James Mill 

(1773 - 1836) a dezvoltat pe linia lui Hume si Hartley o

psihologie sistematica,considerand senzatia ca singurul element
primordial si asociatia ca singurul principiu de organizare a vietii psihice.
Metoda sa ia drept model analiza clinica ce urmareste sa izoleze
elementele simple din corpurile complexe. Psihologia lui (apreciaza M.
Ralea) se reduce la un atomism mintal, psihicul fiind o serie de puncte de
constiinta care se grupeaza intre ele datorita legii asociatiei prin
contiguitate - la care se reduce in ultima analiza si asociatia prin
asemanare(lucrarea Analisis of the Phenomen of the Human Mind, 1829).

James Mill extinde si completeaza gandirea lui Hartley de care a fost

mult influentat, iar fiul sau John Stuart Mill il va numi 'al doilea
parinte al asociatiei'.

James Mill este un senzorialist, senzatiile si fenomenul asociatiei

explicand in conceptia satoata complexitatea vietii psihice.

Senzatiile si urmele( copiile sau imaginile lor - ideile) sunt cele doua
stari psihice primitive. Ele se grupeaza in nenumarate combinatii gratie
ideilor. Asociatia este un fenomen general si toata viata noastra
psihica poate fi considerata ca un sir de imagini sau de sentimente.
Asociatia se produce fie intre senzatii fie intre idei.

Legea asociatiei ideilor joaca un rol important in toate procesele

psihice. Ea explica fenomenul imaginatiei care nu este decat un sir, o
inlantuire de idei sau imagini. Memoria este o facultate complexa,
compusa din idei care sunt legate intre ele prin legile asociatiei. Tot
gratie asociatiei se desfasoara si operatiile gandirii, clasificarea si
abstractizarea, cu ajutorul cuvantului care cheama, prin asociatie, un
numar infinit de imagini ale obiectelor asemanatoare si care constituie
astfel clasa.
Analiza lui James Mill tinde sa arate ca si sentimentele cele mai
puternice nu sunt decat niste agregate, formate prin juxtapunerea sau
prin fuziunea unor sentimente simple.(ex. dragostea parintilor pentru
copii - un copil este un izvor de bucurii si necazuri pentru parinti deci o
serie de idei de placere sau durere se asociaza ideii de copil).
Tot prin asociatie se explica si actele de vointa. Cand ideea unei actiuni
a noastre se asociaza cu ideea unei placeri, se produce o stare de spirit
particulara, caracterizata prin tendinta de actiune , care este motivul. In
motiv este implicata ideea unei placeri la care putem ajunge, de
fapt scopul unei actiuni. Placerile si durerile noastre ca si cauzele lor devin
motivele noastre de actiune. James Mill gaseste in asociatia inseparabila,
atat principiul tuturor proceselor psihice cat si cauza tuturor credintelor
in ideile considerate ca innascute si care in fond nu sunt decat combinatii
de elemente simple provenite din experienta.

John Stuart Mill(1806-1873) a introdus pozitivismul lui Auguste

Comte in Anglia. Ideile sale originale se regasesc mai ales in domeniul
metodelor stiintifice, al logicii inductive si al eticii utilitare si mai putin in
psihologie, dar filosofia sa se sprijina pe o psihologie asociationista. Cu
el, spunea Ralea, asociationismul devine dintr-o doctrina psihologica
engleza una din marile sisteme filozofice.

In conceptia lui J.St. Mill - o psihologie stiintifica trebuie sa

admita urmatoarele doua principii:

a) fenomenele psihice cele mai complexe sunt o sinteza de elemente

atat
de bine contopite intre ele incat par a alcatui o unitate indivizibila

b) legea in baza careia are  loc  aceasta sinteza mentala este

legea
asociatiei.

De altfel,considerand Legea asociatiei ca fiind cea mai generala lege a

fenomenelor psihice ,el face - in lucrarea Auguste Comte and the
Positivism- urmatoarele consideratii :"ceea ce este  legea gravitatiei
pentru astronomie, ceea ce proprietatilor elementare ale tesuturilor sunt
in fiziologie, legile asociatiilor ideilor sunt in psihologie".

Legile asociatiei sunt:

1)  Ideile fenomenelor asemanatoare tind sa se prezinte impreuna in

spirit;

2) Cand doua impresii  sau  idei  au  fost percepute  simultan  sau

in
succesiune imediata una tinde sa aduca in constiinta pe cealalta.
Exista doua feluri de contiguitate: a) simultaneitatea si b) succesiuea
imediata.

Si-n morala ca si in psihologie, logica si teoria cunoasterii,

legea asociatiei explica, dupa J. Stuart Mill, toate procesele psihice in
variata lor complexitate. Asociationismul este dezvoltat de catre AI. Bain
si Herbert Spencer prin insusirea teoriilor biologice evolutioniste si noile
descoperiri ale fiziologiei.
 J. St. Mill nu admite inconstientul. Constiinta este o cunoastere
intensiva care constituie fondul starilor noastre psihice care nu exista
decat in constiinta si prin constiinta. 'Nu exista activitate psihica fara
constiinta si singurele fenomene inconstiente au loc la nivelul
modificarilor organice ale sistemului nervos'.