Tema 1.b.

CUZALITATEA FORMALĂ A PSIHICULUI

„Legătura dintre psihic şi creier a fost demonstrată prin atâtea argumente încât, la
ora actuală aproape nimeni n-o mai contestă. Divergenţele apar în modul de interpretare a
naturii acestei legături”. (Zlate, 2009, p.66)
Complexitatea psihicului provine din natura sa contradictorie, din ipostazele
asemănătoare sau diferite sub care apare și, mai ales din funcționalitatea și dinamica lui
concretă.
Punctele de vedere ale filozofilor privind legătura dintre raportul suflet-creier și
psihic:
Poziția interacționistă
Spiritul se află în interacțiune cu creierul, se deosebește de acesta, îi comandă și,
deși este în subordine, creierul poate acționa asupra psihicului. În cazul beției, activitatea
creierului este influențată de alcool după care, se ajunge la tulburări ale conștiinței.
Paralelismul. Spiritul și materia sunt realități complet diferite, nu interacționează și
orice modificare din spirit are drept corespondent o modificare a materiei.
Teoria identității. Susține că nu există decât creierul, iar fenomenele psihice sunt
explicate de activitatea creierului. Activitatea nervoasă poate fi observată atât din exterior,
când legile guvernează materia, cât și din interiorul fiecăruia din noi, când ne referim la
psihic și vedem alte aspecte.
„Dificultatea stă în posibilitatea stabilirii unei legături între cele două aspecte: cum e
posibil ca o idee să declanșeze o acțiune, un act exterior, material?” (apud A. Cosmovici,
2005, Șt. Celmare, 1990).
Cauza eficientă, cauza finală, cauza materială și cauza formală sunt cele 4 cauze
de care vorbea Aristotel. Referitor la cauza formală era ideea asupra obiectului. Forma
obiectului o asociem cu structura lui, la cum este alcătuit și la configurația luată de
elementele sale. „Forma are un rol hotărâtor în desfășurarea cauzală a fenomenelor”
(Cosmovici, 2005, p.22)
O stâncă desprinsă dintr-un munte în urma unui cutremur puternic, în funcție de
forma pe care o are produce efecte diferite, intervine în mod hotărâtor în lanțul cauzal.
Forma rotundă facilitează rostogolirea și poate distruge o clădire (fiind implicată și forța
gravitației) iar forma paralelipipedică determină oprirea în pantă și evitarea incidentului.
Putem spune că forma stâncii, cauza, are rolul hotărâtor în obținerea efectului.

1
 Izomerii, deși au molecule alcătuite dintr-un număr identic de atomi, deoarece sunt
structurați în mod diferit, au proprietăți fizice și chimice deosebite.
Forma diferită (cauza), obținută prin așezarea atomilor în mod diferit, duce la efecte
diferite, în cazul nostru proprietățile fizice și chimice, deci este vorba de cauzalitate
formală.
Un al exemplu de cauzalitate formală este organizarea celulelor în mod diferit ce
determină formarea unor organe diferite, care au funcții diferite.
„Cauzalitatea structurală (sau formală) e rezultatul unei relații dintre
elemente” și „forma, imaginea nu înseamnă decât un sistem precizat de raporturi”
(Cosmovici, 2005, p.22)
Imaginile care se obțin din multitudinea de raporturi stabilite între procesele
nervoase din creier, sunt fenomeme psihice, deci psihicul este imagine (formă) și intră în
„lanțul cauzal al reacțiilor” umane. Psihicul intervine ca o cauză a comportării nostre.
Psihicul este informație, este ca un soft pentru creier (așa cum există softuri pentru
calculatoare) și creierul este un calculator care, în funție de experiență se
autoprogramează tot timpul. Psihicul conduce viața omului și prin cultură mijlocește
depășirea naturii.
„Psihicul este ansamblul proceselor care determină conduita noastră” (apud
Fraisse, 1987, p. 268)
Pentru a vedea în ce fel psihicul intervine ca o cauză a comportării voi relata
următoarea situație.
În țările musulmane, hijabul identifică femeia ca aparţinând Islamului, și este mai
mult decât un veșmânt care acoperă trupul, este o manifestare exterioară a supunerii față
de Allah. Această mentalitate se află atât de bine înscrisă în conștiință încât, dacă intrăm
într-un magazin (cu cele mai frumoase și moderne haine) împreună cu o femeie islamică,
nici prin gând nu-i va trece să cumpere așa ceva sau mai mult, să poarte haine care sunt
normale pentru noi.
În următorul exemplu avem elevii unei clase de liceu, care primesc propunerea de
a merge într-o excursie în străinătate, foarte costisitoare. Nimeni nu ar refuza o asemenea
ieșire dar o parte din elevi care, au o situație financiară precară, în conștiința lor existând
mentalitatea că sunt „săraci”, nu pot gândi că o asemenea excursie ar fi posibilă pentru ei.
Psihicul este forma activității creierului, psihicul „dictează” creierului. Atâta timp cât
în conștiința noastră există anumite mentalități, de ordin social, cultural sau religios, se
blochează orice circuit care să facă posibilă o anumită acțiune, primim semnale să avem
un anume comportament și să ne manifestăm într-un anumit fel.

2
 Unul dintre principiile fundamentale ale gândirii omeneşti este acela potrivit căruia
orice fenomen are o cauză. Psihicul, „forma pe care o îmbracă succesiunea proceselor
nervoase din creier” (apud A. Cosmovici, Șt. Celmare, 1990), este cauza comportării
noastre în diferitele situații de viață.

Bibliografie:
Cosmovici, A., (2005), Psihologie generală, Editura Polirom, Iași.
Zlate, M., (2009), Fundamentele psihologiei, Editura Polirom, Iași, Ediția a IV-a.