Ha rry Stack Su lliva n

Teoria
interpersonali
a psihiatriei
O p reze nta re siste m aticb
a g6 ndirii ti rzii a u n uia dintre
cei mai de sea mE reprezenta nli
ai psi hiatriei moderne

Traducere din englezd de

Laura Netea

TRCI

,lm,
Cu prj ns

9 Prefala editorilor

15 Introducere

Partea I. Concepte introductive

27 Capitolul f. inlelegerea abord5rii centrate pe stadiile

de dezvoltare

40 Capitolul 2. Definilii

64 Capitolul 3 Postulate

Partea a II-a. Stadiile de dezvoltare

87 Capitolul4. Copil5ria micS: inceputurile

104 Capitolul 5. CopilSria micS: conceptul de dinamism -

Partea I

,illil'
 144 Capitolul6. CopilSria mic5: conceptul de dinamism
- Partea a III-a. Tipare de relalii interpersonale
Partea a 2-a inadecvate sau inoportune

16e Capitolul 7. CopilSria micH: situaliile interpersonale
202 CapitolulS. Bebelu;ul ca persoanE
zzz Capitolul f. invElarea: organizarea experienlei
2ss Capitolul 10. inceputurile sistemului sinelui
44s Capitolul 19. Manifest5rile mai timpurii ale tulburSrii
psihice: aspecte schizoide ;i schizofrenice
467 capitolul 20. somn, vise;i mituri
488 Capitolul 21. Manifestdrile mai tSrzii ale tulburirii
psihice: aspecte paranoide ;i paranoiace

251. Capitolul 11. Tranzilia de la copilSria micd la copilSrie: Partea a IV'a. inspre o psihiatrie a popoarelor
achizilionarea limbajului ca inv5lare
sls Capitolul 22.Cdlre o psihiatrie a popoarelor
272 Capitolul 12. CopilSria
54s index
2e2 Capitolul 13. Reaua-voin!5, ura ;i tehnicile de izolare

s11. Capitolul 14. De la copil6rie la epoca juvenilS

szs Capitolul 15. Epoca juvenilH

3s0 capitolul 16. Preadolescenla

s76 Capitolul 17. Adolescenla timpurie

42s Capitolul 18. Adolescenla t6rzie

HARRY STACK SULLIVAN Teoria interpersonalt a psihiatriei . Cuprins

 144 Capitolul 6. CopilSria micS: conceptul de dinamism
- Partea a III'a. Tipare de relalii interpersonale
Partea a 2-a inadecvate sau inoportune

16e Capitolul 7. CopilSria micS: situaliile interpersonale
202 Capitolul 8. Bebelu;ul ca persoan5
222 Capitolul f. invSlarea: organizarea experienlei
zsz Capitolul 10. inceputurile sistemului sinelui
44s Capitolul 19. Manifest5rile mai timpurii ale tulburirii
psihice: aspecte schizoide ;i schizofrenice
467 capitolul 20. somn, vise;i mituri
488 Capitolul 21. Manifest5rile mai t6rzii ale tulburirii
psihice: aspecte paranoide gi paranoiace

2s1. Capitolul 11. Tranzilia de la copil5ria micE la copilSrie: Partea a IV-a. inspre o psihiatrie a popoarelor
achizilionarea limbajului ca invSlare
sls Capitolul 22.Cdlre o psihiatrie a popoarelor
272 Capitolul 12. CopilSria
543 Index
zez Capitolul 13. Reaua-voin!5, ura ;i tehnicile de izolare

311. Capitolul 14. De la copilSrie la epoca juvenilS

32s Capitolul 15. Epoca juvenil5

350 capitolul 16. Preadolescenla

376 Capitolul 17. Adolescenla timpurie

42s Capitolul 18. Adolescenla tSrzie

HARRY STACK SULLIVAN Teoria interperconali a psihiatriei . Cuprins

 deosebitd, intru-
multe dintre ideile

aceste tulbur[ri,
terapia lor au fost
L a folosit disocie-
Astfel in cazul PARTEA I
prezente Procese
paranoide, rePre'
Concepte introductive
intr-un anumit

* considere cd Per-
i grave disocieri:
atit de evidente 9i
obsesionale] sunt
corrtactului., care le
la anxietate".
ci horia psihiatrici
au pornit
rurum este, in mod
qi de siguranld
ine anxietatea. El
ale fiintei
irplicit sau exPlicit,
umani decAt orice
srrues, mulgumili 9i
alffel".

Blake Cohen, M.D.

'\m
CAPITOLUL i

inlelegerea a bordd rii centrate

pe stadiile de dezvolta re

Dupd trecerea multor ani de cAnd aminceput sd predau psihi-

atria am ajuns la concluzia cd fie anumite laude care mi-au fost
aduse ca fiind un profesor bun sunt total nefondate, fie predarea
psihiatriei este extrem de dificild; gi m[ gAndesc cd este posibil ca
ambele sd fie adev6rate. Dar dificultatea extraordinard de a preda
psihiatri4 aga cum am realizat de-a lungul anilor, constdin fap-
tul cd este destul de ugor si invefi anumite lucruri - anume s[
ajungi sd le poli discuta -, dar este extrem de dificil ca doi oameni
sd ajungd sd spuni acelagi lucru atunci cAnd punin disculie ceva
ce se presupune cd au invdfat.
Aceastd dificultate rezultd din faptul ci psihiatria se ocupd cu
viala gi cd fiecare deflne o cAt se poate de mare experienld de viali.
Dar nimeni nu triiegte la ce s-ar putea numi cel mai inalt nive! 9i
este foarte tulburdtorde observatcAt de riu poate trdi cineva in sen-
sul mHsurii in care oboseala gi alte greutefi sunt legate de cele mai
importante interaqtiuni dintre acel cineva qi alfi oameni. Deci, nu este
atAt de uqor sd dezvolfl tr cazul psihiatriei acel tip de obiectivitate
pe care l-amputea dobAndi despremecanismulunui ceas sauprin-
cipiile hziciisau chiar s,i despre fenomenul judiciar quantum meruit-

Teoria interpersonali a psihiatriei . inlelegerea abordirii centrate pe stadiile de dezvoltare

 Interpretdm tot ce attzimin acest domeniu al psihiatriei por-
nind de la doud fundamente gi, din nefericire, niciunul dintre
aceste fundamente nu ne este foarte de ajutor: in primul rAnd,
pornim de la ce presupunem ci semnifici datele, in funclie de
ceea ce cunoagtem dej4 uneori doar pe jumdtate; in al doilea rAnd,
ne bazim pe cum ar putea fi aceste lucruri interpretate, astfel
incAt sd nu intensifice sentimentul de disconfort gi inadecvare
existenfiald
- anxietatea, un termen extrem de important pe care
urmeazH sd il definesc mai tdrzfu..
Unii psihiatri au avut parte de o vast6 formare in aria in care
se poate ca psihiatria sd fie cel mai uqor de preda! anume in aria
descrierii, ca gi cum acei oameni care se confruntX cu dificultili
existenliale atAt de mari incAt situafia lor sd ne devind atAt de
vizibili tuturor ar fi niqte piese de muzeu. Aceasta este psihi-
atria tulburdrilor psihice; iar ce se invafi cu privire la tulburd-
rile psihice prin intermediul psihiatriei descriptive nu este foarte
relevant. Desigur, ii furnizeazd psihiatrului justificarea pentru
faptul cd este plHtit; iar el are un sentiment de utilitate, pentru
ci qtie foarte multe despre cum se vor prezenta, pentru un timp
indelungat, aceste fiinfe neinfelese. Dacd pacienfii reugesc sd evo-
lueze pozltiv, toatH lumea va fi atAt de mulfumiti, incAt nimeni
nu-gi va bate capul sd condamne psihiatrul pentru erorile sale in
stabilirea prognosticului.
Dar tipul de psihiatrie la care mi refer incearcd sd explice tulbu-
rdrile psihice grave; si are o anumitH utilitate gi in viafd in general.
Mu[i ani am fost derutat qi mdcinatin legitur[ cu maniera de comu-
nicare a acestei teorii specifice a psihiatriei gi, intr-un sfArqit, am
ajuns la concluzia cX singura abordare posibild este cea careurmeazd
etapele de dezvoltare. Cu alte cuvinte, dacd urmdrim intr-un deta-
liu aproape microscopic modul in care cu tolii devin cine sunt la
HARRY STACK SULLIVAN
vArsta adultd, atunci poate cd vom descoperi multe lucruri despre
ceea ce este foarte probabil cu privire la viafd gi la dificultdlile exis-
ten{iale. Succesul unei astfel de abordiri nu a fost unul impresio-
nant de mare. Pentru a ajunge la un oarecare acord cu privire la
una dintre formulirile teoretice centrale ale tipului de psihiatrie
pe care incerc sd o transmit, a fost necesard colaborarea unui grup
de oameni extraordinar de capabili, incluzAndu-i pe unii dirrtre cei
mai valorogi dintre colegii mei din Washington gi New York.
Pentru a in{elege ce incerc si spury va trebui sd renunfa{i la
ideea cd este ceva ce afi gtiut dintotdeauna, dar care s-a intAmplat
sd fie formulat mai bine sau intr-un mod mai deosebit de cHtre
mine. Chiar ne confruntdm cu una dintre cele mai dificile intre-
prinderi umane
- organizarea ideilor despre noi ingine gi des-
pre a[ii, nepornind delabaza individului unic eu, care se poate
sd constituie cea mai valoroasd posesiune a noastrd, ci de labaza
unei umanit[{i comune.
Pe scurt, voi continua prin a examina ipotezd dupd ipotezi,
selectAndu-le pe cele care par s[ reprezinte cele mai bune formu-
liri teoretice disponibile in prezen! care sd explice cum, incepAnd
de la nagtere, un animal extrem de capabil devine o persoan[
ceva foarte diferit de un animal; qi in ce mdsurd aceastd transfor-
-
mare a unui animal foarte capabil
- care este intotdeauna acolo,
dar care nu poate fi definit, pentru ci este supus la o transformare
continud
- este susfinutd, pas cu pas, de foarte timpuriu in via{d,
de influenla altor oameni, cu unicul scop de a tr[i aldturi de alli
oameni intr-o formH de organizare social5.
Indiferent despre ce tip de organizare social[ este vorba, to]i
cei care se vor nagte in interiorul acesteia se vor adapta sau aco-
moda, in anumite moduri, traiului in interiorul lor. Dacd per-
soana are foarte mult noroc, va fi destul de bine adaptati la traiul
Teoria interpersonall a psihiatriei . intelegerea abordbrii centrate pe stadiile de dezvoltare
 Interpretdm tot ce auzim in acest domeniu al psihiatriei por-
nind de la douX fundamente gi, din nefericire, niciunul dintre
aceste fundamente nu ne este foarte de ajutor: in primul rAnd,
pornim de la ce presupunem cH semnificd datele, in funcfie de
ceea ce cunoaqtem deja uneori doar pe jumdtate; in al doilea rAnd,
nebazdm pe cum ar putea fi aceste lucruri interpretatg astfel
incAt sX nu intensifice sentimentul de disconfort qi inadecvare
existenfiald - anxietatea, un termen extrem de important, pe care
urmeazd. sd il definesc mai tdrzint.
Unii psihiatri au avut parte de o vast[ formare in aria in care
se poate ca psihiatria sd fie cel mai ugor de preda! anume in aria
descrierii, ca qi cum acei oameni care se confrunti cu dificultdli
existenfiale atAt de mari incAt situafia lor sd ne devind atAt de
vizibild tuturor ar fi nigte piese de muzeu. Aceasta este psihi-
atria tulbur[rilor psihice; iar ce se inva!5 cu privire la tulbur5-
rile psihice prin intermediul psihiatriei descriptive nu este foarte
relevant. Desigur, ii furnizeazX psihiatrului justificarea pentru
faptul cd este plHtig iar el are un sentiment de utilitate, pentru
c[ gtie foarte multe despre cum se vor prezent4 pentru un timp
indelungat aceste fiinle neinfelese. Daci pacienlii reusesc si evo-
hrcze pozitiv toatd lumea va fi atAt de mu[umit5, incAt nimeni
nu-qi va bate capul sd condamne psihiatrul pentru erorile sale in
stabilirea prognosticului.
Dar tipul de psihiatrie la care md refer incearci si explice tulbu-
rXrile psihice grave; qi are o anumitH utilitate gi in via(d in general.
Mu[i ani am fost derutat gi mdcinatir legdturi cu maniera de comu-
nicare a acestei teorii specifice a psihiatriei gi, intr-un sfArgit am
ajuns la concluzia cd singura abordare posibili este cea care urmeazd
etapele de dezvoltare. Cu alte cuvinte, daci urmirim intr-un deta-
liu aproape microscopic modul in care cu tofii devin cine sunt la
HARRY STACK SULLIVAN
vArsta adultS, afunci poate cd vom descoperi multe lucruri despre
ceea ce este foarte probabil cu privire la viald qi la dificultdlile exis-
ten{iale. Succesul unei astfel de aborddri nu a fost unul impresio-
nant de mare. Pentru a ajunge la un oarecare acord cu privire la
una dintre formuldrile teoretice centrale ale tipului de psihiatrie
pe care incerc sd o transmit, a fost necesari colaborarea unui grup
de oameni extraordinar de capabili, incluzAndu-i pe unii dintre cei
mai valoroqi dintre colegii mei din Washington qi New york.
Pentru a in{elege ce incerc sd spun, va trebui sd renun{afi la
ideea cd este ceva ce ali qtiut dintotdeaurta, dar care s-a intAmplat
sd fie formulat mai bine sau intr-un mod mai deosebit de cdtre
mine. Chiar ne confruntdm cu una dintre cele mai dificile intre-
prinderi umane
- organizarea ideilor despre noi ingine gi des-
pre al1ii, nepornind delabaza individului unic eu, care se poate
sd constituie cea mai valoroas[ posesiune a noastrd, ci de labaza
unei umanitifi comune.
Pe scurt, voi continua prin a examina ipotezl dupd ipotez5,
selectAndu-le pe cele care par si reprezinte cele mai bune formu-
ldri teoretice disponibile in prezen! care sd explice cum, incepAnd
de la nagtere, un animal extrem de capabil devine o persoand
ceva foarte diferit de un animal; Ei in ce mdsurd aceastd transfor-
-
mare a unui animal foarte capabil
- care este intotdeauna acolg
dar care nu poate fi definit, pentru ci este supus la o transformare
continui - este susfinutS, pas cu pas, de foarte timpuriu in viald,
de influenfa altor oameni, cu unicul scop de a trHi aldturi de alli
oameni intr-o formd de organizare socialS.
Indiferent despre ce tip de organizare socialH este vorba, tofi
cei care se vor nagte in interiorul acesteia se vor adapta sau aco-
moda, in anumite moduri, traiului in interiorul ior. Dacd per-
soana are foarte mult noroc, va fi destul de bine adaptatd la traiul
Teoria interpersonalE a psihiatriei ' lntelegerea abordlrii centrate pe stadiile de dezvoltare
 in acea organizare sociali. Dac[ are extrem de mult noroc/ va
ajunge sI cunoascH aproape intuitiv am putea sPune - catel
pur gi simplq inseamnd cd nu este clar formulat - atAt de multe
despre viafd in general incAt s[ poati si se mute intr-o otganizare
sociall destul de diferiti; qi destul de repede - dar in niciun
caz imediat - si invele s[ trdiasci cu destul de mult succes in
cadrul acestei noi organiz[ri sociale. Acest tip de transfer este,
practic, in afara discu{iei pentru foarte mulli dintre cei pe care
psihiatrii ii au ca pacienfi. Acegtia nu prea au capacitatea de a
tr[i adecvat ca oameni ce aparfin organizirii sociale in care au
fost inv[!a[i sI trdiasc[.
Md repet in a spune c[ nu existd o explicafie foarte simpld,
adecvata, pentru a comunica unele dintre mijloacele care ar putea
fi utile pentru imbunitdlirea propriei viefi qi pe cea a altora. sin-
gurul mod care mi-a trecut prin minte de a oferi ceva mai util
este prin intern,cdiul acestei urmariri minufioase a ceea ce este
posibil qi probabif incepAnd de Ia naqtere 9i mai departe' CAnd
psihiatria este abordata in aceast[ manieri, ea nu se simplific5 -
din contr5. De vreme ce avem la dispozifie gase sau gapte, sau
chiar mai multe canale de contact cu evenimentele dimpreju-
rul nostru, experienfa noastrd cu privire la variile combinalii ale
func(iilor acestor canale devine destul de complicatl. $i, de vleme
ce majoritatea vie{ii unui om nu se reduce numai la preocupiri
cu privire la evenimente dinuniversul fizico-chimic, ci include qi
chestiuni de natur[ culturald - valori, prejudec[1i, credinle 9i aqa
mai departe - reala complexitate a domeniului devine, matema-
tic vorbind, mai degraba copleqitoare. Ce pot spera cel mai mult
sd prezint sunt niqte cadre de referinla stabile, care s5 serveasc[
drept ghid in explorarea acestui domeniu complex, precum qi con-
vingerea pe care o am Personal, de mu\i ani, cil extraordinarele
HARRY STACK SULLIVAN
capacitdfi ale animalului uman au sens, fdrd indoiall, atunci cAnd
lise acordd o oportunitate potrivitd.
Aq dori s[ spun cred, fdr6, amX teme in mod serios ci exage-
-
rez - cd nu multi psihiatri defin un foarte bun cadru de referinfd
al gAndirii asupra dificuttdfilor existenfei, a originilor lor, a mani-
festdrilor lor stabile sau asupra imbunitdlirilor destul de sigure
ale acestora. Nu vreau si insinuez cd majoritatea psihiatrilor nu re
sunt de ajutor oamenilor. Dar subliniez necesitatea unei aborddri
gtiinfifice autentice, care si facd fafdineficienfelor, nepotrivirilor,
necazurilor qi nereuqitelor in viald, aflate intr-o cregtere rapidd,
care ajung in atenfia psihiatrului. cand vorbesc despre o abordare
stiinfificd, mI refer la ceva cAt se poate de departe imaginabil de
empirism - ceva precis, ceva care poate fi formulat, cu un spec-
tru variabil de probabilitate. Din cAte gtiu, majoritatea moduri-
lor in care funcfioneazd o hinldumani ar putea fi foarte diferite
de orice am mai auzit pdnd acum. Cu alte cuvinte, organismul
uman este atAt de extraordinar de adaptativ, incAt nu numai cd
se poate supune celor mai fantastice reguli qi reglementdri soci-
ale, dac[ acestea i-au fost adecvat inculcate de mic, ci i-ar putea
pirea moduri de via!5 foarte naturale gi corecte, aproape fdrd a
le cerceta. Cu alte cuvinte, inainte de a fi invdfat limbajuf fiecare
fiinfd uman5, chiar si cele aflate in categoria debililor mintali, a
invdlat anumite tipare brute de relafionare c!.1un pXrinte sau cu
figura maternd. Acele tipare brute devin bazele,intru totul ingro-
pate, dar destul de ferme, pe care se vor suprapune sau construi
multe altele.
Uneori, aceste baze sunt atAt de prost clddite fafd de ce ag
clescrie ca fiind o fundafie buni pentru traiul intr-o anumitd
societate, incat dezvoltarea ulterioar5 a persoanei este conside-
rabil deformatd fali de dezvoltarea conventionali
- anume fali
Teoria interpersonali a psihiatriei . intelegerea abordirii centrate pe stadiile de dezvoltare
 in acea organizare sociali. Dac[ are extrem de mult noroc, va
ajunge si cunoascd aproape intuitiv, am putea sPune - cate,
pur gi simpltl inseamnS c[ nu este clar formulat - atAt de multe
despre viafi in general incAt sd poatd sd se mute intr-o organizate
sociald destul de diferiti; gi destul de repede - dar in niciun
caz imediat - sd invefe sd trdiascX cu destul de mult succes in
cadrul acestei noi organizlri sociale. Acest tip de transfer este,
practic, in afara disculiei pentru foarte mulfi dintre cei pe care
psihiatrii ii au ca pacienfi. Acegtia nu Prea au capacitatea de a
tr[i adecvat ca oameni ce aparfin organiz[rii sociale in care au
fost invdfafi s[ trXiascd.
M[ repet in a spune ci nu existd o explicafie foarte simpl[,
adecvatS, pentru a comunica unele dintre mijloacele care ar putea
fi utile pentru imbundt5lirea propriei vieli gi pe cea a altora. Sin-
gurul mod care mi-a trecut prin minte de a oferi ceva mai util
este prin intern,ediul acestei urmdriri minufioase a ceea ce este
posibil gi probabil, incepAnd de la nagtere gi mai departe. CAnd
psihiatria este abordatX in aceastd manierd, ea nu se simplifici -
din contr5. De vreme ce avem la dispozilie gase sau gapte, sau
chiar mai multe canale de contact cu evenimentele dimpreju-
rul nostru, experien{a noastri cu privire la variile combinafii ale
funcfiilor acestor canale devine destul de complicati. $i, de vreme
ce majoritatea vie{ii unui om nu se reduce numai la preocupdri
cu privire la evenimente din universul fizico-chimic, ci include qi
chestiuni de naturd culturali - valori, prejudecdfi, credinfe 9i aqa
mai departe - reala complexitate a domeniului deving matema-
tic vorbind, mai degrabd coplegitoare. Ce pot spera cel mai mult
sd prezint sunt nigte cadre de referinfd stabile, care sX serveasci
drept ghid in explorarea acestui domeniu compler; precum qi con-
vingerea pe care o am personal de mu[i ani, cd extraordinarele
HARRY STACK SULLIVAN
capacitifi ale animalului uman au sens, far[ indoiald, atunci cand
li se acordd o oportunitate potrivitd.
Ag dori si spun
- cred, fdrd amd teme in mod serios cd exage-
tez - cd nu mulgi psihiatri defin un foarte bun cadru de referinfd
al gAndirii asupra dificultililor existenfei, a originilor lo4, a mani-
festirilor lor stabile sau asupra imbundtdfirilor destul de sigure
ale acestora. Nu vreau sr insinuez ci majoritatea psihiatrilor nu le
sunt de ajutor oamenilor. Dar subliniez necesitatea unei aborddri
qtiinfifice autentice, care sd facd fafd ineficienfelor, nepotrivirilor,
necazurilor si nereugitelor in viafd, aflate intr-o crestere rapidd,
care ajungin atenfia psihiatrului. CAnd vorbesc despre o abordare
gtiin{ific5, md refer la ceva cAt se poate de departe imaginabil de
empirism ceva precis, ceva care poate fi formula! cu un spec-
-
tru variabil de probabilitate. Din cAte qtiu, majoritatea moduri-
lor in care funcfioneazd o hinldumani ar putea fi foarte diferite
de orice am mai auzit pdnd acum. Cu alte cuvinte, organismul
uman este atAt de extraordinar de adaptativ, incAt nu numai cX
se poate supune celor mai fantastice reguli gi reglementiri soci-
ale, daci acestea i-au fost adecvat inculcate de mic, ci i-ar putea
pirea moduri de viafd foarte naturale gi corecte, aproape fdrd a
le cerceta. Cu alte cuvinte, inainte de a fi invdlat limbajuf fiecare
fiin![ uman6., chiar gi cele aflate in categoria debililor mintali, a
invifat anumite tipare brute de relafionare cu un pirinte sau cu
figura maternd. Acele tipare brute devin bazele, intru totul ingro-
pate, dar destul de ferme, pe care se vor suprapune sau construi
multe altele.
IJneori, aceste baze sunt atAt de prost clidite fald de ce ag
descrie ca fiind o fundalie bund pentru traiul intr-o anumitd
societate, incat dezvoltarea ulterioarx a persoanei este conside-
rabil deformatd fald de dezvoltarea convenlionald
- anume fal5
Teoria interpersonali a psihiatriei . inlelegerea abordirii centrate pe stadiile de dezvoltare
32 de medie, in sensul ei pur statistic, fa[5 de maniera in care tri-
iesc majoritatea oamenilor. Acestea sunt circumstan{ele in care
recunoagtem rezultatele ca psihonevroze sau psihoze. Dar, pentru
arcaliza ceva util in cadrul perspectivei asupra acestor psihone-
vroze gi psihoze gi pentru a dezvolta orice tehnicd de un ajutor
sigur pentru a gestiona acegti oameni ,,deviati", gAndirea trebuie
sd-!i fie directionat[ mult in spatele situa]iei prezente. Imensa
dificultate constd in faptul cd aceastd privire inapoi te va face sd
descoperi cd o mare parte din traiul acestei persoane nu este atAt
de diferit de al tdu. Iar aceast[ identificare ?ntre existenta ei qi a
ta creeazd confuzie cu privire la faptui cd aceast5 existenfd, deqi
identic[ la suprafa{5, se poate sd nu fie deloc una identicd, in ter-
menii semnificaliei pe care i-o di ea gi celei pe care i-o dai tu. Si
astfef nu pofi ignora acele aspecte ale existen{ei sale care 1ie ifi
par destul de naturale sau de normale.
De-a lungul anilor, in incercarea de a formula gi de a preda
un cadru teoretic pentru psihiatrie, mi-a pdrut necesar si evit pe
cAt posibil utilizarea de neologisme psihiatrice. Firegte, fiecare
qtiin!6 trebuie sd delin5 propriul limbaj tehnic. Dar, de vreme
ce aceasta constituie studiul existenlei gi intrucAt se confrunt6
cu dificult[file pe care le-am subliniat deja de ce sX ad5ugdm la
confuzia certd gi la fenomenul de Turn Babel gi includerea multor
cuvinte inselHtoare? Pentru ci aceste cuvinte ingelHtoare, atat cat
imi pot eu da seama nu fac decAt ca persoana si devini membrd
a unui club oarecum ezoterig format din oameni care nu pot,
cu siguran!5" vorbi cu nimeni din afara clubului si care tr[iesc
doar cu lLuzia cd vorbesc unii cu al1ii. Orice experiment de defi-
nire a majoritdfii termenilor tehnici care s-au furigat in psihiatrie
dovedegte existen{a unor diferenfe de semnificalie duse pAnd ia
extrem. Din acest motiv cred cd, atunci cAnd vorbim despre viaf[
HARRY STACK SULLIVAN
in general, ar trebui sd incercim sd alegem un cuvAnt ce aparfine
limbajului comun gi s[ clarificdm exact ce dorim sX spunem prin
intermediul acelui cuvAn! mai degrabd decAt sd ne propunem sd
creim, cu sArguinf6, noi cuvinte pornind de la r[ddcini grecegti
qi sanscrite.
Astfel, dacH voi reugi sI imi comunic ideile - 9i in mdsura in
care voi reuqi -, sper cd psihiatrii vor putea beneficia de pe urma
acestor4 reugind s5-gi formuleze discu{iile profesionale gi de alte
naturi cu oamenii, in termeni destul de generali; sunt de pdrere
cH astfel de termeni generali vor permite o explorare ulterioarS,
in direc{ia obtinerii unor afirmafii cu un grad inalt de probabili-
tate. Existd oameni care igi doresc certitudini; igi dorescs6 poatX
face distinclii certe intre propozilii corecte gi incorecte. In psihi-
atrie, acesta este un scop sortit de Ia bun inceput eqecului. Pen-
tru c5, vedeli dumneavoastr5, nu suntem atAt de simpli. Avem la
dispozifie atAt de mult echipament adaptativ de rezervd, incAt, de
fapt, tr[im in marea majoritate a timpului numai pe baza unor
aproxim[ri gocant de sirace a ceea ce ar putea fi corect sau incorect.
Cu to(ii suntem afectafi de faptul c5, cu mult inainte de ce ne
putem aduce aminte, cu siguran![ cu multinainte de a putea face
formulXri intelectuale sclipitoare, infelegem multe din lucrurile
care ni se prezint5, inifial de citre figura maternS, iar apoi, de
cXtre alte persoane care se ocupH cu a ne line in viatd', de-a lun-
gul perioadei noastre de totald dependen!5. inainte de a-qi putea
oricine aminti, afar6 de niqte circumstanle excepfionale, in fiecare
fiinf5 uman[ se dezvoltd o capacitate de a face fa!6 unei experienle
foarte neplHcute. Aceastd experien!5, prin care un animal uman
este invdlat sd devini o persoanS, este utilizatd de toate culturile,
de unele mai mult qi de altele mai pufin, mdsura fiind datd de
caracteristicile fiecirei culturi in parte. Numesc aceastd experienld
Teoria interpersonali a psihiatriei . Inlelegerea abordirii centrate pe stadiile de dezvoltare
 de medie, in sensul ei pur statistic, fa(X de maniera in care trd-
iesc majoritatea oamenilor. Acestea sunt circumstanfele in care
recunoagtem rezultatele ca psihonevtoze sau psihoze. Dar, pentru
arcaliza ceva util in cadrul perspectivei asupra acestor psihone-
vroze gi psihoze gi pentru a dezvolta orice tehnicX de un ajutor
sigur pentru a gestiona acegti oameni ,,devia!i", gAndirea trebuie
sd-!i fie direcfionatd mult in spatele situaliei prezente. Imensa
dificultate const[ in faptul cd aceastd privire inapoi te va face si
descoperi ci o mare parte din traiul acestei perscane nu este atAt
de diferit de al tiu. Iar aceastd identificare ?ntre existenla ei gi a
ta creeazl confuzie cu privire la faptul cd aceastd existen!5, deEi
identicd la suprafa!5, se poate sd nu fie deloc una identicS, in ter-
menii semnificafiei pe care i-o di ea gi celei pe care i-o dai tu. $i
astfel, nu pofi ignora acele aspecte ale existenfei sale care lie iqi
par destul de naturale sau de normale.
De-a lungul anilor, in incercarea de a formula gi de a preda
un cadru teoretic pentru psihiatrie, mi-a pdrut necesar sd evit pe
cAt posibil utilizarea de neologisme psihiatrice. Fireqte, fiecare
qtiinli trebuie si de(ind propriul limbaj tehnic. Dar, de vreme
ce aceasta constituie studiul existenfei gi intrucAt se confrunti
cu dificultdfile pe care le-am subliniat deja de ce sd addugHm la
confuzia certH gi la fenomenul de Turn Babel gi includerea multor
cuvinte ingelitoare? Pentru ci aceste cuvinte inqeldtoare, atat cat
imi pot eu da seama, nu fac decAt ca persoana si devin5 membr5
a unui club oarecum ezoterig format din oameni care nu pot,
cu siguran!5, vorbi cu nimeni din afara clubului si care trdiesc
doar cu lluzia cd vorbesc unii cu al1ii. Orice experiment de defi-
nire a majoritdfii termenilor tehnici care s-au furigat in psihiatrie
dovedegte existenfa unor diferenfe de semnificalie duse pAnI la
extrem. Din acest motig cred cd, atunci cAnd vorbim despre viald
HARRY STACK 5ULLIVAN
in generaf ar trebui sd incercdm si alegem un cuvAnt ce aparfine
limbajului comun gi sd clarificlm exact ce dorim sX spunem prin
intermediul acelui cuvAnt, mai degrabd decAt sX ne propunem sd
credm, cu sArguin!5, noi cuvinte pornind de la rdddcini grecegti
gi sanscrite.
Astfel, dacH voi reuqi s[ imi comunic ideile - gi in mdsura in
care voi reuqi -, sper cd psihiatrii vor putea beneficia de pe urma
acestor4 reugind si-gi formuleze discu{iile profesionale gi de alte
naturi cu oamenii, in termeni destul de generali; sunt de pdrere
cd astfel de termeni generali vor permite o explorare ulterioard,
in direc{ia obfinerii unor afirmalii cu un grad inalt de probabili-
tate. Existd oameni care igi doresc certitudini; igi doresc^sd poati
face distinclii certe intre propozifii corecte gi incorecte. In psihi-
atrie, acesta este un scop sortit de la bun inceput egecului. Pen-
tru c[, vedeli dumneavoastrd, nu suntem atAt de simpli. Avem Ia
dispozi(ie atAt de mult echipament adaptativ de rezervd, incAt, de
fapt, triim in marea majoritate a timpului numai pe baza unor
aproxim[ri gocant de sdrace a ceea ce ar putea fi corect sau incorect.
Cu tolii suntem afectafi de faptul c5, cu mult inainte de ce ne
putem aduce aminte, cu siguranfd cu multinainte de a putea face
formuliri intelectuale sclipitoare, infelegem multe din lucrurile
care ni se prezint5, inilial de cdtre figura maternS, iar apoi, de
cdtre alte persoane care se ocupd cu a ne line in vi$6, de-a lun-
gul perioadei noastre de totald dependenfi. inainte de a-gi putea
oricine aminti, afard de nigte circumstanfe excep{ionale, in fiecare
fiin![ umand se dezvolti o capacitate de a face fafd unei experiente
foarte nepldcute. Aceasti experienld, prin care un animal uman
este invdlat sd devind o persoani, este utilizati de toate culturile,
de unele mai mult gi de altele mai pufin, mdsura fiind datd de
caracteristicile fiecdrei culturi in parte. Numesc aceastd experienli
Teoria interpersonalS a psihiatriei . inlelegerea abordirii centrate pe stadiile de dezvoltare
t
neplicutl la care fac referire anxietate. Iar aici, fac prima di\tr-o
lungd serie de referiri la conceptul debazl, de anxietate, pe care
nu intAmpldtor l-am avansa! condensa! in lucrarea,,The Mea5ing
of Anxiety in Psychiatry and inLife" (,,Semnificafia anxietd[1i[
psihiatrie gi in viafd")l.
Prin punerea in discufie a conceptului de anxietate, nu. voi
avea pretenfia de a avea ultimul cuvAn! se poate c4 in Z€ce a1i,
sI se demonstreze cd acest concept este unul destul de ina6sg-
vat, gi altul mai bun si ii ia locul. Dar acest concept de anxiq121g
este intru totul fundamental in inlelegerea a ceea ce voi incslga
sI prezint. Vreau sd repet acest lucru, pentru ci nu qtiu dac{ p5
potbaza pe cuvinte pentru a transmite clar importanfa a eeea
ce incerc si spun: atAta vreme cAt inlelegefi conceptul de ar\xie_
tate, in forma in care voi face toate eforfurile de a vi-l prezenl4
cred cd vefi reugi sE urm5riti, cu relativ succes, restul acesfui
sistem de psihiatrie. AtAta vreme cAt nu voi reugi a vd transhilg
semnificafia anxietdfii, atAta vreme cAt ve{i presupune cd md rs1s1
doar la ceea ce credeli acum cd inseamni anxietatea, voi fi eguat
in a-mi comunica ideile.
intrucAt o mare sum5 de fenomene din cadrul intregii 211i
biologice sunt mai simplu de infeles dacd sunt urmirite ds 12
inceputurile lor gi pAnd la cele mai complexe manifestiri, ag dori
si descriu cum cred cd incepe anxietatea la bebelug. Nu qtiq s61
de timpuriu in viafd se manifestd pentru prima datd anxietqlsa.
Nu prea este un domeniu in care sd pofi si convingi mamels si
bebeluqii sd coopereze la explorare. Nu am nicio indoial5 ci, asa
I Harry Stack Sullivan, ,,The Meaning of Anxie_ty in Psychiatry and in Life,,, psycfi1,gry
(1948) ll:l-13. Vezi 5i ,,Tow_ards_a
flycllag4 ofJeoples" (,lnspre o psihiatrie.a pope3'_
relor"), Psychiatry (79481 ll:105-116. gi ,,The Theory of Psychiatry and the Natqre of
Psychotherapy" ("Teoria anxietilii ;i natura psihoterapiei"), Psychiatry(1949) l2,l_12-
HARRY STACK SI.,,, LLIVAN
cum foarte multe lucruri variazd, de la o persoand la alta la fel
se intAmpld 9i cu datele exacte cu privire la starea de anxietate,
carevariaz[ de la un bebelug la altul. Se poate demonstra faptul
ci puiul umary in primele luni de via(d - gi cred ci se aplicl
gi in cazul altor pui, dar este foarte evident Ia puiul de om -,
dd dovadl de o activitate perturbatd atunci cAnd figura maternd
suferd de o ,,perturbare emofionali" - folosesc acest termen
intr-un sens destul delarg, referindu-md la orice ali putea crede
cd mX refer. Orice fdcea bebeluqul la acel moment va fi intrerupt
sau impiedicat - anume fie se va opri, fie nu va continua la fel
de eficient ca inaintea aparifiei anxietifii.
Aqadar, anxietatea este provocatd de perturblri emofionale de
anumite tipuri, suferite de persoana semnificativd - anume Per-
soana cu care bebelugul este implicat intr-o activitate. O situalie
clasicd este perturbarea hrinirii; dar toate activitdlile bebeluqului
sunt la fel de vulnerabile la a fi intrerupte sau ingreunate, intr-o
relafie direct cronologicd gi specificS, din alte puncte de vedere,
cu perturbarea emofional[ a celuilalt semnificativ. Nu pot si vd
spun cum simte bebelugul anxietatea, dar pot face o inferenfd
care cred cd are o mare probabilitate de acuratefe - Si anume c5,
finAnd cont de starea psihici vagd a bebeluqului, nu existi nicio
diferen!5 intre anxietate gi frici. Unii ar fi inclinafi sd intrebe:
,,Bine, dar bebelugii simt frici?" Iar aceastd intrebare, firegte, con-
duce la: ,,Bine, dar la ce ne referim prin fuic6?" lnsd, ag dori sI
atrag atenlia asupra faptului cd, dacd un bebeluE este brusc exPus
la un zgomot puternig va deveni destul de agita! iar anumite alte
experien(e care au un impact asupra zonelor sale de conexiune
cu lumea exterioard vor cauza acelaqi tip de agitalie. Aproape ori-
cine observ5 bebelugul in timpul acestor momente de agitalie va
fi de acord cH nu pirea sd se simtH bine; bebelugului nu-i fdceau
Teoria interpersonalS a psihiatriei'lnlelegerea aborddrii centrate pe stadiile de dezvoltare
hr aio, fac prima dintr-o
razi ds anxietate, pe care
foi }ucrarea ,,The Meaning
Serrnifi cafia anxietdlii in
ului de anxietate, nu voi
f, se poate ca, in zece ani,
e unul destul de inadec-
nest concept de anxietate
Erea a ceea ce voi incerca
Ertru ci nu qtiu dacd mI
t clar importanla a ceea
egeli conceptul de anxie-
rhrrile de a vi-l prezerrta,
tiY succes, restul acestui
u voi reugi a v[ transmite
r$ presupune cd md refer
ni anxietatea, voi h e$uat
r din cadrul intregii arii
ilxi sunt urmHrite de la
flexe manifestlri, ag dori
Ea Ia bebeluE. Nu gtiu cAt
ru prima dati anxietatea.
u{i sd convingi mamele gi
r am nicio indoiald cf aga
tryrhiatry and in Life", Psychiatry
F!s' (,Inspre o psihiatrie a popoa-
ry of Psychiatry and the Nature of
r4iei' ), P sy c h ia try $9 49) l23 -12.
cum foarte multe lucruri variazd de la o persoand Ia alta la fel
se intAmpla qi cu datele exacte cu privire la starea de anxietate,
care variazd de la un bebelug la altul. Se poate demonstra faptul
cd puiul uman, in primele luni de vial6 - qi cred cd se aplici
gi in cazul altor pui, dar este foarte evident la puiul de om -,
dd dovadi de o activitate perturbatd atunci cAnd figura maternl
sufera de o ,,perturbare emofionald" - folosesc acest termen
intr-un sens destul delarg, referindu-m[ la orice afi putea crede
c[ md refer. orice ficea bebelugul la acel moment va fi intrerupt
sau impiedicat - anume fie se va opri, fie nu va continua la fel
de eficient ca inaintea aparifiei anxietdfii.
Agadar, anxietatea este provocat[ de perturbdri emolionale de
anumite tipuri, suferite de persoana semnificativd - anume Per-
soana cu care bebelugul este implicat intr-o activitate. o situafie
clasicd este perturbarea hranirii; dar toate activitdlile bebeluEului
sunt la fel de vulnerabile la a fi intrerupte sau ingreunate, intr-o
relalie direct cronologici gi specificS, din alte puncte de vedere,
cu perturbarea emofionala a celuilalt semnificativ. Nu pot sd vd
spun cum simte bebeluqul anxietatea, dar pot face o inferenfa
care cred cd are o mare probabilitate de acuratete - 9i anume cd,
tinAnd cont de starea psihicd vag[ a bebelugului, nu exist[ nicio
diferenld intre anxietate gi fricd. unii ar fi inclinafi si intrebe:
,.Bine, dar bebelugii simt fricil" Iar aceastl intrebare, fireEte, con-
duce la: ,,Bifle, dar la ce ne referim prin fticd?" insd, aq dori sd
atrag atenfia asupra faptului c[, dacd un bebelug este brusc exPus
la un zgomot puternig va deveni destul de agita! iar anumite alte
experienle care au un impact asupra zonelor sale de conexiune
cu lumea exterioard vor carTzaacelagi tip de agitafie. Aproape ori-
cine observi bebelugul in timpul acestor momente de agitafie va
fi de acord ci nu p[rea s[ se simta bine; bebelugului nu-i ficeau
Teoria interpersonall a psihiatriei'lnlelegerea abordirii centrate pe stadiile de dezvoltare
t
nicio pldcere. Nu incape nicio indoiald cd acest fenomen indi-
- vdd Marele Canion. Cu tolii am triit de cAteva ori sentimentul
ferent cum l-am numi evolueazd, fdrdexcepfie, in manifest5ri
-
pe care noi, la noi ingine, le numim fricd gi pe care le identificdm
de infiorare. Nici nu ag putea sH incerc sd enumXr toate tipurile
diferite de circumstanfe in care infiorarea este trditi de majori-
la a[ii ca fricd. Am astfel motive si presupun cd o stare similar5
tatea. Restul numitelor emofii bizare sunt mai pufin cunoscute.
fricii ii poate fi indusd bebelugului in doud circumstanfe: una este
Le-ag nominalizaca fiind groaza
cea in care are loc o perturbare destul de violenti a zonelor sale - groazaintr-un sens mult mai
larg decAt cel pur conversafional
de contact cu realitatea inconjuritoare; iar cealaltd este situa{ia -, oroarea qi schrba. Toate aceste
emofii bizarc au in comun o componentd de pe alti lume, ceva
in care existd anumite tipuri de perturbare emofionald a figurii care i1i di fiori, care, cred eu, constituie o supraviefuire stranie a
materne. Din cea de-a doua derivd intreaga structuri extrem de
experienfei emolionale foarte timpurii, ce poate fi astfel in intre-
importantd a anxietifii gi acfiunile care pot fi inferese numai prin
gime caractefizatd. Dacd vi gAndili la o ocazie de la inceputurile
apelul la conceptul de anxietate.
propriei viefi in care ali trlit una dintre aceste emolii bizarg din-
Cu privire la acestea, md voi hazardain a spune cd tipul de
tre care, dupd cum spuneam, cea mai comuni esteinfiorare4 veli
experien{d pe care bebelugul probabil o trdiegte ca anxietate primi-
realiza cd este ca qi cum lumea era cumva diferiti. Dacd incercafi
tivd sau fricr primitivd reapare mai tarziu in viafi in circumitante
sH analizafi experien!4 ali putea sH vorbifi despre cum vi se face
foarte deosebite
- cu siguranld in cazul.unora, dar poate chiar
in cazul tuturor. Aceste circumstanfe sunt destul dL frecvente
pielea de gdin[ sau ceva similar; origicum, gtifi cd a fost foarte
straniu. Cred cd oricine igi amintegte un incident care inspird
in etapele de debut a ceea ce numim tulburdri schizofrenice ale infiorare igi va da seama cd pute4 la fel de ugor, sd fi fost teribil
existenfei. La destule persoane, ele nu sunt atat de rar intalnite
de nepldcul lntr-adevdr, poate mulli dintre dumneavoastrd nu
in aga-numitele vise avute in perioade dificile are viefii, poate cel
ali experimentat infiorarea pAni la acel nive| infiorarea este, cu
mai specific in perioada adolescentind. in aceste circumstan{e,
siguran!5, cea mai blAndX dintre emofiile bizarc. Dar dacl acest
orice, incepand cu un simplu indiciu qi pand 14 poate, o reacti-
tip de emofie ar fi trdit la un nivel de intensitate mult mai inalt,
vare aproape totalr a celui mai primitiv tip de anxietate, vatrezi
v-ar provoca mult mai mult decAt o simpl[ ingrijorare. Nu pot
o emolie bizard.
arita mai bine decAt atAt ceea ce presupun c[ triiesc bebelugii
Prin emo{iebizard
- care este doar un termen strategic, de
vreme ce nu-qi bazeazd existenla pe niciun temei divin _ mH
cAnd sunt foarte anxiogi.
in incercarea de a prezenta tot acest sistem de psihiatrie,
refer la o foarte vasti serie de emofii, iar cea pe care o trdim
vreau si subliniez,incd de Ia bun inceput, puterea paralizantd. a
cel mai des este tnfiorarea, un sentiment de respect amestecat cu
anxietifii. Cred ci nu este cu nimic exagerat sd afirm cI oricine
teamd gi uimire. Poate ci mulli afi trHit acest sentiment prima
igi dedicd foarte mult timp din viafd, un mare aport de energie
oari cAnd a,ti avzit sunetul unei orgi de mari proporfii. Mulfi -
in sens larg - qi o mare parte din eforturile de a interacfiona cu
oameni trdiesc sentimentul de extremdinfiorare prima dati cand
ceila[i evitdrii acumul[rii de mai multd anxietate decAt trdiegte

HARRY STACK SULUVAN

Teoria interpersonall a psihiatriei . inlelegerea abordtrrii centrate pe stadiile de dezvoltare
I
nicio pldcere. Nu incape nicio indoiali cd acest fenomen indi-
ferent cum l-am numi
-
evolueazd, filr|excepfie, in manifestdri
-
pe care noi, la noi ingine, le numim fricd gi pe care le identificHm
la a[ii ca fricd. Am astfel motive sd presupun cd o stare similard
fricii ii poate fi indusd bebeluqului in doud circumstante: una este
cea in care are loc o perturbare destul de violent5 a zonelor sale
de contact cu realitatea inconjurdtoare; iar cealaltd este situalia
in care existd anumite tipuri de perturbare emolionald a figurii
materne. Din cea de-a doua deriv6 intreaga structurd extrem de
importantd a anxietdlii qi acfiunile care pot fiinlelese numai prin
apelul la conceptul de anxietate.
Cu privire la acestea, md voi hazardain a spune cH tipul de
experien![ pe care bebeluqul probabil o triiegte ca anxietate primi-
tivd sau fricd primitivd reapare mai tarziu in viafd in circumstan{e
foarte deosebite
- cu siguranld in cazul unora, dar poate chiar
in cazul tuturor. Aceste circumstanfe sunt destul de frecvente
in etapele de debut a ceea ce numim tulburiri schizofrenice ale
existenfei. La destule persoane, ele nu sunt atat de rar intarnite
in aqa-numitele vise avute in perioade dificile ale viefii, poate cel
mai specific in perioada adolescentini. in aceste circumstan{e,
orice, incepAnd cu un simplu indiciu gi pAnd 14 poate, o reacti-
vare aproape total[ a celui mai primitiv tip de anxietate, vatrezi
o emolie bizard.
Prin emofiebizard
- care este doar un termen strategig de
vreme ce nu-gi bazeazd existenfa pe niciun temei divin
- md
refer la o foarte vastd serie de emo{ii, iar cea pe care o trHim
cel mai des este tnfiorarea, un sentiment de respect amestecat cu
teamd gi uimire. Poate cd mulli afi trdit acest sentiment prima
oard cAnd ali auzlt sunetul unei orgi de mari proporlii. N,Iu$i
oameni trdiesc sentimentul de extremd infiorare prima datd cand
HARRY STACK SULUVAN
vdd Marele Canion. Cu tolii am trdit de cAteva ori sentimentul
de infiorare. Nici nu aq putea si incerc sd enumir toate tipurile
diferite de circumstanle in care infiorarea este trditi de majori-
tatea. Restul numitelor emo{ii bizare sunt mai pufin cunoscute.
Le-ag nominaliza ca fiind groaza
- groazaintr-un sens mult mai
larg decAt cel pur conversafional -, oroarea qi scdrba. Toate aceste
emofii bizare au in comun o componentd de pe altd lume, ceva
care i1i dH fiori, care, cred eu, constituie o supravieluire stranie a
experienfei emolionale foarte timpurii, ce poate fi astfel in intre-
gime caracterizat{.. Dacd vd gAndili la o ocazie de la inceputurile
propriei vie{i in care ali trXit una dintre aceste emofii bizare, din-
tre care, dupd cum spuneam, cea mai comund este infiorare4 ve{i
realizacd este ca gi cum lumea era cumva diferiti. Dacdincercafi
sd analizali experienf4 afi putea sd vorbifi despre cum vi se face
pielea de g[ini sau ceva similar; origicum, gtili cX a fost foarte
straniu. Cred c[ oricine iqi amintegte un incident care inspird
infiorare igi va da seama ci pute4 la fel de ugor, si fi fost teribil
de nepldcut. intr-adevir, poate mu$i dintre dumneavoastr[ nu
ali experimentat infiorarea pAnH la acel nivel; infiorarea este, cu
siguranfS, cea mai blAndd dintre emofiile bizare. Dar dacH acest
tip de emolie ar fi triit la un nivel de intensitate mult mai inalt,
v-ar provoca mult mai mult decAt o simpl[ ingrijorare. Nu pot
ardta mai bine decAt atAt ceea ce presupun cd trliesc bebelugii
cAnd sunt foarte anxioqi;
ln incercarea de a prezenta tot acest sistem de psihiatrie,
vreau si subliniez,incd. de la bun inceput, puterea paralizantd a
anxietdfii. Cred ci nu este cu nimic exagerat sH afirm cd oricine
igi dedicX foarte mult timp din viafd, un mare aport de energie -
in sens larg - qi o mare parte din eforturile de a interacfiona cu
ceilalti evitdrii acumulirii de rnai multd anxietate decAt trdieste
Teoria interpersonal5 a psihiatriei . Inlelegerea abordirii centrate pe stadiile de dezvoltare
I'
deja qi, dacd este posibil, eliminirii
acesteia intru totul. Din per- practicd. Nu aq face aceste afirmafii cu atAta incredere daci ele nu
spectiva teoriei anxietdfii, multe dintre cele care par a fi entitdfi, ar fi fost testate, de-a lungul anilor, de un numlr considerabil din-
procese sau altfel de lucruri independente, sunt privite a fi variate tre colegii mei. Deqi rezultatele au fost destul de impresionante,
tehnici de minimizare sa,u evitare a anxietdfii in viafi. acest lucru nu inseamni ci psihiatria devine atAt de simpld incAt
Ani de-a rAndul, psihiatrii au flcut mari eforturi pentru a vin- sd o putem practica drept formd de divertisment. Probabil ci eu
deca cutare perturbare a existenlei cu care se confruntau pacienfii. voi fi devenit o legendd intru totul uitatd inainte ca psihiatria
Unele dintre aceste perturbiri s-au dovedit extraordinar de rezis- sd ajungd si fie o profesie intrucAtva simpld pentru oricine. Dar
tente. Suntinclinat sd spury atunci cAnd simt cH nu depind foarte cred cd o inlelegere a conceptului de anxietate gi o bund inca-
-
mu$i oameni de cuvintele mele, c[ unele dintre vindecdri nu au drare a acestuia in evolufia existenfei unei persoane - ii va salva
fost, probabif decAt rezultatul epuizdrii reciproce. $i de ce au stat pe terapeu{i de la multe eforturi psihiatrice gi va preveni multe
lucrurile aga? Ei bine, indiciile prezente ne imping foarte puter- absurditXli banale in cazurile celor care aleg sd se foloseasci de
nic in direclia ideii cd a fost abordatd o chestiune greqitd. Nu era psihiatrie in alte maniere.
nimic atAt de in neregulH cu ceea ce se presupunea ci necesita
vindecare. Era vorba doar de o manifestare destul de remarcabild
a capacitdfii fiinlei umane de a gestiona viafa.
$i atunci, care era problema? Sd fi fost susceptibilitatea, vul-
nerabilitatea la anxietate cea care a condus la presupusul simp-
tom? Atunci cAnd incepi sd cauli anxietatea sau vulnerabilitatea
la anxietate - care, din perspectiva acestei teorii, explicd aparilia
simptomelor - tabloul devine destul de diferit. Se pot obline mult
mai multe reaLizdri - s-au obfinut mult mai multe realizdri -
din aceastd perspectiv6.
Iar aici, dafi-mi voie sd spun cd nu ag indrizni sd vorbesc astfel
dacd m-ag baza numai pe propria-mi experienfi. Aceleaqi lucruri
care fac ca psihiatria si fie complicati pentru a$ii o fac si fie com-
plicatd qi pentru mine; este extrem de ugor si te picileqti. Dar,
atunci cAnd cdutim si gdsim vulnerabilitifile fundamentale la
anxietate in cadrul relafiilor interpersonalg mai degrabd decAt sI
incercdm sd gestiondm simptomele provocate de anxietate sau de
evitarea anxietdfii, pare ci devine posibili o psihoterapie mult mai

HARRY STACK SULLIVAN Teoria interperconalS a psihiatriei . lnlelegerea abordirii centrate pe stadiile de dezvoltare
 deja gi, daci este posibif eliminlrii acesteia intru totul. Din per- practici. Nu ag face aceste afirmalii cu atAta incredere daci ele nu
spectiva teoriei anxietifii, multe dintre cele care par a fi entitdfi, ar fi fost testate, de-a lungul anilor, de un num[r considerabil din-
procese sau altfel de lucruri independente, sunt privite a fi variate tre colegii mei. Degi rezultatele au fost destul de impresionante,
tehnici de minimizare sau evitare a anxiet[fii in viafd. acest lucru nu inseamni ci psihiatria devine atAt de simpli incAt
Ani de-a rAndul psihiatrii au fdcut mari eforturi pentru a vin- sd o putem practica drept forml de divertisment. Probabil cX eu
deca cutare perturbare a existenlei cu care se confruntau pacien{ii. voi fi devenit o legendd intru totul uitatd inainte ca psihiatria
Unele dintre aceste perturbdri s-au dovedit extraordinar de rezis- si ajungd sd fie o profesie intrucAtva simpld pentru oricine. Dar
tente. Suntinclinat sd spury atunci cAnd simt ci nu depind foarte cred ci o inlelegere a conceptului de anxietate - gi o bund inca-
mu[i oameni de cuvintele mele, cd unele dintre vindeclri nu au drare a acestuia in evolufia existentei unei persoane - ii va salva
fost, probabil, decAt rezultatul epuizdrii reciproce. $i de ce au stat pe terapeu(i de la multe eforturi psihiatrice gi va preveni multe
lucrurile aqa? Ei bine, indiciile prezente ne imping foarte puter- absurditdli banale in cazurile celor care aleg sd se foloseasci de
nic in direcfia ideii cd a fost abordat[ o chestiune gregitd. Nu era psihiatrie in alte maniere.
nimic atAt de in neregulH cu ceea ce se presupunea cd necesita
vindecare. Era vorba doar de o manifestare destul de remarcabild
a capacitdlii fiinfei umane de a gestiona viafa.
Si atunci, care era problema? Sd fi fost susceptibilitatea, vul-
nerabilitatea la anxietate cea care a condus la presupusul simp-
tom? Atunci cAnd incepi sd cau{i anxietatea sau vulnerabilitatea
la anxietate
- care, din perspectiva acestei teorii, explicH aparifia
simptomelor - tabloul devine destul de diferit. Se pot obline mult
mai multe realizdri - s-au oblinut mult mai multe realizdri
-
din aceastd perspectiv5.
lar aici, dafi-mi voie sd spun cd nu ag indrizni sd vorbesc astfel
dacd m-ag baza numai pe propria-mi experien!6. Aceleagi lucruri
care fac ca psihiatria sd fie complicati pentru a[ii o fac sd fie com-
plicatd gi pentru mine; este extrem de uqor si te picilegti. Dar,
atunci cAnd cdutim sd gdsim vulnerabilitXfile fundamentale la
anxietate in cadrul relafiilor interpersonale, mai degrabi decAt sd
incercim sd gestiondm simptomele provocate de anxietate sau de
evitarea anxietdlii, pare ci devine posibil5 o psihoterapie multmai

HARRY STACK SULLIVAN Teoria interperconal5 a psihiatriei . inlelegerea aborddrii centrate pe stadiile de dezvoltare