UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDI ARAD FACULTATEA DE TIINE ALE EDUCAIEI, PSIHOLOGIE, EDUCAIE FIZIC I SPORT SPECIALIZARE : PSIHOLOGIE

CENTRUL : DEVA STUDENT : ANUL: III

EXPERIMENTUL LUI SOLOMON ASCH ASUPRA CONFORMISMULUI

Introducere n experimentul lui Asch

Experiena social a anilor 50 demonstra necesitatea de a cerceta modul n care oamenii se las influenai n alegerea comportamentelor, a tiparului de gndire sau a specificului interrelaionrii. Asch a ela orat si a desf!urat un experiment pentru a sta ili care este limita de re"isten a oamenilor, atunci cnd #ine #or a despre a se conforma unor preri diferite, gre!ite. $e!i sarcina pare cat se poate de simpl, grupul a%unge sa influene"e n mod hotrtor. &u iecilor li s'a spus c #or participa la un experiment asupra percepiei #i"uale. El a plecat de la ipote"a c oamenii #or refu"a sa se supun presiunii grupului. (re"entnd un stimul nendoielnic, oamenii ar fi tre uit sa re"iste unei norme a erante. $esign'ul experimental folosit se Asch s'a a"at pe mprirea su iecilor n dou grupuri, unul de control si unul experimental. )a #aria il independent, el a sta ilit numrul de mem ri al grupului, precum si rspunsul pe care ace!tia l #or oferi sarcinii. *aria ila dependent a constat n tendina indi#i"ilor de a'!i schim a prerea, chiar dac alegerea celorlali era #i"i il eronat. +etodele pe care Asch le'a folosit pentru a e#idenia conformismul oamenilor au inclus complici, care sa aplice presiune asupra unui indi#id si a'l testa. Au fost pre"entate imagini cu trei linii #erticale ca termen de comparaie, apoi o singur linie #ertical, cerndu'se su iecilor sa aprecie"e care este linia cu aceea!i lungime dintre cele de comparaie. (rimele ncercri au fost necontrolate, pentru ca su iecii sa se o i!nuiasc cu sarcina, nsa apoi complicii au forat, alegnd o #ariant #i"i il eronat. )onclu"iile experimentului au e#ideniat faptul ca orict de clar ar fi oamenilor ce tre uie sa fac, atunci cnd cei din %urul lor au o alt prere si sunt de acord ntre ei, se na!te o stare de nesiguran si incertitudine, modificnd comportamentul celor presai.

$efinirea )onformismului

)a si definiie, literatura de specialitate pre"int conformismul ca aciunea de cedare n faa presiunii grupului, atunci cnd a#em de fcut alegeri. Atunci cnd se conformea", indi#idul !i modific intenionat modul de a se comporta, de a #or i sau de a gndi, pentru a se armoni"a cu grupul. Este si o forma de influenare social ascuns, cci nu se #er ali"ea" dorina ca toat lumea sa fac la fel. )u toate acestea, au fost identificate dou tipuri de cau"e ale presiunii grupului , o -ealitatea social, care de foarte multe ori este diferit pentru fiecare dintre actorii sociali. o &chim area scopurilor grupului, n funcie de adaptarea la realitatea comun, pe care o accepta toi actorii sociali.

/actorii declan!atori ai conformismului pot fi grupai n dou categorii, &ituaionali 0ca numrul de persoane crora tre uie sa le ,,fac fa11 indi#idul, contextul n care el este presat sa se conforme"e sau nu, precum si efectele pe care le poate a#ea alegerea indi#idului2. (ersonali 0ca dispo"iia de moment a indi#idului, cat de pregtit este sa fac fa unei presiuni sociale, cultura imprimat n personalitatea sa, sau gradul de sugesti ilitate care l caracteri"ea"2. )u siguran pot fi enumerai si ali factori, ns este admis faptul ca ace!tia sunt cei care au ca mai important contri uie n declan!area conformismului ca trstura de personalitate.

$e"#oltarea n timp a conformismului poate fi asemnat cu procesul n#rii prin imitaie, deoarece se poate produce att pe ori"ontal 0de la un indi#id la altul din aceea!i generaie2, cat si pe #ertical 0de la un indi#id al unei generaii la un indi#id dintr'o alta generaie2. (rime!te astfel o funcie de sta ilire a ordinii si sta ilitii n interrelaionare. $e cele mai multe ori, conformismul se de"#olt n trstur de personalitate. (rin prisma a dou componente pe care le include, conformismul pu lic

si acceptarea social, acest fenomen poate aprea su patru forme , 32 )onformism pu lic cu acceptare pri#at, atunci cnd indi#idul !i schim a prerea su presiunea grupului, si a%unge sa !i schim e si modul de a gndi, sa interiori"e"e alegerea celorlali ca ade#rat. 42 )onformismul pu lic fr acceptare pri#at, atunci cnd indi#idul !i exprim acordul #er al cu prerea celorlali, ns n sinea sa rmne nemulumit, !tiind ca ar fi tre uit sa acione"e a!a cum credea initial. 52 6onconformismul pu lic cu acceptare pri#at, atunci cnd #er al !i susine propriul punct de #edere, chiar dac este diferit, ns apoi !i schim a prerea si o adopt pe a ma%oritii. 72 6onconformismul pu lic fr acceptare pri#at, atunci cnd #er al !i susine propriul punct de #edere, si si'l menine si n continuare, indiferent de ce argumente i se aduc. /enomenul conformismului este n legatur strns cu cel de de"ira ilitate social, cu managementul impresiei si cu utilitatea social. $e"ira ilitatea social este definit ca ne#oia indi#idului de a o ine apro are social pentru ceea ce aduce n relaiile sociale. +anagementul impresiei se refer la controlul informaiilor transmise n exterior, pentru ameliorarea relaionrii sau pentru a o ine eneficii sociale.

8tilitatea social repre"int msura n care opiunile personale se potri#esc cu cele care caracteri"ea" funcionalitatea social.

9I9:I;<-A/IE

http,==>>>.stefamedia.com=experimentul'lui'asch=

http,==>>>.lo#endal.ro=>p54=experimentul'asch'experimentul'care'arata'cum' indi#idul'se'lasa'manipulat'de'opiniile'gresite'ale'unui'grup=

http,==>>>.scientia.ro=homo'humanus=30?'introducere'in'psihologie'de'russ' de>e@=5?4A'conformismul'experimentul'lui'asch.html