l a făcut o g r e ş e a l ă , s a u s-a c o m p o r t a t
n e c o r e s p u n z ă t o r î n raport c u v r e u n detaliu; d e fapt, rezisten­
ţa persistă p â n ă ce analistul d e s c o p e r ă greşeala, şi î n c e a r c ă să
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 385
d e a s o c o t e a l ă p e n t r u ea, şi o f o l o s e ş t e . D a c ă el se a p ă r ă , p a ­
c i e n t u l p i e r d e o c a z i a d e a fi furios î n l e g ă t u r ă c u o g r e ş e a l ă
d i n trecut, e x a c t a t u n c i c â n d furia a d e v e n i t p o s i b i l ă p e n t r u
p r i m a oară. E s t e u n m a r e c o n t r a s t între această m u n c ă şi ana­
liza p a c i e n ţ i l o r n e v r o t i c i c u u n e u intact. A c e s t a e s t e l o c u l în
care p u t e m v e d e a s e n s u l d i c t o n u l u i că orice a n a l i z ă e ş u a t ă n u
este u n eşec al p a c i e n t u l u i , ci este u n e ş e c al analistului.
A c e a s t ă m u n c ă e s t e foarte s o l i c i t a n t ă , d e o a r e c e a n a l i s t u l
trebuie să p o s e d e o m a r e sensibilitate faţă d e n e v o i l e pacien­
tului, şi d o r i n ţ a d e a furniza u n c a d r u care să o s t o i a s c ă aceste
n e v o i . A n a l i s t u l n u e s t e , p â n ă la u r m ă , m a m a n a t u r a l ă a p a ­
cientului.
Este de a s e m e n e a foarte solicitantă d e o a r e c e este n e v o i e ca
a n a l i s t u l s ă c a u t e p r o p r i i l e greşeli, o r i d e câte ori a p a r rezis­
tenţe. D o a r prin folosirea propriilor greşeli el poate realiza par­
tea cea m a i i m p o r t a n t ă a t r a t a m e n t u l u i din aceste faze, partea
care îl ajută p e pacient să d e v i n ă furios pentru p r i m a oară, faţă
de detaliile e ş e c u l u i a d a p t ă r i i care (în m o m e n t u l c â n d s-a în­
tâmplat) a produs o perturbare. Această parte a muncii este
cea care îl e l i b e r e a z ă p e p a c i e n t d e d e p e n d e n ţ a d e analist.
In acest fel, transferul n e g a t i v din analizele „nevrotice" este
înlocuit d e furia o b i e c t i v ă l e g a t ă de eşecurile analistului, ast­
fel c ă v o m găsi aici o altă diferenţă i m p o r t a n t ă între f e n o m e ­
nele de transfer din cele d o u ă tipuri d e m u n c ă analitică.
N u trebuie să c ă u t ă m o c o n ş t i e n t i z a r e a s u c c e s e l o r noastre
de adaptare, d e v r e m e ce acestea n u sunt simţite c a atare la u n
n i v e l profund. D e ş i n u p u t e m lucra fără teoria pe c a r e o c o n ­
struim prin discuţiile noastre, acest gen de m u n c ă n e va de­
m a s c a în c a z u l î n care înţelegerea n o a s t r ă în privinţa n e v o i l o r
pacienţilor noştri ţine m a i degrabă de minte decât de psi-
ho-somă.
P r i n a c t i v i t a t e a m e a c l i n i c ă a m dovedit, cel p u ţ i n m i e în­
s u m i , c ă u n a n u m i t fel d e a n a l i z ă n u î l e x c l u d e p e c e l ă l a l t .
M - a m d e s c o p e r i t a l u n e c â n d d e la u n u l la a l t u l şi î n a p o i , î n
f u n c ţ i e d e t e n d i n ţ a p r o c e s u l u i i n c o n ş t i e n t al p a c i e n t u l u i .
A t u n c i c â n d acel g e n d e m u n c ă de u n fel special, la care m - a m
referit, este încheiat, el c o n d u c e , în m o d natural, la m u n c ă ana­
litică obişnuită, la analiza poziţiei depresive şi a apărărilor n e ­
vrotice ale p a c i e n t u l u i c u u n eu, u n e u intact, u n e u c a r e este
c a p a b i l să trăiască i m p u l s u r i l e se-ului şi să s u p o r t e c o n s e c i n ­
ţele. C e e a ce ar m a i trebui făcut a c u m , ar fi studiul detaliat al
criteriilor prin care analistul p o a t e şti când să lucreze cu schim-
386 D.W. W i n n i c o t t

barea accentului, c u m să v a d ă că a p a r e o n e v o i e d e acel tip d e ­ Capitolul X X I V

spre care a m spus c ă trebuie î n t â m p i n a t ă (cel p u ţ i n la m o d u l
v e r b a l ) prin a d a p t a r e activă, t i m p î n care analistul p ă s t r e a z ă
m e r e u în m i n t e c o n c e p t u l d e identificare p r i m a r ă .
Preocuparea maternă primitivă
[1956]

â c e a s t a c o n t r i b u ţ i e a fost s t i m u l a t ă de d i s c u ţ i a publi­
ci c a t ă în Psychoanalytic Study of the Chilă (Studiu psih-
<â. M..analitic al copilului), v o l u m u l I X , s u b titlul: „ P r o b l e ­
m e ale n e v r o z e i infantile". Variatele contribuţii ale d-rei Freud
la a c e a s t ă d i s c u ţ i e î m b o g ă ţ e s c la o i m p o r t a n t ă a f i r m a ţ i e d i n
t e o r i a psihanalitică a zilelor noastre,prin felul în care a c e a s t a
tratează stadiile foarte timpurii ale vieţii bebeluşului şi ale fun­
d a m e n t ă r i i personalităţii.
D o r e s c să dezvolt t e m a relaţiei foarte timpurii dintre m a m ă
şi b e b e l u ş , o t e m ă care are o m a x i m ă i m p o r t a n ţ ă la început, şi
c a r e d o a r g r a d a t ajunge s ă o c u p e u n loc s e c u n d faţă d e a c e e a
a b e b e l u ş u l u i c a o fiinţă i n d e p e n d e n t ă .
Este nevoie să susţin pentru început ceea ce A n n a Freud
p r e z i n t ă s u b titlul „ C u r r e n t M i s c o n c e p t i o n " („Actualele c o n ­
cepţii g r e ş i t e " ) . „ D e z a m ă g i r i l e şi frustrările sunt n e l i p s i t e din
relaţia m a m ă - c o p i l . . . A învinovăţi defectele m a m e i în faza ora­
lă p e n t r u n e v r o z a infantilă n u reprezintă d e c â t o g e n e r a l i z a r e
facilă şi înşelătoare. A n a l i z a trebuie să e x p l o r e z e m a i departe
şi m a i p r o f u n d î n c ă u t a r e a s a a s u p r a o r i g i n i i n e v r o z e i " . î n
aceste c u v i n t e , d-ra F r e u d e x p r i m ă o v i z i u n e g e n e r a l a c c e p t a ­
tă d e psihanalişti.
î n pofida acestui fapt, n o i a m p u t e a câştiga m u l t e studiind
p o z i ţ i a m a m e i . A ş a c u m p o a t e e x i s t a u n m e d i u c a r e n u este
î n d e a j u n s d e b u n şi care distorsionează dezvoltarea b e b e l u ş u ­
lui, tot aşa p o a t e exista u n m e d i u î n d e a j u n s d e bun, u n u l care
îi p e r m i t e b e b e l u ş u l u i s ă atingă, în fiecare stadiu, satisfacţiile,
anxietăţile şi conflictele inerente c o r e s p u n z ă t o a r e .
A n n a F r e u d n e - a r e a m i n t i t c ă a m p u t e a s ă n e g â n d i m la
funcţionarea modelului pregenital în termenii a doi o a m e n i
uniţi î n a o b ţ i n e c e e a c e , d e d r a g u l sinteticului, p o a t e fi n u m i t
 388 D.W. W i n n i c o t t
„ e c h i l i b r u h o m e o s t a t i c " ( M a h l e r , 1954). L a a c e l a ş i t e r m e n s e
face referire s u b d e n u m i r e a d e „relaţie s i m b i o t i c ă " . S e afirmă
adesea că m a m a b e b e l u ş u l u i este condiţionată biologic în sluj­
b a ei o r i e n t a t ă în m o d special s p r e n e v o i l e copilului. într-un
limbaj mult m a i obişnuit poate fi observată o identificare - atât
c o n ş t i e n t ă cât şi, d e a s e m e n e a , profund i n c o n ş t i e n t ă - p e care
m a m a o face c u c o p i l u l său.
M ă g â n d e s c că a c e s t e variate c o n c e p t e au n e v o i e d e o p u ­
n e r e î m p r e u n ă , iar s t u d i u l m a m e i trebuie s a l v a t d e la p u r u l
biologic. Termenul de simbioză nu ne duce m a i departe decât
la a c o m p a r a relaţia m a m e i c u b e b e l u ş u l c u celelalte e x e m p l e
din v i a ţ a p l a n t e l o r şi a n i m a l e l o r , d e i n t e r d e p e n d e n ţ ă fizică.
T e r m e n u l „echilibru h o m e o s t a t i c " o m i t e la r â n d u l s ă u u n e l e
dintre p u n c t e l e delicate care n e apar înaintea ochilor d a c ă pri­
v i m această relaţie c u grija pe care ea o merită.
S u n t e m p r e o c u p a ţ i d e diferenţele psihologice foarte i m p o r ­
tante între, p e d e o parte, identificarea m a m e i c u b e b e l u ş u l şi,
p e de altă parte, d e p e n d e n ţ a b e b e l u ş u l u i faţă d e m a m ă ; aceas­
ta din u r m ă n u i m p l i c ă identificarea, identificarea fiind o sta­
re d e fapt c o m p l e x ă i n a p l i c a b i l ă stadiilor copilăriei timpurii.
A r m a F r e u d arată c ă a m depăşit de m u l t acel stadiu j e n a n t
în teoria psihanalitică î n care p u n e a m p r o b l e m a ca şi c u m via­
ţa ar fi î n c e p u t p e n t r u b e b e l u ş o dată c u e x p e r i e n ţ a p u l s i o n a -
îă orală. S u n t e m a c u m angajaţi în studiul dezvoltării t i m p u r i i
şi a sinelui t i m p u r i u care, d a c ă dezvoltarea a a v a n s a t suficient
d e d e p a r t e , p o a t e fi întărită î n loc d e a fi î n t r e r u p t ă d e e x p e ­
rienţele se-ului.
A n n a Freud spune, dezvoltând tema termenului „anacli-
t i c " definit d e F r e u d : „ R e l a ţ i a c u m a m a , deşi este p r i m a rela­
ţie c u o altă fiinţă u m a n ă , n u reprezintă p r i m a relaţie a b e b e ­
luşului c u m e d i u l . E a este p r e c e d a t ă de o fază m a i t i m p u r i e î n
care n u l u m e a d e o b i e c t e , ci n e v o i l e c o r p o r a l e şi satisfacerea
s a u frustrarea a c e s t o r a j o a c ă un rol decisiv."
D e fapt, s i m t c ă i n t r o d u c e r e a aici a c u v â n t u l u i „ n e v o i e " î n
loc d e „ d o r i n ţ ă " a fost foarte i m p o r t a n t ă în teoria noastră, dar
aş fi dorit ca d-ra F r e u d să n u fi folosit c u v i n t e l e „satisfacţie"
şi „frustrare" aici; o n e v o i e este î n t â m p i n a t ă sau n u , iar efectul
n u este acelaşi c a al satisfacerii şi frustrării i m p u l s u l u i se-ului.
A ş p u t e a i n t r o d u c e o referire la c e e a c e G r e e n a c r e ( 1 9 5 4 )
n u m e a drept tipul „legănător" de plăceri ritmice. Iată un
e x e m p l u d e n e v o i e care este s a u n u este î n t â m p i n a t ă , d a r ar
fi o distorsionare să s p u n c ă b e b e l u ş u l care n u este legănat, re-
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 389
acţionează ca faţă d e o frustrare. C u siguranţă, aici n u este atât
d e m u l t ă furie p e cât e s t e v o r b a d e u n fel d e d i s t o r s i o n a r e a
dezvoltării într-o fază foarte t i m p u r i e .
A c e s t e a fiind s p u s e , u n s t u d i u m a i a p r o f u n d a t al funcţii­
lor m a m e i î n c e a m a i t i m p u r i e fază î m i p a r e a fi m a i m u l t d e ­
c â t n e c e s a r şi aş d o r i s ă p u n î m p r e u n ă diferitele i d e i s p r e a
a v a n s a o t e m ă spre discuţie.
Preocuparea maternă
Teza m e a este a c e e a că î n faza c e a m a i t i m p u r i e a v e m de-a
face c u o stare foarte s p e c i a l ă a m a m e i , o c o n d i ţ i e p s i h o l o g i c ă
care n e c e s i t ă u n n u m e , c u m ar fi preocuparea maternă primară.
S u g e r e z c ă n u s-a plătit î n c ă t r i b u t s u f i c i e n t î n l i t e r a t u r a d e
specialitate, şi p o a t e nicăieri, acelei c o n d i ţ i i psihiatrice foarte
speciale a m a m e i , d e s p r e care aş p u t e a s p u n e u r m ă t o a r e l e lu­
cruri:
S e d e z v o l t ă g r a d a t şi d e v i n e o s t a r e d e î n a l t ă s e n s i b i l i t a t e î n
t i m p u l şi m a i a l e s s p r e sfârşitul s a r c i n i i .
Durează câteva săptămâni d u p ă naşterea copilului.
M a m e l e n u şi-o r e a m i n t e s c c u u ş u r i n ţ ă o d a t ă c e s-au r e c u p e r a t
din aceasta.
Voi m e r g e m a i d e p a r t e şi v o i s p u n e că a m i n t i r e a p e c a r e o a u m a ­
m e l e d e s p r e a c e a s t ă s t a r e t i n d e să fie refulată.
A c e a s t ă stare o r g a n i z a t ă (care ar fi o b o a l ă d a c ă n u ar fi î n
c o n t e x t u l sarcinii) ar p u t e a fi c o m p a r a t ă c u o stare d e retrage­
re, s a u c u o stare d i s o c i a t ă , s a u c u o fugă, s a u c h i a r c u o tul­
b u r a r e la u n nivel m a i profund, c u m ar fi u n e p i s o d s c h i z o i d
în care anumite aspecte ale personalităţii preiau controlul, tem­
porar. A ş dori să g ă s e s c u n n u m e potrivit p e n t r u a c e a s t ă sta­
re, şi să-1 a v a n s e z c a p e c e v a ce ar trebui să fie luat î n c o n s i d e ­
rare î n toate referirile c e se fac la faza c e a m a i t i m p u r i e a vie­
ţii b e b e l u ş u l u i . N u c r e d că f u n c ţ i o n a r e a m a m e i la î n c e p u t u l
foarte t i m p u r i u al vieţii b e b e l u ş u l u i p o a t e fi î n ţ e l e a s ă fără a
v e d e a faptul că e a este c a p a b i l ă s ă atingă această stare d e înal­
tă sensibilitate, aproape o b o a l ă şi să se recupereze din ea. ( A m
i n t r o d u s c u v â n t u l b o a l ă , d e o a r e c e o f e m e i e trebuie să fie să­
n ă t o a s ă atât p e n t r u a d e z v o l t a această stare, cât şi p e n t r u a se
r e c u p e r a din e a p e m ă s u r ă c e b e b e l u ş u l o eliberează, iar d a c ă
 390 D. W. W i n n i c o t t
c o p i l u l ar m u r i , atunci starea d e m o m e n t a m a m e i ar arăta c a
o b o a l ă . M a m a îşi a s u m ă acest risc.)
A c e s t fapt a fost inclus i m p l i c i t î n t e r m e n u l „ d e v o t a t " , în
c u v i n t e l e „ m a m a d e v o t a t ă o b i ş n u i t ă " (Winnicott, 1 9 4 9 ) . E x i s ­
tă c u s i g u r a n ţ ă m u l t e femei care s u n t m a m e b u n e în orice alt
fel şi c a r e s u n t c a p a b i l e d e o v i a ţ ă b o g a t ă şi f r u c t u o a s ă , d a r
care n u s u n t c a p a b i l e să a t i n g ă a c e a s t ă „ b o a l ă n o r m a l ă " care
să le p e r m i t ă s ă s e a d a p t e z e î n m o d s e n s i b i l şi delicat la n e ­
voile d e la b u n î n c e p u t ale b e b e l u ş u l u i ; s a u o a u c u u n copil,
iar c u celălalt n u . Astfel d e f e m e i n u s u n t c a p a b i l e să d e v i n ă
p r e o c u p a t e de p r o p r i u l lor c o p i l p â n ă la e x c l u d e r e a altor in­
terese, în felul care este n o r m a l şi temporar. S e p o a t e p r e s u p u ­
n e că există aici „o fugă în s ă n ă t a t e " la u n e l e dintre aceste per­
s o a n e . U n e l e d i n t r e e l e a u p r o b a b i l m a r i griji a l t e r n a t i v e p e
c a r e n u le a b a n d o n e a z ă c u a d e v ă r a t s a u c a r e n u s u n t c a p a b i ­
le să tolereze acest a b a n d o n d e c â t d u p ă c e a u a v u t p r i m i i lor
b e b e l u ş i . A t u n c i c â n d o f e m e i e suferă d e o p u t e r n i c ă identifi­
care m a s c u l i n ă e a v a aprecia a c e a s t ă p a r t e a funcţiei m a t e r n e
ca fiind c e a m a i dificilă, iar i n v i d i a d e p e n i s refulată v a lăsa
d o a r u n m i c spaţiu p e n t r u p r e o c u p a r e a m a t e r n ă primitivă.
In p r a c t i c ă , rezultatul este c ă astfel d e femei, d â n d n a ş t e r e
u n u i c o p i l , d a r p i e r z â n d s t a r t u l la s t a d i u l c e l m a i t i m p u r i u ,
s u n t confruntate c u sarcina d e a r e c u p e r a c e e a c e au pierdut.
Ele a u o l u n g ă p e r i o a d ă în care trebuie să se a d a p t e z e î n d e a ­
p r o a p e la n e v o i l e c o p i l u l u i lor în creştere, şi n u este s i g u r c ă
v o r reuşi s ă repare distorsiunea timpurie. In loc d e a lua drept
s i g u r efectul b u n al u n e i p r e o c u p ă r i timpurii şi t e m p o r a r e , ele
s u n t p r i n s e î n n e v o i a d e terapie a copilului, a d i c ă într-o lun­
gă p e r i o a d ă d e adaptare la n e v o i e , s a u d e răsfăţare. E l e fac te­
r a p i e î n l o c să fie părinţi.
L a acelaşi f e n o m e n se referă K a n n e r (1943), Loretta B e n d e r
( 1 9 4 7 ) şi alţii c a r e a u î n c e r c a t s ă d e s c r i e t i p u l d e m a m ă c a r e
este c e a m a i p r e d i s p u s ă la a p r o d u c e u n „copil autist" (Creak,
1951; Mahler, 1954).
Se p o a t e face aici o c o m p a r a ţ i e între sarcina m a m e i de a re­
m e d i a i n c a p a c i t a t e a sa din trecut şi î n c e r c a r e a societăţii ( u n e ­
ori d e s u c c e s ) d e a a d u c e u n copil d e p r i v a t dintr-o stare anti­
socială la o identificare socială. A c e a s t ă m u n c ă din p a r t e a m a ­
m e i ( s a u a societăţii) se d o v e d e ş t e foarte dificilă d e o a r e c e n u
se p e t r e c e în m o d natural. S a r c i n a p e care o au î n m â i n i apar­
ţine, de drept, u n u i m o m e n t m a i timpuriu, în acest caz perioa­
dei în c a r e b e b e l u ş u l de-abia î n c e p e a s ă existe c a individ.
391
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
D a c ă a c e a s t ă teză a stării speciale a m a m e i n o r m a l e şi a re­
c u p e r ă r i i sale din a c e a s t ă stare este acceptabilă, atunci p u t e m
e x a m i n a m a i î n d e a p r o a p e starea c o r e s p o n d e n t ă a b e b e l u ş u ­
lui.
B e b e l u ş u l are
O constituţie.
Tendinţe înnăscute de dezvoltare („zonă liberă de conflict în
eu").
Motilitate şi sensibilitate.
Pulsiuni, ele însele implicate în tendinţa de dezvoltare, cu
schimbarea dominaţiei zonei.
M a m a care d e z v o l t ă a c e a stare p e care a m n u m i t - o „preo­
c u p a r e m a t e r n ă p r i m a r ă " furnizează u n c a d r u î n care consti­
tuţia b e b e l u ş u l u i s ă î n c e a p ă s ă se facă v ă z u t ă , î n c a r e tendin­
ţele d e d e z v o l t a r e să î n c e a p ă să se desfăşoare şi în care b e b e ­
luşul să î n c e a p ă să e x p e r i m e n t e z e mişcările s p o n t a n e şi să de­
v i n ă p r o p r i e t a r u l s e n z a ţ i i l o r c a r e s u n t a d e c v a t e a c e s t e i faze
t i m p u r i i a vieţii. N u e s t e n e c e s a r să se facă referire aici la via­
ţa p u l s i o n a l ă , d e o a r e c e cele discutate aici î n c e p î n a i n t e a stabi­
lirii m o d e l e l o r p u l s i o n a l e .
A m î n c e r c a t să d e s c r i u a c e s t e lucruri în p r o p r i u l m e u lim­
baj, a f i r m â n d că d a c ă m a m a furnizează o a d a p t a r e î n d e a j u n s
d e b u n ă la nevoi, propria linie de viaţă a bebeluşului este foar­
te p u ţ i n p e r t u r b a t ă d e reacţii la i n g e r i n ţ e . (în m o d o b i ş n u i t ,
reacţiile la i n g e r i n ţ e s u n t cele care c o n t e a z ă , n u ingerinţele în
sine). E ş e c u r i l e m a t e r n e p r o d u c faze d e reacţie la ingerinţe şi
aceste reacţii întrerup „ c o n t i n u i t a t e a e x i s t e n ţ e i " b e b e l u ş u l u i .
U n e x c e s al acestei reacţii n u p r o d u c e frustrare, ci o ameninţa­
re cu anihilarea. A c e a s t a este, în v i z i u n e a m e a , o a n x i e t a t e pri­
m i t i v ă foarte reală, fiind datată m u l t î n a i n t e a o r i c ă r e i a n x i e ­
tăţi care i n c l u d e c u v â n t u l m o a r t e în d e s c r i e r e a sa.
C u alte c u v i n t e , b a z a p e n t r u stabilirea e u l u i este c o n t i n u i ­
tatea m u l ţ u m i t o a r e a existenţei, n e î n t r e r u p t ă d e reacţii la in­
gerinţe. O c o n t i n u i t a t e m u l ţ u m i t o a r e a existenţei este posibi­
lă d o a r d a c ă la î n c e p u t m a m a este î n a c e a s t ă stare care (suge­
rez e u ) reprezintă u n lucru foarte real p e n t r u m a m a s ă n ă t o a ­
să c a r e se află a p r o a p e d e sfârşitul sarcinii s a l e s a u p e o p e ­
rioadă de câteva săptămâni după naşterea bebeluşului.
D o a r d a c ă o m a m ă este sensibilizată î n felul pe care îl de­
scriu, e a p o a t e s i m ţ i în l o c u l copilului şi astfel p o a t e î n t â m p i ­
n a n e v o i l e b e b e l u ş u l u i . A c e s t e a sunt p r i m e l e n e v o i c o r p o r a l e ,
 392 D.W. W i n n i c o t t
şi acestea d e v i n treptat n e v o i ale eului, în felul în care p s i h o ­
l o g i a e m e r g e din e l a b o r a r e a i m a g i n a t i v ă a e x p e r i e n ţ e i fizice.
Astfel ia fiinţă o r e l a ţ i o n a r e c u eul între m a m ă şi b e b e l u ş ,
din care m a m a se r e c u p e r e a z ă , şi din care b e b e l u ş u l ar p u t e a
în cele din u r m ă c o n s t r u i i d e e a u n e i p e r s o a n e în m a m ă . D i n
acest u n g h i , r e c u n o a ş t e r e a m a m e i d r e p t o p e r s o a n ă apare în­
tr-un m o d pozitiv, n o r m a l şi n u d i n trăirea m a m e i c a p e u n
s i m b o l al frustrării. E ş e c u l m a m e i d e a se a d a p t a în faza c e a
m a i t i m p u r i e n u p r o d u c e n i m i c a l t c e v a d e c â t o anihilare a si­
nelui bebeluşului.
C e e a ce m a m a face b i n e n u e s t e în nici u n fel c u n o s c u t d e
c ă t r e b e b e l u ş în a c e s t s t a d i u . A c e s t a este u n fapt în a c o r d c u
t e z a m e a . E ş e c u r i l e ei n u s u n t resimţite ca eşecuri m a t e r n e , ci
ele a c ţ i o n e a z ă c a a m e n i n ţ ă r i la e x i s t e n ţ a d e sine p e r s o n a l ă .
In limbajul a c e s t o r consideraţii, construirea t i m p u r i e a e u ­
lui este, în consecinţă, u n a tăcută. P r i m a organizare a eului pro­
v i n e din a m e n i n ţ ă r i l e c u anihilarea care n u c o n d u c la anihila­
re şi din care există, p e r i o d i c , o recuperare. D i n aceste experien­
ţe î n c r e d e r e a în r e c u p e r a r e î n c e p e să d e v i n ă c e v a care c o n d u ­
ce la u n e u şi la o c a p a c i t a t e a eului de-a face faţă frustrării.
S e v a simţi, sper, că a c e a s t ă teză c o n t r i b u i e la s u b i e c t u l re­
cunoaşterii m a m e i de către copil drept o m a m ă frustrantă.
A c e s t fapt v a fi a d e v ă r a t m a i târziu d a r n u şi î n acest s t a d i u
t i m p u r i u . L a î n c e p u t , m a m a care e ş u e a z ă n u este resimţită c a
atare. O recunoaştere a d e p e n d e n ţ e i absolute de m a m ă şi a c a ­
pacităţii sale d e p r e o c u p a r e m a t e r n ă p r i m a r ă s a u o r i c u m s-ar
n u m i a c e a s t a , e s t e c e v a c e a p a r ţ i n e d e fapt extremei sofisticări
şi u n u i s t a d i u care n u e s t e î n t o t d e a u n a atins d e adulţi. A c e s t
e ş e c g e n e r a l al r e c u n o a ş t e r i i d e p e n d e n ţ e i a b s o l u t e d e la î n c e ­
p u t c o n t r i b u i e la frica d e F E M E I E care există la o m a r e p a r t e
atât dintre b ă r b a ţ i , cât şi dintre femei (Winnicott, 1 9 5 0 , 1 9 5 7 a ) .
P u t e m a c u m s p u n e d e ce g â n d i m că m a m a bebeluşului este
cea m a i potrivită p e r s o a n ă p e n t r u a îngriji acest bebeluş; ea este
c e a care p o a t e atinge a c e a s t ă stare de p r e o c u p a r e m a t e r n ă pri­
m a r ă fără a fi b o l n a v ă . D a r o m a m ă a d o p t i v ă s a u orice femeie
c a r e p o a t e fi b o l n a v ă î n s e n s u l p r e o c u p ă r i i m a t e r n e p r i m a r e
p o a t e fi î n poziţia d e a s e a d a p t a îndeajuns d e b i n e prin faptul
d e a a v e a o a n u m i t ă c a p a c i t a t e d e identificare c u b e b e l u ş u l .
In c o n f o r m i t a t e c u a c e a s t ă teză, furnizarea u n u i m e d i u în­
deajuns d e b u n în a c e s t e faze t i m p u r i i p e r m i t e b e b e l u ş u l u i să
î n c e a p ă să existe, să aibă experienţă, să construiască u n e u per­
sonal, să-şi e x p r i m e instinctele şi să se î n t â l n e a s c ă c u toate di-
OPERE 1 : De la pediatrie la psihanaliză 393
ficultăţile inerente vieţii. Toate a c e s t e a s u n t simţite c a reale de
către b e b e l u ş care î n c e p e să fie c a p a b i l să a i b ă u n s i n e care, în
cele din u r m ă , s ă fie c a p a b i l să-şi sacrifice s p o n t a n e i t a t e a , s a u
c h i a r să m o a r ă .
P e d e altă parte, fără furnizarea iniţială a u n u i m e d i u în­
deajuns d e b u n , acest sine, care îşi p o a t e p e r m i t e să m o a r ă , n u
se dezvoltă niciodată. S e n t i m e n t u l de real este absent, iar d a c ă
h a o s u l n u e s t e p r e a m a r e , s e n t i m e n t u l o b ţ i n u t p â n ă la u r m ă
este a c e l a d e futilitate. N u v a p u t e a ajunge la dificultăţile ine­
rente ale vieţii, ce să m a i v o r b i m d e satisfacţie. D a c ă n u exis­
tă h a o s d e l o c , apare u n sine fals care a s c u n d e şinele adevărat,
care se s u p u n e cerinţelor, care reacţionează la stimuli, care sca­
p ă el însuşi de e x p e r i e n ţ e l e instinctuale a v â n d u - l e , d a r a c e s t a
n u este decât un joc pentru a trage de timp.
Se va observa că, d u p ă aceste teze, este m a i probabil ca fac­
torii constituţionali să se arate î n situaţia n o r m a l ă , acolo u n d e
m e d i u l în p r i m a fază a fost adaptativ. î n o p o z i ţ i e , a c o l o u n d e
a existat u n eşec în a c e a s t ă fază t i m p u r i e b e b e l u ş u l este prins
în m e c a n i s m e d e apărare p r i m i t i v e (sine fals etc.) care s u n t le­
gate d e a m e n i n ţ a r e a c u anihilarea, iar e l e m e n t e l e c o n s t i t u ţ i o ­
n a l e t i n d s ă d e v i n ă s u r c l a s a t e ( m a i p u ţ i n î n c a z u l în c a r e se
m a n i f e s t ă fizic).
V o m lăsa aici n e d e z v o l t a t ă t e m a introiectării d e c ă t r e b e ­
b e l u ş a m o d e l e l o r d e b o a l ă ale m a m e i , deşi acest s u b i e c t este
d e m a r e i m p o r t a n ţ ă în a p r e c i e r e a factorilor d e m e d i u î n ur­
m ă t o a r e l e stadii, ce u r m e a z ă p r i m u l u i s t a d i u d e d e p e n d e n ţ ă
absolută.
R e c o n s t r u i n d d e z v o l t a r e a t i m p u r i e a u n u i b e b e l u ş , n u este
d e l o c c a z u l s ă v o r b i m d e s p r e puîsiuni, d e c â t p e b a z a d e z v o l ­
tării eului.
A i c i este o răscruce:
Maturitatea eului - experienţele pulsionale întărind eul.
Imaturitatea eului - experienţele pulsionale perturbând eul.
Eul, aici, î n s e a m n ă o î n s u m a r e a experienţelor. Ş i n e l e indi­
vidului debutează ca o însumare a experienţelor de odihnă,
m o t i l i t a t e s p o n t a n ă şi s e n z a ţ i e , î n t o a r c e r e d e la a c t i v i t a t e la
o d i h n ă şi d o b â n d i r e g r a d a t ă a u n e i capacităţi d e a aştepta re­
c u p e r a r e a din anihilări; anihilări care rezultă din reacţii la in­
g e r i n ţ e l e m e d i u l u i . P e n t r u acest motiv, i n d i v i d u l are n e v o i e
să d e b u t e z e în cadrul u n u i m e d i u specializat la care m - a m re­
ferit sub titulatura: P r e o c u p a r e M a t e r n ă P r i m a r ă .

Capitolul X X V
1 să continui cu acest caz de teama de a n u deveni implicat d i n n o u
Tendinţa antisocială
[1956]
^ • " " l e n d i n ţ a antisocială furnizează psihanalizei nişte pro-
^ b l e m e stânjenitoare, p r o b l e m e atât d e n a t u r ă practi-
.v^s. că, cât şi teoretică. F r e u d , în introducerea sa la lucra­
rea Wayiuard Youth (Tinereţe neîmblânzită) a lui A i c h h o r n , a ară­
tat că p s i h a n a l i z a a contribuit la înţelegerea delincventei, d a r
este, de a s e m e n e a , î m b o g ă ţ i t ă prin înţelegerea m u n c i i a c e l o r a
care l u c r e a z ă c u delincvenţi.
A m a l e s să d i s c u t d e s p r e t e n d i n ţ a a n t i s o c i a l ă , n u d e s p r e
d e l i n c v e n t ă . M o t i v u l e s t e acela c ă a p ă r a r e a a n t i s o c i a l ă o r g a ­
n i z a t ă este s u p r a î n c ă r c a t ă d e beneficiu s e c u n d a r şi d e reacţii
sociale care fac dificilă atingerea de către investigator a n u c l e ­
ului acesteia. Prin o p o z i ţ i e , tendinţa antisocială p o a t e fi stu­
diată în felul în c a r e e a a p a r e la c o p i l u l n o r m a l s a u a p r o a p e
n o r m a l , u n d e este l e g a t ă de dificultăţile care sunt inerente în
dezvoltarea emoţională.
Voi î n c e p e c u d o u ă referiri s i m p l e la m a t e r i a l u l clinic:
P e n t r u p r i m a mea analiză d e c o p i l , a m ales u n d e l i n c v e n t .
Acest băiat a v e n i t î n m o d regulat t i m p d e u n an, iar t r a t a m e n ­
t u l a fost î n t r e r u p t datorită tulburărilor pe care acest băiat le p r o ­
ducea î n C l i n i c ă . A ş f i p u t u t spune că analiza mergea b i n e , i a r
întreruperea sa a p r o d u s supărare amândurora, atât b ă i a t u l u i cât
şi m i e , î n c i u d a f a p t u l u i că î n câteva ocazii a m fost r ă u muşcat
de f u n d . Acest băiat a ieşit pe acoperiş, iar, altădată, a aruncat
atâta apă încât subsolul a fost i n u n d a t . A p ă t r u n s î n maşina mea
încuiată şi a plecat c u ea, î n viteza întâi doar d i n demaror. C l i n i ­
ca a o r d o n a t întreruperea t r a t a m e n t u l u i p e n t r u binele celorlalţi
pacienţi. E l a mers la o şcoală specială.
1
Citită în faţa Societăţii Britanice de Psihanaliză, 20 iunie 1956.
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză 395
A ş putea completa s p u n â n d că are î n prezent 3 5 de a n i şi că
a fost capabil să-şi câştige existenţa într-o meserie care se alimen­
tează d i n agitaţia sa. Este însurat şi are c o p i i . Totuşi mi-ar f i frică
c u u n psihopat, şi prefer ca societatea să continue ea să preia p o ­
vara gestionării sale.
Se poate v e d e a c u u ş u r i n ţ ă c ă t r a t a m e n t u l acestui băiat n u
a fost psihanaliza, ci p l a s a m e n t u l . P s i h a n a l i z a ar fi avut sens
d o a r d a c ă ar fi fost a d ă u g a t ă d u p ă p l a s a m e n t . P â n ă în acest
m o m e n t a m v ă z u t analişti de toate felurile e ş u â n d în psihana­
liza copiilor antisociali.
Prin opoziţie, u r m ă t o a r e a p o v e s t i r e v a e v i d e n ţ i a faptul c ă
t e n d i n ţ a a n t i s o c i a l ă p o a t e fi u n e o r i tratată cu u ş u r i n ţ ă , adi­
că tratamentul să fie a d i a c e n t u n u i m e d i u d e îngrijire specia­
lizat.
A m fost rugat d e o prietenă să m ă ocup d e cazul f i u l u i său,
cel m a i mare d i n cei p a t r u c o p i i ai familiei. Nu-1 putea aduce pe
John la m i n e î n t r - u n m o d direct, deoarece soţul său era î m p o t r i ­
va psihologiei d i n m o t i v e religioase. Tot ceea ce putea face era să
aibă o discuţie c u m i n e despre c o m p u l s i a b ă i a t u l u i la furat, care
se dezvolta î n ceva de-â d r e p t u l serios; acesta fura î n t r - u n m o d
evident d i n magazine, ca şi d e acasă. D i n m o t i v e practice n u a
fost posibil să aranjăm n i m i c altceva decât să i a u o masă frugală
î m p r e u n ă c u m a m a , î n t r - u n restaurant, î n c u r s u l căreia ea m i - a
relatat tulburările şi mi-a cerut sfatul. N-aş f i p u t u t face nimic m a i
m u l t decât ceea ce p u t e a m face p e loc. I-am explicat, p r i n u r m a ­
re, semnificaţia f u r a t u l u i şi i-am sugerat că ar t r e b u i să găsească
u n m o m e n t prielnic î n relaţionarea sa c u b ă i a t u l şi să-i facă o i n ­
terpretare. Se părea că ea şi John aveau o relaţionare b u n ă câteva
m o m e n t e î n fiecare seară, d u p ă ce el se ducea la culcare; de obi­
cei, î n aceste m o m e n t e d i s c u t a u „câte î n lună şi î n stele". Acest
m o m e n t putea f i folosit.
A m spus: „ D e ce n u i-ai spune că t u ştii că atunci când fură, el
n u doreşte lucrurile pe care le fură, ci caută ceva ce i se cuvine; Că
el cere ceva de la m a m a şi de la tata, p e n t r u că se simte lipsit de
iubirea lor." I-am spus să folosească u n limbaj pe care băiatul îl
putea înţelege. Pot spune că ştiam suficiente l u c r u r i despre aceas­
tă familie, î n care a m b i i p ă r i n ţ i e r a u m u z i c i e n i , p e n t r u a putea
aprecia c u m s-a întâmplat ca acest copil, care avea u n cămin foar­
te b u n , să ajungă, într-o oarecare măsură, u n copil deprivat.
Ceva t i m p mai târziu, a m p r i m i t o scrisoare î n care m a m a î m i
relata că făcuse ceea ce o sfătuisem. Ea scria: „ I - a m spus că ceea
 396 D.W. W i n n i c o t t
ce dorea c u adevărat atunci când fura b a n i , mâncare sau alte l u ­
c r u r i era m a m a l u i ; şi trebuie să s p u n că n u m - a m aşteptat ca el
să înţeleagă, dar el a p ă r u t că înţelege. L - a m întrebat dacă e l cre­
de că n o i nu-1 m a i i u b i m p e n t r u că a fost foarte r ă u u n e o r i , iar el
a r ă s p u n s că n u prea m a i crede că n o i î l m a i i u b i m . M i c u ţ u l !
M - a m s i m ţ i t atât de îngrozitor, n u p o t să-ţi povestesc. I-am zis să
n u se m a i îndoiască niciodată de acest l u c r u , iar dacă are vreoda­
tă v r e u n d u b i u , să-mi amintească să-i s p u n d i n n o u . D a r sunt si­
gură că n u o să m a i a m nevoie p e n t r u m u l t t i m p să m i se reamin­
tească, p e n t r u că a m trăit u n şoc i m p o r t a n t . Se pare că astfel de
şocuri sunt necesare u n o r a . A s t f e l , sunt m u l t m a i d e m o n s t r a t i v ă
î n încercarea d e a-1 p ă z i de î n d o i a l ă , î n c e p â n d d e a t u n c i . Şi d i n
acel m o m e n t n u a m a i avut loc n i c i u n f u r t . "
M a m a a avut o discuţie c u învăţătoarea şi i-a explicat aceste­
ia că băiatul era într-o nevoie de iubire şi d e apreciere, şi a câşti­
gat cooperarea acesteia, deşi b ă i a t u l p r o v o c a m u l t e n e c a z u r i la
şcoală.
A c u m , d u p ă o p t l u r i i , p o t spune că n u a existat o reîntoarce­
re a f u r a t u l u i şi că relaţia între băiat şi f a m i l i a sa s-a î m b u n ă t ă ţ i t
mult.
I n aprecierea acestui caz trebuie r e a m i n t i t că o cunoşteam pe
m a m ă foarte bine d i n t i m p u l adolescenţei şi, într-o oarecare m ă ­
sură, o văzusem şi pe ea însăşi într-o perioadă antisocială. Era cea
m a i m a r e d i n t r - o f a m i l i e n u m e r o a s ă . A a v u t parte d e o f a m i l i e
bună, dar cu o disciplină foarte severă exercitată de către tată, m a i
ales când ea era mică. Ceea ce a m făcut a avut, p r i n u r m a r e , efec­
t u l u n e i duble terapii, d e t e r m i n â n d această tânără femeie să ob­
ţină u n insight î n p r o p r i i l e ei d i f i c u l t ă ţ i , p r i n i n t e r m e d i u l ajuto­
r u l u i p e care ea a fost capabilă să-1 ofere f i u l u i e i . A t u n c i când
s u n t e m capabili să ajutăm p ă r i n ţ i i să-şi ajute c o p i i i , de fapt î i aju­
t ă m î n raport c u ei înşişi.
(Intr-o altă lucrare p r o p u n să ofer e x e m p l e clinice ilustrând
g e s t i o n a r e a c o p i i l o r c u t e n d i n ţ ă a n t i s o c i a l ă ; a i c i n u fac m a i
m u l t d e c â t s ă î n c e r c o s c u r t ă p r e z e n t a r e a b a z e l o r atitudinii
m e l e p e r s o n a l e faţă de p r o b l e m a t i c a clinică.)
Natura tendinţei antisociale
T e n d i n ţ a a n t i s o c i a l ă nu este un diagnostic. N u se c o m p a r ă
în m o d direct c u alţi termeni diagnostici c u m ar fi n e v r o z a sau
p s i h o z a . T e n d i n ţ a a n t i s o c i a l ă p o a t e fi d e s c o p e r i t ă într-un in­
d i v i d n o r m a l , sau într-unui care e s t e n e v r o t i c s a u psihotic.
OPERE 1: D e la pediatrie la psihanaliză 397
D e d r a g u l simplităţii, m ă v o i referi d o a r la copii, deşi ten­
d i n ţ a a n t i s o c i a l ă e s t e î n t â l n i t ă la toate v â r s t e l e . D i v e r ş i i ter­
m e n i folosiţi în M a r e a Britanie pot fi grupaţi în m o d u l u r m ă ­
tor:
U n c o p i l d e v i n e u n copil deprivat atunci c â n d este lipsit de
a n u m i t e trăsături e s e n ţ i a l e ale vieţii de familie. C e e a ce p o a t e
fi n u m i t „ c o m p l e x u l d e d e p r i v a r e " d e v i n e , î n t r - u n a n u m i t
grad, manifest. Comportamentul antisocial se v a m a n i f e s t a aca­
să s a u într-un c a d r u m a i larg. D a t o r i t ă tendinţei antisociale, c o ­
pilul p o a t e a v e a p â n ă la u r m ă n e v o i e de a fi apreciat drept dez-
adaptat şi d e a p r i m i t r a t a m e n t într-un cămin pentru copii deza-
daptaţi sau p o a t e ajunge în faţa Curţii ca fiind incontrolabil. C o ­
pilul, a c u m u n delincvent, p o a t e ajunge eliberat condiţionat la
ordinul Curţii s a u p o a t e fi trimis la o Şcoală Specială acceptată
de stat. D a c ă familia sa încetează să m a i funcţioneze într-o pri­
vinţă i m p o r t a n t ă , c o p i l u l p o a t e fi preluat de către C o m i t e t u l
p e n t r u C o p i i (sub A c t u l copiilor, 1 9 4 8 ) şi i se p o a t e oferi „în­
grijire şi protecţie". D a c ă este posibil i se v a găsi o familie adop­
tivă. D a c ă a c e s t e m ă s u r i e ş u e a z ă , se p o a t e s p u n e c ă t â n ă r u l
a d u l t a d e v e n i t u n psihopat şi p o a t e fi trimis d e către C u r t e la
Casă de Corecţie s a u la î n c h i s o a r e . P o a t e exista o t e n d i n ţ ă con­
stituită d e a r e p e t a delictele, fapt p e n t r u care f o l o s i m t e r m e ­
nul recidivism.
Toate a c e s t e a n u fac nici u n c o m e n t a r i u despre diagnosti­
cul psihiatric al individului.
Tendinţa antisocială este caracterizată de u n element din ca­
drul acesteia care obligă mediul să fie important. P a c i e n t u l , p r i n
pulsiuni inconştiente, obligă pe cineva să ia atitudine. Este sar­
c i n a terapeutului a c e e a d e a se implica în această p u l s i u n e in­
c o n ş t i e n t ă a p a c i e n t u l u i , iar m u n c a este făcută d e psihanalist
în t e r m e n i de g e s t i o n a r e , toleranţă şi înţelegere.
Tendinţa antisocială implică speranţă. L i p s a d e s p e r a n ţ ă este
trăsătura d e b a z ă a copilului deprivat care, desigur, n u este tot
t i m p u l antisocial. în p e r i o a d e l e de speranţă, c o p i l u l manifes­
tă o tendinţă antisocială. A c e a s t a poate fi n e p l ă c u t ă pentru so­
cietate s a u p e n t r u tine, d a c ă bicicleta ta a fost c e a furată, dar
aceia care n u sunt direct implicaţi, pot v e d e a speranţa care stă
în spatele c o m p u l s i e i d e a fura. S ă fie, poate, u n u l dintre m o ­
tivele p e n t r u c a r e t i n d e m să l ă s ă m o terapie c u un delincvent
altcuiva, acela c ă n e d i s p l a c e să fim n o i c e i furaţi?
î n ţ e l e g e r e a c ă actul antisocial reprezintă o expresie a spe­
ranţei este v i t a l ă în t r a t a m e n t u l c o p i i l o r c a r e p r e z i n t ă o ten-
 398 D.W. Wirmicott
dinţă a n t i s o c i a l ă . S e p o a t e v e d e a c u m e s t e risipit m o m e n t u l
de speranţă, din n o u şi din n o u , s a u s e ofileşte, datorită g e s ­
t i o n ă r i i greşite s a u i n t o l e r a n ţ e i . A c e s t a e s t e u n alt m o d d e a
s p u n e că t r a t a m e n t u l t e n d i n ţ e i antisociale n u este u n u l psih­
analitic, ci u n u l prin gestionare, o ieşire în întâmpinare şi o po­
trivire c u m o m e n t u l d e s p e r a n ţ ă .
E x i s t ă o relaţie d i r e c t ă î n t r e t e n d i n ţ a a n t i s o c i a l ă şi d e p r i -
v a r e . A c e s t fapt e s t e d e m u l t c u n o s c u t d e s p e c i a l i ş t i i î n d o ­
m e n i u , d a r f a p t u l c ă a c u m e s t e larg r ă s p â n d i t ă r e c u n o a ş t e ­
rea relaţiei c a r e e x i s t ă î n t r e t e n d i n ţ a a n t i s o c i a l ă d i n i n d i v i z i
şi d e p r i v a r e a e m o ţ i o n a l ă , î n m o d t i p i c î n t i m p u l c e l e i de-a
d o u a c o p i l ă r i i şi a î n c e p u t u l u i s t a d i u l u i d e m e r s , î n j u r u l
vârstei de u n u l sau doi ani este în m a r e parte datorat lui
John Bowlby.
Acolo unde există o tendinţă antisocială a existat o ade­
vărată deprivare (nu o simplă privaţiune), adică, a existat o
pierdere a ceva b u n care fusese pozitiv în experienţa copi­
2
l u l u i d e p â n ă la o a n u m i t ă d a t ă ; iar a c e s t c e v a a fost retras.
R e t r a g e r e a s-a e x t i n s p e p a r c u r s u l u n e i p e r i o a d e d e t i m p
mai lungă decât aceea pe parcursul căreia copilul poate păs­
tra v i e a m i n t i r e a e x p e r i e n ţ e i . A c e a s t a e s t e o d e s c r i e r e c o m ­
p r e h e n s i v ă a d e p r i v ă r i i , c a r e o i n c l u d e atât p e c e a t i m p u r i e ,
cât şi p e c e a m a i t â r z i e , atât t r a u m a d e m o m e n t , c â t şi c o n ­
diţia t r a u m a t i c ă s u s ţ i n u t ă şi, d e a s e m e n e a , a t â t c e e a c e e s t e
a p r o a p e d e n o r m a l , c â t şi c e a c e e s t e î n m o d c l a r a n o r m a l .
Notă
î n t r - o prezentare a p o z i ţ i e i depresive a l u i K l e i n c u p r o p r i ­
ile mele c u v i n t e (cap. X X I ) , a m încercat să clarific relaţia i n t i m ă
care există î n t r e c o n c e p t u l l u i K l e i n şi accentul p u s d e B o w l b y
asupra d e p r i v ă r i i . C e l o r trei stadii descrise de B o w l b y , ale reac­
ţiei clinice a c o p i l u l u i d e d o i a n i care ajunge la s p i t a l , l i se p o a ­
te d a o f o r m u l a r e teoretică î n t e r m e n i i p i e r d e r i i g r a d a t e a spe­
r a n ţ e i , d a t o r i t ă m o r ţ i i o b i e c t u l u i i n t e r n sau v e r s i u n i i introiec-
tate a o b i e c t u l u i e x t e r n care este p i e r d u t . Ceea ce poate f i d i s -
2
Această idee pare să fie descrisă în Maternal Care and Mental Health
(îngrijirea maternă şi sănătatea psihică), a lui Bowlby, p. 47, unde el compară
observaţiile sale cu acelea ale altora şi sugerează că rezultatele diferite se
explică în funcţie de vârsta copilului la momentul deprivării.
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 399
cutat m a i d e p a r t e este relativa i m p o r t a n ţ ă a m o r ţ i i o b i e c t u l u i
intern p r i n furie, a contactului „obiectelor b u n e " c u produsele
u r i i î n i n t e r i o r u l p s i h i c u l u i şi a m a t u r i t ă ţ i i s a u i m a t u r i t ă ţ i i e u -
l u i , î n m ă s u r a î n care acesta influenţează capacitatea d e a păs­
tra v i e o a m i n t i r e .
•—— B o w l b y are n e v o i e de teoria c o m p l e x ă k l e i n i a n ă , care este
c o n s t r u i t ă î n j u r u l î n ţ e l e g e r i i m e l a n c o l i e i , ş i care d e r i v ă d e la
F r e u d şi A b r a h a m , d a r este d e asemenea a d e v ă r a t că şi p s i h ­
a n a l i z a are n e v o i e d e a c c e n t u l p u s d e B o w l b y p e d e p r i v a r e ,
dacă p s i h a n a l i z a vrea să ajungă v r e o d a t ă la o înţelegere a s u ­
b i e c t u l u i special a l t e n d i n ţ e i antisociale.
Există de a s e m e n e a d o u ă curente în tendinţa antisocială,
deşi accentul este uneori pus mai mult pe una decât pe cea­
laltă. U n c u r e n t este r e p r e z e n t a t î n m o d tipic d e furat, iar c e ­
l ă l a l t d e d i s t r u c t i v i t a t e . P r i n primul c u r e n t , c o p i l u l c a u t ă
— Ceva, u n d e v a şi, e ş u â n d î n a g ă s i , c a u t ă î n a l t ă p a r t e , c â n d
s p e r ă . P r i n celălalt c o p i l u l c a u t ă a c e a c a n t i t a t e d e s t a b i l i t a t e
a m e d i u l u i c a r e să facă faţă p o v e r i i r e z u l t a t e d i n c o m p o r t a ­
mentul impulsiv. Aceasta este o căutare a unui aport din
p a r t e a m e d i u l u i , c a r e a fost p i e r d u t , o a t i t u d i n e u m a n ă c a r e ,
de v r e m e ce este de încredere, oferă individului libertate de
a s e m i ş c a , d e a a c ţ i o n a , d e a fi e x c i t a t .
în m o d particular datorită celui de-al doilea curent, co­
p i l u l p r o v o a c ă reacţii t o t a l e d i n p a r t e a m e d i u l u i , c a şi c u m
a r fi î n c ă u t a r e a u n u i c a d r u î n t o t d e a u n a m a i larg, u n c e r c
care a avut ca primă exemplificare braţele m a m e i sau cor­
p u l m a m e i . S e p o a t e d i s c e r n e o serie - c o r p u l m a m e i , b r a ţ e ­
le m a m e i , relaţia p a r e n t a l ă , c a s a , f a m i l i a i n c l u z â n d v e r i ş o r i i
şi relaţiile a p r o p i a t e , ş c o a l a , l o c a l i t a t e a c u secţiile sale de p o ­
liţie, ţ a r a c u l e g i l e s a l e .
î n e x a m i n a r e a a p r o a p e - n o r m a l u l u i şi (în t e r m e n i d e d e z ­
v o l t a r e i n d i v i d u a l ă ) a r ă d ă c i n i l o r t i m p u r i i a l e t e n d i n ţ e i an­
t i s o c i a l e , d o r e s c s ă p ă s t r e z tot t i m p u l î n m i n t e a c e s t e d o u ă
c u r e n t e : c ă u t a r e a o b i e c t u l u i şi d i s t r u g e r e a .
Furatul
Furatul este în centrul tendinţei antisociale, având aso­
ciat minţitul.

400 D.W. W i n n i c o t t
C o p i l u l c a r e fură u n o b i e c t n u c a u t ă obiectul furat, ci o ca­
ută pe mama asupra căreia el sau ea are dreptul. A c e s t e d r e p t u r i
d e r i v ă din faptul c ă (din p u n c t u l de v e d e r e al c o p i l u l u i )
m a m a a fost c r e a t ă d e c o p i l . M a m a î n t â m p i n ă c r e a t i v i t a t e a
p r i m a r ă a c o p i l u l u i şi d e v i n e astfel o b i e c t u l p e c a r e c o p i l u l
e s t e g a t a să-1 g ă s e a s c ă . ( E s t e p o s i b i l c a c o p i l u l s ă n u fi c r e a t
m a m a ; de asemenea, înţelesul m a m e i pentru copil depinde
de creativitatea copilului.) -—
E s t e o a r e p o s i b i l s ă u n i f i c ă m c e l e d o u ă t e n d i n ţ e , furatul
şi d i s t r u s u l , c ă u t a r e a o b i e c t u l u i şi c e e a c e îl p r o v o a c ă , c o m -
p u l s i i l e l i b i d i n a l ă şi c e a a g r e s i v ă ? S u g e r e z c ă u n i u n e a c e l o r
d o u ă c u r e n t e s e află î n c o p i l şi c ă a c e a s t a r e p r e z i n t ă o ten­
dinţă spre auto-vindecare, vindecare prin dezintricare pulsio-
nală.
A c o l o u n d e la m o m e n t u l deprivării originare există o
anumită intricare a rădăcinilor agresivităţii (sau motilităţii)
cu cele libidinale, copilul o reclamă pe m a m ă printr-un
a m e s t e c d e furat c u r ă n i t şi m u r d ă r i t , î n f u n c ţ i e d e d e t a l i i l e
specifice ale stării d e d e z v o l t a r e e m o ţ i o n a l ă a c o p i l u l u i . A c o ­
lo u n d e e s t e m a i p u ţ i n ă intricare, c ă u t a r e a o b i e c t u l u i şi a g r e ­
s i v i t a t e a s u n t m a i d e s p ă r ţ i t e u n a d e c e a l a l t ă , iar c o p i l u l p r e ­
zintă un grad m a i important de disociere. A c e a s t a c o n d u c e
la a f i r m a ţ i a c o n f o r m c ă r e i a puterea de a supăra a copilului an­
tisocial este o trăsătură importantă ş i este, î n c e l m a i b u n c a z ,
o trăsătură favorabilă indicând o nouă ocazie de recuperare a
intricării pierdute a pulsiunilor libidinale şi a motilităţii.
în îngrijirea obişnuită a bebeluşului, m a m a trebuie să
facă faţă î n m o d c o n s t a n t p u t e r i i d e a o s u p ă r a a b e b e l u ş u ­
lui ei. D e e x e m p l u , u n b e b e l u ş u d ă p o a l a m a m e i în m o d
o b i ş n u i t î n t i m p u l h r ă n i r i i la sân. L a o d a t ă m a i t â r z i e a c e ­
laşi l u c r u a p a r e c a o regresie m o m e n t a n ă î n s o m n s a u la m o ­
m e n t u l trezirii, rezultând udarea patului. O r i c e e x a g e r a r e a
capacităţii de a supăra a bebeluşului poate indica existenţa
u n u i grad de deprivare şi de tendinţă antisocială.
M a n i f e s t a r e a t e n d i n ţ e i a n t i s o c i a l e i n c l u d e furatul ş i m i n ­
ţitul, i n c o n t i n e n ţ a şi p r o d u c e r e a u n e i m i z e r i i g e n e r a l e . D e ş i
fiecare s i m p t o m a r e î n ţ e l e s u l s ă u şi v a l o a r e a s a specifică, fac­
torul c o m u n care m ă ajută în încercarea m e a de a descrie
tendinţa antisocială este capacitatea de a supăra a simpto-
melor. Capacitatea de a supăra este exploatată d e către c o ­
pil şi n u e s t e u n l u c r u î n t â m p l ă t o r . O m a r e p a r t e d i n m o t i ­
vaţie este inconştientă, d a r n u în m o d obligatoriu toată.
fii A áhf'é
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză 401
P r i m e l e s e m n e ale t e n d i n ţ e i a n t i s o c i a l e
S u g e r e z faptul c ă p r i m e l e s e m n e d e d e p r i v a r e s u n t atât d e
o b i ş n u i t e încât p o t trece d r e p t n o r m a l e . S ă l u ă m c a e x e m p l u
c o m p o r t a m e n t u l r e v e n d i c a t i v p e care c e i m a i m u l ţ i dintre p ă ­
rinţi îl î n t â m p i n ă c u u n a m e s t e c d e s u p u n e r e şi reacţie. Aceas­
ta nu este de fapt omnipotenţa infantilă, c a r e e s t e o c h e s t i u n e d e
realitate psihică, n u d e c o m p o r t a m e n t .
U n s i m p t o m a n t i s o c i a l f o a r t e o b i ş n u i t e s t e l ă c o m i a şi,
strâns legat d e a c e a s t a , inhibiţia apetitului. D a c ă s t u d i e m lă­
c o m i a v o m d e s c o p e r i c o m p l e x u l d e d e p r i v a r e . C u alte c u v i n ­
te, d a c ă u n b e b e l u ş e s t e l a c o m e x i s t ă u n a n u m i t g r a d d e d e ­
p r i v a r e şi o a n u m i t ă c o m p u l s i e la c ă u t a r e a în m e d i u a u n e i
terapii în privinţa acestei deprivări. Faptul că m a m a însăşi
este doritoare să alimenteze lăcomia bebeluşului, contribuie
la s u c c e s u l t e r a p e u t i c în m a r e a m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r în c a r e
p o a t e fi o b s e r v a t ă a c e a s t ă c o m p u l s i e . L ă c o m i a la u n b e b e l u ş
n u e s t e a c e l a ş i l u c r u c u pofta. C u v â n t u l poftă e s t e folosit în
prezentarea teoretică a cererilor instinctuale covârşitoare pe
c a r e u n b e b e l u ş le face m a m e i la î n c e p u t , a d i c ă î n m o m e n t u l
c â n d b e b e l u ş u l a b i a î n c e p e să p e r m i t ă m a m e i s ă a i b ă o exis­
tenţă separată, adică în m o m e n t u l primei acceptări a princi­
piului realităţii.
în paranteză, se spune uneori că o m a m ă trebuie să eşue­
ze în a d a p t a r e a s a la n e v o i l e b e b e l u ş u l u i . N u e s t e a c e a s t a o
idee greşită b a z a t ă p e a p r e c i e r e a n e v o i l o r s e - u l u i ş i p e o n e ­
glijare a n e v o i l o r e u l u i ? O m a m ă trebuie să e ş u e z e î n satisfa­
c e r e a cererilor i n s t i n c t u a l e , d a r e a t r e b u i e s ă r e u ş e a s c ă î n t r u
totul în a nu-şi d e z a m ă g i c o p i l u l în întâmpinarea nevoilor eului
p â n ă î n m o m e n t u l î n care b e b e l u ş u l să fi introiectat o m a m ă
s u p o r t i v ă p e n t r u eu, şi î n care acesta să fie suficient de m a r e
ca s ă m e n ţ i n ă a c e a s t ă introiecţie în pofida e ş e c u r i l o r î n susţi­
n e r e a eului din p a r t e a m e d i u l u i propriu-zis.
I m p u l s u l p r i m i t i v d e i u b i r e (din p e r i o a d a d e p r e - î n d u r a -
re) n u e s t e a c e l a ş i l u c r u c u l ă c o m i a n e î n d u r ă t o a r e . î n p r o c e ­
s u l d e z v o l t ă r i i u n u i b e b e l u ş , i m p u l s u l p r i m i t i v d e i u b i r e şi
lăcomia sunt separate de către adaptarea m a m e i . M a m a va
e ş u a , în m o d n e c e s a r , î n a m e n ţ i n e u n g r a d î n a l t d e a d a p t a ­
re l a n e v o i l e s e - u l u i şi, î n c o n s e c i n ţ ă , fiecare b e b e l u ş e s t e d e -
p r i v a t într-o o a r e c a r e m ă s u r ă , d a r este c a p a b i l să-şi d e t e r m i ­
n e m a m a s ă v i n d e c e a c e a s t ă s t a r e d e s u b - d e p r i v a r e p r i n în­
t â m p i n a r e a de către ea a l ă c o m i e i , mizeriei etc, care sunt
 402
D.W. W i n n i c o t t
s i m p t o m e ale deprivării. L ă c o m i a este parte din compulsia
b e b e l u ş u l u i la a c ă u t a v i n d e c a r e a din p a r t e a m a m e i c a r e a
cauzat deprivarea. Această lăcomie este antisocială. Ea este
p r e c u r s o a r e a furatului, şi p o a t e fi î n t â m p i n a t ă şi t r a t a t ă p r i n
adaptarea terapeutică a m a m e i , atât de frecvent confundată
c u a l i n t u l . T r e b u i e o r i c u m p r e c i z a t c ă , o r i c e ar faCe m a m a ,
a c e a s t a n u a n u l e a z ă f a p t u l c ă e a m a i î n t â i a e ş u a t î n a se
a d a p t a la n e v o i l e e u l u i b e b e l u ş u l u i ei. M a m a e s t e , d e o b i c e i ,
c a p a b i l ă s ă î n t â m p i n e c e r e r i l e c o m p u l s i v e a l e b e b e l u ş u l u i şi
astfel s ă r e a l i z e z e o terapie d e s u c c e s a c o m p l e x u l u i d e d e p r i -
v a r e c a r e se află în a p r o p i e r e a p u n c t u l u i s ă u d e o r i g i n e . E a
reuşeşte să vindece deoarece ea permite ca ura copilului să
se e x p r i m e , î n t i m p ce e a , t e r a p e u t u l , e s t e c h i a r m a m a c a r e
deprivează.
S e v a p u t e a o b s e r v a c ă deşi b e b e l u ş u l n u s e simte c u n i m i c
o b l i g a t faţă d e m a m ă p e n t r u î n t â m p i n a r e a d e c ă t r e e a a i m ­
pulsului primitiv d e iubire, există totuşi u n oarecare sentiment
d e o b l i g a ţ i e c a r e z u l t a t a l t e r a p i e i f ă c u t e d e m a m ă , a d i c ă al
disponibilităţii ei d e a î n t â m p i n a cererile ce s e n a s c din frus­
trare, cereri c e î n c e p s ă a i b ă o c a p a c i t a t e d e a s u p ă r a . T e r a p i a
m a m e i p o a t e v i n d e c a , d a r a c e a s t a n u este i u b i r e a - d e - m a m ă .
A c e s t fel d e a privi i n d u l g e n ţ a m a m e i faţă d e b e b e l u ş u l ei
i m p l i c ă o definiţie m u l t m a i c o m p l e x ă a calităţii d e m a m ă d e ­
cât se acceptă de obicei. Iubirea-de-mamă este de m u l t e ori
g â n d i t ă în t e r m e n i i acestei i n d u l g e n ţ e care, d e fapt, este o te­
rapie legată de un eşec al iubirii-de-mamă. A c e a s t a este o terapie,
o a d o u a ş a n s ă oferită m a m e l o r d e la c a r e n u s e p o a t e a ş t e p t a
î n t o t d e a u n a să r e u ş e a s c ă în s a r c i n a lor iniţială atât de delica­
tă, a c e e a a iubirii p r i m a r e . D a c ă o m a m ă v a face a c e a s t ă tera­
p i e c a p e o f o r m a ţ i u n e r e a c ţ i o n a l ă c e are la o r i g i n e propriile
ei c o m p l e x e , a t u n c i c e e a c e face e a s e n u m e ş t e răsfăţ. î n m ă ­
s u r a în care e a este c a p a b i l ă să o facă p e n t r u c ă s i m t e n e c e s i ­
tatea să î n t â m p i n e cererile copilului şi să p e r m i t ă lăcomia c o m -
p u l s i v ă a c o p i l u l u i , î n a c e a s t ă m ă s u r ă e a e s t e o t e r a p i e care,
d e obicei, este î n c u n u n a t ă d e s u c c e s . N u d o a r m a m a , ci şi ta­
tăl şi chiar î n t r e a g a familie pot fi i m p l i c a ţ i .
C l i n i c , e x i s t ă o g r a n i ţ ă c i u d a t ă între a c e a terapie a m a m e i
care este d e s u c c e s şi c e a fără s u c c e s . D e m u l t e ori v e d e m c u m
o m a m ă alintă u n b e b e l u ş şi totuşi a c e a s t ă terapie n u v a a v e a
succes, deprivarea iniţială fiind prea severă p e n t r u a se vinde­
c a „la p r i m a intenţie" (pentru a î m p r u m u t a u n t e r m e n din chi­
rurgia plăgilor).
403
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
A ş a c u m l ă c o m i a p o a t e fi o m a n i f e s t a r e a reacţiei la depri-
v a r e şi a u n e i t e n d i n ţ e a n t i s o c i a l e , î n acelaşi fel p o t fi m u r d ă ­
ritul, u d a t u l şi distructivitatea c o m p u l s i y ă . Toate aceste m a n i ­
festări sunt î n d e a p r o a p e interconectate. In u d a t u l patului, care
este o p l â n g e r e atât d e frecventă, a c c e n t u l c a d e a s u p r a regre-
siei d i n m o m e n t u l v i s u l u i s a u p e c o m p u l s i a a n t i s o c i a l ă la a-şi
cere dreptul de a u d a corpul m a m e i .
î n t r - u n s t u d i u m a i c o m p l e x a s u p r a furatului v a trebui s ă
m ă refer la c o m p u l s i a d e a ieşi şi de a c u m p ă r a c e v a care este
o m a n i f e s t a r e c o m u n ă a t e n d i n ţ e i a n t i s o c i a l e p e care o î n t â l ­
n i m la pacienţii n o ş t r i psihanalitici. E s t e posibil s ă r e a l i z ă m o
a n a l i z ă l u n g ă şi i n t e r e s a n t ă a s u p r a u n u i p a c i e n t fără a afecta
u n astfel d e s i m p t o m , c a r e n u a p a r ţ i n e a p ă r ă r i l o r n e v r o t i c e
s a u p s i h o t i c e ale p a c i e n t u l u i , ci aparţine t e n d i n ţ e i antisociale
care e s t e o reacţie la u n a n u m i t fel d e d e p r i v a r e şi care a sur­
v e n i t la u n a n u m i t m o m e n t . D e aici v a fi clar c ă b a n i i d e b u ­
z u n a r şi c a d o u r i l e d e la a n i v e r s ă r i a b s o r b o p a r t e din tendin­
ţa a n t i s o c i a l ă c e a r fi î n m o d n o r m a l p r e z e n t ă .
în aceeaşi categorie cu expediţiile după cumpărături v o m
g ă s i c l i n i c „un ieşit a f a r ă " fără ţintă, o hoinăreală, o tendinţă
c e n t r i f u g ă care î n l o c u i e ş t e g e s t u l c e n t r i p e t c a r e e s t e i m p l i c i t
î n furat.
Pierderea originară
A ş v r e a s ă fac o p r e c i z a r e s p e c i a l ă . L a b a z a t e n d i n ţ e i anti-
sociaîe se g ă s e ş t e o e x p e r i e n ţ ă t i m p u r i e b u n ă care a fost pier­
dută. Desigur, este o condiţie esenţială aceea ca bebeluşul să fi ajuns
la capacitatea de a percepe faptul că originea dezastrului se află în­
tr-un eşec al mediului. C u n o a ş t e r e a c o r e c t ă a faptului că origi­
n e a d e p r e s i e i şi d e z i n t e g r ă r i i e s t e u n a e x t e r n ă , şi n u u n a in­
ternă, este r e s p o n s a b i l ă p e n t r u d i s t o r s i o n a r e a personalităţii şi
pentru nevoia acută de a căuta un tratament prin noi aporturi
d i n m e d i u . S t a r e a d e m a t u r i t a t e a e u l u i c e p e r m i t e astfel d e
p e r c e p ţ i i d e t e r m i n ă d e z v o l t a r e a u n o r t e n d i n ţ e a n t i s o c i a l e în
î o c u l b o l i i p s i h o t i c e . U n n u m ă r m a r e de c o m p u l s i i antisocia­
le a p a r şi s u n t tratate c u s u c c e s , î n stadiile t i m p u r i i , d e către
părinţi. C o p i i i antisociali, î n orice c a z , exercită o p r e s i u n e c o n ­
s t a n t ă p e n t r u a o b ţ i n e a c e a s t ă v i n d e c a r e p r i n a p o r t u r i ale m e ­
diului (inconştient, sau din motivaţii inconştiente), dar sunt
i n c a p a b i l i d e a s e folosi d e aceasta. A r p ă r e a c ă m o m e n t u l de-
404 D.W. W i n n i c o t t
OPERE 1 : De la pediatrie la psihanaliză 4 0 5

p r i v ă r i i o r i g i n a r e e s t e în t i m p u l p e r i o a d e i în care în b e b e l u ş C o m p u l s i a la repetiţie.
Regresia la s t a d i u l d e pre-îngrijorare.
s a u în c o p i l u l m i c e u l se află în p r o c e s d e a c h i z i ţ i o n a r e a in-
Apărarea paranoidă.
tricării rădăcinilor libidinale c u cele ale agresivităţii (sau m o -
S i m p t o m a t o l o g i e legată de sexualitate.
tilităţii) din se. î n m o m e n t u l d e s p e r a n ţ ă , copilul:

Percepe u n n o u aranjament care are a n u m i t e elemente de î n ­

Tratament
credere.
Trăieşte o p u l s i u n e care poate f i n u m i t ă căutare de obiect.
P e scurt, t r a t a m e n t u l tendinţei antisociale n u e s t e p s i h a n a ­
Recunoaşte f a p t u l că neîndurarea este p e cale de a d e v e n i o
trăsătură şi, astfel, liza. A c e s t a este reprezentat d e furnizarea d e îngrijire c o p i l u ­
A g i t ă m e d i u l apropiat î n t r - u n efort de a-1 face atent la pericol lui, c a r e p o a t e fi r e d e s c o p e r i t ă d e a c e s t a , şi p r i n c a r e c o p i l u l
şi organizat î n aşa fel încât să tolereze supărarea. p o a t e r e e x p e r i m e n t a i m p u l s u r i l e se-ului, şi c a r e p o a t e fi tes­
Dacă situaţia se m e n ţ i n e , m e d i u l trebuie să fie testat şi retes- tată. C e e a ce are rol t e r a p e u t i c , e s t e stabilitatea n o u l u i a p o r t
tat î n r a p o r t c u capacitatea sa de a suporta agresiunea, de a pre­ al m e d i u l u i . I m p u l s u r i l e se-ului trebuie trăite, p e n t r u a a v e a
v e n i sau repara distrugerea, de a tolera supărarea, de a recunoaş­ sens într-un cadru d e relaţionare c u eul, iar c â n d pacientul este
te e l e m e n t u l p o z i t i v d i n tendinţa antisocială, de a f u r n i z a şi păs­ u n c o p i l d e p r i v a t , r e l a ţ i o n a r e a t r e b u i e s ă o b ţ i n ă ajutor d e la
tra obiectul care este căutat şi găsit. a s p e c t u l d e relaţionare al terapeutului.
D a c ă u n c o p i l e s t e î n a n a l i z ă , a n a l i s t u l t r e b u i e fie s ă per­
în c a z u l favorabil, c â n d n u este prea m u l t ă n e b u n i e , c o m - m i t ă c a m a r e parte din transfer s ă se p r o d u c ă î n afara anaîizei
pulsie inconştientă sau organizare paranoidă e t c , condiţiile s a u , altfel, t r e b u i e s ă s e a ş t e p t e c a t e n d i n ţ a a n t i s o c i a l ă s ă se
f a v o r a b i l e p o t face, în t i m p , c o p i l u l c a p a b i l să g ă s e a s c ă şi să
d e z v o l t e în situaţia analitică şi s ă fie pregătit s ă s u p o r t e g r e u l
i u b e a s c ă o p e r s o a n ă , î n loc s ă c o n t i n u e să c a u t e a d r e s â n d c e ­
luptei.
reri u n o r o b i e c t e de substitut c a r e şi-au p i e r d u t v a l o a r e a sim-
boHcă.
î n u r m ă t o r u l stadiu, c o p i l u l trebuie să fie c a p a b i l să trăias­
că şi disperarea, şi n u d o a r speranţa, într-o relaţie. D i n c o l o de
a c e s t e a , se află p o s i b i l i t a t e a r e a l ă a u n e i v i e ţ i p e n t r u c o p i l .
A t u n c i c â n d s u p r a v e g h e t o r i i şi p e r s o n a l u l u n u i c ă m i n spriji­
n ă u n c o p i l p e p a r c u r s u l t u t u r o r proceselor, atunci ei au reali­ 'CI
zat o terapie care sigur este comparabilă cu munca analitică.
în m o d obişnuit, părinţii se achită c o m p l e t d e a c e a s t ă sluj­
b ă c u u n u l dintre copiii lor. D a r m u l ţ i părinţi care sunt perfect
c a p a b i l i să c r e a s c ă copii n o r m a l i , n u s u n t capabili să reuşeas­
că c u u n u l dintre copiii care se î n t â m p l ă să p r e z i n t e o tendin­
ţă antisocială.
î n această p r e z e n t a r e a m o m i s în m o d intenţionat referiri­
le la relaţiile tendinţei a n t i s o c i a l e cu:

Punerea î n act.
Masturbarea.
Supraeul patologic, v i n o v ă ţ i a inconştientă.
Stadiile d e z v o l t ă r i i l i b i d i n a l e .

Capitolul X X V I
1
Pediatrie si nevroză infantilă
[1956]
# " ^ u v â n t u l n e v r o z ă are d o u ă conotaţii. In vorbirea p o p u -
^ I a r ă a c e s t a a c o p e r ă î n t r e g u l s u b i e c t al b o l i i p s i h i c e .
%^îmi e s t e dificil s ă î m i d a u s e a m a d a c ă s e a ş t e a p t ă d e
la m i n e s ă tratez d e s p r e n e v r o z e î n m o d g e n e r a l s a u d a c ă cei
care au gândit acest program au dorit o prezentare scurtă a
n e v r o z e l o r în s e n s u l psihiatric m a i restrâns şi m a i strict al ter­
menului.
P e n t r u psihiatru, n e v r o z a se referă m a i d e g r a b ă specific la
dificultăţile i n e r e n t e ale vieţii p e r s o n a l e şi n u la totalitatea tul­
burărilor apărute dintr-o gestionare defectuoasă. M a i mult,
n e v r o z a n u i n c l u d e p s i h o z a , s a u o p s i h o z ă latentă, o tulbura­
re d e d i s p o z i ţ i e , o t e n d i n ţ ă p a r a n o i d ă s a u o t e n d i n ţ ă a n t i s o ­
cială.
N e v r o z a p r o p r i u - z i s ă d e n o t ă conflict inconştient. E a se ra­
p o r t e a z ă la viaţa pulsională a copilului. P u n c t e l e sale p r i n c i p a ­
le d e o r i g i n e se g ă s e s c la vârsta învăţatului m e r s u l u i , î n a i n t e a
v â r s t e i a c c e p t a t e î n m o d g e n e r a l p e n t r u o e d u c a ţ i e şcolară. î n
acest s t a d i u situaţia familială are o v a l o a r e m a x i m ă .
Va fi e v i d e n t c ă e x i s t e n ţ a u n e i n e v r o z e a d e v ă r a t e i m p l i c ă
creştere e m o ţ i o n a l ă s ă n ă t o a s ă în stadiile foarte i m p o r t a n t e ale
c o p i l ă r i e i t i m p u r i i , î n care d e p e n d e n ţ a d e m a m ă e s t e a p r o a p e
a b s o l u t ă şi î n care e ş e c u l în îngrijire p r o d u c e p a t o l o g i e psihia­
trică m a i g r a v ă d e c â t n e v r o z a .
B o a l a n e v r o t i c ă îşi are originea î n starea d e anxietate foar­
te s e v e r ă c a r e rezultă din tendinţele instinctuale ale copilului.
P r i n anxietate înţeleg g e n u l d e afect care irupe într-un coşmar.
A c e s t e p u l s i u n i a u u n substrat biologic.
1
Lucrare citită în urma invitaţiei la cel de-al optulea Congres Internaţio­
nal de Pediatrie, Copenhaga, Danemarca, 25 iulie, 1956.
407
OPERE 1: D e la pediatrie la psihanaliză
F a n t a s m a reprezintă e l a b o r a r e a i m a g i n a t i v ă a funcţiei fizi­
ce. In timpul jocului sau în fantasma conştientă s a u inconştien­
tă a c o p i l u l u i m i c g ă s i m tot c e e a c e s e p o a t e g ă s i î n v i e ţ i l e
adulţilor, e x c e p t â n d c a p a c i t a t e a d e p l i n ă d e a e x p e r i m e n t a in­
stinctul genital. A p a r i ţ i a acestei din u r m ă c a p a c i t ă ţ i v a p u n e
copilului n o i p r o b l e m e , l a p u b e r t a t e .
La r ă d ă c i n a n e v r o z e i se găseşte anxietatea, în special aceea
c a r e a p a r e d i n c o n f l i c t e l e v i o l e n t e din f a n t a s m a i n c o n ş t i e n t ă
şi din realitatea i n t e r i o a r ă p e r s o n a l ă a c o p i l u l u i .
C â n d a j u n g e m la a c e a s t ă r ă d ă c i n ă a n e v r o z e i î n a n a l i z a
adulţilor d e s c o p e r i m c ă , î n m o d o b i ş n u i t , r ă d ă c i n a se află î n
acea p e r i o a d ă a copilăriei a d u l t u l u i aflat î n analiză. Prin u r m a ­
re, ca pediatri, p u t e m v e d e a ( d a c ă p r i v i m ) n u d o a r n e v r o z a c o ­
pilului, ci şi (sau c h i a r m a i m u l t ) t e n d i n ţ a l a t e n t ă c a r e p o a t e
d e v e n i m a n i f e s t ă c a n e v r o z ă , la u n a n u m i t m o m e n t , î n viaţa
adultă. (Acest lucru este şi m a i real d a c ă v o r b i m despre psiho­
ză. P r e v e n i r e a bolilor d e la b a l a m u c s e află î n m â i n i l e pediatri­
lor, d a c ă ei ar şti asta. E s t e m a i sigur să p r e s u p u n e m c ă pedia­
trii n u ştiu asta, iar viaţa lor este, prin u r m a r e , m a i dulce.)
Conflictele i n c o n ş t i e n t e între iubire şi ură, între tendinţele
h o m o s e x u a l e şi cele h e t e r o s e x u a l e şi aşa m a i d e p a r t e c o n d u c
la organizarea u n o r modele de apărare, iar aceste m o d e l e d e apă­
rare constituie nevroza organizată,
Pediatrul, d a c ă ar d o r i şi d a c ă ar a v e a a p t i t u d i n e a t e h n i c ă
d e a intra în contact c u p r o c e s e l e inconştiente, ar p u t e a fi m a r ­
tor la b ă t ă l i a c e s e d e s f ă ş o a r ă la v â r s t a m e r s u l u i , d u p ă p r i m a
copilărie şi î n a i n t e a p e r i o a d e i d e latenţă. E l ar p u t e a u r m ă r i
bătălia care se d ă p e n t r u libertate pulsională în r a p o r t c u fricile
interne paralizante. A c e s t e frici sunt atât d e m a r i , î n c â t stric­
teţea e x t e r n ă p o a t e a c ţ i o n a c a o uşurare.
î n p e r i o a d a d e latenţă, copilul este t e m p o r a r u ş u r a t d e p o ­
v a r a s c h i m b ă r i i şi d e z v o l t ă r i i p r o c e s e l o r i n s t i n c t u a l e , dar, la
pubertate, datorită n o i l o r p u l s i u n i b i o l o g i c e , b ă t ă l i a r e î n c e p e ,
m o d e l u l apărărilor fiind deja f u n d a m e n t a t .
N u cred că m a i trebuie să menţionez că u n m e d i u perso­
nal şi stabil ajută şi că u n m e d i u n e v r o t i c şi p e care n u se poa­
te p u n e b a z ă stânjeneşte, a t u n c i c â n d c o p i l u l este atât d e an­
gajat - angajat în î u p t a c u greutăţile şi c o n s t r â n g e r i l e interne,
greutăţi şi c o n s t r â n g e r i d e u n ordin foarte înalt, inerente vie­
ţii înseşi.
S ă n ă t a t e a n u este, la acest stadiu, o a b s e n ţ ă a s i m p t o m a t o ­
logiei. N o r m a l i t a t e a trebuie definită p e o b a z ă m u l t m a i largă,
 408 D.W. W i n n i c o t t
o b a z ă care să ia în c o n s i d e r a r e conflictele esenţiale, în princi­
p a l i n c o n ş t i e n t e , c a r e a p a r ţ i n sănătăţii, şi c a r e p u r şi s i m p l u
î n s e a m n ă c ă acest c o p i l este v i u şi plin d e viaţă.
E s t e i m p o r t a n t p e n t r u m i n e s ă t r a n s m i t i d e e a gradului de
complexitate al nevrozei, m a i d e g r a b ă d e c â t să î n c e r c să r e z u m
s u b i e c t u l într-un articol care să p o a t ă fi citit p e n e m e s t e c a t e .
S-a s t u d i a t m u l t d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l ă a fiinţei u m a n e , şi
m u l t e dintre rezultate s u n t a c u m g e n e r a l a c c e p t a t e .
A v â n d î n v e d e r e că n e v r o z a e s t e u n m o d e l d e a p ă r a r e or­
g a n i z a t ă , este n e c e s a r să e n u m ă r p r i n c i p a l e l e apărări.
Principalele apărări împotriva anxietăţii intolerabile care
aparţine conflictului inconştient legat de viaţa pulsională, sunt
d e c â t e v a tipuri.
In p r i m u l r â n d , p u l s i u n e a în sine ajunge i n h i b a t ă , d e v i n e
inacceptabilă sinelui total s a u a c c e p t a b i l ă d o a r î n condiţii care
fac satisfacerea p u l s i o n a l ă să fie precară.
î n al doilea rând, v i n a p r o v o c a t ă d e conflictul dintre iubi­
re şi ură este potolită prin ritualuri o b s e s i ó n a l e , u n fel d e reli­
gie cu un dumnezeu mort.
In al treilea rând, unele dintre conflictele e m o ţ i o n a l e s e pre­
s c h i m b ă în conflicte e x p r i m a t e î n t e r m e n i d e funcţionare fizi­
că, c u m ar fi colica s a u p a r e z a isterică.
î n al patrulea rând, prin fobii organizate, copilul d e v i n e ca­
p a b i l să evite a n u m i t e situaţii care s t i m u l e a z ă a n x i e t a t e a , s a u
o b i e c t e care s i m b o l i z e a z ă lucrurile care p r o d u c frică.
D i n c â n d în c â n d a n x i e t a t e a irupe, iar a t u n c i trebuie s ă fie
d i s p o n i b i l u n p ă r i n t e s a u o a s i s t e n t ă p e n t r u a v e n i î n ajutor
copilului.
Ulterior, c o p i l u l găseşte o f o r m ă de u ş u r a r e p r i n c a p a c i t a ­
t e a d e a r e g r e s a , a d i c ă r e u ş i n d s ă s e î n t o a r c ă la m o d e l e l e
p u l s i o n a l e ale copilăriei timpurii, u n d e î n g u r g i t a r e a şi e l i m i ­
n a r e a reprezentau funcţiunile principale, şi u n d e m a m a întâm­
p i n a c u s u c c e s d e p e n d e n ţ a b e b e l u ş u l u i . S a u , r e g r e s i a are loc
c a o f o r m ă d e p r ă b u ş i r e , c u totul s e p a r a t d e v r e o aşteptare d e
a i se întâmpina dependenţa.
C u alte c u v i n t e , anxietăţile p r i n c i p a l e din nevroză (în c o n ­
trast c u p s i h o z a s a u c u p s i h o z a l a t e n t ă ) a p a r ţ i n m i ş c ă r i i d e
î n a i n t a r e spre instinctul genital, şi d e î n d e p ă r t a r e d e instinc­
tul d e tip alimentar.
A c e a s t ă m i ş c a r e de înaintare c o n d u c e la o a n x i e t a t e în ra­
p o r t c u g e n i t a l u l în sine, şi la diferenţe între f a n t a s m e , frici şi
apărări, c o n f o r m c u s e x u l copilului.
409
OPERE V.Dela pediatrie la psihanaliză
C â n d n e g â n d i m la b o a l ă şi la sănătate în t e r m e n i i n e v r o ­
zei şi a b s e n ţ e i n e v r o z e i , l u ă m drept sigur faptul c ă a fost atins
u n stadiu d e d e z v o l t a r e în care referirea la relaţii interpersona-
le are sens. C o p i i întregi se raportează la adulţi întregi. A c e a s ­
ta n u p o a t e fi afirmat într-o descriere a stadiilor m a i timpurii,
î n care b e b e l u ş i i se r a p o r t e a z ă la o b i e c t e parţiale, s a u sunt ei
înşişi d e p a r t e d e a se fi f u n d a m e n t a t c a unităţi.
L a r ă d ă c i n a n e v r o z e i p r o p r i u - z i s e s e află s i t u a ţ i a t r i u n ­
g h i u l a r ă , relaţia între trei o a m e n i aşa c u m a p a r e a c e a s t a
p e n t r u p r i m a o a r ă î n v i a ţ a c o p i l u l u i . B ă i e ţ i i şi fetele s e d e z ­
voltă diferit în acest stadiu, dar întotdeauna există cele
d o u ă t r i u n g h i u r i , a c e l a b a z a t p e p o z i ţ i a h e t e r o s e x u a l ă şi
acela bazat pe poziţia homosexuală. Se poate vedea cu uşu­
rinţă că există aici loc pentru dezvoltarea unei mari com­
plexităţi.
D i n toate a c e s t e posibilităţi, F r e u d a evidenţiat spre studiu
c o m p l e x u l l u i O e d i p , iar p r i n a c e s t t e r m e n î n ţ e l e g e m r e c u ­
n o a ş t e r e a întregii p r o b l e m e care ia naştere d i n a c h i z i ţ i o n a r e a
d e către c o p i l a capacităţii d e a relaţiona, c a fiinţă u m a n ă , c u
c e l e l a l t e d o u ă fiinţe u m a n e , c u m a m a şi c u t a t ă l , î n a c e l a ş i
timp.
Chiar aici apar anxietăţile majore deoarece exact aici
pulsiunile sunt stârnite la m a x i m u m , iar în visul copilului, care
e s t e însoţit d e excitaţie fizică, este p u s totul în j o c . A d e v ă r a t a
n e v r o z ă n u este î n m o d n e c e s a r o b o a l ă şi, m a i întâi, ar trebui
să o p r i v i m c a p e u n tribut a d u s faptului c ă viaţa este dificilă.
N o i d i a g n o s t i c ă m b o a l a şi anormalitatea doar d a c ă gradul tul­
b u r ă r i i e s t e i n v a l i d a n t p e n t r u copil, s a u plictisitor p e n t r u p ă ­
rinte, s a u s u p ă r ă t o r p e n t r u familie.
î n profilaxia n e v r o z e i î n c e r c ă m să oferim c e e a ce este n e c e ­
s a r î n s t a d i i l e c e l e m a i t i m p u r i i ale p r i m e i c o p i l ă r i i , î n c a r e
există o d e p e n d e n ţ ă semnificativă şi în care m a m a fundamen­
t e a z ă b a z a s ă n ă t ă ţ i i p s i h i c e a c o p i l u l u i p r i n c e e a c e face ea,
prin d e v o t a m e n t u l faţă de p r o p r i u l b e b e l u ş .
î n tratament a v e m c â t e v a m e t o d e d i s p o n i b i l e .
1. U n e o r i s u n t e m c a p a b i l i s ă m o d i f i c ă m m e d i u l din i m e d i a ­
ta apropiere oferind părinţilor acea înţelegere care să le per­
m i t ă s ă se d e s c u r c e a c o l o u n d e e ş u a u ; dar aceasta n u c o n ­
d u c e la o încetare b r u s c ă a simptomelor. M a i mult, u n m e ­
diu e m o ţ i o n a l î m b u n ă t ă ţ i t p o a t e d u c e la o creştere a s i m p ­
tomelor, d e o a r e c e c o p i l u l m i c are n e v o i e d e spaţiu p e n t r u
 410
D.W. W i n n i c o t t
p u n e r e a în a c t a m o s t r e l o r d e f a n t a s m ă s a u p e n t r u d e s c o ­
perirea sinelui p r i n j o c .
2. E x i s t ă m u l t e a m e l i o r ă r i c a r e s e p o t o b ţ i n e p r i n modificări­
le o b i ş n u i t e - t r i m i ţ â n d c o p i l u l într-o v a c a n ţ ă , g ă s i n d o
şcoală potrivită, o b ţ i n â n d c o n c e d i u p e n t r u m a m a e p u i z a ­
tă, mobilizându-1 p e u n c h i u l s a u m ă t u ş a c e a ciudată, c u m ­
p ă r â n d u n c â i n e e t c , e t c . D a r n u e s t e c a z u l să t e o r e t i z e z
aici. A ş r e m a r c a m a i d e g r a b ă c o m p l e x i t a t e a i m p r e s i o n a n ­
tă a fiecărei situaţii u m a n e şi m o d e s t i a n e c e s a r ă în încercă­
rile d e a planifica v i a ţ a altcuiva.
3. A p o i , este î n t r e a g a p r o b l e m a t i c ă a oferirii de ajutor p e r s o ­
n a l copilului. N u p o t decât r e m a r c a faptul c ă intuiţia nu este
suficient de bună în practica psihologică.
D a c ă u n p e d i a t r u m ă î n t r e a b ă c u m să p r o c e d e z e , ar trebui
să-1 sfătuiesc să î n c e a p ă o formare psihanalitică şi apoi să m o ­
difice î n v ă ţ ă t u r a p r i m i t ă c o n f o r m c u c a z u l s ă u special.
P o a t e e x i s t a u n l o c p e n t r u m u n c ă p e r s o n a l ă . c u c o p i i i şi
p e n t r u toţi a c e i a c a r e n u a u reuşit s ă d e v i n ă psihanalişti, dar
acest lucru p o a t e fi realizabil d o a r d a c ă doctorul, prin t e m p e ­
rament, p o a t e păstra o atitudine n e m o r a l i z a t o a r e şi poate fi c u
u ş u r i n ţ ă d e m n d e î n c r e d e r e în a s p e c t e l e i m p o r t a n t e , în m o d
special în a n u a v e a o n e v o i e e m o ţ i o n a l ă p r e s a n t ă a lui î n s u ş i
care, treptat, s ă o î n l o c u i a s c ă p e c e a a copilului. A m c o l e g i p e ­
diatri care fac psihoterapie, care intenţionează să facă m a i m u l t
şi c a r e o fac b i n e . î n p o f i d a a c e s t u i fapt, trebuie s ă insist aici,
în î n c e r c a r e a m e a d e a fi s i m p l u şi c a t e g o r i c , c ă p s i h o t e r a p i a
personală c u copiii şi adulţii ar trebui făcută de către aceia care
a u f o r m a r e p s i h a n a l i t i c ă . Acesta este sfatul pe care trebuie să-l
dăm colegilor mai tineri, şi tocmai celor care au această dublă cali­
ficare, li se va pasa mingea în deceniul următor.
Este m a i b i n e p e n t r u p e d i a t r i să lucreze d o a r î n d e p l i n i n d
aceleaşi condiţii c u analiştii formaţi (chiar dacă aceştia din
u r m ă n u sunt m e d i c i ) , d e c â t să încerce să facă p s i h o t e r a p i a p e
c a r e n u s u n t calificaţi s ă o practice.
A ş prefera să v ă d psihanaliza ţinută înapoi p e n t r u cincizeci
d e ani d e c â t s ă fiu m a r t o r la o e x t e n s i e r a p i d ă a p s i h o t e r a p i e i
p r i n aceia care n u a u s t u d i a t v a s t a c o m p l e x i t a t e a a c e s t u i su­
biect şi n a t u r a u m a n ă c ă r e i a îi este adresată.
Toate a c e s t e a s u n t d e j a c u n o a ş t e r e c o m u n ă . E l e s u n t scrise
în cărţi. Ele fac parte d e m u l t din formarea asistenţilor sociali
d i n psihiatrie, şi a t u t u r o r asistenţilor sociali c a r e l u c r e a z ă c u
411
OPERE 1: De la pediatrie la psihanaliză
cazuistică. Dintr-un m o t i v s a u altul, în ultimii treizeci d e ani,
pediatria a avansat într-o anumită direcţie, dar a r ă m a s în
u r m ă în altele.
In aceşti treizeci d e ani, a existat u n a v a n s u i m i t o r î n teo­
ria şi p r a c t i c a pediatriei s o m a t i c e , şi t o c m a i acest a v a n s a de-
copertat şi evidenţiat existenţa şi extensia tulburărilor e m o ţ i o ­
n a l e . E s t e d e înţeles c ă în a c e a s t ă direcţie n u a fost lăsat loc şi
p e n t r u p s i h o l o g i e , iar cei c e s-au specializat î n p e d i a t r i e a d e ­
sea a u fost atraşi de faptul c ă p r o b l e m e l e c u c a r e se v o r c o n ­
frunta vor a v e a o n a t u r ă s o m a t i c ă .
S ă fie o a r e faptul c ă p e d i a t r i a e s t e î n c ă p e d e - a î n t r e g u l
preocupată de latura somatică, responsabil pentru că tocmai
p e d i a t r i i (cu p u ţ i n e e x c e p ţ i i ) n u s u n t c e i c a r e s o l i c i t ă o for­
mare la Institutul de Psihanaliză din Londra, unde f o r m ă m
t r e i z e c i d e analişti p e n t r u a trata şi s t u d i a c o p i i i ? î n t r e t i m p ,
p s i h o l o g i a este deja practicată, şi practicată b i n e , în afara p r o ­
fesiei m e d i c a l e , d e către asistenţii sociali din psihiatrie şi asis­
t e n ţ i i d e îngrijire, c a r e a u grijă d e c o p i i i d e p r i v a ţ i , d e c ă t r e
a s i s t e n ţ i i j u d i c i a r i şi d e p e r s o n a l u l c ă m i n e l o r p e n t r u a ş a - n u -
m i ţ i i c o p i i d e z a d a p t a ţ i , şi d e alte g r u p u r i p r o f e s i o n a l e a p a r ­
ţ i n â n d d e alte organizaţii. M u l ţ i dintre aceşti profesionişti a u
remarcat nevoia de o analiză personală. Standardul muncii
c l i n i c e este în g e n e r a l ridicat. P e d i a t r i a e s t e c e a c a r e r ă m â n e
în u r m ă .
A ţ i ascultat s u m a r u l m e u a s u p r a teoriei b i n e c u n o s c u t e şi
a c c e p t a t e d e s p r e n e v r o z ă . N u p o t s ă m ă r e z u m la a c e a s t a .
C o n t r i b u ţ i a m e a trebuie să i n c l u d ă şi o e x a m i n a r e a dificultă­
ţilor în care se află pediatria.
Este ceva greşit u n d e v a şi se p o a t e p r e s u p u n e că dacă c e v a
este greşit noi, c u toţii, a m dori s ă îl c o r e c t ă m .
Se s p u n e adesea c ă pediatrii sunt, în m o d obligatoriu, b u n i
c u copiii. C r e d că acest lucru este adevărat.
Totuşi, aici, treaba m e a este a c e e a de a o b s e r v a că a fi b u n
c u copiii n u î n s e a m n ă psihologie. A c e s t a este c u totul şi c u to­
tul alt subiect.
î n c a d r u l acestui C o n g r e s , p e d i a t r i a somatică a a v u t o ati­
t u d i n e c ă l d u r o a s ă faţă d e c e a l a l t ă j u m ă t a t e a p e d i a t r i e i , c e a
care se p r e o c u p ă de dezvoltarea emoţională şi, c u toate acestea,
d r u m u l pare b l o c a t . C u siguranţă, explicaţia este a c e e a c ă c e i
care g â n d e s c în t e r m e n i s o m a t i c i îşi b a z e a z ă m u n c a p e ştiin­
ţele fizice, a n a t o m i e , fiziologie şi b i o c h i m i e , şi ei n u ştiu spre
c e ştiinţă s ă se î n t o a r c ă şi pe c e să îşi b a z e z e e x c u r s i a p e care
 412 D.W. W i n n i c o t t

a r face-o î n teritoriul p s i h o l o g i c . C e este c o r e s p o n d e n t în psi­

h o l o g i e ştiinţelor fizice?,
î n a c e s t p u n c t , v o i fi d o g m a t i c şi p e r s o n a l . M i - a m p e t r e c u t
v i a ţ a p r o f e s i o n a l ă c u u n p i c i o r î n p e d i a t r i e şi c u c e l ă l a l t î n Bibliografie
p s i h a n a l i z ă . Tratând m a i m u l t e m i i de cazuri, a m a v u t de ase­
m e n e a şi p r i v i l e g i u l de a c o n d u c e c a m o sută d e a n a l i z e î n d e ­
l u n g a t e ale u n o r adulţi şi copii. In acelaşi timp, a m a v u t u n rol
în formarea de psihanalişti.
E l e m e n t u l p r i n c i p a l p e c a r e v r e a u să-1 e x t r a g d i n a c e a s t ă
c o n t r i b u ţ i e este a c e l a că, m a i d e v r e m e sau m a i târziu, v a tre­
b u i r e c u n o s c u t c ă ştiinţa ce s e află la b a z a p e d i a t r i e i p s i h o l o ­
g i c e există deja î n c a d r u l p s i h o l o g i e i d i n a m i c e , a d i c ă î n c a d r u l ABRAHAM, K. (1916). 'The First Pregenital Stage of the Libido.' Se­
p s i h o l o g i e i p r o c e s e l o r c o n ş t i e n t e şi i n c o n ş t i e n t e , c a r e d e r i v ă lected Papers on Psycho-Analysis. London: Hogarth Press.
d e la F r e u d . P s i h a n a l i z a , atât c a ştiinţă, cât şi d a t o r i t ă f o r m ă ­ ABRAHAM, K. (1927). Selected Papers on Psycho-Analysis. London:
rii p e c a r e o oferă, m e r i t ă c o e x i s t e n ţ a c u fiziologia. Cer, aici şi
Hogarth Press.
a c u m , r e s p e c t p e n t r u p s i h a n a l i z ă d i n p a r t e a ştiinţelor s o m a t i ­
ABRAHAM, K. (1955). Clinical Papers and Essays on Psycho-Analysis.
ce şi c e r a c e a s t a în s p e c i a l din partea celor care nu o plac. F a p t u l London: Hogarth Press.
d e o d i s p l a c e n u r e p r e z i n t ă u n a r g u m e n t î m p o t r i v a ei. AICHHORN, A. (1925). Waijward Youth. London: Imago.
E s t e sigur c ă a c e i a c a r e n u a g r e e a z ă p s i h a n a l i z a , a d o p t ă BALINT, M. (1955). 'Friendly Expanses - Horrid Empty Spaces.' Int.
} . Psycho-Anal, Vol. XXXVI.
a c e a s t ă p o z i ţ i e d e o a r e c e a c e a s t a s t u d i a z ă n a t u r a u m a n ă obiec­ BENDER, L. (1947). 'Childhood Schizophrenia.' Am. } . Orthopsychiat,
tiv, i n v a d e a z ă ţinuturile u n d e anterior d o m n e a u c r e d i n ţ a , in­ Vol. XVII.
tuiţia şi e m p a t i a . M a i m u l t d e c â t atât, p s i h o l o g i a i n t r o d u c e u n BOLBY, J . (1951). Maternal Care and Mental Health. Geneva: World
e l e m e n t n o u în m u n c a clinică: c a psihiatri, trebuie s ă n e aştep­ Health Organization.
t ă m să g ă s i m în noi înşine a c e l e a ş i dificultăţi şi o r g a n i z ă r i d e ­ BOWLBY, J . , ROBERTSON, J . , and R O S E N H L U T H , D. (1952).'A
f e n s i v e n e v r o t i c e c a şi la pacienţii n o ş t r i . Two-Year-Old Goes to Hospital.' Psychoanal. Study Child, Vol. VII.
E x i s t ă o literatură vastă p e n t r u a c e i a care d o r e s c s ă e x a m i ­ London: Imago.
n e z e m a i î n d e a p r o a p e n e v r o z a , şi există, de a s e m e n e a , m u l t ă BRIERLEY, M. (1951). Trends in Psycho-Analysis. London: Hogarth
n e v r o z ă p e n t r u studiul clinic. I d e e a m e a principală a fost o su­ Press.
gestie î n p r i v i n ţ a f o r m ă r i i posf-postuniversitare a a c e l o r tineri BRITTON, C. (1955). 'Casework Techniques in the Child Care Servi-
p e d i a t r i c a r e , p r i v i n d î n viitor, s e p o t v e d e a c a p r a c t i c a n ţ i ai es.' Case Conference, Vol I, No. 9.
BURLINGHAM , D., and FREUD, ANNA. (1942). Young Children in
jumătăţii psihologice a subiectului nostru comun, pediatria. Wartime: a Year's Work in a Residential War Nursery. London: Allen
A c e ş t i a t r e b u i e să se f o r m e z e în p s i h a n a l i z ă . & Unwin.
CASTERET, N. (1947). My Caves. London: Dent.
CREAK, M. (1951). 'Psychoses in Childhood.' J. went. Sei., Vol. XCVII.
CREAK, M. (1952).'Psychoses in Childhood.' Proc. R. Soc.Med.,
VoI.XLV.
FAIRBAIRN, W. R. D. (1952). Psychoanalytic Studies of the Personality.
London: Tavistock Publications.
FREUD, ANNA. (1937). The Ego and the Mechanisms of Defence. Lon­
don: Hogarth Press.
FREUD, ANNA. (1947). 'Aggression in Relation to Emotional Deve­
lopment; Normal and Pathological.' Psychoanal. Study Child, Vol.
III-IV. London: Imago.
 414
D.W. W i n n i c o t t
PREUD, ANNA. (1947). 'Emotional and Instinctive Development.' In
Child Health and Development. Ed. by Prof. R. W. B. Ellis. London:
John Churchill.
FREUD, ANNA. (1952). 'A Connection Between the States of Nega­
tivism and of Emotional Surrender (Hörigkeit).' Int. J. Psycho-A­
nal, Vol. XXXIII.
FREUD, ANNA. (1952). 'The Role of Bodily Illness in the Mental Life
of Children.' Psychoanal. Study Child, Vol. VII. London: Imago.
FREUD, ANNA. (1953). "Some Remarks on Infant Observation.'
Psychoanal. Study Child, Vol. VIII. London: Imago.
FREUD, ANNA. (1954). "Problems of Infantile Neurosis: a Discus­
sion.' Psychoanal. Study Child, Vol. IX. London: Imago.
FREUD, ANNA. (1954). "The Widening Scope of Indications for
Psycho-Analysis.' /. Amer. Psychoanal Assoc., Vol. II, No. 4.
FREUD, ANNA, and BURLINGHAM, D. (1942). Young Children in
Wartime: a Year's Work in a Residential War Nursery. London: Allen
& Unwin.
FREUD, SIGMUND. (1905). "Fragment of an Analysis of a Case of
Hysteria.' Complete Psychological Works of Sigmund Freud Vol. VII,
pp. 51-2. London: Hogarth Press.
FREUD, SIGMUND. (1905). "Three Essays on the Theory of Sexua­
lity.' Complete Psychological Works of Sigmund Freud. Vol. VII. Lon­
don: Hogarth Press.
FREUD, SIGMUND. (1909). "Notes upon a Case of Obsessional Ne­
urosis.' Complete Psychological Works of Sigmund Freud. Vol. X. Lon­
don: Hogarth Press.
FREUD, SIGMUND. (1914). 'On Narcissism: an Introduction.' Com­
plete Psychological Works. Vol. XIV. London: Hogarth Press.
FREUD, SIGMUND. (1915) "Instincts and their Vicissitudes.' Comple­
te Psychological Works. Vol. XIV. London: Hogarth Press.
FREUD , SIGMUND. (1917). 'Mourning and Melancholia.' Collected
Papers. Vol. IV. London: Hogarth Press.
FREUD, SIGMUND. (1920). "Beyond the Pleasure Principle.' Comple­
te Psychological Works of Sigmund Freud. Vol. XVIII. London: Ho­
garth Press.
FREUD, SIGMUND. (1921). "Group Psychology and the Analysis of
the Ego.' Complete Psychological Works oj Sigmund Freud. Vol. XVIII.
London: Hogarth Press.
FREUD, S I G M U N D . (1923). The Ego and the Id. London: Hogarth
Press.
FREUD, SIGMUND. (1926). Inhibitions, Symptoms and Anxiety. Lon­
don: Hogarth Press.
FREUD, SIGMUND. The Origins of Psycho-Analysis. London: Imago.
1950 ( 1954).
FRIEDLANDER, K. (1947). The Psychoanalytical Approach to juvenile
Delinquency. London: Kegan Paul, Trench, Trubner.
41 5
OPERE V.Dela pediatric la psihanalizä
GLOVER, E. (1932). "A Psychoanalytic Approach to the Classification
of Mental Disorders.' In On the Early Development oj Mind. Chap.
XI. London: Imago.
GLOVER, E. (1945). "An Examination of the Klein System of Child
Psychology.' Psychoanal Study Child, Vol. I. London: Imago.
GLOVER, e. (1949). "The Position of Psycho-Analysis in Great Bri­
tain.' In On the Early Development oj Mind. Chap. XXIII. London:
Imago.
GREENACRE, P. (1941). "The Predisposition to Anxiety.' In Trauma,
Growth and Personality. London: Hogarth Press.
GREENACRE, P. (1945). "The Biological Economy of Birth.' In Trau­
ma, Growth and Personality. London: Hogarth Press.
GREENACRE, P. (1954). "Problems of Infantile Neurosis: a Discus­
sion.' Psychoanal Study Child, Vol. I X . London: Imago.
HARTMANN, H. (1952). "Mutual Influences in the Development of
Ego and Id.' Psychoanal Study Child, Vob VII. London: Imago.
HENOCH, E. (1889). "Lectures on Children's Diseases.' Trans, by John
Thomson. London: The New Sydenham Society.
HOFFER, W. (1949). "Mouth, Hand, and Ego-Integration. Psychoanal.
Study Child, Vol. III-IV. London: Imago.
ILLINGWORTH, R. S. (1951). 'Sleep Disturbances in Young Children.'
Brit. med. J.
JONES, E. (1946). "A Valedictory Address.' Int. J. Psycho-Anal, Vol.
XXVI I.
JUNG, C. C. The Collected Works of C. G. Jung. Ed. Herbert Read, Mi­
chael Fordham, et at. London: Routledge & Kegan Paul.
KANNER, L. ( 1943). "Autistic Disturbances, of Affective Contact.' The
Nervous Child. Vol. II.
KLEIN, M., and RIVIERE, J . (1936). "Love, Hate and Reparation.'
Psycho-Analytical Epitomes. No. 2. London: Hogarth Press, 1937.
KLEIN, M. (1932). Psycho-Analysis of Children. London: Hogarth Press.
KLEIN, M. (1948). Contributions to Psycho-Analysis, 1921-45. London:
Hogarth Press.
KLEIN, M., HEIMANN, P., and MONEY-KYRLE, R. (1952). Develop­
ments in Psycho-Analysis. London: Hogarth Press.
KLEIN, M., HEIMANN, P., ISAACS, S., and RIVIERE, J.(19SS). New
Directions in Psycho-Analysis. London: Tavistock Publications; New
York: Basic Books.
LINDNER, S. (1879). "Das Saugen an den Fingern, Lippen, bei den
Kindern (Ludein)'. Jb. Kinderheilk, N.F. 14.68. (179).
MACALPINE, I. (1952). 'Psychosomatic Symptom Formation.' Lan­
cet, Feb. 9.
MAHLER, M. S. (1952). "On Child Psychosis and Schizophrenia.'
Psychoanal. Study Child, Vol. VII. London: Imago.
MAHLER , M. S. ( 1954). "Problems of Infantile Neurosis: a Discus­
sion.' Psychoanal. Study Child, Vol. IX. London: Imago.
 416 D.W. Wirvnicott OPERE 1: De la pediatrie la psihanalizä 4
1 7

MARTY, P. et FAIN, M. (1955). 'La Motricité dans la Relation d'ob- WINNICOTT, D. A. (1945). Getting to Know Your Baby. London: Hei-
jet.' Rev. française Psychanal. Tome XIX, Nos. 1-2. Presses Univer- nemann. Republished in The Child and the Family. London: Tavis-
sitaires de France. tock Publications, 1957; New York: Basic Books.
MIDDLEMORE, M. P. (1941). The Nursing Couple. London: Hamish WINNICOTT, D. A. (1947). 'Physical Therapy of Mental Disorder.'
Hamilton. Brit, med J. correspondence. Brit. med. ] . , May 17th, 1947, p. 688.
MILNER, M. (1952). 'Aspects of Symbolism in Comprehension of the WINNICOTT, D, A. (1949). 'Leucotomy' Brit. Med. Students']. Spring
Not-Self.' Int. } . Psycho-Anal, Vol. XXXIII. 1949 3, 2 , 3 5 .
RANK, O. (1924). The Trauma of Birth. London: Kegan Paul. WINNICOTT, D. A. (1949). The Ordinary Devoted Mother and Her Baby.
READ, G. D. (1942). Revelation of Childbirth. London: Heinemann. Nine Broadcast Talks. Republished in The Child and the Family.
READ, G. D. (1950). Introduction to Motherhood. London: Whitefriars London: Tavistock Publications, 1957; New York: Basic Books.
Press. WINNICOTT, D. A. (1950). 'Some Thoughts on the Meaning of the
RICKMAN, J . (1928). ' T h e Development of the Psycho-Analytical Word Democracy' Human Relations. Vol. Ill, No. 2, June 1950.
Theory of the Psychoses.' Supplement No. 2 Int. J. Psycho-Anal. WINNICOTT, D, A. (1957a). The Child and the Family. London: Tavis-
tock Publications; New York: Basic Books, (p. 141).
London: Baillière, Tindall and Cox.
WINNICOTT, D. A. (1957b). The Child and the Outside World. London:
RICKMAN, J . (1951). 'Methodology and Research in Psychopatho-
Tavistock Publications; New York: Basic Books.
logy.'Brir. /. med Psychol, Vol. XXIV.
WOLF, K. M. and SPITZ, R. A. (1946). 'Anaclitic Depression: an in-
RIVIERE, J . (1936). ' O n the Genesis of Psychical Conflict in Earliest
quiry into the genesis of psychiatric conditions in early child-
Infancy' Int. ] . Psycho-Anal, Vol. XVII. hood.' Psychoanal. Study Child., Vol. II. London: Imago.
RIVIERE, J., and KLEIN, M. (1936). ' L o v e , Hate and Reparation.'
WULFF, M. (1946). 'Fetishism and Object Choice in Early Childhood.'
Psycho-Analytical Epitomes, No. 2. London: Hogarth Press, 1937.
Psychoanal. Quart., Vol. XV.
ROBERTSON, J., BOWLBY, J., and ROSENBLUTH, DINA. (1952). ' A
Two-Year-Old Goes to Hospital.' Psychoanal. Study Child, Vol. VII.
London: Imago.
RYCROFT, C. F. (1953). 'Some Observations on a Case of Vertigo.' Int.
/. Psycho-Anal, Vol. XXXIV.
SCOTT, W. C. M. (1949). 'The Body Scheme in Psychotherapy.' Brit.
] . med. Psychol, Vol. XXII.
SCOTT, W. C. M. (1955). ' A Note on Blathering.' Int. J. Psycho-Anal,
Vol. XXXVI.
SEARL, N. (1929). 'The Flight to Reality' Int. } . Psycho-Anal, Vol. X.
SECHEHAYE, M. A. (1951). Symbolic Realization. New York: Interna-
tional Universities Press.
SPITZ, R. A. (1945). 'Hospitalism. An Inquiry into the Genesis of Psy-
chiatric Conditions in Early Childhood.' Psychoanal. Study Child,
Vol. I. London: Imago.
SPITZ, R. A., and WOLF, K. M. (1946). 'Anaclitic Depression: an in-
quiry into the genesis of psychiatric conditions in early
childhood.' Psychoanal. Study Child, Vol. II. London: Imago.
SPITZ, R. A. (1950). 'Relevancy of Direct Infant Observation.' Psycho-
anal. Study Child, Vol. V. London: Imago.
STEVENSON, O. (1954). 'The First Treasured Possession.' Psychoa-
nal. Study Child, Vol. IX. London: Imago.
WHITEHEAD, A. N. (1933). Adventures of Ideas. Harmondsworth, Pe-
lican Books.
WINNICOTT, D. A. (1931). Clinical Notes on Disorders of Childhood.
London: Heinemann.

Index
A b r a h a m , Karl, 2 8 9 , 3 0 5 , 3 9 9 .
activitate mentală, 255, 295,
322, 329-330.
activitate socială, 2 7 1 .
activităţi autoerotice, 179,
302.
adaptare, 138, 162, 202, 2 2 1 ,
244, 250, 283, 288, 292,
294,309-310, 319,321,333,
338, 344, 363, 366, 373,
3 7 5 , 3 7 8 , 3 8 0 , 382, 384-386,
390-391, 401.
afect, 2 3 9 , 2 4 7 , 2 6 9 , 4 0 6 .
agresivitate, 9 9 , 1 3 1 , 2 6 8 - 2 6 9 ,
271, 278, 281, 283, 285,
372.
Aichhorn, August, 394.
ambivalenţă, 183, 340.
analist d e copii, 1 0 6 , 1 1 6 .
a n a m n e z ă , 4 8 , 102, 114-115,
143,147,160-161, 212,225,
227, 253.
anxietate, 20-24, 2 6 , 2 8 , 3 1 - 3 5 ,
3 9 , 4 3 , 5 5 , 5 9 , 6 1 , 6 5 , 72-73,
86-88, 100, 105, 135-136,
138,160,164-165,169,182,
188,191-192, 201, 231-232,
234, 237-238, 240-241, 251-
252, 2 6 0 - 2 6 1 , 2 8 2 , 3 0 5 , 347,
353, 391, 406, 408.
aşteptare, 8 0 , 111, 114, 116-
117, 3 6 3 , 4 0 8 .
apărare maniacală, 174, 176,
1 7 9 , 1 8 1 , 1 8 5 , 1 9 2 , 275.
apărare paranoidă, 161.
apărări, 8 8 , 9 0 , 111, 1 2 9 , 1 3 1 ,
164, 170, 180, 182, 189,
192,194-196, 210, 213, 254,
279, 291, 327, 354, 365,
370,381, 384-385,403,407-
408.
apetit, 3 0 , 5 5 , 6 3 , 6 7 .
artă, 2 4 , 2 2 9 , 3 0 0 , 3 1 3 , 3 4 0 ,
350, 375.
astm, 34, 78, 84, 86-87, 89, 92,
100,144, 306.
a u t o e r o t i s m , 179, 2 0 7 - 2 0 8 .
B Casteret, N o r b e r t , 2 4 7 .
Balint, A l i c e , 1 3 5 .
Balint, M i c h a e l , 1 3 8 .
bebeluş, 19-20, 56, 59, 69-70,
73, 78-79, 8 1 , 8 3 , 8 9 , 9 1 - 9 4 ,
96-99, 105, 112, 114, 1 3 1 ,
135,137,144,146-147,154,
157-158, 196-203, 205-206,
OPERE 1: De la pediatrie
208,212-213, 215-218, 221-
222,227-228, 240,244, 246-
247,250-251, 259, 261, 269,
277,283-284, 293, 299-303,
305,308-311, 313-314, 319,
328,334-335, 340-342, 344-
345,347,349-350,355,358,
3 6 7 , 3 6 9 , 3 8 0 - 3 8 1 , 387-388,
392-393, 4 0 0 - 4 0 2 , 4 0 4 , 4 0 9 .
b o a l ă , 29-30, 32-35, 4 1 , 4 7 , 5 0 -
5 1 , 57, 6 0 , 8 2 , 9 6 , 1 1 0 , 140,
142,157,164-165,169,176,
204, 216, 238, 269, 273,
342-343, 352, 370, 389-390,
393, 409.
b o a l ă psihică, 2 8 7 , 4 0 6 .
Bowlby, John, 196, 290, 3 9 8 -
399.
Brierley, Marjorie, 1 3 2 , 1 8 1 .
Britton, C l a r e , 1 7 0 .
B u r l i n g h a m , Dorothy, 2 9 0 .
burtă, 274-275.
cadrul psihanalitic, 3 7 6 - 3 7 7 .
canapea, 109, 262, 323-324,
332-334, 368, 371-372.
c a p , 3 1 - 3 4 , 3 8 - 3 9 , 4 9 , 6 4 , 113,
162, 181, 229, 2 4 8 , 2 5 3 ,
274-275, 3 2 1 , 3 2 5 , 327-329,
337.
cazuri, 2 2 , 3 2 , 3 4 - 3 5 , 3 9 - 4 0 , 4 6 ,
4 8 , 5 6 , 5 9 - 6 1 , 6 9 , 7 2 , 77-78,
80, 83, 87-88, 91-92, 101-
103,108, 115-117,119-120,
123,129-131,142,148,156,
1 6 0 , 1 8 6 , 1 9 2 , 1 9 4 - 1 9 5 , 202,
208, 211-213, 2 1 8 , 2 2 0 , 2 3 0 ,
235, 240, 2 5 0 , 2 5 2 - 2 5 4 , 2 6 0 ,
la psihanaliză 419
304, 3 2 6 , 3 5 0 , 359-360, 367,
371,373,377-378,380-383,
396, 401, 412.
cercetare, 47, 75, 78, 90, 106,
1 1 0 , 1 2 6 , 211, 2 1 3 , 2 6 0 , 2 6 7 ,
378.
cercul, ca d i a g r a m ă a sinelui,
328.
C o m p l e x u l lui Oedip, 3 3 9 ,
364,409.
comportament, 40, 61, 7 0 , 8 3 ,
85, 88, 114, 1 4 1 , 157, 185,
213, 269, 273, 287, 302,
363, 401.
conflict, 22, 7 5 , 8 6 , 8 8 , 9 7 , 1 6 4 ,
169, 2 7 0 , 3 9 1 , 4 0 6 .
congestie nazală, 19, 34, 38.
conştiinţă, 1 6 9 , 2 4 4 , 3 2 6 .
consultaţii, 82, 101-102, 108,
115-116.
continuitate, 215, 244, 253-
254, 288, 313, 318, 322,
326-327, 3 3 0 , 3 6 2 , 3 8 2 , 3 9 1 .
contratransfer, 256-257, 362,
377.
control, 4 0 , 4 2 , 4 5 , 6 0 , 7 6 , 8 6 -
87,129,131,175,187,189,
2 0 8 , 2 4 9 , 2 7 5 , 296-297, 3 0 8 ,
3 1 0 , 3 2 2 , 325-326, 3 4 0 , 3 4 8 .
copii, 19-21, 25, 28-29, 32-34,
39-40,43-44,47, 49, 56, 58-
59, 6 1 , 64, 67, 69, 7 1 , 77-79,
84, 88-90, 93-95, 98-99,
1 0 1 , 1 0 3 - 1 0 4 , 1 0 6 , 111-112,
114,116-119,121-125,128-
129,140,142-144,152,162,
181, 185, 188, 193, 195,
200,210, 213,219-220, 229-
230, 233, 235, 237, 239,
262-263, 283, 287, 289-290,
292-293, 296, 298, 305-306,
 420
D.W. W i n n i c o t t
3 2 8 , 3 3 9 - 3 4 1 , 3 5 0 , 367, 3 7 8 , d e z i n t e g r a r e , 1 3 6 - 1 3 7 , 1 9 9 ,
395-397,404, 409,411-412.
copil, 19-27, 3 1 , 3 3 - 3 5 , 3 7 , 3 9 ,
41-45, 47-48, 50-51, 55, 57,
5 9 , 6 1 , 68-70, 73-75, 8 0 - 8 4 ,
86, 88-91, 93, 95, 102-104,
1 0 6 - 1 0 8 , 111-113, 1 1 6 - 1 2 5 ,
1 2 8 - 1 3 1 , 139-140, 143-147,
149,152,154,156-157,161-
162,170,182,185-186,197-
198, 201-202, 211, 2 1 4 - 2 1 7 ,
219-221,224, 226, 230, 233-
234, 2 3 7 , 2 4 1 - 2 4 3 , 2 4 6 , 2 5 1 ,
253, 262, 264-266, 269-270,
2 7 2 - 2 7 5 , 277, 2 8 7 - 2 8 9 , 2 9 2 ,
2 9 4 , 2 9 6 - 2 9 7 , 299, 3 0 2 , 3 0 7 ,
313-314, 319-320, 3 2 2 , 3 3 0 ,
334-338, 350.
copilărie, p s i h o z ă în, 2 8 7 , 4 0 7 .
corea, 22, 40, 42-48, 5 1 .
corp, 32, 36, 46, 57, 63, 86-87,
122,133,136,140-141,194,
198, 200, 215, 246, 248,
2 6 0 - 2 6 1 , 2 9 5 , 316-317, 3 2 2 ,
324, 327, 342, 347, 349,
355.
Creak, Mildred, 287, 390.
cultură, 3 5 3 .
c u p l u l d e îngrijire, 2 1 1 , 2 1 9 .
D epistaxis, 3 4 , 37.
D a v i e s , W.H., 2 2 1 .
delincventă, 206, 394.
dependenţă, 154, 218, 255,
279, 290, 331, 334, 346,
351,355-356, 365-366,369-
370, 372, 374, 377, 381,
383, 388, 393, 409.
deplasare, 91, 248.
deziluzionare, 309, 312-313.
206, 296.
dezvoltare emoţională, 25-26,
56, 94, 120, 213, 257, 260,
271, 273, 290, 296, 334,
363, 400.
d e z voltarea emoţională
primitivă, 1 9 3 , 3 6 1 .
disociere, 2 0 2 , 2 0 6 , 4 0 0 .
doctor, 3 2 - 3 4 , 4 3 , 7 2 , 1 0 1 , 1 0 5 ,
107,110,112,114,117,128-
129, 210, 219, 227, 238,
254, 337.
dorinţe, 24-25, 35, 37, 39, 95-
9 6 , 1 9 6 , 229, 237, 267, 283,
370-371.
d u r ere de cap, 321, 337.
d u r e ri reumatice, 4 6 , 1 2 8 .
echilibru, 40, 105, 134-135,
348, 358.
educaţie, 2 3 , 6 1 , 1 0 6 , 1 1 2 , 3 2 3 ,
406.
emoţie, 344.
e n u r e z i s , 19, 2 6 , 5 1 , 1 4 1 - 1 4 2 .
eşec matern, 309.
e r o t i s m oral, 2 4 8 , 2 6 9 , 2 9 9 .
Eu, 188, 281, 373, 376, 3 8 1 -
382, 384,392-393, 404-405.
experienţa instinctuală, 194,
269.
experienţa naşterii, 233-234,
237,239-240, 242-243, 248,
251-252.
experienţe erotice, 280, 282-
285.
OPERE I: Dela pediatrie
Fain, Michael, 278.
fantasmă, 25, 57-59, 65, 73,
91-93, 173-174, 176, 184,
191-192, 2 0 4 , 2 4 8 , 2 5 0 , 3 0 4 ,
324, 332, 345, 347, 355,
369, 410.
f a n t a s m ă orală, 56-57, 7 5 .
făt, 2 8 4 , 3 3 3 .
femeie, 2 5 , 27, 4 8 , 69, 1 6 1 ,
163, 182, 189, 219, 221,
223, 246, 248, 329, 336,
361, 389-390, 392, 396.
fetiş, 1 2 1 , 2 9 2 , 3 0 5 , 3 0 8 , 3 1 4 .
fixaţie, 3 6 4 - 3 6 5 .
folclor, 2 4 .
formaţiune simptomatică, 6 1 ,
69, 200, 211.
Freud, Anna, 75, 196, 214,
268, 274, 311, 344, 381,
387-388.
Freud, Sigmund, 24, 87-88,
90, 98-99, 177, 195, 210,
232-234, 239, 241-242, 253,
264, 2 7 5 , 289-290, 3 0 1 , 3 0 9 ,
340,356, 359-360,366-369,
380, 388, 394, 399, 409,
412.
Friedlander, Kate, 214.
f r u s t r a r e , 9 5 , 117, 2 7 2 , 2 7 6 ,
279, 283, 309, 345, 389,
391, 402.
funcţia orală, 5 6 .
furat, 1 0 3 , 1 0 8 , 1 2 9 , 1 4 4 - 1 4 5 ,
153-154,193, 395, 399-400,
403.
furie, 1 9 , 4 3 , 6 9 , 9 0 , 112, 1 6 2 ,
191, 240, 263, 373, 389,
399.
fuziune, 2 7 8 - 2 7 9 , 2 8 1 - 2 8 5 .
la psihanaliză 421
gât, 2 6 , 3 8 - 3 9 , 2 0 6 , 2 0 8 .
gelozie, 8 4 , 9 5 , 1 5 4 .
gestionare, 1 1 9 , 1 2 3 , 1 3 1 , 1 3 7 ,
147,160-161,170,224,252,
258, 272, 289, 355, 360,
383, 397-398, 406.
Glover, E d w a r d , 1 3 2 , 2 9 5 .
Greenacre, Phyllis, 232, 234,
239, 252, 388.
grup, 33, 56, 64, 71, 94, 106,
132-133,213, 264, 276,281,
300,313,353, 357-358,360,
364, 370-371.
H
halucinaţie, 2 2 9 , 292, 3 0 3 , 3 1 0 .
haos, 180, 358, 393.
Hartman, Heinz, 277.
Haskell, Arnold, 129.
Hermann, Irme, 135.
heterosexualitate, 179, 407,
409.
hipocondrie, 122-123, 128,
350.
Hoffer, Willi, 3 0 1 .
homosexualitate, 113, 129,
248.
hrănire, 5 6 , 6 1 , 6 3 , 6 9 , 7 6 , 8 2 ,
2 1 2 , 219, 2 2 6 , 2 8 9 , 2 9 1 - 2 9 2 ,
305,345-346, 348,353,380.
I
ideal, 2 5 , 1 7 4 .
idealizare, 1 5 2 , 3 5 4 , 3 5 7 - 3 5 8 .
9
 422
D.W. W i n n i c o t t
identificare, 109, 1 4 9 , 267,
274, 278, 282, 319, 3 2 1 ,
355, 373, 386, 388, 390,
392.
identificare p r i m a r ă , 2 8 2 , 3 8 1 -
382, 386.
identitate, 1 2 9 , 2 4 4 .
iluzie, 2 0 3 - 2 0 5 , 2 1 8 , 2 9 1 - 2 9 2 ,
300, 309-314, 316.
imaginaţie, 65, 74, 334.
i m p u l s u l se-ului, 2 7 6 .
inconştient, 21-22, 27, 37-39,
91, 93, 121, 135, 174, 179,
1 8 1 , 222-223, 240, 2 5 1 , 2 5 9 ,
262-263, 267, 270, 3 7 4 , 3 8 2 ,
384-385, 403, 406, 408.
incontinenţă, 166, 202, 400.
ingerinţe, 226, 243-245, 250,
253-255, 278-279, 284-285,
321-322,325, 330, 375, 391,
393.
inhibiţii, 5 5 , 6 1 , 7 6 , 2 1 9 - 2 2 0 .
instinct, 2 2 , 2 0 5 , 207, 2 1 5 , 2 4 6 ,
264, 283, 294, 298, 319,
350-351, 358, 392, 407-408.
instinct oral, 5 6 .
integrare, 125, 136-138, 199-
202, 206, 215, 2 3 1 , 245,
264, 2 7 0 , 2 7 6 , 2 9 5 - 2 9 6 , 3 5 5 .
intelect, 2 4 5 , 2 5 4 .
interior, 2 7 2 , 3 1 8 , 3 4 0 , 3 4 7 -
349, 357.
internalizare, 7 2 , 8 8 , 1 7 6 , 1 7 8 -
179,187, 274.
interpretare, 9 7 , 1 6 8 , 1 7 4 , 1 9 6 ,
224, 230, 255, 258, 267,
333-338, 361, 368, 375-376,
395.
interviu diagnostic, 212.
introiecţie, 3 5 6 - 3 5 7 , 4 0 1 .
introspecţie, 1 7 7 .
invidie, 9 5 , 1 0 8 , 1 8 2 , 2 2 9 , 3 9 0 .
invidie d e p e n i s , 1 0 8 , 3 9 0 .
isterie, 2 9 , 3 9 , 1 3 8 .
iubire, 5 5 , 6 4 , 8 9 , 9 5 , 9 9 , 1 3 1 ,
133,195,214-215,217, 228,
2 5 8 , 2 6 4 , 2 6 9 , 276-278, 3 2 4 ,
343,360,368, 396,401-402,
407-408.
iubire primitivă, 2 7 6 .
izolare, 2 9 1 - 2 9 2 .
I l ă m u r i r i sexuale, 3 9 .
î n c h e i e r e a analizei, 1 9 2 .
încorporare, 7 0 , 1 7 4 , 2 0 5 .
îngrijirea b e b e l u ş u l u i , 2 9 7 .
îngrijorare, 32, 257, 270-271,
297, 3 4 2 - 3 4 4 , 3 6 0 , 4 0 5 .
înţărcat, 6 7 , 7 6 , 3 0 5 - 3 0 6 , 3 1 2 -
313, 357.
,1
J 3 6 0 , 3 7 1 , 390, 4 0 7 .
joc, 65, 71-72, 76, 8 1 , 98-99,
105,113,148,165,173,181,
183-185,197, 206, 221, 224,
239, 273, 277, 293, 297,
313, 322, 333, 345, 351,
355-357, 3 9 3 , 4 0 9 - 4 1 0 .
jocuri, 3 6 , 4 2 , 6 5 , 1 0 8 - 1 0 9 , 1 5 8 ,
182-184,187, 223, 251, 265.
J o n e s , Ernst, 1 8 6 , 3 1 6 .
jucării, 24, 64, 105, 107, 167-
169, 186, 2 4 2 .
J u n g , C a r i Gustav, 2 0 7 , 3 5 3 .
K 406.
Kanner, L e o , 3 9 0 .
OPERE 1: De la pediatrie
Klein, M e l a n i e , 5 5 - 5 6 , 8 8 - 8 9 ,
99,132,173,177,186,194,
2 5 2 , 2 7 1 , 274-275, 2 8 9 , 2 9 6 ,
308, 311-312, 339, 3 4 2 , 3 4 5 -
346, 350, 352, 356, 398.
lăcomie, 55, 70, 95, 97, 4 0 1 -
403.
l u m e interioară, 5 7 , 2 7 3 , 3 4 9 -
350, 353.
M
M a c A l p i n e , Ida, 3 1 7 .
m a g i e , 150.
Mahler, Margaret, 388, 390.
mâini, 27, 30, 4 5 , 4 9 , 5 1 , 66,
75,85-86,93,115,190-191,
221-222, 247-248, 333, 337,
mamă, 23, 26-27, 58-59, 71,
7 9 , 8 8 , 9 5 , 9 7 - 9 9 , 1 0 3 , 107,
113,115,117,123,128-130,
134-135,138,143,149,151-
152,154,161,165,167-168,
1 8 5 , 1 8 9 , 1 9 1 , 2 0 0 , 203-204,
2 0 6 , 2 0 8 , 211-216, 2 1 8 - 2 1 9 ,
2 2 2 - 2 2 3 , 226-227, 2 3 0 , 2 3 3 ,
237, 2 4 2 - 2 4 4 , 2 4 8 , 2 5 0 - 2 5 1 ,
263-266, 2 8 3 , 2 8 8 , 2 9 7 , 3 0 4 -
307, 309-311, 3 1 9 , 3 2 1 , 3 3 0 ,
340-342, 3 4 5 , 3 4 9 , 3 5 3 , 3 5 7 ,
3 6 1 , 3 6 7 , 3 6 9 , 3 8 0 - 3 8 1 , 387-
388,390-392, 396, 400-402,
mamă bună, 213, 216, 230,
283.
423
la psihanaliză
mâncatul, 55.
m a n i e , 3 9 , 72, 8 9 , 9 5 , 1 3 5 , 1 6 3 ,
170, 179, 184, 193, 206,
275, 315, 323, 352.
Margaret, 84-85, 254.
Marty, Pierre, 2 6 8 , 2 7 8 .
masochism, 266, 278, 280,
285.
masturbare, 3 3 , 36-37, 250.
mediu, 73, 8 3 , 86, 88, 96-97,
110,131,137-138,140,147,
207, 213, 216, 224, 228,
236, 240, 242-245,247-248,
250, 2 5 2 , 2 5 6 , 2 5 8 , 261-262,
266, 2 6 9 , 2 7 8 - 2 7 9 , 2 8 2 , 2 8 4 ,
2 8 6 - 2 8 8 , 2 9 0 - 2 9 4 , 296-297,
308, 313-314,318-323, 325,
328, 330, 333-337,340-341,
3 4 4 , 346-347, 3 5 1 , 3 5 6 , 3 6 0 ,
363-367, 3 6 9 - 3 7 1 , 3 7 3 , 3 7 5 -
378,381-382,384,387,392-
393, 395, 399, 401, 403,
405, 407, 409.
Mediul îndeajuns de bun,
280.
melancolie, 56, 289.
memorie, 27.
M i d d l e m o r e , M e r e l l , 211, 2 1 9 .
minte, 3 2 , 4 3 - 4 4 , 4 7 , 62-65, 87-
88,115, 131,178,192, 201,
2 3 0 , 2 3 4 , 2 4 6 , 249, 260-261,
273,279, 310,316-317,320-
321, 327-330, 359-360, 362,
385-386, 399.
mişcări necontrolate, 32, 42,
49.
moarte, 164, 167, 176, 179,
275, 325-326, 391.
motilitate, 73, 277-281, 346,
391, 393.
 424 D.W. W i n n i c o t t
N obiecte, 3 7 , 6 0 , 7 0 , 7 3 , 77, 8 1 ,
narcisism, 233.
narcisism primar, 278, 339,
344, 366, 369-370.
naştere, 21, 29, 58, 105, 144,
166, 197, 203, 207, 210,
212, 2 1 7 , 2 1 9 , 2 3 3 - 2 3 5 , 2 3 9 -obiecte tranziţionale, 2 9 8 .
2 4 3 , 2 4 5 - 2 4 6 , 248-253, 2 5 8 ,
263, 265-266,293, 305, 311,
318, 322, 324, 328, 330,
341,355-356,372,381,390,
409.
neajutorare, 245, 247, 271.
nebun, 138, 296.
nebunie, 136, 138, 206, 263,
2 7 3 - 2 7 4 , 2 9 3 , 337, 3 5 5 , 4 0 4 . orgasm, 345.
negare, 72-73, 175, 178, 261,
266, 275.
neîndurare, 270,275-276,343.
nervozitate, 22, 29, 39-40, 64.
nevoi, 23, 68, 121, 129, 146,
154, 157, 162, 167, 169,
203,205, 214-215,221,226,
236-237, 2 5 5 , 267, 2 7 8 , 2 8 3 ,
2 8 8 , 2 9 2 , 2 9 4 , 309-311, 3 1 5 ,
318-319,321,325, 333, 338,
340, 344, 348, 365, 370,
3 8 0 - 3 8 1 , 3 8 5 , 3 8 8 , 390-392,
401-402.
n e v o i instinctuale, 3 1 9 .
nevroză, 83, 138, 164, 237,
366, 381,406-409,411-412.
normalitate, 175.
n u c l e i i eului, 3 8 4 .
O personalitate, 40, 120, 125,
o b i e c t intern, 3 0 8 .
OPERE 1: Dela
pierdere, 25, 32, 98-99, 137,
8 5 , 89, 94, 9 6 , 1 3 3 - 1 3 4 , 1 4 4 , 144,156-157, 218,220, 230,
174-179,184-185,188,191, 243-244, 2 5 0 , 2 7 1 , 2 8 9 , 2 9 2 , p s i h o z ă , 2 9 , 1 3 8 , 1 7 0 , 2 8 7 ,
325-326, 332, 356, 398.
196, 204, 214, 228, 233,
plăcere, 36, 70, 87, 94, 169,
2 3 7 , 2 6 4 , 271-272, 2 8 1 , 2 9 8 -
305,307,310, 313-315,340, 207-208,214, 259, 304-306,
345, 3 5 3 - 3 5 7 , 3 8 4 , 3 8 8 , 4 0 4 , 309, 351-352.
408-409. posesiune, 291, 298, 300, 302,
308, 314.
o b i e c t u l iubirii, 2 0 7 , 3 4 6 - 3 4 7 . p o t e n t ă , 186-187.
ochi, 3 7 , 6 5 , 9 3 , 1 1 9 - 1 2 1 , 1 2 3 - preocupare maternă primară,
126, 137, 165, 198, 206, 391-393.
222, 388. presiune, 242, 403.
o m n i p o t e n ţ ă , 186-187. prima copilărie, 29, 277, 302,
opoziţie, 4 7 , 1 7 5 , 2 7 9 , 282-285, 407.
314,320,338, 358,393-395. p r i n c i p i u l plăcerii, 2 4 1 , 3 0 9 .
orbire, 1 1 9 - 1 2 0 , 1 5 5 . proces, 90-91, 113, 203, 212,
2 3 1 , 244-245, 2 4 8 , 2 8 1 , 2 9 2 ,
ostilitate, 3 2 , 3 8 . 295, 312, 318, 342, 348,
356, 359, 362, 364, 404.
proiecţie, 2 4 6 , 2 7 4 , 3 2 7 .
P s e u d o l o g i a fantastica, 3 1 5 .
psihanalist, 1 2 9 , 3 6 2 , 3 9 7 .
paranoia, 246, 252-254. psihanaliză, 24, 78, 9 1 , 101,
părinţi, 20-21, 23-25, 27-28, 106,108,112,114,116,127,
31-32, 3 8 , 4 3 , 5 9 , 6 5 , 7 2 , 76, 134,141-142,148,194, 223,
84, 95-96, 9 9 , 1 0 2 , 1 0 5 - 1 0 6 , 232, 237, 256, 298, 316,
108,117,130,142-143,160, 331, 339, 350, 359, 369,
165,174-175,179,182,185, 371, 375, 378, 380, 394,
411-412.
187,189-190, 225, 262, 266,
psihiatrie, 104, 129, 1 6 1 , 170,
274,289, 305,312-313,335-
2 1 0 , 2 1 2 - 2 1 3 , 2 2 8 , 2 5 6 , 2 6 8 , realitate i n t e r n ă ( i n t e r i o a r ă ) ,
336, 369, 390, 395, 4 0 1 ,
403-404, 409. 287-288, 339, 410-411.
psihiatrie pediatrică, 1 7 0 .
pedeapsă, 37-38, 62, 6 6 , 1 2 1 .
psihic, 59, 72-73, 80, 8 6 , 120-
pediatrie, 2 1 , 6 3 , 1 3 9 - 1 4 0 , 2 1 0 ,
2 1 3 , 4 0 6 , 411-412. 1 2 1 , 1 9 7 , 2 1 1 , 2 2 8 , 2 5 4 , 2 8 8 , realizare, 3 4 1 .
percepţie, 3 0 0 , 3 0 4 , 3 4 9 . 290,292,308, 317,320-321,
persecuţie, 1 6 3 , 1 8 4 , 213, 2 3 1 , 326-327, 329-330.
252, 260, 285-286, 295. psihonevroză, 164.
psiho-soma, 246, 317-318,
130,143,185. 320-323, 329.
piept, 3 0 , 3 2 , 3 3 3 . psihosomatic, 329.
pediatrie la psihanaliză 425
psihoterapie, 119, 156, 160-
161, 410.
361, 366,406-407.
p u n e r e în act, 2 5 0 , 3 2 4 - 3 2 5 ,
364, 371, 373.
R
Rank, Otto, 246-247.
Răzbunare, 276, 364.
reacţie, 2 5 , 3 6 , 233-234, 2 4 2 -
247, 2 4 9 - 2 5 0 , 2 5 3 - 2 5 5 , 257,
278, 283, 291, 313, 318,
320-322, 3 3 0 , 3 5 6 , 3 7 6 , 3 9 1 ,
401, 403.
Read, Grantly Dick, 235.
real, 109, 113, 1 3 3 , 1 5 3 , 176,
187,191,203-204, 225,238,
262, 280, 282, 308, 325,
3 3 4 , 3 3 7 , 3 7 2 , 3 7 4 , 376-377,
382, 384, 391, 393, 407.
realitate, 25, 32, 57, 65, 94,
174,176,186-187,191,202,
218, 230, 259, 267, 285,
293, 299, 3 0 3 , 311, 324, 345,
347, 3 5 5 , 4 0 1 .
realitate e x t e r n ă (exterioară),
89, 9 9 ,173.
89, 99, 125, 149, 173-174,
2 9 9 , 347.
realitate psihică, 3 2 4 , 4 0 1 .
reasigurare, 72, 80, 96, 99,
123, 176, 179, 183, 248,
307, 3 5 8 , 3 7 5 - 3 7 7 .
refulare, 2 1 0 , 2 4 0 - 2 4 1 .
refularea p r i m a r ă , 3 8 4 .
rege, 1 7 6 , 3 6 8 .
 426 D.W. W i n n i c o t t
regresie, 138, 141, 159, 197,
199, 224, 237, 2 5 3 , 2 7 0 ,
315, 323, 3 3 1 , 333, 338,
359,361-366,369-370, 373-
374, 3 7 6 - 3 7 8 , 3 8 3 , 4 0 0 .
relaţia m a m ă - b e b e l u ş , 222,
251.
relaţie de obiect, 135, 137,
2 0 6 , 217, 2 4 8 , 2 9 9 .
relaţii i n t e r p e r s o n a l e , 2 9 9 ,
409.
religie, 1 8 1 , 3 0 0 , 3 1 3 , 4 0 8 .
reparaţie, 5 5 , 8 9 , 9 9 , 1 2 7 , 1 2 9 -
131, 133, 257, 2 7 1 , 342,
349.
respiraţie, 3 4 , 37, 9 2 , 1 8 1 , 2 0 5 ,
253, 324, 327.
responsabilitate, 2 3 6 , 2 5 7 .
retenţia de fecale, 7 3 , 9 8 , 2 0 1 .
reverii, 60.
rezistenţe, 187, 2 7 9 - 2 8 0 , 3 8 5 .
Rickman, John, 136, 289.
Riviere, Joan, 55, 189, 277,
313.
Robertson, James, 301.
Rycroft, Charles, 134-135,
138.
sadism, 2 8 0 .
sân, 2 4 , 2 9 , 3 5 , 3 7 , 5 1 , 6 3 , 6 7 ,
72, 7 6 , 8 4 , 9 2 - 9 4 , 1 1 2 - 1 1 3 ,
143-144,162,164,190, 203,
208, 2 1 5 , 217, 220-222, 2 2 9 ,
2 4 8 , 2 5 2 , 3 0 1 , 304-306, 3 0 8 ,
311,313-314, 324,341, 349,
353, 355, 357-358, 400.
s â n u l bun, 7 2 , 3 5 7 - 3 5 8 .
sarcină, 5 8 , 1 2 9 , 1 4 7 - 1 4 8 , 1 9 9 ,
258, 2 7 2 , 2 8 1 , 2 9 7 .
satisfacţie, 2 0 5 , 2 1 4 , 2 2 2 , 307,
346, 348, 374, 393.
schema corporală, 316-317,
328.
Schilder, P a u l , 1 3 5 .
schizofrenia, 2 1 6 , 2 9 4 .
schizoid, 225, 3 2 1 , 3 3 1 , 389.
S c h m i d e b e r g , M e l i t a , 186.
scindare, 223, 227, 258, 294,
334.
s c i n d a r e a eului, 1 2 5 .
S c o t t , Clifford, 2 9 0 , 3 0 1 , 3 1 6 ,
326, 328.
Searl, N i n a , 1 7 4 .
Sechehaye, M., 269, 383.
seducţie, 2 7 2 , 2 9 4 , 3 2 9 .
sensibilitate, 141, 244, 385,
389, 391.
sentimente, 24, 4 3 , 57, 61, 75,
79-80, 8 2 - 8 4 , 8 6 , 9 0 , 9 5 - 9 6 ,
9 8 , 1 0 4 , 1 0 6 , 119, 1 2 1 , 1 2 5 ,
132,137,142-143,152,179,
182-183,187-189,197, 200,
207-208,216,219, 228,230,
246,257-258,264, 283, 303-
304, 317, 343, 353.
simbioză, 388.
s i m b o l i s m , 182, 2 5 1 .
s i m b o l u r i , 182, 2 5 1 .
sine, 34, 3 6 , 3 8 , 8 0 , 8 6 , 9 9 , 1 0 1 ,
112,121-122,131,139,141,
156-157,169,175,198-199,
2 0 1 - 2 0 3 , 206-207, 2 1 3 , 2 1 8 ,
223,243-244, 248, 253, 271-
272,274,278-279, 283, 285,
2 9 2 - 2 9 4 , 3 0 4 , 307, 3 1 2 , 3 1 8 ,
320-323, 325-328, 3 3 0 , 3 3 2 -
334, 336, 338, 343, 346,
348-352,354-355, 358, 360-
363,366,369-376, 378, 381-
384, 3 8 8 , 3 9 1 - 3 9 3 , 4 0 8 , 4 1 0 .
OPERE 1: De la pediatrie
s i n e fals, 2 7 8 , 2 9 3 - 2 9 4 , 3 5 2 ,
361, 363, 369-370,376,382-
383, 393.
singurătate, 302.
situaţii d e eşec, 3 6 6 , 3 7 0 .
societate, 2 3 6 , 2 5 9 , 3 5 9 , 3 9 7 .
somn, 29, 32, 43, 50, 8 4 , 1 2 4 ,
165, 200-202, 2 2 9 , 2 3 3 , 2 9 6 ,
299,306,331-332, 346,400.
s o m n a m b u l i s m , 150.
spatulă, 71-72, 74-76, 79-80,
83, 85-86, 93-94, 98.
S p e n c e , Profesorul, 2 1 9 .
speranţă, 22, 7 2 , 1 1 6 , 1 2 4 - 1 2 5 ,
130, 1 4 1 , 1 8 1 , 183, 187,
191, 244, 262, 267, 310,
325, 334, 336, 343, 352,
357, 363-364, 3 7 2 , 3 8 3 , 3 9 7 -
398, 404.
Spitz, Rene, 290, 343.
stadiul de pre-îngrijorare,
270, 405.
stare paranoidă, 1 3 7 , 1 6 4 , 1 6 7 ,
2 1 3 , 2 5 2 , 260, 2 9 6 .
stări confuzionale, 2 1 3 , 287,
320.
stări d e retragere, 3 3 1 .
Stevenson, Olive, 307.
studenţi, 1 0 1 , 1 1 6 , 1 2 9 .
suflet, 3 2 9 .
sugerea degetului, 306.
suicid, 2 4 6 .
s u p ă r a r e , 19, 9 9 , 1 5 7 , 271-272,
283, 347-348, 356, 394.
supraeu, 8 7 , 1 0 0 , 175.
suspiciune, 3 4 , 5 0 , 7 4 , 1 0 4 , 2 1 3 .
tată, 2 2 - 2 9 , 3 2 , 3 5 - 3 7 , 4 0 , 4 4 -
4 5 , 4 7 , 4 9 - 5 1 , 5 8 , 6 8 , 74-75,
la psihanaliză 427
78, 83, 95-96, 9 9 , 1 0 2 , 1 0 6 -
113,121,129-130,133-134,
137-140,154,161-165,168-
169, 176, 181, 185, 191,
195-196,199, 204,211, 213-
214, 216, 219, 222, 228,
230, 2 3 6 , 2 3 8 , 2 4 0 , 243-244,
246, 2 4 8 - 2 5 0 , 2 5 3 , 261-262,
264-267, 270, 2 8 1 , 2 8 3 , 287-
290, 292-295, 297, 3 0 6 , 309,
312,314,317,321-322,324-
325, 332, 337, 342, 345,
347,349,352,360,362-363,
3 6 5 , 3 6 7 - 3 6 9 , 375-377, 3 8 1 -
383, 3 8 7 - 3 8 8 , 3 9 0 - 3 9 1 , 3 9 3 ,
395-397,400, 405.
Taylor, J a m e s , 1 8 0 .
teamă, 20, 23, 39, 90, 95, 99,
103,106,119-120,138,174,
241, 334.
tendinţă antisocială, 1 4 1 , 3 9 6 -
398, 4 0 0 , 4 0 4 , 406.
testarea realităţii, 134, 3 1 1 .
ticuri, 4 2 , 4 4 , 4 6 , 4 8 , 5 1 .
timp, 21-22, 25-30, 32, 34-35,
4 3 , 4 5 - 4 6 , 6 4 , 66-67, 7 0 - 7 5 ,
78-80, 82-83, 85-86, 94-96,
9 8 , 1 0 0 - 1 0 4 , 1 0 6 - 1 0 9 , 112-
113,115-117, 119-120,123,
125-126,128,130-131,133,
135,137-138,140-147,151-
152,154,157,164-165,167,
170,174,177-178,180-181,
185-186,188-189,194, 200-
201, 208, 210-212, 214-216,
218-219, 222-226, 228-229,
233, 237, 2 4 1 , 244-245, 2 4 8 ,
2 5 4 , 2 6 1 - 2 6 3 , 2 6 6 , 272, 279-
281, 283, 290, 292, 295,
298-299, 301-302, 304-306,
309-310,313-314, 321, 325-
3 2 8 , 3 3 0 , 332-336, 3 3 8 , 340-
 428
D.W. W i n n i c o t t
341, 344-346, 348-351,353,
356-357, 3 6 0 - 3 6 1 , 3 6 4 , 3 6 6 ,
368, 3 7 1 - 3 7 2 .
transfer, 1 3 0 , 1 3 3 , 1 8 9 , 1 9 6 ,
200, 2 0 2 , 2 2 3 , 2 5 6 - 2 5 7 , 2 6 1 ,
282, 318, 325, 3 3 1 , 350,
3 5 4 , 3 6 1 - 3 6 2 , 3 6 5 , 372, 377,
381, 383, 385, 405.
transfer negativ, 3 7 2 .
tratament, 29-30, 32-33, 39,
44, 46-47, 49, 83, 1 0 3 , 1 0 6 -
107, 1 3 1 , 139, 142, 156,
160-161,170,190, 212, 222,
237-238,262, 279,281,290,
335-336, 359-360,362,374,
384, 3 9 7 , 4 0 3 , 4 0 5 , 4 0 9 .
t r a u m a , 2 6 , 1 6 9 , 211, 224, 2 3 2 -
235, 2 3 7 , 2 3 9 - 2 4 1 , 2 4 3 - 2 4 4 ,
246, 2 4 9 - 2 5 4 , 2 7 7 , 2 9 4 , 3 3 0 ,
365, 398.
t r a u m a naşterii, 2 3 2 , 2 3 4 - 2 3 5 ,
239-241, 243, 246, 250-253,
330.
tristeţe, 122, 151, 183, 187,
356.
tulburări borderline, 2 3 0 , 3 5 0 ,
381.
tulburări emoţionale, 41.
tulburări psihice, 213.
u
ură, 5 5 , 9 5 , 1 7 4 - 1 7 5 , 1 9 1 , 1 9 5 ,
215, 2 5 6 , 2 5 8 - 2 5 9 , 2 6 1 , 2 6 3 -
264, 2 6 6 , 3 6 0 , 3 6 8 , 4 0 7 - 4 0 8 .
uter, 1 9 7 , 2 6 9 , 2 7 8 , 3 1 8 , 3 2 4 ,
333.
V
v a n G o g h , Vincent, 2 3 0 .
vedere, 19, 22, 35, 37, 39, 5 6 ,
65-68, 97, 102, 106-107,
Alte apariţii la Editura Trei
110-114,116,122-126, 129,
1
135,139-140,143-144,158-
160,169,174,177-178,185,
188,190,196-198, 201,203,
207, 2 1 0 , 2 1 2 , 2 2 6 - 2 2 7 , 2 3 5 ,
2 5 1 , 2 6 3 , 265-267, 2 7 3 - 2 7 4 , 0 P E R E . vol. viii
280, 2 9 0 , 2 9 5 , 3 0 3 , 314,
324, 337, 3 4 3 , 345, 357, Comicul si
360, 364, 3 7 1 , 3 7 6 , 3 8 1 ,
400, 4 0 8 . umorul
vinovăţie, 8 2 , 9 5 , 9 9 , 1 2 7 , 1 2 9 , (Studienausgabe, band IV,
1 3 1 , 1 3 3 , 1 8 7 - 1 8 8 , 257, 2 5 9 , Psychologische Schriften)
343, 349-351, 372.
Sigmund Freud
vise, 2 0 , 5 9 , 1 3 0 , 1 3 3 , 1 5 0 , 1 6 4 ,
188-189,201-202, 229, 236, O P E R E Fischer Verlag
241, 247, 2 6 0 , 2 7 3 , 353, ISBN 973-8291-34-8
371. 264 pagini
Format 13 x 20 cm
Comical Pret: 149 000 lei
w şi umorul
W h i t e h e a d , A., 132.
Wulff, M . , 2 9 2 , 3 0 5 , 3 0 8 , 3 1 3 - A
EDITURA IREI
314.
Cititorul român interesat de psihanaliză a luat cunoştinţă prin in­
termediul volumului întâi din seria Opere (Eseuri de psihanaliză apli­
cată) de interesul deosebit manifestat de Freud pentru problematica
esteticii. însă lucrările de greutate ale esteticii freudiene sunt conţi­
nute în prezentul volum, unde în centrul atenţiei se află relaţia din­
tre tehnica artistului care conferă valoare estetică şi inconştient, aşa
cum se întâmplă în studiul dedicat cuvântului de spirit. Pe aceeaşi
linie se impun lecturii studiile „Comicul" şi „Umorul".
r
Pentru informaţii legate de colecţiile noastre şi 0)0) m <
L > 0) <U u u u m iu U

detalii despre cărţile disponibile şi despre Editura 8 § 8 8 8 i 1 8 8 8 8 8 o o

o o o o o o o o o o o o 0\ CT\
Trei vă invităm să vizitaţi pagina noastră:

w w w . e d i t u r a t r e i . r o

Pentru comenzi sau mesaje ne puteţi contacta şi prin

telefon sau fax la numărul: 021 / 224 55 26,
sau e-mail: editura-trei@fx.ro ~ S # .9 «fi

• s S i

; '8 0 3
c3 :~ F .e
G 'o ^ <~ «
3 S '5 S J . c
.ti
-O
o
33 b ^ *u * S ~ & CC ui
0)" X ) s O.
S 1
B
'So'oo I <
£ 'S
5 sS
£ Si2 2 g 2 Zi o ^> • —
1 ia
Io- 1 •a *i '1 I I !
> o x: . $ x :
O -5 U S .2? S § 1 I
> °*
. = -OI '2
*2' S "2
a. a; o 1 4 •
o £ _o •si 1 'E 1
£ B
.2 X < a o <§ Q cS
> t/o '0 -S g-
53 r S w
n o ^ E s 5
"o a? 'o
I i i § a § m 3 '5 5
O X S zo o £ 3o
• • • • a • • • • • • • • • • • • • • n

zare te ajuta
Sffl £ g 2
iu u tu u
O Q O O O O O Q O Q O Q O O O O O Q O O Q O Q O Q
<L> 3
< N ^3 < ; »
S OoO O O O O O Q Q O Q Q Q O O O O Q O Q Q O O Q
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
CT\ O CJ\ o\
— _ ţN •

rM <

,
*
CM

!2^i^SQS2<Swcflc«cni«c«t^'ijjt3"-u2uj<<Si

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • O I I I

I Ml ni ^HMRT
x
• Linda Weiss, Mitul statului lipsit de putere. Guvernarea economiei Martin Hollis, Introducere in filosofía ştiinţelor sociale 119 000
149 000 lei
• Ted Honderich, Cât de liber eşti? Problema determinismului... 119 000
le;
le:
Susan Strânge, Retragerea .statului. Difuziunea puterii in econo­
• ***, Dicţionar de filosofía cunoaşterii, voi. 1 , 199 000 lei
a
mia mondială 149 000 lei
• ***, Dicţionar de filosofía cunoaşterii, voi. II 199 000 lei
• 119 000 lei
• Bryan Wiison. Religia în perspectivă sociologică 119 000 lei
Iordan Gheorghe Bărbulescu, Uniunea Europeană — Aprofundare
• Hermann Rorschach, Manual de psihodiagnostic 149 000 le;
• şi extindere. De la Comunităţile Europene la Uniunea Europeană... 99 000 lei
• Simion Mehedinţi, Civilizaţie şi cultură 199 000 le;
• 99 000 lei
• Mihaela Miroiu, Societatea retro 79 000 le:
D Charles Zorgbibe, Construcţia europeană. Trecut, prezent şi viitor.. 199 000 lei
• Adrian Miroiu, Constructe formale 79 000 le:
• Costică Bulai, Excepţii de neconstituţionalitate admise de Curtea
• Lucica lancu, Constantin Grecu, Logică şi ontologie 99 000 le:
Constituţională in materie penală 299 000 lei
• Al vin Plantinga, Natura necesităţii 99 000 le:
C. Bulai, A. Filipaş, C. Mitrache, Instituţii de drept penal. Curs
• R.G. Collingwood, O autobiografie filosofică 79 000 le:
selectiv pentru examenul de licenţă 2001-2002 cu ultimile modifi­
• Irenăus Eibl-Eibesfeldt, Iubire şi ură 119 000 le:
cări ale Codului Penal 399 000 lei
• Ilie Dogaru, Sistemul de finanţare a învăţământului preuniversitar.
Florin Lobonţ, „Noua metafizică engleză" -
• Răspunderile directorului de şcoală 79 000 le:
o regretabilă necunoscută 99 000 lei • Mihaela Miroiu şi Gabriela Blebea Nicolae, Introducere în etica
• 119 000 lei profesională 79 000 le:
• Karl R. Popper, Conjecturi şi infirmări. Creşterea cunoaşterii
• Lazâr Vlăsceanu, Politică şi dezvoltare. România încotro? 79 000 le:
ştiinţifice , 199 000 lei Adrian Miroiu (editor), Reforma sectorului public în România 79 000 le:
• 149 000 lei
• Andrei Popescu, Şi cu noi cum rămâne? 99 000 le:
• 149 000 lei
• Brînduşa Palade, Amurgul Leviathanului ...79 000 le:
• 119 000 lei
• Max Scheler, Omul resentimentului 99 000 le:
• 119 000 lei
• Claude Sahel (coordonator), Toleranţa 99 000 le:
• 119 000 lei
• Ilany Kogan, Strigătul copiilor muţi 99 000 lei
• 79 000 lei
•
Comandând cel puţin trei titluri beneficiaţi de o reducere de 1 5 % plus un număr gratuit din revista Psihanaliza.
Cheltuielile de expediere prin poştă sunt suportate de editură. ÎN
Editura îşi rezervă dreptul de a modifica preţul cărţilor în funcţie de rata inflaţiei. 6
Cărţile comandate de dumneavoastră şi neprimite consideraţi-le epuizate între timp.

NUME
PRENUME %
ADRESĂ Str. .nr. .bl. .SC. .et. .ap.
Sector/Judeţ.
Localitate
C o d poştal....
Telefon