UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE, ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, SOCIOLOGIE ȘI

ASISTENȚĂ SOCIALĂ

PROFILUL PSIHOLOGIC A PERSOANEI

CU TENDINTE NEVROTICE

A elaborat: Popa Irina

Studenta an.I, masterat, Psihologie Clinică

A verificat: Veronica Calancea

Doctor în știință, conferențiar universirtar

Chișinău 2020
 PROFILUL PSIHOLOGIC A PERSOANEI
CU TENDINTE NEVROTICE (Caz real)
I. Informaţii generale
Nume, Prenume: A. S.
Vârsta: 25 ani
Localitatea: Chișinău
Statut: Căsătorită

II. Acuzele pacientei:

Pacienta sa adresat cu stări de frică pentru propria sănătate. Se confruntă cu această stare
intensivă de tensiune de jumătate de an. Înainte de aceasta a suferit de o pneumonie gravă și a
fost spitalizată timp de 2 luni. Pacienta simte frica de a interacționa cu cineva pentru a nu se
molipsi de ceva, face analize medicale în ficare lună, mereu persistă gândul că s-a îmbolnăvit de
ceva, este atentă la bacterii, dezinfectează des mâinile. Uneori se trezește noaptea și se gândește
că ar putea avea vreo boală. Are gândul că contactarea unei boli i-ar putea fi fatală.

III. Descrierea vieţii şi a bolii (expusă de bolnav)

a)Antecedentele eredocolaterale (ereditatea) şi anamneza de familie.
Bunica și tatăl pacienttei manifestă o atenție mai sporită pentru sănătate. Tatăl frecventează des
medicul.
b) Istoria vieţii şi a dezvoltării bolnavului, vârsta părinţilor la data naşterii lui.
Pacienta mereu a manifestat o grijă pentru starea de sănătate, dar nu atât de intensă. Făcea
analizele odată în jumătate de an. Frecvent vizita medicul cu diverse acuze. Avea deseori
senzația de durere în anumite părți ale corpului
c) Bolile suportate.
Tensiune intracraniană, distonie vegetativă, bronșite, pneumonie, gripă.

d) Caracterul bolnavului şi particularităţile personalităţii până la începutul bolii

psihice.
Este o persoană sociabilă. În același timp este o persoană anxioasă, simte mereu o
neliniște, acest lucru o obosește. Uneori are manifestări impulsive, este conflictuală.
Are un cerc destul de larg de prietene cu care petrece timpul liber, nu are interese
(hobiuri).

e) Istoricul bolii.
Starea mai accentuată a preocupării pentru sănătate a apărut după ce pacienta a suferit o
pneumonie gravă și a fost spitalizată timp de 2 luni. În acest timp pacienta a fost confuză, avea o
stare de neliniște sporită, plângea noaptea, îi era frică de ce poate să i se întâmple. Odată cu
ieșirea din spital a devenit foarte atentă și vizitează des medicul, face des analize, are senzația
uneori că nu îi ajunge aer. I se pare că odată cu pneumonia i s-ar fi putut dezvolta și alte boli.
IV. Anamneza din spusele rudelor
Soșul confirmă cele expuse de pacientă.
V. Status prezent
a) Starea somatică.
Acuză dureri în partea dreaptă a abdomenului, senzație că nu poate respira, paloare, dureri de
spate.
b) Examenul neurologic.
Funcțiile motorii și limbajul sunt în normă.

VI. Examenul psihic

a) Claritatea conştiinţei şi tulburările ei.
Pacienta se orientează în timp, spaţiu şi la propria persoană. Nu se observă tulburări de
conştiinţă.
b) Sfera emoţional-volitivă.
În general are un comportament stabil, este activă social, doar că periodic îi apar ”brusc” stări de
neliniște, de frică că se va întîmpla ceva groaznic, are o obsesie de a verifica permanent soțul.
Gînduri obsesive că oricum o va părăsi.
De cînd a aflat despre relația soțului a început să aibă și mai multă grijă de vestimentația ei, deși
și pînă la asta avea obiecte de lux. Spune că înțelege că nu mai are nevoie de haine dar îi place să
cumpere de parcă se răzbună.
Senzaţia, percepţia şi tulburarea lor.
Spune că a devenit mai sensibilă la lumină și zgomotele puternice.Spune că în primel zile când a
aflat, stătea culată în dormitor, sub cearșaf, cu lumina stinsă și draperiile trase.
Gândirea şi tulburarea ei.
Vorbește permanent despre relația soțului cu acea femeie. Îl întrea
bă obsesiv detalii despre relație, îi reporșează, caută diverse dovezi, le documentează apoi i le
prezintă.

c) Intelectul, memoria şi tulburarea lor.

Intelectul și memoria sunt în limitele normei.
VII. Rezultatele investigaţiei
Pacienta suferă de tulburare de anxietate, anxietate generalizată, în care se întîlnește si atacul
de panică ( în acelasi timp este si un factor care intensifică anxietatea) și tulburarea obsesivă
(de suna și verifica incontinuu sotul)
Instrumentele pe care le-ași folosi:
1. Chestionarul de personalitate EPQ, Eysenck
2. Scala de manifestare a anxietatii Spielberger-Hanin
3. Inventarul de anxietate a lui Burns
4. Chestionarul Tulburarii Anxioase Generalizate – IV (Generalized Anxiety Disorder
Questionnaire-IV)
5. Scala de severitate a tulburarii de panica (Panic Disorder Severity Scale –PDSS)

VIII. Recomandări privind asistenţa psihologică a pacientului.

Se recomandă menținerea tratamentului antidepresiv de către medicul psihiatru și ajustarea
acestuia în dependență de simptome.

Se recomanda de continuat ședințele de psihoterapie.