B.Oamenii, societatea şi lumea ideilor.

Secolul XX-între democraţie şi totalitarism.

Ideologii şi practici politice în Europa

În secolul XX, întâlnim o confruntare între regimurile politice democratice şi cele
totalitare.

Regimurile politice democratice se caracterizează prin :

-separarea puterilor în stat;

- acordarea şi garantarea de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti;
- pluralism politic şi ideologic;
- existenţa economici de piaţă.

Cele mai reprezentative democraţii în sec. XX au fost: SUA, Marea

Britanie, Franţa, Belgia, Olanda, Danemarca, Norvegia, Suedia. După al
doilea război mondial acestora li se adaugă Republiga Federativă Germană,
Austria, Italia, Grecia, Finlanda.
La sfârşitul primului război mondial, în Europa Centrală şi Răsăriteană
prăbuşirea Imperiului German, Austro-Ungar, Rus a fost urmată de apariţia
unor state cu regim politic liberal democratic. Ele vor îmbrăţişa ca formă de
guvernământ: monarhia constituţională sau replublica.(Polonia,
Cehoslovacia, Iugoslavia, Austria).
Marea Criză din 1929-1933 pune în dificultate democraţiile liberale care
se confruntă cu grave probleme economice şi sociale ce vor determina
instalarea de regimuri autoritae.
După primul război mondial iau naştere în Europa ideologiile extremiste
fascistă, nazistă, comunistă. Aceste ideologii vor da naştere unor regimuri
politice totalitare precum: fascismul, nazismul, comunimul.
Regimurile politice totalitare se caracterizează prin:
 Existenţa unui singur partid politic;
 Controlul asupra societăţii;
 Controlul asupra economiei;
1
  Controlul asupra culturii.

Fascismul
 a apărut în Italia, avându-l ca exponent pe Benitto Mussolini şi a
îmbrăcat forma corporalistă;
 era un regim de ordine şi disciplină ,ce susţinea naţionalismul;
 în 1921 ia fiinţă P.N.F.I (Pertidul Naţional Fascist Italian);
 în 1922 nu obţine rezultate spontan, iar la 31 octombrie 1922 adepţii
lui Mussolini realizează „Marşul asupra Romei”, în urma căruia regele
Victor Emanuel al II-lea îi oferă funcţia de prim-ministru;
 parlamentul prin vot îi conferă puteri nelimitate;
 Mussolini scoate partidele în afara legii, introducând Partidul Unic,
desfiinţează sindicatele şi grupează populaţia în corporaţii puse sub
controlul partidului;
 Societatea era construită cu ajutorul poliţiei politice numite Ovra.
 Regimul fascist italian se va menţine până în 1943.

Nazismul
 a apărut în Germania, avându-l ca exponent pe Adolf Hitler;
 îşi are originea în cartea scrisă de Hitler „Main Kamf”,”Lupta mea”,
cât timp acesta a fost în închisoare;
 susţinea naţionalismul exacerbat, rasismul, antisemitismul, naziştii
susţinând ideea că lumea se împarte în rase superioare şi rase
inferioare, prima având drept de viaţă şi de moarte asupra celorlalte;
 la 30 ianuarie 1933 Hitler este numit „cancelar al Germaniei”;
 în 1934, la moartea preşedintelui Hindenburg, preia şi funcţia de
preşedinte al Germaniei, proclamându-se „furer” (conducător suprem);
 scoate partidele în afara legii, introducând Partidul Unic, Partidul
Naţional Socialist;
2
  în 1935 introduce legea de la Nuremberg, prin care evreii devin
cetăţeni de mâna a doua fără drepturi politice;
 Hitler este considerat răspunzător de declanşarea şi producerea
holocaustului şi de al doilea război mondial;
 Regimul nazist îşi încetează activitatea la sfârşitul celui de-al doilea
război mondial în Europa în 1945.

Comunismul
 A apărut în Rusia, avândul ca exponent pe Lenin şi Stalin.
 Îşi are originea în operele lui Carls Marx, care a fundamentat „teoria
luptei de clasă”.
 Propunea existenţa unei societăţi egalitariste fără clase sociale în care
să primeze dictatura proletariatului.
 Primul regim comunist s-a instaurat în Rusia în urma Revoluţiei
Bolşevice condusă de Lenin. Comuniştii se vor organiza în soviete,
organe de conducere ale provinciei Imperiului Ţarist.
 Lenin realizează naţionalizarea (trecerea instituţiilor bancare şi a
întreprinderilor din proprietatea privată în proprietatea statului).
 După războiul civil dintre albi şi roşii în 1921 ies învingători
comuniştii (roşii), noul stat numindu-se Rusia Sovietică.
 din 30 decembrie 1922 Rusia Sovietică îşi schimbă denumirea în
URSS.
 În 1924 Lenin moare şi la conducere ajunge Stalin care impune
planurile cincinare în industrie şi realizează colectivizarea (trecerea
pământurilor din proprietatea privată în proprietatea statului).
 Orice cetăţean bănuit că unelteşte împotriva partidului comunist era
arestat şi trimis în lagăre de reeducare numite kulaguri.
 Societatea era controlată cu ajutorul poliţiei politice numită ceka.
 După al doilea război mondial, datorită prezenţei armatei sovietice, în
răsăritul Europei se vor instaura regimul comunist în ţări precum:

3
 România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia,
Albania, Germnia de Est.
 În privinţa practicilor politice, nazismul şi comunismul au o serie de
trăsături comune: - înlăturarea fizică a adversarilor politici;
-crearea de închisori unde erau aruncaţi opozanţii regimului;
-mitul conducătorului salvator( cultul personalităţii);
-contopirea partidului unic cu statul;
-înregimentarea populaţiei în organizaţii puse sub controlul partidului.

Ideologii şi practici politice în România:

După 1918 viaţa politică românească a cunoscut o accentuată dezvoltarea

democratică prin introducerea votului universal şi adoptarea constituţiei din
1923. Scena politică românească va fi dominată în perioada interbelică de 2
mari partide: Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc, care au
guvernat ţara în cea mai mare parte a perioadei interbelice.

Dintre ideologiile care s-au dezvoltat în perioada interbelică avem:

 Neoliberalismul;
 Ţărănismul;
 Socialismul, cu curentele sale de extremă dreaptă şi stângă, fascismul
şi comunismul.

Neoliberalismul

4
  Este ideologia Partidului Naţional Liberal, care pune accentul pe intervenţia
statului, apreciind că interesul general prima asupra celui individual.
 Această concepţie va fi susţinută de teoreticieni precum: Ştefan Zeletin,
Mihail Manolescu, Vintilă Brătianu, Victor Slăvescu.
 În plan politic, liberalii susţineau un regim democratic bazat pe separarea
puterilor în stat, iar în plan econmic susţineau industralizarea şi urbanizarea
României.
 Ideologia partidului era reprezentată de deviza: „prin noi înşine”.

Ţărănismul
 Este o ideologie politică care susţinea primatul ţărănimii,
reprezentanţii ţărănismului urmărind crearea unui stat ţărănesc ca cea
mai autentică expresie a democraţiei.
 Dintre teoreticieni amintim: Constantin Stere, Virgil Madgiaru,
Gheorghe Zane, Ion Mihalache.
 În plan politic susţineau existenţa regimului democratic, iar în plan
economic susţineau industralizarea agriculturii şi valorificarea
producţiei agricole.
 Reprezentanţii ţărănismului susţineau ideea că România nu dispune de
suficient capital pentru dezvoltarea economiei şi din această cauză au
susţinut politica „Porţilor deschise” faţă de capital străin.
 Liberalii vor guverna în perioada interbelică până în 1928 şi apoi din
1933 până în 1937, iar ţărăniştii în perioada 1928-1931 şi 1932-1933.

Socialismul

5
 Alături de cele 2 concepţii, neoliberalismul şi ţărănismul,
întâlnim curentul de extremă dreaptă: legionarismul, de natură
fascistă şi cel de extremă stângă: comunismul.
 În 1927 se desprinde din partidul naţional L.A.N.C. o grupare
condusă de Corneliu Zelea Codreanu numită Legiunea
Arhanghelului Mihail care în 1930 îşi constituia o secţie politică
„Garda de Fier”.
 Ideologia era de orientare anti-semită, iar legionarii au lansat
teoria purificării prin moarte, promovând ura, intoleranţa şi
apologia morţii.
 Legionarii au acţionat pentru o alianţă cu Germania şi Italia,
ajungând la putere în 1940 , instaurând un regim dictatorial
bazat pe teroare.
 Extrema stângă din România este reprezentată de partidul
comunist înfiinţat în 1921. Concepţia comunistă, Marscist-
Leninistă, aprecia că orânduirea capitalistă trebuie lichidată pe
calea revoluţionară. Partidul comunist milita pentru înlăturarea
de la putere a burgheziei şi a moşerimii, pentru instaurarea
puterii proletariatului, pentru naţionalizarea peincipalului mijloc
de producţie în scopul edificării societăţii socialiste.
 În 1924 Partidul Comunist Român, este scos înafara legii, el va
funcţiona în ilegalitate iar din august 1944 revine la viaţa
politică participarea la guvernare şi reuşind treptat să preia
întreaga putere politică.

6
 B.Constituţiile din România

De la constituirea statului naţional modern român şi până în zilele noastre, în

România au fost elaborate 7 constituţii:

1. Constituţia din 1866:

 a fost elaborată în timpul lui Carol de Hohenzolern. Principalele
caracteristici erau:
 Prima constituţie internă românească;
 Promulgată fără acordul Marilor Puteri;
 Elaborată după model belgian;
 De factură liberală;
 Instituţia principală separarea puterilor în stat;
 Stabilirea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;
 Era una dintre cele mai liberale constituţii din Europa;
 Forma de guvernământ era monarhia constituţională, urmaşii la tron
fiind stabiliţi ereditar din familia de Hohenzolern pe linie masculină;

Principiul separării puterilor în stat prevedea:

a. Puterea executivă deţinută de domn şi guvern. Domnul numeşte şi

revocă miniştrii.
o Are drept de graţiere şi amnistie politică;
o Are dreptul de a bate monedă;
o Este liderul suprem al armatei
o Are dreptul de a dizolva parlamentul;
o Acordă distincţii şi decoraţii;
o Dispune de drept de veto.
b. Puterea legislativă este deţinută de Parlament alcătuit din adunarea
deputeţilor şi senat.
o Parlamentul are drept de iniţiativă şi de sancţionare a legilor;
o Are drept de interpelare a miniştrilor;

7
 o Discută şi votează bugetul;
o Alături de Parlament şi domnitorul sancţionaează şi promulgă legi.
c. Putearea judecătorească este exercitată prin curţi de judecată şi
tribunale, instanţa supremă fiind Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie.
Hotărârile şi sentinţele se promulgă în virtutea legii şi se execută în
numele domnului.
Constituţia prevedea acordarea de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti
precum:
o Libertatea conştiinţei;
o Libertatea învăţământului;
o Liberatatea presei;
o Libertatea întrunirilor şi asocierilor.

Deşi era considerată una dintre cele mai democretice constituţii din Europa,
constituţia din 1866 avea limite prin menţinerea votului censitar şi prin acordarea
dreptului de veto absolut domnitorului şi apoi regelui.

2. Constituţia din 1923:

 Va fi adoptată în timpul regelui Ferdinand I;
 Era necesară datorită faptului că la 1 decembrie 1918 se constituie
România Mare, iar teritoriul şi numărul populaţiei s-a dublat;
 Cuprinde 60% din texte preluate din constituţia din 1866;
 Avea ca principii suveranitatea naţională şi garantarea unui regim
democratic;
 Introducea garantarea drepturilor şi libertăţilor românilor fără
deosebire etnică, limbă sau relige;
 Prevedea egalitatea cetăţenilor în faţa legii, libertatea întrunirilor,
dreptul la asociere, secretul corespondenţei, invioluabilitatea
domiciliului şi introducerea votului universal, secret, direct,
obligatoriu tuturor bărbaţilor peste 18 ani;

8
Printr-un amendament, în 1926 primesc drept de vot şi femeile. Consform
constituţiei, separarea puterilor în stat era astfel.

I. Puterea executivă era deţinută de rege şi guvern. Regele:

o Numeşte şeful armatei;
o Este şeful armatei;
o Are dreptul de a bate monedă;
o Conferă decoraţii şi graţiere militară;
o Are dreptul de amnistie şi graţiere.
II. Puterea legislativă este deţinută de Parlament ales prin vot
universal alcătuit din adunarea deputaţilor şi senat.
o Are dreptul de control asupra puterii executive;
o Regele şi parlamentul au drept de legifelare, iar pentru intrarea
în vigoare a legilor este nevoie de acordarea ambelor instituţii.
III. Puterea judecătorească este deţinută de tribunale şi judeţe
împreună cu Curtea de Casaţie şi Justiţie.
o Constituţia era una dintre cele mai avansate din Europa;
o A dus la modernizarea României în perioada interbelică;
o A asigurat funcţionarea regimului democratic în România.

3.Constituţia din 1938:

 Va fi adoptată în timpul regelul Carol al II-lea;
 A fost prima constituţie autoritară românească;
 Va fi în vigoare până în 1940;
 Avea ca principii suveranitatea naţională, eliminarea guvernului
reprezentativ şi responsabil, eliminarea separării puterlor în stat, iar
drepturile şi libertăţile cetăţeneşti erau restrânse;
 Promulgată în 27 februarie 1938, ea introducea domnia autoritară a lui Carol
al II-lea, prin faptul că regele devenea un factor politic-activ la guvernare;
 Astfel, regele convoacă Parlamentul, numeşte şi revocă miniştri, poate să
guverneze prin decrete lege;

9
  Desfiinţează pluripartitismul fiind înfiinţat un singur partid, Frontul
Renaşterii Naţional, ce-şi schimbă denumirea în Partidul Poporului, avându-l
ca drept conducător pe Carol al II-lea;
 Acorda drept de vot femeilor şi bărbaţilor peste 30 de ani, ştiutori de carte.

4. Constituţia din 1948:

 va fi adoptată în timpul lui Gheorghe Ghiorghiu Dej;
 După al doilea război mondial, România intră în sfera de influenţă a
U.R.S.S-ului.
 La sfârşitul anului 1947, după abdicarea regelui Mihai, comuniştii
preiau întreaga putere economică în România;
 Este promulgată de regimul comunist la 13 aprilie, fiind prima
constituţie comunistă-românească, alcătuită după modelul sovietic al
constituţiei din 1938;
 Avea ca principii suveranitatea naţională, drepturi şi libertăţi
cetăţeneşti şi eliminarea separării puterilor în stat;

Conform constituţiei, România devine republică populară fiind condusă de Partidul

Unic, partidul muncitoresc român.

Puterea judecătorească era deţinută de instanţele judecătoreşti în frunte cu Curtea

Supremă, puterea legislativăera deţinută de un parlament unicameral instituit Marea
Adunare Naţională, iar puterea executivă este deţinută de guvern. Toate cele 3
puteri erau puse sub controlul partidului muncitoresc român.

Femeile primeau drepturi egale cu bărbaţii, iar votul era universal, egal, secret,
direct.

5. Constituţia din 1952:

 Va fi adoptată în timpul lui Gheorghe Ghiorgiu Dej;
 Va fi introdusă pentru că se va consemna noua formă de proprietate,
cea de stat sau publică;

10
  Se preciza sistemul planificat al economiei şi monopolul statului
asupra comerţului;
 Preciza rolul conducător al partidului muncitoresc român (P.M.R);
 Vot universal.

6. Constituţia din 1965:

 Menţine regimul comunist şi va fi adoptată o dată cu preluarea puterii
de Nicolae Ceauşescu;
 Proclama suveranitatea naţională şi unicitatea puterii în stat;
 Preciza schimbarea denumirii statuşui din republică populară
România, în republică socialistă România, şi schimbarea denumirii
partidului unic din P.M.R în P.C.R.;
 Dreptul de vot era universal, direct, egal, secret pentru cei peste 18
ani;
 În ea erau prevăzute drepturi precum: libertatea cuvântului, a presei, a
întrunirilor şi a demonstraţiilor dar că nu pot fi folosite în scopuri
potrivnice orânduirii socialiste şi interesului celor ce muncesc;
 Va fi valabilă până în 1990.

7. Constituţia din 1991:

 Va fi elaborată în timpul lui Ion Iliescu;
 Era necesară în contextul prăbuşirii regimului comunist din România
şi revenirii la un regim democratic;
 Adoptată la 21 noiembrie 1991, va intra în riguare în urma
referendului din 8 decembrie 1991 şi va fi revizuită tot în urma
referendului în noiembrie 2003;
 Acorda drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, drept la viaţă, dreptul la
integritatea fizică, sunt interzise pedepsele cu moartea şi tortura,
dreptul la libera circulaţie în ţară şi străinătate, drep de vot universal,
secret, egal, direct, liber exprimat;
 Prevenea ca funcţie de guvernare replublica;

11
 Are la bază principiul suveranităţii naţionale, puterea aparţine
poporului care o exercită prin organele sale reprezentative;
 Introduce principiul separării puterilor în stat:
a) Puterea executivă, deţinută de guvern care are iniţiativă
legislarea şi asigurarea realizării politicii interne şi externe a
ţării;
b) Puterea legislativă, deţinută de un parlament bicameral
format din senat şi camera deputaţilor.
 Are iniţiativă legislativă şi drept de interpelare a
guvernului;
 Legile adoptate de parlament se trimit la promulgare de
preşedinte.

C) Puterea judecătorească este exercitată de instanţele

judecătoreşti în frunte cu Curtea Supremă de Casaţie şi
Justiţie.

 Preşedintele României veghează la respectarea

constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţii publice;
 Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterea
statului;
 Preşedintele exercită funcţia de mediere între stat şi
societate;
 Constituţia României prevedea că minorităţile
naţionale au dreptul dă fie reprezentate în Parlament.

12