Secolul XX între democrație și

totalitarism. Ideologii și practice politice

în Româ nia și în Europa
În prima jumătate a sec. XX România și Europa s-au confruntat cu ororile WWI. Între 1919-
1920 s-a desfășurat Conferința de Pace de la Paris Versailles în cadrul căreia s-au semnat tratate
de pace cu statele învinse: Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria, Turcia.

S-au stabilit restricții privind numărul militarilor în funcție de supreafața țării, desființarea
serviciului militar obligatoriu, Imperiul Colonial trecea sub mandatul Societății Națiunilor Unite,
se desființai imperiile multinaționale(Otoman, Austro-Ungar, Rus) se formau noi state.

Nemulțumite de prevederile tratatelor de pace, Germania, Italia, Rusia, Ungaria și Bulgaria au

dezvoltat o politică revizionistă care punea în pericol granițele statelor din zonă.

Democrația reprezintă un regim politic caracterizat prin suveranitate națională, separarea

puterilor în stat, respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, organizarea de alegeri libere,
pluralism politic.

Marea Britanie este un stat tradițional democratic, monarhie constituțional parlamentară condusă
de un rege care este un symbol al monarhiei și mai puțin om politic. Are la bază un system de
legi pornind din 1215 când s-au acordat drepturi nobililor pentru prima dată. Sistemul politic este
bipartid. Cel mai important om politic este prim-ministrul, care este ales în urma alegerilor din
rândul partidului care obține 50%.

Parlamentul britanic deține puterea legislativă și este alcătuit din Camera Lorzilor(intră nobilii de
drept) și Camera Comunelor pentru care se organizează alegeri parlamentare.

România a cunoscut un regim politic democratic în perioada interbelică ce a avut a bază

Constituția din 1923. Practicile politice democratice în România au fost:

-respectarea drepturilor și libertăților cetățenești;

-respectarea principiului separării puterilor în stat;

-existența pluralismului politic

Ideologii totalitare
S-au instaurat dup[ ]ncheierea WWI ca urmare a politicii revizioniste și a crizei economice din
1929-1933.
Caracteristici generale:

-partid unic;

-poliție politică;

-represiune, propagandă și teroare;

-simbol;

-cultul personalității conducătorului;

-limitarea sau încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești;

-economie dirijată

Comunismul
A apărut în Rusia în 1917 printr-o revoluție și a condus la scoaterea țării din război și
desfășurarea unui Război Civil între 1918-1921.

 Practici politice în timpul lui Lenin

-înlăturarea oricărei forme de opoziție și interzicerea funcționării tuturor partidelor politice cu

excepția Partidului Comunist(PCUS);

-a fost creată poliția politică CEKA, NKVD, KGB;

-a început colectivizarea agriculturii;

-controlul statului în economie prin naționalizarea interprinderilor

 Practici politice în timpul lui Stalin(1924-1953)

-colectivizarea forțată a agriculturii;

-proprietatea privată este desființată prin naționalizare(confiscată);

-economie planificată și centralizată(planuri cincinale);

-cultul personalității conducătorului capătă proprții fără precedent;

-opozanții politici au fost executați s-au trimiși în închisori sau în lagăre de muncă(gulag)

Comunismul se extinde după WWII prin intermediul armatei sovietice în Românis, Bulgaria,
Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Iuglosavia, estul Germaniei, Albania, China, Korea de Nord,
Vietnam, Cuba.
Apare astfel o divizare economic, politică, social și cultural ce culminează cu ridicarea zidului
Berlinului în 1961.

 Erodarea regimului communist

-revolte anti-sovietice și anti-comuniste în RDG în 1953, Ungaria și Polonia în 1956,

Cehoslovacia în 1968. Toate au fost învinse prin intervenția armatei sovietice;

-anii 1970-1988 au arătat falimentul economic al sistemului communist și s-au constituit grupări
de rezistență și au apărut dizidențe în cadrul regimului;

-în 1985 Mihail Gorbaciov a promovat politica Perestroika și Glasmost(transparență și reforme)

prin care îndemna schimbarea politicilor în statele comuniste;

-în 1989 majoritatea statelor înlătură regimurile comuniste, iar în 1991 URSS se dizolvă

Fascismul
A apărut în Italia și este reprezentat de Benito Mussolini. Acesta a pus bazele Partidului Fascist
și în 1922 în urma marșului asupra Romei Mussolini a fost desemnat de rege prim-ministru.

Fascismul critica liberalismul și încuraja corporatismul(reunirea patronilor și sindicatelor într-un

organism politic cu scopul de a elimina tensiunile sociale).

În plan politic corporatismul urmărea înlocuirea Parlamentului cu o Adunare a delegațiilor

corporatiste.

A fost interzisă orice formă de opoziție prin desființarea partidelor politice și a sindicatelor.

Au fost organizate poliția politică Ovra și organizațiile paramilitare.

Printr-o lege special Mussolini a primit puteri sporite controlând astfel puterea executivă și
legislativă.

În 1925 s-a înființat un tribunal special care îi condamna pe adversarii politici fără judecată.

Îndoctrinarea societății s-a realizat prin propagandă și organizațiile fasciste.

Nazismul
Are la bază naționalismul extremist, rasismul și antisemitismul.

Adolf Hitler susținea superioritatea rasei ariene, singura capabilă să conducă lumea și să domine
rasele inferioare(negrii, slavii, evreii).

Superioritatea rasei ariene a justificat nevoia de spațiu vital, adică necesitatea războaielor care să
elimine rasele inferioare și să creeze un teritoriu adecvat rasei ariene.
Sistemul democratic parlamentar era considerat vinovat pentru toate problemele economice și
sociale.

Evreii erau considerați vinovați de toate problemele societății germane, fapt ce determină
exterminarea lor de către naziști

În 1932 Adolf Hitler și Partidul Național Socialist al Muncitorilor Germani au câștigat alegerile
parlamentare, iar 1933 a fost numit cancelar al Germaniei, iar Parlamentul i-a acordat puteri
dictatorial.

În 1934 Hitler a organizat Noaptea Cuțitelor Lungi, o răfuială între poliția politică Gestatul și
trupele militare ale statului, astfel Hitler a scăpat de opozanții din cele două grupări și a devenit
șeful suprem al poliției politice. Cu ajutorul acesteia, dar și prin propagandă și diferite organizații
hitleriste cetățenii au fost îndoctrinați să se supună regimului politic.

Antisemitismul reprezintă o practică politică totalitară care are la bază ura față de evrei.

În 1935 prin legile de la Nurenberg s-au interzis drepturile civile și politice pentru evrei, astfel au
fost demiși din toate funcțiile și obligați să poarte în piept Steaua lui David, simbolul evreilor,
care îi marginaliza în societatea germanică.

În 1938 s-a organizat Noaptea de Cristal prin care casele evreilor au fost însemnate, sinagogile
arse, iar evreii bătuți și speriați pentru a părăsi Germania. Casele și bogățiile lor au fost
confiscate, iar evreii închiși în ghetouri la marginea orașului.

În 1942 s-a dar startul Soluției Finale ce consta în exterminarea în masă a evreilor în lagăre.