Secolul XX intre democratie si totalitarism

In istoria Europei in sec XX a fost un secol al contrastelor in care au avut doua

razboaie mondiale (1914-1918; 1939-1945). Marea criza economica financiara
(1929-1933) si s-au ciocnit doua mari ideologi politice, totalitarismul si democratia.
Care prin „razboiul rece” a scindat Europa in regimuri democratice si totalitare
comuniste.
Ideologia politica este un ansamblu de idei politice dupa care se conduce societatea
umana intr-un anumit moment istoric.
I. Totalitarismul – a fost o ideologie politica, avand anumite caracteristici numite
practici totalitare. A cunoscut doua mari ramuri:
1. De dreapta:
a. Fascismul(Italia, Spania, Portugalia, Ungaria)
b. National-socialismul(Germania si Statele cucerite sau intrate in sfera de
influenta a Germaniei naziste in al 2-lea Razboi Mondial)
2. De stanga – comunismul – Rusia, devenita U.R.S.S din 1924, stele Europei
centrale si de Sud-Est intrate in sfera de influenta a URSS-ului dupa al doilea
Razboi Mondial(Romania, Bulgaria, Ungaria, Ceho-Slovacia, Polonia, Iugoslavia),
Asia(China, Coreea de Nord, Vietnam, Mongolia), America Centrala(Cuba)

Practicile totalitare
1. Dictatorul, cultul personalitati acestuia si partidul unic. Dictatorul era o persoana
cu puteri absolute in stat care subordona puterile statului, beneficiind de cultul
personalitatii manifestat prin atribuirea unor calitati exceptionale: intelectuale,
fizice, morale, fiind considerat un parinte salvator al natiunii. Cultul personalitatii
se propaga prin scoala, presa, cultura, arta si asociatii de propaganda. Dictatorul
conducea si partidul unic, singurul partid legal. Benito Mussolini a fost dictatorul
fascist al Italiei, Adolf Hitler a fost dictatorul nazist al Germaniei, I. V. Stalin a fost
dictatorul comunist al URSS-ului, iar Nicolae Ceausescu a fost dictatorul comunist
al Romaniei.
Partidul fascist a fost partidul unic in Italia fascista, Partidul National Socialist al
Muncitorilor Germani, a fost partidul unic in Germania nazista, iar Partidul
Comunist a fost partid uni in URSS si Romania.

1
 2. Politia Politica si Persecutarea
Politia politica era un organism politic subordonat Dictatorului si Partidului unic,
avand drept scop persecutarea opozantilor(dizidenti) politici care erau prinsi,
anchetati, ucisi sau inchisi in inchisorile politice. Se numea OVRA in fascism,
Gestapo in nazism, KGB in URSS-ul, Securitatea in Romania.
3. Indoctrinarea ideologica – consta in invatarea cetatenilor sa creada in
perfectiunea Dictatorului, dar si a ideologiei totalitare careia ii apartineau. In
fascism si nazism, cetatenii au fost indoctrinati in nationalism agresiv, prin care
considerau ca natia respectiva este superioara altor natii si trebuie sa le
subordoneze pe celelalte. Dar si in rasism, conceptie conform careia nu in lume
exista rase superioare si rase inferioare fiind dreptul natural al celor superioare
sa le domine pe cele inferioare transformandu-le in sclavi.
In comunism cetatenii erau indoctrinati in Marxism-Leninism, doctrina conform
careia toti cetatenii pot sa posede in comun mijloacele de productie, dar si
pamantul.

4. Controlul economiei, culturi si societatii

In fascism si nazism, dictatorul subordona economia, in timp ce comunismul a
confiscat mijloacele de productie, dar si pamantul prin colectivizarea agriculturii.

Cultura si arta – erau destinate sa il glorifice pe dictator, dar si realizarile sale si ale
regimului totalitar. Presa era cenzurata, deoarece dictatorul decidea ceea ce
cetatenii trebuie sa stie si mai ales ceea ce nu trebuie sa stie. Cetatenii erau
supravegheati atent de catre Politia Politica.
5. Nerespectarea drepturilor si a libertatilor cetatenesti, atat civile(la viata,
munca, proprietate, libera exprimare) cat si politice(dreptul la vot, care era
dirijat politic).
Intre totalitarismul de dreapta si de stanga exista doua deosebiri: fascismul si
nazismul au mentinut proprietatea privata, dar si clasele sociale, pe cand
comunismul le-a desfiintat.
II. Democratia, ideologie politica cu origine in Grecia Antica, prin care poporul are
puterea pe care o exercita prin intermediul reprezentantilor legitimi alesi.
Caracterizata prin anumite practici democratice.
Exista doua tipuri de regimuri democratice: monarhiile constitutionale(Marea
Britanie, Spania, Danemarca, Olanda etc.) si republicile care pot fi: prezidentiale,

2
semiprezidentiale(presedintele imparte puterea executiva cu guvernul(Romania,
Franta)) si parlamentare(Austria, Germania)

Practicile democratice
1. Separarea stricta a puterilor stat:
a) Puterea legislativa – o are parlamentul care poate fi uni sau bicamerala, dar si
monarhul in monarhiile constitutionale, parlamentul si presedintele in republicile
prezidentiala si parlamentul in republicile parlamentare. Parlamentul alcatuieste
si voteaza legile
b) Puterea executiva – o are guvernul si monarhul in monarhiile constitutionale,
guvernul si presedintele in republicile prezidentiale si semiprezidentiale si
guvernul in republicile parlamentare.
c) Puterea judecatoareasca – este independenta avand instante locale si o instanta
suprema. Judecatorii sunt inamovibili, adica nu pot fi trasi la raspundere pentru
sentintele date sau destituiti.

Ideologiile politice totalitare in Europa interbelica

1A. Fascismul – ideologie totalitara ce prevedea renasterea culturala, politica si
economica a Italiei avand ca model Roma republicana. Ideologia a fost promovata
de catre Partidul National Fascist, fondat in 1919 de catre jurnalistul italian Benito
Mussolini. Fascismul dorea inlocuirea Parlamentului cu o Adunare a Delegatilor
Corporatilor(asociatii mixte alcatuite din patroni si muncitori), fiind sustinut de
bancheri si industriasi. Mussolini a ajuns la putere in 29 octombrie 1922 in urma
„marsului fascist asupra Romei” initiat de catre „camasile negre”, fortandu-l astfel
pe regele Italiei, Victor Emanuel al 3-lea sa-l numeasca pe Mussolini prim-ministru.
Mussolini a desfintat partidele politice si sindicatele, a infiintat Politia Politica(OVRA)
incepand indoctrinarea populatiei. In 1925 a infiintat un tribunal special care avea
ca scop sa-i judece pe dizidenti. El a capatat puteri sporite devenind dictatorul
fascist al Italiei si fiind supranumit „Ducele”. In 1936, Mussolini a cucerit Etiopia, iar
mai apoi a sprijinit aducerea la putere in Spania a Generalului Francisco Franco. In
alianta cu Adolf Hitler si Japonia, a format „Axa Roma-Berlin-Tokyo” state care au
dezlantuit al doilea razboi mondial. Italia fascista a fost aliata fidela a Germaniei
naziste in al doilea razboi mondial. In 1943, Mussolini a fost inlaturat de la
conducerea Italiei, fiind arestat si inchis, dar a fost eliberat de un commando
german si pus la conducerea unui stat marioneta al Germaniei, Republica de la Salo.
In 1945, Mussolini a fost din nou prins, impuscat, iar corpul i-a fost spanzurat intr-o
piata din Milano.

3
1B. National Socialismul(nazismul) – a avut ca ideolog pe Adolf Hitler in lucrarea sa:
„Mein Kampf” scrisa in timp ce acesta se afla in detentie dupa puciul de la Munchen
in 1923. Hitler era un austriac ce a participat la primul razboi mondial, ajungand
caporal. Dupa razboi, s-a refugiat in Germania, unde a aderat la Partidul National
Socialist al muncitorilor germani, devenind in timp, chiar liderul partidului. Fiind un
partid nationalist, promova un nationalism agresiv, incercand in 1923 sa preia prin
forta conducerea in Munchen. A fost arestat si in detentie a conceput biblia
nazismului „Mein Kampf”, bazata pe 3 mari idei: Nationalismul agresiv, rasismul si
antisemitismul.
Nationalismul agresiv – Hitler considera ca natia germana, o natie mandra si
puternica, nu se putea dezvolta in granitele impuse de Tratatul de la Paris, avand
nevoie de spatiu vital si extindere spre resurse naturale. Era nevoie ca toti etnici
germani sa fie uniti intr-un imperiu(Reich)
Rasismul – Hitler considera ca in lume exista rase superioare si rase inferioare, fiind
dreptul natural al raselor superioare sa le domine pe cele inferioare, transforandu-le
in sclavi. Rasele inferioare erau negri, slavii si evrei.
Antisemitismul – s-a manifestat prin ura lui Hitler fata de evreii semiti considerati
vinovati de situatia grea economica a Germaniei. Fiind considerati o rasa complet
inutila, ei trebuiau anihilati.
Hilter si partidul sau au ajuns la putere in noiembrie 1932, castigand alegerile
parlamentare, iar in ianuarie 1933, presedintele Germaniei l-a numit pe Hilter
cancelar. Dupa moartea presedintelui, Hitler a unit functia de cancelar cu cea de
prim-ministru devenind dictatorul nazist al Germaniei si fiind supranumit „Fuhrer”.
El a desfiintat partidele si sindicatele, a infiintat Politia Politica(GESTAPO), cetatenii
Germaniei fiind indoctrinati prin scoala, presa, cultura, arta si asociatii de
propaganda naziste, nationalism agresiv si rasismul.
In 1935, prin celebrele „Legi de la Nurenberg” Hitler a retras evreilor drepturile
civile si politice, interzicand sub pedeapsa cu moartea casatoria intre etnicii germani
si evrei. In noaptea de 9-10 noiembrie 1938, numita „Noaptea de cristal”,
proprietatile evreiesti de pe intreg teritoriul germaniei au fost devastate. Evreii au
fost exilati ulterior in cartiere marginase de la periferia oraselor numite ghetouri,
unde erau lipsiti de mijloace de aprovizionare.

4
In 1938, Austria s-a unit cu Germania, mai apoi a smuls Ceho-Slovaciei prin „Acordul
de la Munchen” regiunea sudeta. La 1 septembrie 1939, a atacat Polonia,
dezlantuind astfel cel de-al doilea razboi mondial. Astfel si-a putut crea imperiul
mult visat, unindu-i pe etnicii germani in cel de-al 3 lea imperiu. Hitler a dorit acces
nelimitat la resurse naturale si astfel in 1941, a invadat U.R.S.S-ul, invazia germana a
fost insa oprita in iarna anului 1943 la Stalingrad. Germania a fost impinsa inapoi
spre granitele sale naturale. In aprilie 1945 cand trupele aliate asediau Berlinul,
Hitler s-a sinucis, otravindu-se cu cianura, iar nazismul a disparut oficial din
Germania odata cu moartea sa. Multi lideri nazisti si ofiteri nazisti au imigrat in
America Latina si Africa de Sud, dar majoritatea au fost prinsi si judecat intr-un
proces celebru la Nurenberg, fiind condamnati pentru genocid.
2. Totalitarismul de stanga – Comunismul – ideologii comunismului au fost Karl
Marx si Frederich Engels, prin lucrarea lor ”Manifestul Partidului Comunist” bazat
pe lupta de clasa dintre burghezie si proletariat, ei sustieanu in 1848 ca este
nevoie de o revolutie care sa inlature de la conducerea societatii burghezia,
confiscand proprietatea privata si trecand-o in proprietatea comuna a intregului
popor. Ideologia comunista a putut fi aplicata in Rusia, unde la 25 octombrie/7
noiembrie 1917, a avut loc revolutia bolsevica condusa de V.I Lenin. Intre 1918 si
1921, in Rusia a fost razboi civil ”rosii”(comunistii) si ”albii”(partizanii tarului).
Lenin, a asasinat pe Tar, cu intreaga sa familie, preluand prin forta conducerea
Rusiei, dupa ce a inlatura guvernul burghez ce se instalase dupa abdicarea
acestuia. Societatea a fost organizata conform tezelor din aprilie prin care Lenin
isi aplica ideologia. In 1922, Lenin a creat U.R.S.S-ul. A infiintat armata rosie si
politia politica(CEKA, mai apoi NKVD, devenita mai apoi KGB). Dupa moartea lui
Lenin, la conducerea URSS-ului, a venit Stalin. Acesta a instaurat dictatura,
bazata pe cultul personalitatii liderului, indoctrinand populatia in marxism,
leninism, el a colectivizat fortat agricultura, si a industrializat masiv URSS-ul,
planificand rigid economia prin planurile cincinale, intre 1936-1939, Stalin a
instaurat marea teroare, careia i-au cazut prada oameni din toate categoriile
sociale si profesionale, pe care dictatorul ii declara dusmani ai poporului, acestia
erau fie ucis, fie dusi in acel sistem de penitenciare ce alcatuiau Gulag-ul sovietic.
Stalin sta la originea Razboiului rece, tragand peste Europa de Est celebra
”cortina de fier” prin care a despartit Estul comunist de Estul democratic al
europei, instaurand regimuri dictatoriale subordonate URSS-ului in: Romania,
Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Iugoslavia, etc.. Dupa moartea lui
Stalin(1953), succesorul sau Nikita Hrusciov, a fondat in 1955 Tratatul de
Cooperare si Asistenta Mutuala(Pactul de la Varsovia). Pactul a fost creat ca un

5
 raspuns fata de crearea la 1949 de catre SUA a NATO, alianta politico-militara,
prin care statele democratice se aparau daca erau atacate din exterior.
Pactul de la Varsovia a actionat ca un mijloc de reprimare a revolutiilor
anticomuniste din Europa Centrala si de Sud-Est. Ultimul lider comunist Mihail
Gorbaciov, a dorit sa reformeze URSS-ul si sa deschida uniunea sovietica spre vest,
prin politica sa numita: Perestroika Glasnost. Efectul a fost un val de revolutii
anticomuniste in anul 1989, ce au inlaturat regimurile totalitare comuniste din
Europa Centrala si de Sud-Est. In 1991, devenita o fictiune politica, URSS-ul s-a
dezmembrat, incheindu-se Razboiul rece.

III. Ideologii si practici politice in Romania interbelica

In Romania interbelica s-a consolidat democratia prin intermediul Constitutiei
democractice din 1923, s-au infiintat partide ale minoritatilor nationale(maghiari,
germani, evrei) si s-au dezvoltat 3 mari ideologii: liberalismul, taranismul si
extremismul.
1. Liberalismul – ideologie politica democratica promovata de partidul liberal,
fondat in 1975. Ideologi ai liberalismului au fost Stefan Zeletin si Mihail
Manoilescu. De viza liberalilor a fost ”prin noi insine”, prin care promovau
interventia statului in economie, sprijinindu-i pe investitorii romani. Partidul
Liberal, a fost condus de catre personalitati marcante, ca: Ion C. Bratianu,
Constantin C. Bratianu, Vintila Bratianu, I. Gh. Duca. Liberalii au format guverne
importante in perioada interbelica, adoptand legi importante printre care, cea
mai importanta a fost Constitutia de la 1923. Alte legi liberale: Legea Minelor,
Legea electorala, prin care instituiau ”prima electorala”. Partidul Liberal, s-a
autodesfiintat in 1947, fiind reinfiintat dupa revolutia din decembrie 1989.

2. Taranismul – ideologie politica democratica sustinuta la inceput de catre Partidul

Taranesc fondat in 1918, iar mai apoi de catre Partidul National Taranesc fondat
la 1926. La inceput, Taranistii au sustinut lupta de clasa intre tarani si boieri,
parasind-o mai apoi in favoarea democratiei parlamentare. Ideologi ai
taranismului au fost Virgil Madgiaru, Constantin Stere si Ion Mihalache. Taranistii
sustineau ”politica portilor deschise” prin care, doreau atragerea capitalului
strain in agricultura. Mai apoi au adoptat o politica protectionista. Partidul
National Taranesc a fost la putere in perioada marii crize economice(1929-1933)

6
 fapt ce l-a erodat politic. Partidul National Taranesc a fost desfiintat de catre
comunisti in 1947, fiind reinfiintat dupa revolutia din decembrie 1989.

3. Extremismul:
a) De dreapta – Legiunea Arhanghelului Mihail. A fost creata in 1927 de catre
avocatul Corneliu Zelea Codreanu, promovand misticismul religios, ura si
intoleranta, xenofobia, practicand asasinatul politic importriva opozantilor. In
1930 a fost creata aripa politica a legiunii, numita Garda de Fier, avand ca
drept capitan pe profesorul Horia Sima. Legionarii au fost adusi la putere, la 6
septembrie 1940, formand un guvern legionar condus de catre generalul Ion
Antonescu, dupa abdicarea regelui Carol al II-lea. Romania a fost declarat stat
national legionar, fiind infiintat Politia Legionara. Au curs asasinatele politice,
cel mai rasunator a fost cel al istoricului Nicolae Iorga. Intre 21-23 ianuarie
1941, legionarii au organizat ”rebeliune legionara” dorind sa-l rastoarne de la
putere pe Antonescu. Acesta insa i-a invins, inlaturandu-i din guvern. Capii
legiunii au fugit deghizati in ofiteri nazisti in Germania, iar mai apoi in alte
state europene.

b) De stanga – Comunismul – Partidul Comunist Roman a luat nastere in 1921,

fiind o filiala a internationalei a III-a comuniste. Era un partid mic, alcatuit de
pana in 1000mie de membrii, marea majoritate munctiori din fabrici,
apartinand altor nationalitati decat cea romana. In 1924, PCR-ul a fost scos in
afara legii, deoarece sustinea ca Romania este un stat multinational, care
trebuie dezmembrat. Partidul a actionat in ilegalitate timp de doua decenii
pana in 1945, cand comunistii au format guvernul Doctor Petru Groza.