Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GHID
PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE
A LUCRĂRILOR DE LICENŢĂ ŞI / SAU DISERTAŢIE
ÎN DOMENIUL PSIHOLOGIEI
GHID
PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE
A LUCRĂRILOR DE LICENŢĂ ŞI / SAU DISERTAŢIE
ÎN DOMENIUL PSIHOLOGIEI
Autori:
Lect.univ.dr. Mihaela Corina ŢUŢU
Conf.univ.dr. Magdalena Beatrice MANU
2
CUPRINS
Secţiunea II ARGUMENT 4
DISERTAŢIE
LICENŢĂ/DISERTAŢIE
3
Secţiunea I: CUVÂNT ÎNAINTE
4
(2) Examenele prevăzute la alin (1) se organizează şi se desfăşoară numai de către instituţiile
de învăţământ superior acreditate, pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul
universitar şi care respectă metodologia-cadru, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei
legi.
(3) Absolvenţii programelor de studiu din instituţiile de învăţământ superior autorizate
provizoriu vot finaliza studiile prin examen numai în cadrul instituţiilor de învăţământ
superior care au programe de studiu cu profil similar, acreditate, desemnate de Ministerul
Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice.
(4) Îndrumătorii lucrărilor de licenţă, de diplomă, de disertaţie şi de doctorat răspund în
solidar cu autorii acestora de asigurarea originalităţii conţinutului acestora.
(5) Este interzisă comercializarea de lucrări ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către
cumpărător a calităţii de autor al unei lucrări de licenţă, de diplomă, de disertaţie sau de
doctorat.
5
RESPONSABILITĂŢI:
I. Decanul şi Directorul de departament sunt responsabili pentru elaborarea şi afişarea
listei temelor propuse pentru lucrarea de licenţă şi/sau disertaţie.
II. Persoanele care răspund în solidar de orginalitatea conţinutului tematic al lucrării de
licenţă şi/sau disertaţie sunt:
• autorul: un absolvent al unui program de studii universitare, având toate examenele
din Planul de învăţământ promovate sau echivalate prin sistemul ECTS/SECT (credite de
studii transferabile)
• îndrumătorul ştiinţific: un cadru didactic titular sau asociat la Universitatea
Spiru Haret din Bucureşti, având calitatea de îndrumător ştiinţific prin aprobarea de către
Consiliul Facultăţii.
III. Îndrumătorii ştiinţifici sunt responsabili pentru:
• temele propuse sau acceptate la propunerea studenţilor/absolvenţilor;
• îndrumarea studenţilor/absolvenţilor în realizarea lucrării de licenţă şi/sau disertaţie;
• cunoaşterea şi aplicarea prezentei proceduri;
• asumarea în solidar cu absolventul a originalităţii conţinutului lucrării de licenţă şi/sau
disertaţie.
IV. Studentul-masterandul/absolventul este responsabil pentru:
• alegerea temei de licenţă/disertaţie şi înscrierea la cadrul didactic îndrumător
(coordonatorul/îndrumătorul ştiinţific), până în momentul afişării listei temelor pentru
finalizarea studiilor universitare;
• realizarea lucrării pentru finalizarea studiilor universitare conform normelor prezentei
proceduri;
• înscrierea la examenul de licenţă şi predarea lucrării pentru finalizarea studiilor
universitare la termen.
6
În cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației - Programul de studiu
Psihologie, planurile de învățâmânt pentru ciclurile de studii universitare de licență și de
master prevăd, pentru anul terminal - semestrul al doilea, disciplina obligatorie:
• Disciplina: Practica de cercetare în vederea elaborării lucrării de licență (pentru
studiile universitare de licență), disciplină care se finalizează cu colocviu.
• Disciplina: Documentare în vederea elaborării lucrării de disertație (pentru studiile
universitare de master), disciplină care se finalizează cu colocviu.
În acest sens, prezentul Ghid este util și în vederea evaluării finale la această disciplină.
7
Pagina de gardă (vezi Anexa 2) va conţine aceleaşi elemente ca şi coperta, cu
precizarea că în loc de „Lucrare de Licenţă / Disertaţie” se va scrie titlul şi/sau subtitlul
lucrării.
Cuprinsul va conţine:
• Lista tabelelor (opţional)
• Lista figurilor, graficelor, diagramelor şi schemelor (opţional)
• Lista abrevierilor (opţional)
• Pagina de dedicaţii şi mulţumiri (opţional)
• Rezumatul lucrării (în limba română)
• introducerea, capitolele, bibliografia și anexele.
Capitolele și anexele vor fi numerotate fiecare cu cifre arabe (Capitolul 1, 2, 3...
ş.a.m.d.) (Anexa 1, 2, 3... ş.a.m.d.) și vor avea, fiecare, o denumire (titlu).
Capitolele vor fi subdivizate pe două niveluri/subcapitole, marcate cu 1.1, 1.2,
1.3; 2.1... ş.a.m.d.; opţional, în cadrul capitolelor pot fi introduse trei
niveluri/subpuncte marcate cu 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3 .... ş.a.m.d.
Capitolele sunt subdivizate şi articulate în subcapitole, paragrafe şi
subparagrafe.
Nu este necesar ca fiecare capitol al lucrării să cuprindă aceleaşi subdiviziuni
analitice cu a celorlalte
Capitolele se recomandă a fi cât mai analitice (divizate); există însă exigenţe de
discurs care pot cere ca un capitol să fie subdivizat în mai multe subdiviziuni, în
timp ce altele nu necesită acest lucru; există lucrări a căror temă nu necesită prea
multe subdiviziuni, deoarece diviziunea foarte minuţioasă ar fragmenta şirul
discursului).
PAGINA DE CUPRINS:
are obligatoriu o anumiă structură - vezi Anexa 3;
specifică în partea dreaptă, pe fiecare rând, pagina unde se regăseşte conţinutul
respectiv. Așadar, toate intrările din Cuprins vor avea menţionată paginaţia
corespunzătoare din text;
este o grilă orientativă necesară pentru a oglindi structura logică a lucrării de
licenţă/disertaţie (centru şi periferie, subiect central şi ramificările sale).
8
Detalii privind conţinutul propriu-zis al lucrării
INTRODUCERE
Introducerea:
Reprezintă comentariul analitic al cuprinsului - este chintesenţa lucrării;
Relatează despre ce anume vreţi să faceţi;
Nu trebuie să fie lungă (maximum 2 – 3 pagini).
CAPITOLUL 1
ASPECTE TEORETICE PRIVIND PROBLEMATICA STUDIATĂ
9
studentul/masterandul să demonstreze capacitatea de a integra diverse contribuţii teoretice în
unităţi tematice cu privire la subiectul studiat şi de a se raporta critic, independent, la acestea.
Aprofundați noţiunile din Capitolul 1 cu specificitatea concretă aferentă
problematicii studiate/temei stabilite.
Greşeli:
referinţe bibliografice incomplete
prezentare expozitivă şi necritică asupra literaturii de specialitate
prezentare nesistematică, lipsită de coerenţă
Greşeli:
obiectivele cercetării nu sunt formulate clar;
întrebările cărora cercetarea trebuie să le găsească un răspuns, nu sunt explicite.
10
2.3. Subiecții/participanții cercetării.
Greşeli:
aplicarea instrumentelor înainte de formularea ipotezelor;
utilizarea unor instrumente ale căror caracteristici nu sunt cunoscute;
omiterea analizei caracteristicilor instrumentelor elaborate de autorul lucrării.
11
Precizări suplimentare:
Într-o cercetare, aplicarea unei singure metode și tehnici este incompletă, deoarece se
situează şi se finalizează într-un singur nivel analitic (cel mai frecvent descriptiv); de aceea
se necesită utilizarea combinată a metodelor, pentru a se crea posibilitatea complementarităţii
şi comparării lor. Se pot face:
12
CAPITOLUL 3 - REZULTATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA LOR
Există două modalităţi de prezentare a datelor (alegeți doar una dintre ele):
- Se prezintă datele în funcţie de ipotezele formulate (recomandarea noastră);
- Prezentarea datelor în funcţie de metodele folosite.
Notă: Pentru fiecare ipoteză se menţionează metodele și tehnicile aplicate.
Analiza/prelucrarea datelor presupune ca datele statistice să fie supuse unei duble analize:
a) analiza statistică descriptivă (prin indicatori adecvaţi scalei de măsurare a
variabilelor);
b) testarea ipotezelor (prin proceduri adecvate fiecărei ipoteze, naturii şi caracteristicilor
variabilelor).
Greşeli:
prea multe grafice (a se selecta acele grafice care să ilustreze relaţii între variabile,
şi nu variabile individuale);
toate graficele sau tabelele sunt incluse la Anexe, fără a ţine cont de relevanţa lor în
text pentru facilitarea înţelegerii lucrării;
tabelele sunt excesiv încărcate cu cifre, devenind dificilă înţelegerea lor;
utilizarea unor prelucrări statistice nejustificate, neadecvate;
teste statistice inadecvate ipotezei sau naturii relaţiei dintre variabile;
rezultatele obţinute la testele statistice sunt trecute la Anexe (rezultatele se introduc
în text, acolo unde se discută semnificaţia lor psihologică);
rezultatele la testele statistice sunt prezentate incorect;
datele sunt preluate împreună cu texte în limba engleză, emise de programele de
prelucrare, ceea ce face dificilă înţelegerea rezultatelor.
13
B. INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII:
Greşeli:
prezentarea doar a rezultatelor numerice şi a semnificaţiei statistice, fără a se
preciza semnificaţia psihologică a acestora.
14
CAPITOLUL 4 – CONCLUZIILE CERCETĂRII
15
PARTEA FINALĂ A LUCRĂRII
Anexe
În Anexe se introduc informaţii care nu sunt imediat necesare în textul lucrării pentru
ca aceasta să fie înţeleasă sau care prin introducrea lor în text ar fi îndepărtat cititorul de la
cursivitatea ideilor. Anexele pot cuprinde: instrumentele utilizate, ilustraţii sau tabele
suplimentare, prelucrări statistice suplimentare, orice alte materiale considerate relevante
pentru temă. Este indicat ca numărul și volumul anexelor să nu fie excesiv.
16
Câteva exemple / reguli de formatare/tehnoredactare a bibliografiei/listei bibliografice
(conform standardelor APA):
Cărți de autor:
Numele autorului, Prima iniţială. A doua iniţială. (an). Titlul lucrării. Locul apariției: Numele
Editurii.
Numele autorului, Prima iniţială. A doua iniţială. (an). Titlul lucrării. [Online] Disponibil pe
<URL> pagina web [Accesat la data de ZZLLAAAA].
Numele editorului, Prima iniţială. A doua iniţială. (Ed.) (an). Titlul lucrării. Locul apariției:
Numele Editurii.
Numele editorului, Prima iniţială. A doua iniţială. (an). Titlul lucrării. [Online] Disponibil pe
<URL> pagina web [Accesat la data de ZZLLAAAA].
Articole în reviste:
Numele autorului, Prima iniţială. A doua iniţială., Numele autorului, Prima iniţială. A doua
iniţială., & Numele autorului, Prima iniţială. A doua iniţială. (an). Titlul articolului. Titlul
jurnalului, Numărul volumului, paginile între care este cuprins articolul. citit de la: adresa
paginii de Web de unde a fost citit articolul şi, eventual, data la care a fost accesată această
pagină, dacă conţinutul său este posibil să fie schimbat în viitor.
Autor, A. A, Autor, B. B., & Autor, C. C. (an). Titlul articolului. Titlul Revistei, volumul
(numărul), pp-pp.
Autor, A. A., Autor, B. B., Autor, C. C., Autor, D. D., Autor, E .E., Autor, F. F., ... Autor,
Y.Y. (an). Titlul articolului. Titlul Revistei, volumul (numărul), pp-pp. [Online]
Disponibil pe <URL> pagina web [Accesat la data de ZZLLAAAA].
17
Conferințe / Simpozioane:
Colaborator, A. A., Colaborator, B. B., Colaborator, C. C., & Colaborator, D. D. (an, lună).
Titlul lucrării. În Titlul conferinței / simpozionului. Lucrare prezentată cu ocazia
[Numele Organizaţiei], Locul apariției.
Prezentator, A. A. (an, lună). Titlul lucrării / posterului. Lucrare / poster prezentat cu ocazia
[Numele Organizaţiei], Locul apariției.
Lucrări nepublicate:
Author, A. A. (an). Titlul manuscrisului. Manusris nepublicat [sau "Manuscris trimis spre
publicare" sau "Manuscris în curs de pregătire"].
18
Se va utiliza un singur stil de citare (APA – ediția a 6-a) pe tot parcursul lucrării.
Sursele bibliografice trebuie să fie preponderent actuale (ultimii 10 ani).
Se recomandă utilizarea și a bibliografiei străine, a bazelor de date internaționale.
Atenție! Utilizați numai acele surse de informații (tipărite și electronice) acreditate din
punct de vedere științific (lucrări de specialitate, articole, studii).
Wikipedia - nu reprezintă o sursă de informații (și de citare) academică/ științifică.
REGULI DE EDITARE
Lucrarea va fi editată pe computer/electronic (în programul Microsoft Word) şi
tipărită la imprimantă, într-o formă care trebuie să respecte următorul set de criterii:
La tehnoredactarea lucrării se utilizează obligatoriu diacriticele românești (ă, â, î, ș, ț)
Formatul de pagină: A4, scrisă numai pe o faţă
Marginile paginii (Page Setup):
interior/stânga (Left): 3,5 cm, exterior/dreapta (Right): 2,5 cm;
sus (Top): 2,5 cm, jos (Bottom): 2,5 cm
Tipul fontului: Times New Roman – dimensiunea 12 puncte
Capitolele și anexele vor fi numerotate fiecare, consecutiv, cu cifre arabe (Capitolul 1, 2,
3... ş.a.m.d.) (Anexa 1, 2, 3... ş.a.m.d.) și vor avea, fiecare, o denumire (titlu).
Capitolele vor fi subdivizate pe două niveluri/subcapitole, marcate cu 1.1, 1.2, 1.3; 2.1...
ş.a.m.d.; opţional, în cadrul capitolelor pot fi introduse trei niveluri/subpuncte marcate cu
1.2.1, 1.2.2, 1.2.3 .... ş.a.m.d.
Titlurile capitolelor: centrat (Center), cu majuscule, cu litere Bold şi pe pagină nouă
Titlurile subcapitolelor/ subpunctelor: în continuarea textului, la 3 linii distanţă, cu litere
Bold
Spațiere între rânduri pentru textul lucrării: 1,5 linii; între paragrafe: 2,5 linii
Aliniere text: stânga-dreapta (Justified);
Primul rând al fiecărui paragraf va avea un alineat de 1,27 cm (Special - First line)
Tabele şi figuri (grafice, diagrame, ilustrații, desene etc.) – conform standardelor APA,
ediția a 6-a. Tabelele se numerotează consecutiv, cu cifre arabe, de la 1 la n (Tabelul 1,
Tabelul 2 ....); fiecare tabel are număr și titlu, care se menţionează deasupra tabelului,
centrat. Figurile se numerotează consecutiv, cu cifre arabe, de la 1 la n (Figura 1, Figura
2....); fiecare figură are număr şi titlu, care se menţionează sub figură, centrat.
Numărul şi titlul unui tabel apar deasupra acestuia, în timp ce numărul şi titlul unei figuri
apar sub imagine.
19
Imediat sub tabel/grafic/figură se specifică sursa de proveniență (aceasta se menționează
și la Bibliografie - sfârșitul lucrării), indicând în mod obligatoriu: numele autorului, anul,
titlul, pagina, localitatea, editura/ sau pagina de Internet cu link complet, în funcţie de
situaţia dată.
În textul lucrării - se face trimitere la numărul tabelului/ figurii respective. Sunt greșite
formulările de tipul: „tabelul/figura de la pagina x/ de la capitolul y; „tabelul/figura de
mai jos /de mai sus”.
Numerotarea paginilor: centrată (Center) şi poziţionată în subsolul paginii (Bottom).
Se va face numerotare integrală pornind de la pagina de titlu până la Anexe (anexele nu se
paginează), dar numărul de pagini va apărea vizibil începând cu partea de Introducere.
Forma de predare a lucrării de licență/disertație la secretariatul facultății: copertată și
cusută/legată clasic (nu se poate modifica ulterior conținutul); copertă cartonată – scrisă
cu auriu sau argintiu metal; culoare copertă: negru/ bleumarin/ verde/ vișiniu/ rosu, maro.
Numărul de exemplare. Lucrarea în format tipărit se depune în două exemplare, și anume:
1. un exemplar la secretariatul facultății (lucrarea cu copertă cartonată și cusută) o
dată cu dosarul de înscriere la examenul de licenţă/masterat, însoțit de referatul
îndrumătorului științific și formatul electronic (CD / DVD) al lucrării: extensie
.doc sau .docx sau pdf;
2. al doilea exemplar al lucrării: la îndrumătorul științific (în acest caz, lucrarea
poate fi legată cu arc şi copertată - copertă transparentă), însoțit de formatul
electronic (CD / DVD) al lucrării: extensie .doc sau .docx;
Variantele electronice și tipărite (predate la secretariat și îndrumătorului
științific) trebuie să fie identice, în niciun caz diferite.
Nu este impusă o mărime standard a lucrării. Orientativ, aceasta poate avea între
60 şi 80 de pagini (în afară de anexe: anexele nu se paginează).
Numărul de pagini în sine nu reprezintă însă un criteriu de acordare a notei.
În general, trebuie respectată următoarea pondere din numărul total de pagini:
30-40% din lucrare - partea teoretică
60-70% din lucrare - partea experimentală (de cercetare concretă)
20
RECOMANDĂRI STILISTICE:
→ lucrarea va fi scrisă în stil impersonal (nu se va utiliza persoana I).
→ se va folosi un limbaj simplu şi clar.
→ informaţiile vor fi prezentate într-o manieră directă şi inteligibilă, într-o structurare logică
şi coerentă.
→ se va acorda atenţie eliminării greşelilor gramaticale şi de editare; se va verifica dacă
lucrarea este scrisă integral cu diacritice românești.
CERINŢE ETICE:
A plagia înseamnă a-ți însuși în mod direct/intenționat sau indirect/involuntar, integral sau
parțial, ideile, ipotezele, teoriile, argumentele, expresiile, textele, creațiile altora (publicate
sau nepublicate), fără a cita deloc sau fără a menționa într-un mod corect/clar sursa/sursele
de unde au fost preluate - sursele/referințele bibliografice în text și la sfârșitul lucrării (la
Bibliografie).
Surse din care se poate plagia: tipărite / electronice (carte/capitol de carte; articole din
reviste/ziare; traduceri; rezultate de cercetare; tabele; figuri etc.), audio-video.
Plagiatul reprezintă una dintre formele grave de încălcare a normelor etice în redactarea
unei lucrări științifice.
21
reînmatriculare), sancțiuni prevăzute în Codul de etică și deontologie universitară cu
respectarea prevederilor legii:
Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea
tehnologică, lege actualizată (modificată și completată) prin: Legea nr. 398/2006,
Ordonanţa Guvernului nr. 28/2011
Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 - Art. 319-320
Carta Universităţii Spiru Haret, București, 2017 - (Secțiunea 6)
Codul de etică și deontologie universitară (Extras din Carta Universităţii Spiru
Haret) – Art. 14 (5)
Regulamente aprobate de Senatul Universităţii Spiru Haret:
→ Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de Etică Universitară
– Art. 32-33, 35-36
→ Regulament pentru activitatea profesională a studenților – Art. 23 (4)
→ Regulament propriu privind organizarea și desfășurarea examenelor de
licență/diplomă și disertație – Cap. VII, Art. 52.
Universitatea Spiru Haret dispune de un program/software de identificare a textelor
plagiate, prin care textul lucrării trimis/predat de către absolvent în format electronic este
introdus în baza de date a software-lui și verificat/confruntat cu textul original
(al autorului/autorilor din care s-a plagiat).
22
Rezumatul lucrării (în limba română): constă într-o prezentare concisă, sintetică și
coerentă a lucrării; un text scurt, de aproximativ două pagini (500 – 550 de cuvinte; verificare
cu Word Count).
Ca structură, rezumatul va cuprinde:
Tiltlul lucrării
1. Suportul teoretic (tema investigată)
2. Metodologia cercetării (obiective, ipoteze, subiecți, metode și tehnici utilizate)
3. Rezultate obținute
4. Concluzii
23
Secţiunea IV: CICLURILE ŞI ETAPELE CERCETĂRII PSIHOLOGICE
(Zlate, 2000)
24
Observaţii:
a. Demersurile intelectuale şi practice întreprinse de cercetător de-a lungul celor 3
cicluri, prin trecerea de la unul la altul, sunt numeroase şi variate. Ele se înlănţuie unele de
altele, după schema logică prezentată, chiar dacă aceasta nu este rigidă şi ireversibilă.
b. Primul ciclu este interactiv- cercetătorul îl poate repeta până când este convins de
fundamentarea sa riguroasă. Pe măsură ce intră în posesia unor noi informaţii, el îşi poate
schimba sau reformula ipotezele, poate renunţa la unele instrumente de investigaţie, poate
concepe altele noi. Din momentul în care a aplicat însă metodele de cercetare şi a recoltat
primele date (deci când a trecut la ciclul productiv), nu mai are voie să se reîntoarcă la primul
ciclu pentru a schimba ipoteza, fundamentarea metodologică. Ele este obligat să-şi aplice
integral proiectul de cercetare, chiar dacă unele date recoltate îi vor invalida ipotezele.
Pertinenţa rezultatelor, a interpretării şi a concluziilor formulate vor justifica ciclul final-
comunicarea şi publicarea lor, iar invalidarea lor va constitui prilejul redeclanşării unui nou
ciclu al cercetării.
25
2. Informarea şi documentarea
Constă mai întâi în localizarea (identificarea) informaţiei utile cercetării problemei
propuse şi apoi, în lecturarea şi asimilarea ei.
Presupune rezolvarea următoarelor aspecte de către cercetător:
a. Care sunt metodele de care dispune pentru recoltarea informaţiilor necesare?
(de exemplu: metoda convorbirii, metoda analizei documentelor)
b. De unde recoltează informaţiile? (publicaţii, comunicări ştiinţifice, lucrări de
popularizare)
c. Care sunt formele recenzării informaţiilor?
Contribuie la stabilirea stadiului atins în abordarea şi soluţionarea problemei respective, la
conturarea punctelor „tari” şi „nevralgice”, la identificarea dezacordurilor dintre cercetători, a
căilor posibile de investigare.
3. Specificarea obiectivelor
Obiectivele unei cercetări reprezintă ghiduri sau principii călăuzitoare ale întregii
investigaţii, ele justificând, în mare parte, însăşi cercetarea.
Observaţie: cercetarea nu are un scop în sine („cercetăm de dragul de a cerceta!”), ci
este subordonată fie asigurării avansului cunoaşterii ştiinţifice (scop teoretic), fie optimizării
acţiunilor şi activităţilor umane (scop practic).
Există 2 mari tipuri de obiective:
a. Teoretice (generale):
au caracter teoretic-metodologic, cum ar fi: formularea unor teorii, concepţii, puncte de
vedere; stipularea unor teorii, concepţii deja elaborate de alţi autori; corijarea unor explicaţii
avansate în alte cercetări; analiza comparativă a unor teorii sau soluţii în vederea desprinderii
asemănărilor şi deosebirile dintre ele; sintetizarea concepţiilor şi teoriilor existente cu scopul
surprinderii continuităţii sau rupturii dintre ele, a progresului sau regresului realizat prin
trecerea de la unele la altele; elaborarea unor modele sintetic-integrative; conceperea unor noi
instrumente de investigaţie; descoperirea unor noi variante de prezentare şi prelucrare
statistico-matematică a rezultatelor etc.
b. Practice (aplicative):
Cu caracter ameliorativ
Ţintesc spre intervenţia în realitatea studiată în vederea ameliorării funcţionalităţii ei
Pot fi propuse programe de intervenţie, menite a contribui la soluţionarea unor probleme
practice.
26
Observaţii:
Claritatea, exactitatea şi pertinenţa obiectivelor (teoretice şi practice) evidenţiază
ancorarea şi anvergura aspiraţiilor şi demersurilor cercetătorului, capacităţile lui
novatoare şi previzionale.
Obiectivele oferă cercetătorului prilejul ca la capătul investigaţiilor sale să se întoarcă de
unde a pornit pentru a vedea dacă ceea ce şi-a propus a fost sau nu realizat.
27
regularitatea probabilă a producerii lor, despre legăturile posibile dintre ele, sau analizând
datele din cercetările empirice anterioare putem intui noi raporturi dintre variabile.
g. Metodele de cercetare sunt deja elaborate şi disponibile. În acest caz, trebuie
selectate metodele cele mai adecvate cercetării în funcţie de concepţia general-teoretică
împărtăşită, de obiectivele şi ipotezele cercetării.
h. Elaborarea şi constituirea unor metode noi (situaţie în care este strict necesară
validarea instrumentului de cercetare).
28
b. Interpretarea rezultatelor:
Constă în corelarea şi integrarea tuturor informaţiilor rezultate în urma analizei, fie în
vederea formulării de noi ipoteze de cercetare, fie a sugerării unor moi direcţii de cercetare.
Este dependentă de gradul de confirmare a ipotezei:
Confirmarea completă a ipotezei creează cele mai puţine probleme de
interpretare, deoarece faptul anticipat coincide cu cel măsurat.
Confirmarea parţială (atunci când rezultatele obţinute nu acoperă decât o
parte din ipotezele de la care s-a pornit)
Infirmarea (echivalând cu negarea demersurilor) ipotezelor ridică cele mai
multe şi mai grave probleme de interpretare.
În ultimele două cazuri, cercetătorul trebuie să dea dovadă de mare prudenţă,
propunând strategii de cercetare care să fie confirmate în viitor (în cazul confirmării
parţiale) sau întreprinzând analiza erorilor metodologice, chiar a poziţiilor teoretice
inexacte de la care s-a pornit (în cazul infirmării ipotezelor).
8. Formularea concluziilor:
În urma analizei şi interpretării datelor recoltate, a stabilirii semnificaţiei lor în raport cu
problema abordată şi mai ales cu ipotezele elaborate, se recurge la formularea concluziilor
întregii cercetări (concluzii finale).
Concluziile:
Sunt exprimări sintetice care conţin sau rezumă esenţa rezultatelor obţinute în
cercetare.
Pot avea un caracter mai general sau mai particular în funcţie de generalitatea sau
specificitatea obiectivelor şi ipotezelor iniţiale.
Relevă gradul de originalitate a cercetării, dacă s-a ajuns la idei noi care le
depăşesc sau continuă pe cele deja cunoscute sau dacă ideile deja cunoscute sunt
doar confirmate sau întărite.
Conţin uneori implicit sugestii, pentru viitoarele cercetări (este de dorit însă
formularea explicită a acestor sugestii).
29
Secţiunea V: SUSŢINEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ
Secţiunea VI:
CRITERIILE DE EVALUARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ / DISERTAŢIE
1. Îmbinarea dintre cercetarea teoretică şi cea aplicativă (cu pondere pe cercetarea aplicativă).
2. Noutatea şi actualitatea temei.
3. Capacitatea de formulare clară şi riguroasă a obiectivelor şi ipotezelor.
4. Contribuţii personale:
În plan teoretic: noi puncte de vedere, de abordare, delimitări conceptuale etc.
În plan aplicativ: utilizarea unor metode mai noi sau mai vechi, creaţie de metodă, de
tehnici de investigaţie.
5. Informare bibliografică – recenţa bibliografiei, variaţia, adecvarea la subiect, selecţia.
6. Respectarea regulilor de citare și de editare conform prezentului Ghid.
7. Aspecte de design a lucrării: structurare, punere în pagină, reprezentare grafică etc.
8. Modul de prezentare și susţinere publică (în cadrul comisiei de licență/disertație) a lucrării.
30
Secţiunea VII: BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Eco, U. (2006). Cum se face o teză de licenţă: Disciplinele umaniste. Iaşi: Polirom.
Zlate, M. (2000). Cercetarea psihologică. În: Introducere în psihologie. Cap. X. Iaşi: Polirom.
31
Secţiunea VIII - ANEXE
32
ANEXA 1 – COPERTA LUCRĂRII DE LICENŢĂ / DISERTAŢIE
33
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ:
DENUMIREA PROGRAMULUI DE LICENȚĂ
LUCRARE DE LICENŢĂ
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
(Titlul didactic prescurtat/titlul ştiinţific prescurtat – Nume – Prenume)
ABSOLVENT:
(Nume – Iniţiala prenumelui tatălui. – Prenume)
BUCUREŞTI
sesiunea/luna și anul depunerii lucrării
34
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT:
DENUMIREA PROGRAMULUI DE MASTER
LUCRARE DE DISERTAŢIE
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
(Titlul didactic prescurtat/titlul ştiinţific prescurtat – Nume – Prenume)
ABSOLVENT:
(Nume – Iniţiala prenumelui tatălui. – Prenume)
BUCUREŞTI
sesiunea/luna și anul depunerii lucrării
35
ANEXA 2 – PAGINA DE GARDĂ A LUCRĂRII DE LICENŢĂ /
DISERTAŢIE
36
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ:
DENUMIREA PROGRAMULUI DE LICENȚĂ
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
(Titlul didactic prescurtat/titlul ştiinţific prescurtat – Nume – Prenume)
ABSOLVENT:
(Nume – Iniţiala prenumelui tatălui. – Prenume)
BUCUREŞTI
sesiunea/luna și anul depunerii lucrării
37
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT:
DENUMIREA PROGRAMULUI DE MASTER
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
(Titlul didactic prescurtat/titlul ştiinţific prescurtat – Nume – Prenume)
ABSOLVENT:
(Nume – Iniţiala prenumelui tatălui. – Prenume)
BUCUREŞTI
sesiunea/luna și anul depunerii lucrării
38
ANEXA 3 - MODEL DE CUPRINS AL LUCRĂRII DE
LICENŢĂ/DISERTAŢIE
39
Model de cuprins
CUPRINS
Anexe
40