oo 30 de puncte, sy Rebreanu a fécut eforturi permanente s petestnenicla ce de cragoste, in central ia (1938). (lon Nego\tescu) Foner fon e rezultatul unei lungi gestati, materia epics exerciliu pregatitor. Ge i pat ae = ial eee ‘ren operel © Constituie 0 serie de momente cu caracter biografio: o discutie cu antl de cAtre un {Bran imbracat in Taina Ul $1 care vorbea cu pati despre pmant;scona sérutai Ft cu un{aten sac. arbtoare si povestea Rodovicai, o tanéra bogata ramasé Romanul are o structura echilibrata, reflex al 8-Si reinnolasca tem : ele, recand i operel sale sian de la romanu! realist la cel metafizic, lu-se trilogia sociala: fon (1920), Rascoala (1932) ind schitaté in Zestrea gi Rusinea, acesta devenind eee bra Ordini realist-clasice, substanta epic’ fiind organizaté in doud pat Gasu! piméntului si Glasul iubii, ce vor urmari, prin allemanta, devs even nerative: eel al taraniml entat de lon) gi cel al intelectualitatii M8, doua planuri narative: cel al taraniml (repre ® * Melectualitatii rurale (familia Herdelea), Cele dou tiluri sunt metaforice, intrucat cele ous giasuri vor deveni cei doi poli intre care va oscila in mod dramatic protagonistul, Acestea sunt impartite in ‘3capitole (numAr simbolic, nefast), avand titluri rezumative. Tema centrala a operei este cea social, romanul prezentnd d a 8 i, fo jorinta ancestralé a {éranului de posesiunea pamantuli, int-o monografie a satului transilvanean al secolului al Xx-lea. Aceasta se impleteste cu alte teme jrecum: iubirea, familia, destinul si conditia intelectualului - Simetria incipit-final se realizeaza prin descrierea drumului care intrd si iese din satul Pripas, loc al actiuni romanului, Descrierea initial introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea, cu aspecte etnografice (hora) si sociale (stratificarea vizibilé incai din prima scena). Descrierea finala incheie simetric romanul,lustrand conceptia autorului despre roman infeles ca un corp sferoid, si face mai accesibila semmnificatia simbolicé a drumului. = Conflictul central din roman este lupta pentru pamént in satul traditional, unde posesiunea averii conciioneaza dreptul indivizilor de a fi respectati in comunitate. Drama lui lon este drama faranului sarac, nedreptait prin faptul cA nu este respectat pentru ceea ce este, ci pentru ceea ce define. Contflictul exterior, social, intre lanai Glanetasului si Vasile Baciu este dublat de conflictul interior, inte cele doua patimi care ar putea implin. Se poate vorbi si de confflicte secundare, intre protagonist si Simion Lungu, pentru o brazda de pamant, sau intre lon George Bulbuc, intai pentru Ana, apoi pentru Florica. 7 -incenrul textului sta figura complexa a lu lon, un personaj construit in mod vetidc, conform estetcireaismului. Dnpunct de vedere social, este exponent al tarénimii prin dorinja de a avea pamant, fap evidentiat de G. Calinescu (To técai din sat sunt varietal de lon), dar este o indvidualtate prin modu! in care objine, pentru c& neobignuit | procedeaza in aceasta privinta la fel ca Vasile Baciu sau ca ‘wWeste cdsatoria sdrdntocului cu o fata cu zestre (el ne Drop tat), ci comportamentul su: 0 face de rusine pe Ana inainte de nunté si apoio vrea pe Florica, deja Cisélotd cu Geor = rge. f ari Dac initial este perceput ca un lider de =Din pun moral, personajul suferd transforméri majore. (6 a celal aoe ee Heit ‘ndatigent, bios, iubitor de carte), treptat se dezumanizeaz& in goana sa dupa Fann nen eat ar ee nfora texto incdreaturé morazatoar,Psiologi, erul este onalurd erates, fapt evidentiat prin confictul interior puter $i pemenenisi san cae ne cele dous doin. In elasi timp, i ¥ it i uupule, care nu renunté la planurile sale. a ep, fuse tip aro oepcipal nt specifice unui text realist, Portretul fizic 1 inscrie in goatee eran obi ee jortul fic prelunat. In ceea ce piveste pertreti sets) 2°65 este coe ind eae een oer ee indirecte: gestur alitudine, mba) gnduri ele, Trisatura sa dominanta este agree TP miloace mai ales ndtee acd [a nceput esl prezentat 0 He a pooner nee ent REMAN, car Pee a de fica cin Se, EP er raala sd dal cu rege fezulate bune la gcoels. Fr modeme: monologul interior (Ap (8 st dau cu piciorul lot folosegte in construciia sa si ICNNE TC prin relativizarea perspectvelor asupra personajului ului pentru niste vorbe...) $i IntrosPeTl™ + modus diferte. De exemplu, Vasile Baciu il considera (blur i yersonai : se q shane tem), esta Sir OO Pea pentru istefimea gi harnicia sa; Ana tl iubeste sincer; come nantoe si-| dispretuieste; joneaz. Si ‘omunitatea ; ilsanctione27* care ingenuncheaza gi sérut pamantul ca pe o Sdteascé Tl lauda la Inceput, 2PO! mentul iboyniee 24 reprezentativa in acest sens 0 const pestuned pulemicd pentru acest element stihial:(...) incet, '¢3. Gesturile personajul mod in * aintea s-slipi buzele cu voluptate de pméntl ud. i, a , i isi eobort "813 s&-si dea seama, se [asa in genunchi, Fs cot. ii pasa de sentimentele gj a . . r i 4 4 ism, deoarece nu I! pasa Ws ex el, =n relatie cu Ana, femeia care il iubeste sincer, d& dovada de auiieg iI forteaza pe Vasile Baciu s& accepte tratand-o ca pe o unealta in atingerea scopului sau. Dupa ce 0 se 7 aan ° casatoria. Nil sinuciderea ei, in uma vietii nefericite, nu-i trezeste regrete, pentru c@ in Ana $i apol in Petrisor, fiu lor, nu vede decat garantia proprietatii. Cae ; 5; i - Sfarsitul Gramatic al personal reprezinta o alt scena semnificativa in evolutia sa. Avertizat eae Oloaga satului, George jl surprinde pe lon in ograda si il omoara cu sapa, sanefionandu-l pentru incalcarea regulilor comunitatii satesti. Astfel, personajul este ucis de cele doua voc’ interioare, pamantul si iubirea. George este arestat, Florica ramane singurA, iar averea lui lon revine bisericii. ‘i a . ~ Relatia fundamental pe care lon o stabileste cu pamntul-stihie se reflect si in constructia acestuia, el find dispus sa facé mari compromisuri morale pentru a-si atinge scopul. Este un personaj complex, deoarece ilustreaza vointa omului puternic, ce se las condus de legi nescrise si de instinctul de posesiune. Asa cum afirma Nicolae Balota, /on este un posedat al paméntului. Demonul care a pus stapanire pe el este tocmai acela al posesiunii,