Ideologii si regimuri totalitare

 Mișcarea de extremă dreapta

Mișcarea legionară, supranumită „Garda de Fier” este o organizație paramilitară teroristă de
orientare național-fascistă, după modelul trupelor naziste de asalt și de șoc. A fost fondată de
către Corneliu Zelea Codreanu, supranumit „căpitanul”.

Legionarii purtau uniforme militare de culoare verde, simbol al reînnoirii și foloseau salutul
fascist. Mișcarea legionară avea o ideologie idealist-naționalistă elaborată de elite intelectuale,
dar a degenerat într-o organizație de extremă dreapta. Legionarii promovau valori moral-
religioase naționaliste, precum dragostea față de Dumnezeu, de patrie, de limbă, cinstea,
corectitudinea, devotamentul, idealismul și munca până la epuizare.

 Fascismul
Fascismul este o ideologie apărută în Italia în anii ’20, care a stat la baza instaurării regimului
politic totalitar condus de Benito Mussolini. Se caracterizează prin:

naționalism extremist,

 violență și demagogie.

După anul 1918, în Italia existau mari nemulțumiri generate de diverse cauze:

criza economică,

scăderea nivelului de trai,

instabilitatea guvernelor,

mișcările greviste,

decepția provocată de hotarârile Conferinței de Pace de la Paris din 1919-1920, când Italia,
deși învingătoare în Primul Război Mondial, considera că a pierdut pacea.

În anul 1919, cei nemulțumiți au format la Milano primele detașamente, numite „fascii”, conduse
de Mussolini. Această mișcare promitea revenirea la gloria Romei antice. La 26 octombrie 1922,
Mussolini a organizat „marșul asupra Romei", declarând că dorea să conducă Italia pentru a o
„salva". Constrâns de situație, regele Victor Emanuel al III-lea l-a numit pe Mussolini prim-
ministru.
Noua putere s-a transformat într-un regim totalitar. Mussolini, numit ,,Duce”:

deținea toată puterea în stat;

guvernul elabora legi fără a fi necesară ratificarea Parlamentului;

pe scena politică a rămas doar Partidul Fascist, celelalte fiind desființate;

 adversarii politici erau urmăriți și închiși;

propaganda și educația au fost puse în slujba noului regim,

economia era dirijată de stat.

În centrul sistemului politic se afla Mussolini („Ducele are întotdeauna dreptate”). Italia fascista
a încurajat ideea statului corporatist (corporațiile reuneau patronii și sindicatele, având ca scop
eliminarea tensiunilor sociale).

 Pe plan extern, dorind să refacă Imperiul Roman, Mussolini a cucerit Abisinia (1936),
Albania (1939) și s-a implicat în cel de-al Doilea Război Mondial (1940).

 Nazismul
Apărut în Germania, nazismul reprezenta o doctrină promovată de Partidul Național Socialist al
Muncitorilor Germani, condus de Adolf Hitler.

Nazismul a stat la baza regimului de tip totalitar instaurat în această țară în anul 1933. El
promova:

naționalismul,

rasismul,

antisemitismul,

violența.

Hitler a devenit cancelar (prim-ministru) al Germaniei la 30 ianuarie 1933, în urma succesului

electoral obținut de partidul său în alegerile parlamentare din 1932.

Acest succes se datora popularității dobândite în urma promisiunii:

de a înlătura consecințele „dictatului" de la Versailles,

de a reface economia bulversată de criza din 1929-1933,

de a rezolva problemele sociale (îndeosebi șomajul).

Hitler a instaurat un regim totalitar, în care el deținea toată puterea în calitate de „Führer”. S-au
luat măsuri dure:

reprimarea oponenților politici,

dizolvarea partidelor și a sindicatelor (se menținea doar partidul nazist),

intensificarea propagandei naționalist șovine,

întărirea forțelor de represiune și a armatei,

persecutarea evreilor.

În același timp, relansarea economiei și diminuarea șomajului, îndeosebi prin lucrări publice
(„muncă și pâine”), precum și exacerbarea naționalismului prin ideea refacerii Germaniei Mari i-
au adus lui Hitler o popularitate necunoscută de alți dictatori.

 Pe plan extern, Germania a trecut, după 1935, la încălcarea tot mai evidentă a Tratatului de la
Versailles:

a reintrodus serviciul militar obligatoriu,

a reînarmat țara,

a promovat o politică de expansiune pentru a obține „spațiul vital".

Astfel, se va ajunge la declanșarea Celui de-al Doilea Război Mondial (1939).

 Dacă ar fi să comparăm cele două ideologii, am afla că sunt destul de asemănătoare.

În Italia, Mussolini a fost supranumit „Duce” ; în Germania, Hitler a fost supranumit „Fuhrer”,
ambele însemnând același lucru, și anume: conducător.
 Ambii conducători au început opera de introducere a regimului totalitar în momentul în
care au fost denumiți Prim-Miniștrii.
 Cauzele instaurării sunt comune, și anume: crize economice, dorința de a rezolva
probleme sociale.
 Ambii conducători au avut parte de popularitate datorită promisiunilor nefondate pe care
le-au făcut.
 Atât Hitler, cât și Mussolini: dețineau toată puterea în stat și au luat măsuri similare:
dizolvarea partidelor și a sindicatelor, rămânând pe scena politică doar partidul care
susține regimul; reprimarea oponenților politici.
 O diferență dintre cele două ar fi că Germania nazistă a avut un caracter antisemitist și
rasist și a executat persecuția evreilor.