Modernismul, Tudor Arghezi. Testament“Testament” — modernismul In perioada Interbelica, literatura romana a cunoscut mutatil Insemnate in ceea ce priveste limbajul artistic folosit. In concordanta cu manifestarlle modernlsmulul in Europa Occidentala, scritorl romani au adoptat programul noli miscarl ce se desfasura In restul continentului. Asadar, poeti precum Lucian Blaga, lon Barbu si Tudor Arghezl vor construl o poezie noua, bazata pe ambiguitatea rezultata prin tehnica sugestiei si ermetizarea limbajulul. Modernismul inoveaza la toate nivelurile prozodic (poctti cu versus strofe a caror masura este inegala, poerii cu rima varlabgila sau vers alb, Ingambamentul), fonetic (asoclerl succesive de vocale si consoane, utilizarea onomatopeel, compensarea absentel rime! prin utlizarea rimel interioare), semantic (utlizarea termenilor cu sens conotativ, accentul pus pe figurile semantice ~ epitetul, - metafora, atribuirea de semnificatil insolite cuvintelor uzuale), lexical (recuperarea formelor imbajului considerate anterior drept apoetice sau de nefrecventat ~termeni religiosi, regionali, populari, termeni argotic si elemente de jargon), mor‘o-sintacti (cultiva inversiunea, elipsa, pauza semnificativa, marcare prin puncte de suspensie, dubla subordonare ce creeaza ambiguitate). | Tudor Arghezi este reprezentantul modernismulul moderat din literatura romana, Poet. pamfletar, cramaturg si traducator, Arghezi va publica in anul 1927 volumul “Cuvinte potrivite”, din care {ace parte si poezia "Testament. Poezia este cosiderata de catre critica literara o arta poetica modern, fiind prima poezie din volum si avand rolul unul adevarat “manifest literar”, care sintetizeaza idelle si temele volumulul, Autorul ist exprima prin “Testament” conceptia despre menirea literaturll si rolul care ii revine poetului in societate. De remarcat este si modul in care poetul trateaza problema limbajului, prin utilizarea unei estetici a uratului (preluat de la poetul simbolist Charles Baudelaire), care devine in cele din urma una mantuitoare, a frumosului. 2 Titlul poeriei face trimitere la Biblic, la Vechiul si Noul Testament, sugerand cititorului ca moctanirea pe care poetul o lasa succesorilor sal este un spirituala, nicidecum materiala. Testomentul ‘este unul simbolic, beneficiarii acestuia filnd cititori si viitori seriitori: “tlu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte,/ Decat un nume adunat pe-o carte”. Tema poeriei este centrata pe importanta care revine creatiei literare si care este considerata a fi“mostenirea” cititorilor, carora le revine rotul de a duce mai departe ceea ce poetul a talcuit la vremea sa side a dezvolta aceasta *mostenire literara” pe cat posi 5 Poetia este formata din cincl strofe cu un numar inegal de versuri, construite in jurul metaforei “carte”, devenita un element de referinta in cadrul universulul arghezian, Poetul propune si o viziune autentica asupra creatorului de arta, a carul menire este aceea de a transforma aspectele neplacute ale teestentei in elemente ale frumosului, ca parte a unui proces de evolutie manifestat de mil de ani, ~ Prima strofa debuteaza cu incipitul poeziei “Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte,/Decat un une adunat pe-o carte", simbglpenteu creatia poetica si Implicit pentru pogt, Testamentul pare sa fie acresat irectcttorilui,remarcancu-se aparitia substantvulu in vocativ “ile” ("Cartes meh fay \weapts"), Metafora “n seara razvratta”evidentiazadoua aspecte: fie Arghezi era adept al deel” flosofului francez Henri Bergson, conform caruia in momentul in care omul doben sine, acesta este capabil sa-si creeze prima unealta, devenind un asumarea revoltel romantice sila urmatlleacesteia.,"Cartea"” “De la steabunii mei pana la tine,/Prin rapl si gropi adancl,/Suit ¢ deste constiinta de Homo faber”, fie face trimitere la Pare sa fie un produs al multor generati ite de batranii mei pe branci”. Scanned with PamGrannor Scanned with CamScanneri, Stofa ata implica o alta j Credinta capatal/ tae hrisovul. Ueoarece ea pastre: Varsate-n mine”, ipostaza a cartil, care capata statutul unei lucrari shinte: “Asear-o cu ; noVul Vosttu cel dintai*, Creatia literara capata acum 0 valoare sociala, #9 amintiea steamosilor care au sulerit: “Al robilor eu saricile, pline/Oe oserntele urmaiie pence ea eeptne Cltitorulul imaginea materializari cartii. Eul poeti¢ seoate in lumina are implica mai een Beneratlllor posterioare: munca fizica este inlocuita cu cep intelectuala, catimars") Id moua: Spiritualitate ("Ca sa schimbam, acum, int ‘oata,/ Sapa-n condei si brazda-n este transforma eee eseMtialaa strofelgraviteaza in jurul teansfotmariiuratulu in frumos. Social Be mat in estetic prin trecere elementelor care tin de durerea si suferintele stramosilor in nae eet: “indernmufia pentru vite” 26 transférma a “cuviote potrivite” care wor. da nastere saci versuri shicoane"),“edrentle™ sunt tansformate In ‘muputisilcoane” (care devin seme ale sensurilor cuvintelor uitate), iar “veninul Strans” este preschimbat in “miere” (valorificarea limbajului artistic). Asadar, i ;2r» Arghezi nu ne propune neaparat o simpla estetica a uratului, asa cum este la Baudelaire, ci si preschimbarea acesteia in frumos, in arta. 9 Strofa a IV-a reia idea im plicatiei sociale in trasarea esteticulul. Revolta sociala si durerea sunt {ransformate in elemente ale viit ‘oarel opere de arta, “vioara” ("Durerea noastra surda si amara/O Toe ilPe-o singura vioara”), Din nou aspectele neplacute ale existentei capata sens in lumea artistica ("Din bube, mucegaiuri si Noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi"). Altfel spus, eul poetic transmite Siltorilor ideea conform careia estetica poetiei poate cuprinde si alte categori, cum ar fi raul, uratul sau grotescul. X Ultima strofa imprima idea conform careia poetia este inainte de toate un mestesug, rodul efortului intelectual depus de un “home faber” (poetul). “Domnita” suferinda sugereaza faptul ca poezia moderna nu este un rezultat al inspiratiel, ci al efortulul creator (“Domnita sufera in carte mea,/ Slova de for si slova faurita/Imparechiate-n carte se marita*). Metofora “slova de foc” concretizeaza efortul Poetului aflat in ipostaza creatoare, iar “slova faurita” reprezinta reaultatul muncii poetului. Conditia Poctului este redata in versul *Robul a scris-o, Domnulo citeste” si sugereaza faptul ca poetul, creatorul de frumos se afla in slujba cititorului, Y tanivel tisc, poezia se remarca prin ambiguitatea instaurata prin metafore (cuvinte Potrivite, bube, mucegaiuri noroi, preturi noi, mugurl si Icoane ete.) Poezia este structurata in cinci strofe inegale ca numar de versurl, apar 20 de versuri livere, de dimensiunl diferte, realizate prin intermediul ingambamentului. Scanned with CamScanner Scanned with CamScanner4 Apart e gL Seoshar lookin in oo ha ; th salu hvelurle lie “26 9; - eo eel aang ; me ara Wrrtulore mifetor chamotuee 1 rac 8 joubliee 5 4926 10 ~aba? Cascith patron" di porte loca ae Peas. esh contileroh. oark CR, = 290 Hedin volim sf Bedi ri dans “neifitt fr Boe pcre: ee te cpm Hafoe’. oe oor lk ore foure vcouus \ T Cafe, 5 are’ sige! 4 Tema. | otogar. qagrtaan ats ae perks: pies iB wettf Gi % For fbn trontforinl a cade 1 rae joleen i peter ore hy trosara. eudth Eul Daud trannies oP are ride a’ off cate ‘ oo on aie Pratick oe SX Struckiroe ie tin OP LUD. Vue de > = Poem malo ove. pointe >. Trina stooge cebulors ox... feratoky, “ simbol ot a, i * Inetuiens atonal et “odascd « fora —vubst seustobe x Gah ob dusees ‘eae ht ~vo] setieya Scanned with CamScanner