Ideologie și practici politice în Europa în secolul al XX-lea

Secolul al XX-lea a ră mas în memoria contemporanilor ca un secol al

contrastelor, al ră zboaielor mondiale, al afirmă rii drepturilor omului în
opoziție cu regimurile totalitare.
La sfâ rșitul Primului Război Mondial se consolidează regimurile
democratice în Europa de Vest, Franța și Marea Britanie. În Europa de
Sud-Est (Europa de Răsărit) se consolidează regimul totalitar comunist.
1) Democrația, principii și practici politice
Democrația a apă rut pentru prima dată la Atena în secolul al V-lea î.Hr.
Democrația contemporană are o serie de principii și valori: separarea
puterilor în stat, respectarea drepturilor și libertă ților individuale,
pluralismul politic, voința majorită ților.
Principiul separării puterilor în stat presupune existența celor trei
autorită ți.
Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, acesta adoptă legi
(votează ).
Puterea executivă aparține guvernului, execută legi .
Puterea juridică aparține instanțelor de judecată, acestea apără legea.
Respectarea drepturilor omului este o caracteristică absolut necesară într-
un regim democratic. Printre drepturile fundamentale se numă ră dreptul la
liberă exprimare, dreptul la vot, libertatea persoanei.
Existența mai multor partide politice se numește pluralism politic. Un bun
exemplu al democrației este reprezentat de Marea Britanie. Aceasta este o
monarhie constituțională ereditară. Votul universal a fost introdus în
1918. Premierul are atribuții sporite pentru că își poate alege membrii
cabinetului.
2) Totalitarismul, caracteristici și practici politice
Totalitarismul a apă rut în perioada interbelică ca o reacție la ororile
Primului Război Mondial. A îmbră cat trei forme: comunismul, fascismul și
nazismul.
Comunismul a apă rut în Rusia în anul 1917.
Lenin a organizat o lovitură de stat în urma că reia a instaurat
comunismul.
Acesta a confiscat proprietatea funciară (pă mâ ntul) și a încheiat pacea cu
puterile centrale (Rusia a ieșit astfel din Ră zboi).
În 1924, Lenin moare și succesor devine Stalin.
A înființat poliția politică ce purta denumirea de K. G. B. A adoptat o
constituție cu principii democratice în aparență . În realitate legea
fundamentală avea tră să turi totalitare.
În economie au fost introduse planurile anuale și cincinale și a avut loc
colectivizarea agriculturii.
După al Doilea Război Mondial, regimul comunist a fost instaurat și în
statele mici din Europa Ră să riteană : Româ nia, Iugoslavia, Cehoslovacia,
Bulgaria.
Nazismul german a avut la bază ideologia nazistă, antisemită (împotriva
evreilor), naționalistă (susțina interesele națiunii germane) și xenofobă
(împotriva stră inilor).
Poliția politică s-a numit Gestapo. Pe scena politică a ră mas numai Partidul
Nazist.
În 1934, Adolf Hitler a organizat acțiunea „Noaptea cuțitelor lungi” prin
care și-a eliminat adversarii politici.
În 1938. Hitler a organizat acțiunea antisemită „Noaptea de cristal” , mii de
evrei au ajuns în lagă re, iar magazinele evreiești au fost distruse.
Fascismul italian a avut la bază ideologia fascistă. Susținea refacerea
gloriei romane din antichitate. Poliția politică s-a numit Ovra. Mussolini a
impus cultul personalită ții conducă torului, omagierea, divinizarea sa.
În privința evreilor, Mussolini a fost mai blâ nd. În economie regimul fascist
a intervenit prin „Legea corporațiilor” din 1926.

3) Două practici politice totalitare întâ lnite în România postbelică

(După al D.R.M, după 1945)
Lovitura de stat de la 23 august 1944 a însemnat insturarea
comunismului în România. Acesta a cuprins două etape: etapa
stalinistă sau Gheorghe Gheorghiu Dej (1948- 1965) ; etapa național-
comunistă sau Nicolae Ceaușescu ( 1965- 1989).
O practică politică întâ lnită în regimul stalinist este înființarea
Securității în 1948. Aceasta avea rolul de a elimina adversarii politici.
De asemenea, a înființat închisori la Pitești, Aiud, Gherla.
În perioada național- comunistă au fost utilizate, de asemenea, practici
politice. Se menține securitatea și este întâ lnit cultul personalită ții
conducă torului. N. Ceaușescu și soția sa devin cei mai importanți oameni
în stat.

4) O practică politică democratică întâ lnită în Româ nia în a doua

jumătate a secolului al XX-lea
În 1989 regimul comunist a fost înlă turat, iar societatea româ nească a
revenit la democrație.
În 1991 a fost adoptată o constituție cu regimuri democratice: separarea
puterilor în stat, drepturi și libertă ți individuale, pluralism politic.
Votul este acordat cetă țenilor majori peste 18 ani.
Mandatul președintelui a avut inițial patru ani, ulterior a fost modificat la
cinci.