Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, ȘTIINȚE SOCIALE ȘI


PSIHOLOGIE

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

Liderul militar Benito Mussolini

Disciplina: Psihologie militară


Student: Popete Mihail
Psihologie: anul III
Benito Mussolini a fost primul dictator fascist din secolul Benito Amilcare Andrea
Mussolinni sau zis şi Conducătoruls-a născut la 29 iulie 1883, Predappio, Italia si a murit la 28
aprilie 1945, lângă Dong. Dar orientarea politică a lui Mussolini nu a înclinat întotdeauna
așa. Tatăl său era un socialist înflăcărat care lucra cu jumătate de normă ca jurnalist pentru
publicații de stânga. În inițialele sale inițiale în politică, credințele lui Mussolini au urmat cele
ale tatălui său: a petrecut timp organizându-se cu sindicatele și scriind pentru publicații socialiste
atât în Elveția, cât și în Italia. Politica lui Mussolini a luat o cotitură spre dreapta la
jumătatea primului război mondial , când a devenit un susținător al efortului de război. În această
perioadă și după aceea, naționalistul și anti- bolșeviculau început să apară șiruri de gânduri care
ar caracteriza politica sa ulterioară.

 Aceste politici au inclus temele superiorității rasiale, xenofobiei și și imperialismului care


au definit acțiunile sale ca un dictator. Benito a ajuns să fie conducătorul Italiei datorită
talentului său oratoric, cu care reuşea să convingă oamenii şi să ducă o foarte bună
propagandă.

Experienţa sa ca jurnalist, înainte de a deveni conducătorul Italiei, l-a ajutat foarte


mult în ascensiunea către  comanda Italiei. Pentru a evita serviciul militar, Benito
Mussolini a evadat în Elveţia neavând un loc de muncă permanent. Aici a început să se
familiarizeze cu ideile lui Friederich Nietzsche, ale lui Vilfredo Pareto (sociolog) şi alea
sindicalistului Georges Sorel. Ideile lui Georges Sorel l-au impresionat cel mai mult pe
Mussolini, deoarece acesta dorea distrugerea democraţiei liberale şi capitalismului prin
folosirea violenţei, prin acţiuni directe şi grevă generală.

La începerea Primului Război Mondial, Partidul Socialist a decis să nu  fie de acord
cu susţinerea războiului, inclusiv Mussolini care a şi publicat un articol “Jos cu
războiul.Rămânem neutrii.”, deşi gândurile lui Mussolini nu erau acceleaşi cu ceea ce
publicase el.  Credea că odată cu Primul Război Mondial  italienii s-ar fi putut elibera de
sub dominaţia austro-ungară. Datorită acestor idiei, Mussolini a intrat în conflict cu
socialiştii şi a fost dat afară din partid. După ce a plecat din partid, Mussolini  a suferit o
transformare radicală. A trecut de la conflictul de clasă la a-I sprijini pe naţionalişti. A
înfiinţat şi un ziar “ Il Popolo d'Italia” şi “Fasci Rivoluzionari d'Azione Internazionalista
“(liga revoluţionară  fascistă pentru acţiune internaţională), în 1914. Fondurile necesare
pentru a înfiinţa ziarul i-au fost date de  “Ansaldo”, una dintre cele mai importante
companii de armament din Italia. Scopul ziarului era de a-I convinge pe socialişti şi pe
revoluţionari să susţină războiul.

După ceva timp Benito Mussolini a decis că cel mai bine era să intre în război.
Astfel că s-a înrolat în armată . A fost numit  caporal pentru meritele din timpul
războiului.  A fos trimis în zona operaţiilor unde a fost grav rănit de explozia unei 
grenade. Experienţa militară a lui Mussolini  este povestită în opera sa “Diario Di
Guerra”.

Beniro Mussolini s a folosit de operele lui Plato, Georges Sorel, Nietzsche  şi ideile
socialiste  şi economice ale lui Vilfredo Pareto în crearea fascismului.  “Republica”,
opera lui Plato,   conţinea o serie de idei pe care fascismul le-a promova ca legi, opoziţia
faţă de democraţie,   protejarea sistemului de clase şi promovarea colabărării dintre clase,
respingerea egalitarismului, crearea unei clase de război pentru ca cetăţenii să săvârşeasă
acţiuni favorabile statului, şi intervenţia statului  în educaţie pentru a promova crearea de
războinici şi a viitorilor conducători ai statului. Fasciştii, conduşi de un apropiat a lui
Mussolini, Dino Grandi, au format  trupe armate   numite “Cămăşile negre” cu scopul de
a restaura ordinea pe străzile Italiei, dar au avut şi conflicte cu comuniştii, socialiştii sau
anarhiştii. “Cămăşile negre” atacau grevele, sindicatele rurale chiar şi municipalităţile
socialiste şi acţionau cu violenţă.De obicei revoluţionarii, greviştii erau bătuţi cu o bâtă
numită “manganello” şi obligaţi să bea ulei de ricin. Gruparea fascistă a crescut foarte
repede, astfel că în numai 2 ani a devenit  Partidul naţional fascist la un congres din
Roma. În 1921 Mussolini  a fost ales în Camera Deputaţilor  pentru prima dată.

În 1925 a introdus legile presei care menţionau că toţi jurnaliştii trebuie înregistraţi
ca fascişti. Cu toate acestea nu toate ziarele au fost luate de stat, “Corriere della Sera” a
vândut de 10 ori mai multe ziare decât  ziarul fascist “Il Popolo D'Italia” . C a dictator al
Italiei,   întâia prioritate a lui Mussolini  a fost subjugarea minţii poporului italian prin
folosirea propagandei.

Mussolini a fost un iubitor al discursurilor publice. Cel mai mult timp şi l-a petrecut  
creeându-şi propagandă, indiferent dacă era în ţară sau în afara ei, iar experienţa sa ca
jurnalist l-a ajutat foarte mult. Presa, radioul, educaţia, filmele, toate erau atent 
supravegheat îndeaproape pentru a promova fascismul  ca fiind doctrina secolului XX.
Principiile doctrinei au fost  enumerate în articolul despre fascism  scris de Giovanni
Gentile şi semnat de Mussolini, care  a apărut în Enciclopedia italiană în 1932.

BIBLIOGRAFIE:

https://europa.eu/learning-corner/eu-timeline/event/benito-mussolini-
%C3%AEnfiin%C8%9Beaz%C4%83-mili%C8%9Bia-fascist%C4%83_ro

https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/fata-nevazuta-a-lui-benito-mussolini

S-ar putea să vă placă și