CELEBRII DICTATORI AI SEC XX

I FAPTELE LOR

Benito Mussolini Imaginea 1

imaginea 1

Adolf Hitler-

Joachim von Ribbentrop- imaginea 2

Pol Pot imaginea 3

Mao Zedong- imaginea 5

Iosif Vissarionovici Stalin -imaginea 4

Definirea termenilor :

Soluia final: Soluia final a problemei evreieti n Europa se refer

la planul germano-nazist de executarea sistematic mpotriva evreilor
europeni n timpul celui de-al doilea rzboi mondial. Punerea n
practic a soluiei finale a dus la Holocaust.
Revoluia cultural: Marea Revoluie Cultural Proletar a fost o
lupt pentru putere n Partidul Comunist din Republica Popular
Chinez, care a inclus o parte semnificativ a societii chinezeti i a
dus Republica Popular Chinez pe pant spre rzboi civil. A fost
lansat de Mao Zedong .
Conductor: persoana sau organ care se afla la conducere,
carecalauzeste; carmuitor, domn, domnitor, monarh, stapanitor,
voda,voievod, stapan, bituitor, indrumator (Mussolini, Hitler, Pol Pot,
Stalin,Mao Zedong)
Omul de oel: Stalin nseamn "om de oel" n limba rus.
Stahanovism: Termenul stahanovism provine de la minerul sovietic
Alexei Grigorievici Stahanov (1906 - 1977) care, n noaptea de 30 spre
31 august 1935, a depit planul de munc de peste 7 ori, extragnd
102 tone de crbune din mina Tentralnaia Irmino, fa de norma
obinuit de 14 tone. De atunci propaganda comunist l-a folosit drept
exemplu.
Crticica roie: carte scris de Mao Zedong
Cmpiile morii: simbol al genocidului sau al holocaustului
comunistdin Cambodgia (sute de mii de cambodgieni exterminati),
impreuna cupiramida de cranii (Pol Pot).
Fascie: Fascismul este o ideologie politic radical i autoritar
definit n primul rnd de un naionalism radical. Fascitii ncearc s
organizeze o naiune n conformitate cu perspectivele, valorile i
sistemelele corporatiste, inclusiv sistemul politic i economia. Ei susin
crearea unui stat totalitar cu un singur partid.
Corporatism: Doctrin social-politic i economic, aprut
dupprimul rzboi mondial, care preconiza nlocuirea
sindicatelormuncitoreti cu corporaii, organizaii profesionale din care
s facparte att muncitorii, ct i patronii, precum i nlocuirea
parlamentuluicu o reprezentan naional a corporaiilor.(Mussolini)
Epurare: actiunea de a epura, de a curati, de a purifica, aici referinduse la purificarea populatiei germane de rasele considerate
impure:evrei, tigani prin eliminarea lor (Hitler);
Anschluss: cunoscut i ca Anschluss sterreichs (anexarea Austriei),
a fost anexarea Austriei la Germania de ctre regimul nazist, prin care
s-a format aa-numita Germania Mare.
Mein Kampf :(n romn Lupta mea) este o carte scris de Adolf
Hitler.
Secera si ciocanul: simbolul comunismului; reprezinta infratireadintre
clasa muncitoare (ciocanul) si taranimea (secera). ( Stalin)

Campania celor 100 de flori: initiata de Mao pentru a ncuraja

exprimarea intelectualitatii chineze n legtura cu problemele din acea
perioad.

Colectivizare: o contopire a proprietilor funciare private i a forei

de munc individual n cooperative numite ferme agricole colective i
ferme agricole de stat. Aceast politic avea ca scop creterea
produciei agricole prin punerea agriculturii sub controlul statului.
Nremberg: Procesul de la Nremberg , proces intentat principalilor
criminali de rzboi naziti, judecat ntre 20 nov. 1945 i 1 oct. 1946 de
ctre Tribunalul Militar Internaional.

Soluia

Anschluss

Conduct

Mein

Epurare

Fascie

Conducto
r

Corporati
sm

"Il Duce"

Nrember
g
Nazist

Antisemitis

Cmpiile

Khmerii

Conductor

Secerea i
ciocanul

Omul de
oel

Colectivizare

Stahanovis
m

Pactului de la
Varovia

Conductor

Crticica
roie

Revoluie
cultural

Campania
celor 100 de
flori

Maoism

Adolf Hitler
Adolf Hitler s-a nascut la 20 aprilie 1889 n Braunau (d. 30 aprilie 1945, Berlin), n
partea de vest a Imperiului Austro-Ungar. Tatal sau, Alois Schicklgruber, era functionar
vamal si lucra la frontiera dintre Germania si Austria, aproape de Braunau. Alois si-a
schimbat numele n Hitler, dupa numele de fata al bunicii, Httler, ct si dupa numele
tatalui sau vitreg, Johann-Georg Hiedler toate trei fiind variante ale aceluiasi nume de
familie.. A treia sotie a lui Alois a fost Klara Plzl . Din aceasta casatorie au rezultat sase
copii, dintre care au murit patru si au supravietuit numai Adolf si Paula .
n scoala primara a fost un elev bun. nsa la gimnaziu, n Linz nu s-a remarcat. Potrivit
dascalilor lui, a fost un elev inteligent, dar fara nicio dorinta de munca. Nu i placeau
stiintele naturale si matematica, era nclinat mai mult catre arta. n 1907, la 18 ani, Adolf
avea ambitii sa devina un pictor cunoscut. Dupa moartea parintilor, s-a mutat n 1907 la
Viena, unde a ncercat sa se nscrie la Academia de Arte Frumoase, dar nu a reusit sa
treaca examenele de admitere. Moartea mamei sale l-a marcat mult. Dupa cum afirma el
nsusi, Klara Hitler a fost singura femeie pe care am fost n stare sa o iubesc. Dovada
poate fi un poem scris n memoria mamei sale. Timp de sase ani a dus o viata mizera n
cele mai sarace cartiere ale orasului, singura sursa de venit fiindu-i ilustratele cu diferite
cladiri din Viena, pe care le picta si vindea n cafenele.
La Viena a ntlnit conceptiile pe care avea sa le puna n aplicare dupa ce a devenit
cancelar al Germaniei. Printre precursorii ideologici, autori ai unor teorii si discursuri
sovine, antisemite, rasiste care l-au influentat au fost ideologul antisemit, rasist, ocultist
si escroc Jrg Lanz von Liebenfels, cavalerul Georg Ritter von Schnerer, liderul Miscarii
Pangermane, o grupare politica nationalist-sovina. Exasperat de ceea ce el, Hitler,
percepea a vedea n Viena o babilonie de rase, a plecat n mai 1914 n Germania, la
Mnchen, pe care l considera cu adevarat german. Dupa izbucnirea Primului Razboi
Mondial, s-a nrolat voluntar n armata germana. Pe front a fost decorat cu Crucea de Fier
clasa I pentru capturarea unor soldati englezi. Sfrsitul razboiului l-a surprins ntr-un
spital, ranit n urma unui atac englez cu gaze de lupta.

Dupa razboi, Hitler si-a schitat n minte ceea ce urma sa devina national-socialismul.
O gndire bazata pe un antisemitism feroce si o conceptie rasista despre societate si
valorilor ei .n 1919, era agent al departamentului politic al armatei bavareze, din
nsarcinarea caruia a intrat n contact cu o formatiune politica radicala, dar obscura,
Partidul Muncitoresc German ( DAP). Partidul era, n ciuda numelui, nu de stnga, ci de
extrema dreapta, ultranationalist, antisemitist si anticapitalist. Hitler s-a nregimentat
politic, devenind dupa cteva zile membru al comitetului executiv. Energia si talentul sau
oratoric l-au impus, nct Hitler, alaturi de fondatorul partidului, Anton Drexler, a formulat
programul politic n februarie 1922. A fost decisa totodata adoptarea unui nume nou:
Partidului Muncitoresc German National-Socialist ( NSDAP).
A fost un om politic, lider al Partidului Muncitoresc German National-Socialist, cancelar
al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducator absolut (Fhrer) al Germaniei. Ajuns la
putere n 1933, liderul miscarii naziste, Hitler, a dus o politica de pregatire si de
declansare a celui de al Doilea Razboi Mondial, precum si de punere n aplicare a unui
plan nationalist si rasist de exterminare n masa a evreilor (in jur de 6 milioane) si altor
indezirabili din Europa, precum si de lichidare a adversarilor politici din Germania.
Adolf Hitler a fost un personaj foarte important in istoria omenirii, facundu-se cunoscut
mai ales prin faptele savarsite in lagrele de exterminare.

Iosif Vissarionovici Stalin

Iosif Vissarionovici Stalin, nume original: Ioseb Djugasvili ( n. 21 decembrie 1878
d. 5 martie 1953) din tata Georgian si mama Osetina, a fost un revolutionar
bolsevic si conducator politic sovietic. Stalin a devenit Secretar General al
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice n 1922, n urma mortii lui Vladimir Ilici
Lenin, cstignd n anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Troski si
consolidndu-si pe deplin autoritatea odata cu Marea Epurare. Stalin a ramas la
putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Razboi Mondial, si dupa ncheierea
acestuia, pna la moartea sa. Regimul sau de ideologie marxist-leninista este
adeseori numit stalinism.
Sub Stalin, care a nlocuit Noua Politica Economica (NEP) cu planurile cincinale,
(introduse n 1928) si agricultura individuala cu agricultura cooperatista, Uniunea
Sovietica a fost transformata dintr-o societate taraneasca ntr-o mare putere
industriala mondiala la sfrsitul celui de-al patrulea deceniu. Agricultura sovietica,
care a fost exploatata pentru finantarea industrializarii, a continuat sa fie
subdezvoltata pe toata durata deceniului. Colectivizarea a trebuit sa faca fata
opozitiei generalizate a chiaburilor.
n acest timp, Stalin a argumentat ca fractionismul Partidului Comunist aflat la
putere ar putea slabi Uniunea Sovietica n fata inamicilor externi. Pe durata
deceniului al patrulea, el, practic, a eliminat opozitia politica prin intermediul
sistemului foarte dur al exilului intern si prin executii, iar prin asigurarea de

beneficii anumitor segmente ale populatiei, a ctigat sprijinul sau cooperarea lor
cu regimul.
O victorie greu cucerita n Marele Razboi pentru Apararea Patriei, 19411945), a
pus temelia pentru formarea Pactului de la Varsovia si a consfintit pozitia URSS
drept una dintre cele doua superputeri mondiale dominante, pozitie pe care a
mentinut-o pentru aproape patru decenii dupa moartea lui Stalin (n 1953).
Implicarea lui Stalin n micarea socialist, a nceput n seminar, de unde a fost
exmatriculat n 1899, dup ce nu s-a prezentat la examenele programate. El a
lucrat timp de un deceniu ca ilegalist n Caucaz, fiind arestat n mai multe rnduri
i, n cele din urm, exilat n Siberia, ntre 1902 i 1917. El a aderat la doctrina lui
V.I. Lenin, doctrina unui partid puternic centralizat al "revoluionarilor
profesioniti". Experiena sa practic l-a fcut util partidului bolevic, fiind ales n
Comitetul Central, n ianuarie 1912.
Dup cum afirm Hruciov n autobiografia sa, Stalin participa deseori la
petreceri nocturne alturi de aghiotanii si, dup care el dormea toat ziua,
ateptnd ca ei s rmn treji i s conduc ara. La 1 martie 1953, dup un
dineu ntins pe durata ntregii nopi, alturi de ministrul de interne Lavrenti Beria
i viitorii premieri Gheorghi Malenkov, Nicolai Bulganin i Nikita Hruciov, Stalin a
cedat, suferind un atac cerebral care i-a paralizat partea dreapta a corpului. El a
murit patru zile mai trziu, la 5 martie 1953, la vrst de 73 de ani.

Mao Zedong
Mao Zedong (sau Mao e-Tung sau Mao Tzedong); n. 26 decembrie 1893, d. 9
septembrie 1976) a fost un revoluionar chinez, teoritican politic i lider al
Partidului Comunist Chinez. Contribuiile sale aduse teoriei marxist-leniniste,
strategiile sale militare i politicile sale comuniste sunt cunoscute colectiv sub
numele de maoism.
Fiu de rani, Mao Zedong a fost de profesie nvtor. A condus forele
comuniste n lupta dus mpotriva forelor naionaliste (1927-1949), strbtnd
ntreaga Chin pentru a-i recruta armata (este ceea ce ideologia oficial a numit
Marul cel Lung). Din 1935, a fost lider al Partidului Comunist Chinez i, n aceast
calitate, dup 1949 - eful de facto al statului. Campaniile iniiate de el: Marelui
salt nainte ca i Revoluia Cultural au avut consecine catastrofale, se
estimeaz c au provocat moartea a 40-70 milioane de oameni. n consolidarea
regimului comunist n China s-a bazat pe rnime i pe cultul personalitii.
Mao rmne o figur controversat pn n ziua de azi. Este privit n China ca un
mare revoluionar, un strateg politic, un mare conductor de armat i salvator al
naiunii. Chinezii l mai vd pe Mao ca pe un om care, prin politica sa, a ajutat

economia Chinei i a ajutat la formarea Chinei moderne. n plus, Mao este privit i
ca un poet, filozof i vizionar, din cauza cultului personalitii folosit n timpul
conducerii sale. Totui, aciunile politice ale lui Mao, din 1949 i pn n 1976, sunt
vinovate pentru moartea a ntre 50 i 70 de milioane de chinezi.
n timpul revoluiei din 1911, Mao i-a ntrerupt studiile pentru a servi drept
soldat n regimentul local din Hunan, fiind de partea revoluionarilor. Dup
sfritul revoluiei i cderea Dinastiei Qing, acesta i-a renceput studiile.Dup ce
a absolvit coala Provincial Normal Nr. 1 din Hunan n 1918, Mao a cltorit
alturi de Yang Changji, profesorul su din liceu i viitor socru, pn la Beijing
pentru a lua parte la Micarea de la 4 mai din 1919.La 23 iulie 1921, Mao particip
la Congresul Naional al Partidului Comunist Chinez din Shanghai. Doi ani mai
trziu, este ales comisar al Comitetului Central al partidului.
Mao Zedong a avut un interes puternic n sistemul politic, ncurajat de tatl su.
Dou dintre cele mai faimoase eseuri ale sale, ambele din 1937, "Despre
Contradicie" i "Despre practic", se refer la strategii practice ale micrii
revoluionare i accentueaz importana cunotinelor practice, de baz, obinute
prin experien.
Ambele eseuri reflect rdcinile maoiste ale micrii de gheril din necesitatea
de a construi baz n mediul rural mpotriva forelor de ocupaie japonez i
subliniaz necesitatea de a ctiga inimile i minile prin "educaie". Eseurile,
reproduse ulterior ca parte a "Citate ale preedintelui Mao Zedong", avertizeaz
mpotriva comportamentului unui om legat la ochi, care ncearc s prind vrbii,
i "trimisul imperial" care coboar din trsura sa ca s "declame opinii".

Joachim von Ribbentrop

Joachim von Ribbentrop (n. 30 aprilie 1893, Wesel, Niederrhein d. 16 octombrie
1946, Nrnberg) a fost un diplomat i politician german, membru proeminent al
partidului nazist, care n perioada 19381945 a ndeplinit funcia de ministru de
externe al Germaniei; la procesul de la Nrnberg a fost acuzat, condamnat la
moarte i executat pentru crime de rzboi i crime mpotriva umanitii.
Ribbentrop s-a nscut n Wesel, Niederrhein, fiind fiul lui Richard Ulrich Friedrich
Joachim Ribbentrop i al Johanne Sophie Hartwig. ntre 1932 - 1945 a fost membru
al Reichstagului, consilier al lui Hitler pentru problemele de politic extern,
reprezentantul partidului nazist n problemele de politic extern, delegat special
al Celui de-al Treilea Reich pentru dezarmare, ambasador extraordinar, ambasador
la Londra, organizatorul i directorul serviciilor Ribbentrop (Dienststelle), ministru

de externe al Reichului, membru al Consiliului secret al cabinetului, membru al

statului-major politic al lui Hitler la Cartierul general, general SS.
Ribbentrop a favorizat ascensiunea la putere a nazitilor, a participat la
alctuirea planului politic i la pregtirea de ctre Germania Nazist a rzboaielor
de agresiune, a luat parte la executarea planurilor de politic extern ale rii i
si-a asumat responsabilitatea executrii lor, a autorizat i a condus direct
svrirea de crime de rzboi, crime mpotriva umanitii i, n mod special, de
crime mpotriva unor persoane i bunuri aflate n teritoriile ocupate.
Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut i ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de
neagresiune ncheiat ntre Uniunea Sovietic i Germania nazist, semnat la
Moscova, la 23 august 1939 de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov i
ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, n prezena lui Stalin.
Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei,
ca cel de-al Treilea Reich s-i asigure flancul estic n perspectiva iminentei
invadri a Poloniei, petrecut, de altfel, cu o sptmn mai trziu, la 1
septembrie 1939. Pe de alt parte, Uniunea Sovietic voia s ctige timp, s
previn temporar o invazie german, ntruct Armata Roie avea prea puini
ofieri superiori, dup executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, n frunte
cu marealul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar.
Consecinele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic
continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin, care a propus la sfritul celui deal doilea rzboi mondial, n 1945, o nou diviziune a sferelor de influen n
Europa, vestul urmnd a se afla sub influena Statelor Unite ale Americii, iar estul
sub influena a Uniunii Sovietice.Adesea se susine c, dac acest pact nu ar fi
existat, cel de-al doilea rzboi ar fi fost terminat mult mai curnd sau poate chiar
nici nu ar fi avut loc.

Pol Pot
Pol Pot (nume original: Saloth Sar, n. 19 mai 1925 - d. 15 aprilie 1998)[1][2] a
fost un om politic cambodgian, care a deinut funcia de prim-ministru al
Cambodgiei ntre 1976-1979. Membru al organizaiei Khmerii roii, Pol Pot este
considerat responsabilul principal pentru asasinarea, de ctre khmerii roii, a dou
milioane de cambodgieni. Deintor al puterii absolute n ntreaga Cambodgie, n
perioada 1976-1979, Pol Pot a instituit o adevrat dictatur a groazei n ara sa.

Aa-numitul "comunism al epocii de piatr" avea n vedere desfiinarea oraelor, a

banilor i edificarea unui stat eminamente agrar.
Din 1954, cnd Cambodgia a devenit stat independent, Pol Pot s-a straduit sa
recruteze si sa instruiasca o armata pe care sa-si bazeze puterea. La nceput, Pol
Pot a fost nsarcinat sa identifice grupurile de rebeli care actionau mpotriva
guvernului. Cu concursul lui, n 1962, toate partidele de extrema stnga au fost
anihilate, inclusiv Partidul Comunist din Cambodgia, al carui lider, Tou Samouth, a
fost ucis pe cnd se afla n custodia politiei. Autoritatile au aflat un an mai trziu
ca Pol Pot a preluat n mare secret sefia partidului.
Fugit n nordul Vietnamului, el se ntoarce n 1966, se plaseaza n fruntea
miscarii khmerilor rosii si pregateste tranii pentru marea revolta menita s aduca
partidul comunist la putere. Khmerii rosii socoteau ca istoria Cambodgiei ncepe
cu ei, n Anul 0, cnd redescoperirea radacinilor rurale a fost impusa drept
piatra de temelie a noii societati, iar cultivarea orezului, cea mai nobila
ocupatie.
Dispunnd de o armata instruita de 35.000 de oameni, sponsorizata de China cu
cinci milioane de dolari anual, Pol Pot si-a asigurat victoria fara ca populatia sa
stie cine conduce cu adevarat. Se vehicula doar fantomaticul regim Angkor,
denumit astfel dupa legendara cetate sacra din Cambodgia. Niciodata pna n
1977 numele conducatorului nu a fost pronuntat, n interiorul sau n exteriorul
tarii! Doua milioane de oameni au murit pentru obsesia ideologica a lui Pol Pot.
Acesta a detinut in perioada amintita intreaga putere in Cambodgia si a insistuit
spaima prin dictatura sa. Comunismul practicat de el (numitul comunism al
epocii de piatra ) cuprindea desfiintarea oraselor si a banilor si dorea sa creeze un
stat pur agrarPna si vietnamezii- si ei comunisti si trecuti printr-un razboi civil- nau mai suportat excesele sngeroase ale dictaturii cambodgiene si au intervenit n
1979 nlaturndu-i de la putere pe khmeri.
El a murit la 15 aprilie 1998. Potrivit soiei sale, a murit n patul su, noaptea, n
timp ce atepta s fie mutat n alt locaie. Ta Mok (o faciune a Khmerilor Roii) a
susinut c moartea sa a fost determinat de insuficien cardiac.[6] n ciuda
solicitrilor guvernului de a inspecta corpul, el a fost incinerat cteva zile mai
trziu, la Anlong Venga o zon controlat de Khmerii Roii, acest lucru a dus la
suspiciuni puternice, lundu-se n calcul sinuciderea sau chiar otrvirea acestuia.

Benito Amilcare Andrea Mussolini

Benito Amilcare Andrea Mussolini (n. 29 iulie, 1883, Predappio lng Forl d. 28
aprilie, 1945, Giulino di Mezzegra lng Como) a fost conductorul fascist al Italiei
ntre anii 1922 i 1943. A creat un stat fascist utiliznd propaganda i teroarea de
stat. Folosindu-i carisma, controlul total al mediei i intimidarea rivalilor politici, a
ruinat sistemul democratic de guvernare existent. Intrarea sa n cel de-al Doilea
Rzboi Mondial alturi de Germania lui Hitler a fcut din Italia o int pentru
atacurile Aliailor, ceea ce a dus n final la cderea dictaturii fasciste mussoliniene
i moartea lui.
Nscut la Dovia, n Italia, n 29 iulie 1883, ca fiu al unei nvtoare de ar i al
unui fierar. coala elementar o face n Dovia. Natura sa rebel i indisciplina sa
"natural" se vd nc din timpul frecventrii colii secundare, la Predappio, pe
care a terminat-o cu greu, la 14 ani, fiind de mai multe ori aproape de
exmatriculare. Trimis apoi la Faenza, se revolt din nou, contra ordinii i diciplinei
impuse, fiind exmatriculat. Trimis n cele din urm la un liceu public din Forl, l
termin cu dificultate datorat, din nou, naturii i comportamentului su anarhice.
Dup terminarea liceului, pentru o scurt perioad de timp, a predat ntr-o coal
elementar. n 1902, pleac n Elveia unde triete pe apucate, prestnd tot felul
de munci necalificate. n timpul ederii sale n Elveia, a intrat deseori n conflicte
cu poliia local pentru vagabondaj i nciereri. n 1904 se ntoarce n Italia
pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu. Pred, din nou, n coli
elementare, ntre 1907 - 1908. n 1909, se mut n Trent, Austria, astzi Trento,
unde a lucrat pentru un ziar de orientare socialist, lucrnd, n acelai timp, la
cteva din scrierile sale timpurii. Din nou, intr n conflict cu autoritile locale, de
data asta cu cele din Austria, pentru poziia sa public revanard fa de
pretenile teritoriale ale Italiei la regiunea din jurul oraului Trent. Ca urmare, este
expulzat din Austria. Dup rentoarcerea n Italia, editeaz un ziar socialist n Forl,
i, ulterior, devine editor la un alt ziar socialist, "Avanti!". La declanarea Primului
Rzboi Mondial, Benito Mussolini intr n conflict deschis cu conductorii Partidului
Socialist Italian pentru poziia sa deschis i vehement exprimat de intrare a Italiei
n rzboi mpotriva Germaniei.
Ca rezultat direct al "nesupunerii" sale fa de politica partidului, la 25 noiembrie
1914, Mussolini este expulzat din Partidul Socialist Italian.Imediat, Mussolini
nfineaz propriul su ziar, Il Popolo d'Italia, n care scrie editoriale virulente prin
care ncerca s determine schimbarea opiniei publice n sensul dorit de el cu
scopul de face ca Italia s intre n rzboi.Cnd Italia a intrat n rzboi, Benito
Mussolini s-a ncris ca voluntar n armat, devenind caporal. n rzboi, a servit
efectiv pe cmpul de lupt, din septembrie 1915 pn n februarie 1917 cnd a
fost rnit i apoi demobilizat.

n octombrie 1922, Mussolini organizeaz "Marul asupra Romei" (Marcia su

Roma). La ordinul su, mii de fasciti se ndreapt spre Roma pentru a prelua
puterea. Intimidat i temndu-se de un rzboi civil, regele Victor Emanuel III l
desemneaz pe Mussolini drept prim-ministru. n anii urmtori, Mussolini preia
treptat ntreaga putere, lundu-i titlul de "Il Duce" i impunnd n Italia cultul
propriei personaliti.