Dinamica grupurilor

Curs 7

Conformismul

Conformismul este o altă formă de influență socială și reprezinta procesul prin care grupul exercita
presiuni asupra membrilor pentru a respecta normele de grup. A fi în rând cu ceilalți aduce beneficii
(simpatie altora, prietenie), a fi diferit de ceilalti poate avea consecinte negative (izolare socială,
pierderea statutului de membru al grupului, etichetarea ca „anormal”).
Studiul lui Solomon Asch din 1956, asupra proceselor care determina gradul de independenta
sau de supunere a unui membru fata de grup cand acesta exercita presiuni uniformizatoare este foarte
cunoscut. Autorul prezinta subiectilor sai studenți sarcina ca pe una de discriminare vizuala. Subiectii
au de rezolvat o sarcina simpla: compararea lungimii unei linii-etalon cu lungimea a 3 linii (A, B, C)
pentru a identifica linia identica (fig. 1).

Fig. 1 Stimulul utilizat în experimentul lui Asch

Răspunsul trebuia dat cu voce tare, în prezența celorlalți 6 participanți. Membrii grupului sunt
complicii experimentatorului si dau raspunsuri gresite la trei sferturi din itemi (la 12 din 16 încercări),
iar subiectul naiv raspunde in pozitie penultima. Grupul reuseste sa deformeze judecatile indivizilor,
32% dintre raspunsuri fiind gresite, fata de 5% raspunsuri gresite in grupul de control. 76% dintre
participanți răspund greșit cel puțin o dată. Variind dimensiunea grupului (de la 1 pana la 15 complici),
Asch arata ca raspunsurile eronate se inmultesc de la 1 la 5 membri ai grupului care exercita influenta,
dupa aceasta limita fiind constante.

1
 O conditie esentiala este unanimitatea grupului. Influenta scade cand exista un complice
instruit sa dea mereu raspunsul corect. „Suportul social” rupe consensul majoritar. Asch explica acest
lucru prin disparitia fricii de costurile sociale ale deviantei.
Experimentul lui Asch a demonstrat că „sub influenţa unei majorităţi numerice, s-ar putea să
ajungem să numim negru ceea ce este alb” (Drozda-Senkoska, 1999, apud Chelcea, 2008).
Conformismul este diferit de obediență prin tipul sursei de influență: în cazul conformismului,
sursa este colectivă (grupul), în cazul obedienței, sursa este persoana cu autoritate.
Efectele conformismului au fost explicate prin doua tipuri de influenta: influenta
informationala si influenta normativa. Realitatea in care traiesc oamenii nu este de multe ori clara,
precis definita, ceea ce genereaza o anumita insecuritate in privinta perceperii si evaluarii ei corecte.
De aceea oamenii cauta la ceilalti garantii de corectitudine pentru opiniile lor. Influenta
informationala apare din incertitudinea subiectilor cu privire la raspunsul corect si din nevoia lor de a
avea opinii exacte, in concordanta cu adevarul obiectiv. O sursa capabila sa exercite influenta
informationala este o sursa experta sau care detine informatii ce-i lipsesc tintei.
Reacțiile membrilor pot fi diferite atunci când se află în grup. Unii rămân independenți, alții,
deși inițial pot să nu fie de acord cu grupul, sunt în final convinși (privat și public) de grup. Unii
membri pot fi anticonformiși, fiind de acord cu grupul în forul lor interior, dar manifestând opoziție
publică față de poziția grupului, iar alții au aceeași opinie cu grupul de la început, și sunt de acord cu el
și privat, și public (Forsyth, 2019).
Dependenta individului de grup nu este numai informationala, ci si normativa, grupul
exprimand expectante privind comportamentul adecvat in grup. Influenta este normativa atunci cand
oamenii se tem de consecintele faptului de a aparea ca deviant. Ne place sa ne consideram unici, dar
lipsa acordului intre noi si grupul de apartenenta poate fi foarte stresanta – indivizii care deviaza de la
norma de grup sunt, in general, rejectati (Boncu, 2004).
Aceste doua tipuri de influenta releva doua tipuri distincte de conformism:
 conformismul (acceptare) privat sau intern – apare atunci cand persoana accepta in forul sau
intim ca judecatile celorlalti sunt corecte. Aceasta presupune ca nu isi schimba doar comportamentul ca
sa faca pe plac, ci si convingerile. Acest tip de conformism implica interiorizarea regulilor.
 conformismul public sau de complezenta – nu atinge convingerile subiectului, este doar de
suprafata, are rol instrumental (ajuta persoana sa obtina ceva, de exemplu acceptare din partea
grupului), subiectul mimand acordul cu ceilalti, pentru a obtine un avantaj.
In cazul influentei informationale, ne conformam atunci cand:

2
  situatia este ambigua (cand apar zvonurile) – cand suntem nesiguri asupra raspunsurilor sau
reactiei corecte intr-o situatie, atunci receptivitatea noastra la influenta celorlalti creste.
 este vorba despre o situatie de criza (de forta majora) – nu avem timpul necesar pentru a gandi
asupra cursului pe care-l vor lua evenimentele. Panica, de exemplu, inlaturand luciditatea ne
face sa actionam ca o turma, facand ceea ce fac ceilalti.
 alta persoana este perceputa ca expert.
In cazul influentei normative, urmatorii factori sunt relevanti:
 Puterea pe care o are grupul asupra noastra;
 Cat de aproape in spatiu si timp ne aflam de grupul care exercita influenta. Influența grupului
este mai mare când în situația în care membrii sunt fața în față spre deosebire de situația când
nu sunt în proximitate.
 Numarul membrilor grupului;
 Existența în grup a unui alt ”deviant”.
 Cat de semnificativ este grupul pentru noi, influenta normativa fiind cu atat mai puternica cu
cat provine de la oameni pe care ii respectam, iubim sau veneram, intrucat exista costuri serioase
pentru noi daca prin conduita noastra devianta vom pierde prietenia, dragostea sau respectul lor;
 Coeziunea grupului, in sensul ca aderarea la o norma este cvasiunanima;
 Tipul de cultura in care ne-am format (fenomenul este mai întâlnit în culturile colectiviste
decât în cele individualiste, unde accentul este pus pe scopurile colective, ale grupului și oamenii sunt
mai motivați să mențină relații interpersonale armonioase) (Burger, 2019);
 Tipul de personalitate – cei cu anxietate sociala, stima de sine scazuta, care au continuu nevoie
de validare externa, este probabil sa dezvolte mai frecvent acest tip de comportament. Conformismul
nu este doar o formă de influenţă socială, ci reprezintă şi o trăsătură de personalitate, ce poate fi
evaluată la nivel individual.
Comportamentul conformist poate avea la bază și fenomenul numit ignoranţă pluralistă, care
este o eroare cognitivă ce se referă la situaţia în care membrii grupului resping în forul lor interior o
normă, dar presupun în mod incorect că ceilalţi membri o acceptă şi în consecinţă se supun şi ei.
Ignoranţa pluralistă este o eroare sistematică prin care evaluăm greşit credinţele şi normele celorlalţi.
De ex. când profesorul întreabă la finalul orei dacă cineva are vreo nelămurire, nimeni nu spune nimic,
deşi unii elevi au nelămuriri. Temându-se că pot fi consideraţi „grei de cap” şi presupunând despre
colegi că au înţeles tot, lucru în realitate neadevărat, nu exprimă nelămuririle pe care le au.

3
Bibliografie
Burger, J.M.(2019). Conformity and Obedience. In R. Biswas-Diener & E. Diener (Eds.). Introduction to Psychology: The
Complete Noba Collection (pp. 1046-1059). Champaign, IL: DEF Publishers.
Boncu, Ş. (2004). Influenţa socială. În Neculau, A. (coord.). Manual de psihologie socială (pp. 242-257). Iaşi: Polirom.
Chelcea, S. (2008). Influenţa socială. În Chelcea, S. (coord.) Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii (pp. 269-286). Iaşi:
Polirom.
Forsyth, D. (2019). Group dynamics (7th ed.).Cengage.