Sunteți pe pagina 1din 14

SECOLUL XX INTRE DEMOCRATIE SI TOTALITARISM

Secolul XX reprezinta perioada din istoria omenirii in care principiile legate de


democratie si respectarea drepturilor omului s-au impus intr-o mare parte a lumii.

1789 – Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului


10 dec 1948 – Declaratia Universala a Drepturilor Omului (ONU)
1950 – Conventia Europeana a Drepturilor Omului (Consiliul Europei)

Acelasi veac a cunoscut insa si incalcari ale drepturilor omului in tarile in care au
fost instaurate regimurile totalitare. Originile totalitarismului pot fi cautate in vechile
guvernari de tip autoritar. Primul Razboi Mondial (1914-1918), prin razboiul total si
limitarea treptata a libertatilor personale prin intermediul unui control accentuat din
partea autoritatilor, a favorizat aparitia totalitarismului. Sfarsitul primului razboi mondial
nu a reprezentat numai victoria militara a SUA, Frantei, si Angliei impotriva Germaniei
si Austro-Ungariei, ci si o victorie a democratiei: marile imperii multinationale s-au
destramat, monarhiile rusa, germana si austro-ungara au fost inlaturate. Anul 1918
reprezinta apogeul ideii nationale in Europa Centrala, locul imperiilor multinationale
fiind luat de state nationale – Germania, Austria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Regatul
Sarbo-Croato-Sloven (din 1929-Iugoslavia), Finlanda si statele baltice. Noile state au
adoptat fie regimuri politice republicane, fie monarhia parlamentara, in cazul Iugoslaviei.

Deosebiri intre regimurile totalitare si cele democratice

Practica democratiei

Practica democratiei liberale implica existenta regimurilor constitutionale.


Contractul social dintre popor si putere era inscris in constitutii. Aceste constitutii au fost
fondate pe regimuri reprezentative si pe separatia puterilor. Un alt principiu de baza
este ca natiunea este sursa suveranitatii. Pentru a pune in aplicare acest principiu,
constitutiile au prevazut alegerea de catre cetateni prin sufragiu universal (vot universal)
a reprezentantilor din adunari; adunarile voteaza legile, bugetul: Adunarea Nationala in
Franta, Camera Comunelor in Marea Britanie. Separatia puterilor in stat este un alt
principiu fundamental al democratiei liberale. Democratia liberala presupune libertatea
de expresie a opiniei publice. Ea este insotita de libertatea de intrunire si de libertatea
presei. Partidele politice structureaza si organizeaza opinia publica. Pluripartidismul
este o alta caracteristica a democratiei. Partidele lupta pentru cucerirea puterii si se
participa la alegeri. Ele reprezinta multiple tendinte ale opiniei publice.

Epoca Luminilor a impus teoria drepturilor omului sub forma unor documente ca
Declaratia de Independenta a SUA(1776) sau Declaratia Drepturilor Omului si ale
Cetateanului (1789)
Drepturile si libertatile cetatenesti pot fi grupate in
1. drepturi civile – se refera la lib individuala; - libertatea cuv, lib credintei
(aparute in sec XVIII –lea)
2. drepturi politice – dreptul la vot (sec XIX)
3. drepturi sociale – ocrotirea sanatatii, drepturile persoanelor (sec XX)

FRANTA

- democratie liberala de tip parlamentar, unde esenta puterii apartine Parlamentului


ales
- 1833 – legea Guizot – accesul liber la invatamant - laicizare
- dupa WW I, Franta se afla in perioada celei de-a treia republici, instaurata oficial
in 1875 si dizolvata in 1940. Seful statului era presedintele ales prin majoritatea
absoluta a voturilor de catre Senat si Camera Deputatilor – era numit pe 7 ani
fiind reeligibil
- 1919 – 1924 - Blocul National iese victorios in alegeri formand o alianta de
centru-dreapta
- 1923 – ocupa zona de-militarizata a Ruhrului cnf prevederilor din 1919 de la
Versailles
- 1924 – 1926 – Cartelul stangii – politica de stg
- 1926 – 1932 – Raymond Poincare aduce dreapta la putere
- 1932 – 1934- ca urmare a efectelor crizei stanga ajunge la putere
- Viata pol a celei de-a treia republici franceze a fost mai tumultoasa datorita unui
nr mare de partide ceea ce inducea un anumit grad de instabilitate

MAREA BRITANIE

- Prim-ministrul (sef al majoritatii parlamentare), are un rol f imp in partea


executiva.
- 1918 – dreptul de vot acordat femeilor (sufragiu universal)
- Dupa WW I apare Partidul Laburist, iar Partidul Liberal (whig) dispare de pe
scena politica
- 1920 – alegeri castigate de Loyd George – guv de coalitie
- 1929 – ca urmare a crizei economice la putere ajunge Partidul Laburist (Ramsay
MacDonald) (rol imp in redresarea economica min de finante Neville
Chamberlain)
- 1940 – 1945 si 1951 – 1955 - > Winston Churchill – prim-ministru din partea
Partidului Conservator

SUA

- regim politic prezidential; puterea presedintelului fiind controlata de Congres; Sua


refuza sa intre in Liga Natiunilor
- 1920 – drept de vot acordat femeilor
- scena politica: republicani si democrati
- 1912 – 1916 -> democratii la putere
- 1920 – 1932 - > republicanii la putere
- 1929 – 1933 – Marea Criza – 24 oct 1929 – Joia Neagra (Bursa din NY se
prabuseste)
- din 1932 – vine la putere F.D. Roosevelt – propune politica New Deal (amplif
rolului statului in economia americana)

Ideologia comunista

- originile de la operele lui Marx si Engels – Manifestul Partidului Comunist


(1848)- este sustinuta lupta de clasa prin intermediul careia proletariatul trebuia sa
inalture exploatarea capitalista. Marx considera ca noua societate cea comunista
se va edifica mai intai in tarile dezvoltate (Anglia, Germania) deoarece
proletariatul era mai numeros si cu o constiinta de clasa mai dezvoltata.
- V.I. Lenin – va sustine in operele sale teoria potrivit careia in tarile mai putin
dezvoltate e posibila aparitia revolutiei socialiste in conditiile existentei unuei
conjuncturi social economice propice care sa fie exploatata de un partid format
din revolutionari de profesie – RUSIA – Partidul Bolsevic
- In luna februarie a anului 1917, Rusia era afectata de saracia generalizata si de
infrangerile de pe front. In aceste conditii, a izbucnit, la Petrograd, revolutia
condusa de Partidul Constitutional Democrat (al burgheziei liberale) si de
mensevici (membrii Partidului Social Democrat). A fost instaurat un guvern
provizoriu la 16 februarie/1 martie 1917, iar a doua zi, tarul a abdicat. Ulterior,
condusi de V.I. Lenin, bolsevicii au declansat actiunile in forta pentru preluarea
puterii, realizata prin lovitura de stat de la 25 octombrie/7 noiembrie 1917, de
la Petrograd. Intre 1918-1921 s-a desfasurat un razboi civil intre partizanii
vechiului regim (albii) si sustinatorii bolsevicilor (rosii). Mai multe state
europene au intervenit militar impotriva Rusiei Sovietice in Rusia
- 1917 – a fost creata si politia politica CEKA apoi NKVD si apoi KGB
- 1921 - Lenin lanseaza NEP (un compromis intre capitalism si comunism; micile
intreprinderi, agricultura, comertul erau liberalizate)
- 1922 – se formeaza URSS – stat format din Rusia sovietica, Ucraina, Bielorusia si
Transcaucazia
- 1924 – 1953 – Stalin la putere- abandoneaza NEP; din 1928 ajunge un dictator
absolut
- 1929 – s-a trecut la colectivizarea fortata a agriculturii
- 1936 – 1939 – Marea Teroare – opozantii regimului inchisi in Gulaguri (inclusiv
membri de partid, militari, etc) Alexandr Soljenitin – premiul Nobel pt literatura
(Arhpelagul Gulag – demascarea crimelor comunistmului)
- Lev Trotki – negociator al tratatului de la Brest-Litovsk, conducator al armatei
bolsevice in razb civil, opozant al regimului Stalinist, fondatorul ideii „exportului
de revolutie si al revolutiei permanente” intr-o perspectiva internationalista
opusa ideii lui Stalin de construire a socialismului intr-o singura tara. => este
deportat in 1928.
- Dupa 1917 in multe tari au aparut miscari si partide comuniste, dar pana in
1945 regimuri comuniste nu au existat decat in 2 tari :Mongolia si URSS

Ideologiile Fascisa si Nazista

Fascismul este o doctrina politica nationalista de extrema dreapta ce urmarea sa


obtina maretia natiunii prin expansiune terit. pe seama altor state. O varianta a
fascismului a fost in Germania (nazismul). Fascismul s-a dezvoltat in Ungaria, Italia,
Bulgaria, Portugalia, Spania, Grecia.
Miscarea fascista a aparut in Italia dupa primul razboi mondial. Aceasta era
sustinuta atat de populatia debusolata de razboi si de saracie, cat si de multi industriasi si
bancheri, care sperau ca noua formatiune politica sa reprezinte o contrapondere efiecienta
la ideile comuniste. Fascismul a imbracat in Italia forma corporatista. Acesta preconiza o
societate organizata in grupuri profesionale, numite corporatii. Pe plan politic
corporatismul urmarea inlocuirea Parlamentului cu o Adunare a delegatiilor coporatiilor,
noua organizare urmand, in conceptia initiatorilor ei, sa asigure prosperitatea tuturor
categoriilor sociale. Fascistii au pus mare accent pe nationalism si pe promisiunile de
restaurare a „onoarei nationale”. Ei considerau ca statul natiune avea viata sa proprie,
diferita de vietile fiintelor umane care-l compuneau. In statul corporatist nu primau
interesele individului, ci cele ale corporatiei din care facea parte. Regimul fascist a fost
instaurat in Italia de Benito Mussolini. Deceptionata in privinta ambitiilor sale teritoriale,
zguduita de ample miscari sociale, provocate si sustinute de stanga socialista, care
ameninta cu instaurarea dictaturii proletariatului, democratia liberala italiana a devenit
incapabila sa rezolve problemele tarii. In fata acestor primejdii fascismul a aparut ca
singurul capabil sa apare ordinea in stat.
Dupa 1918, au aparut miscari politice fasciste mai intai in tarile invinse in Primul
Razboi Mondial: Germania (1919), Ungaria(Horthy) sau Bulgaria (1923), ori
nemultumite, ca Italia (1919), de beneficiile teritoriale si politice obtinute in urma
conflictului. Partide cu caracter fascist au aparut si in Romania (1927), Spania(1936 –
1939 – razboi civil; fortele nationaliste conduse de Fraco sunt ajutate militar de
Hitler), Portugalia(Antonio Oliveira Salazar), Belgia, Marea Britanie, Franta. Toate
aceste miscari erau profund nationaliste, antiliberale, iar multe dintre ele (Partidul
National-Socialist in Germania, Partidul Apararii Rasei in Ungaria, Legiunea
Arhanghelului Mihail in Romania) erau antisemite. Partidele fasciste intrebuintau in mod
obisnuit violenta in spatiul public (violente de strada si asasinat politic), iar unele aveau si
o componenta paramilitara.

Italia

- 1922 Mussolini impreuna cu Fasciile de lupta organizeaza Marsul asupra Romei


si il obliga pe regele Emanuel III sa-l numeasca prim-ministru pe Mussolini
- 1924 – partidul lui Mussolini obtine 65% din voturi fapt care i-a permis sa-si
impuna dictatura
- 1925 – se infiinteaza tribunalul special si politia politica OVRA + organizatiile
paramilitare Camasile negre si Ballila
- 1926 – au fost interzise grevele, sindicatele au fost inlocuite cu corporatiile
- Indoctrinarea cetatenilor se facea prin propaganda si prin diferite organizatii
fasciste (populatia matura prin Dopolavoro, copiii si tinerii, prin Avanguardistii si
Ballila)
- 1929 – Italia incheie o intelegere cu statul Papal prin care i se recunoaste
autonomia
- 1935 – 1936 – Mussolini cucereste si anexeaza Etiopia
- 1943 – Mussolini inlaturat de la putere.

Germania

- 9 nov 1918 regele Wilhelm al II-lea abdica. Social-democratii au preluat puterea


si proclama republica de la Weimar(1919)
- ian 1919 spartakistii (aripa stanga a socialistilor) incearca sa preia puterea
printr-o revolutie condusa de Rosa Luxemburg si Karl Liebknecht (asasinati)
- primavara 1919 Adunarea Constituanta reunita la Weimar a adoptat o Constitutie
care transforma Germania intr-un stat democrat – aceasta devenea o republica
federala condusa de un parlament (Reichstag) si de un prsedinte ales prin vot
universal.
- 1923 – lovitura de stat nereusita de la Munchen (organizata de Adolf Hitler si de
batalioanele SA) -> Hitler este arestat
- 1926 – pe perioada detentiei Hitler a scris Mein Kampf (lucrare care a stat la baza
national socialismului)
- Nazistii au pus mare accent pe nationalism si pe promisiunile de restaurare a
onoarei nationale. Hitler considera ca sistemul democratiei parlamentare era
vinovat pt. problemele economice si sociale ale Germaniei. Singura solutie pe
care o sustinea Hitler era dictatura unui unui singur partid condus de un partid
providential care sa supuna natiunea in numele binelui general. El urmarea
crearea unui imperiu (Reich) care sa-i cuprinda pe toti germanii. Expansiunea
germana era justificata prin nevoia de „spatiu vital”(lebensraum) pentru rasa
ariana, considerata superioara. Spre deosebire de Mussolini, Hitler a facut din
rasism si in special din antisemitism, o componenta esentiala a programului sau.
Evreii erau considerati vinovati de toate relele societatii germane si de aceea
nazistii sustineau eliminarea lor prin exterminare.
- 1929 – 1933 Germania trece prin criza economica, iar societatea germana
dezamagita de un guvern considerat incapabil sa rezolve pb a avut de ales intre
socialisti, comunisti si nazisti. Compromitand ambele tabere printr-un abil joc de
putere si ajutat de marii industriasi (Krupp) Hitler a ajuns la putere
- 1932 – Partidul Muncitoresc Nationalist German castiga alegerile pentru
Reichstag.
- 30 ian 1933 presedintele Hindenburg este nevoit sa-l numeasca pe Hitler
cancelar
- 1934 – Hindenburg moare => Hitler ramane singur la putere si se procalama
Fuhrer
- feb 1933 incendiaza Reichstagul dand vina pe comunisti
- 30 iunie 1934 – Noaptea Cutitelor Lungi – liderii trupelor SA (Ernst Rohm) sunt
asasinati, acestea fiind inlocuite cu trupe SS (protectie) si Gestapo (politie
politica)
- 1935 – legile de la Nurenberg – evreilor le-au fost interziste drepturile politice si
civile
- nov 1938 – Noaptea de Cristal- pogrom indreptat impotriva evreilor –case,
sinagogi devastate, multi evrei arestati, torturati, ucisi
- ian 1942 – Conferinta de la Wansee- adoptarea „solutiei finale”

Elemente comune nazism, fascism si comunism

- existenta unui conducator suprem si a unui partid unic „Un popor, un stat, un
conducator”
- glorificarea conducatorului suprem
- mentinerea unui control strict asupra cetatenilor prin institutii de forta (politie
politica) si prin actiuni propagandistice
- adversitate fata de valorile democratiei
- incalcate drepturile omului
- se lichida orice forma de opozitie
- presa cenzurata
- interesele partidului se identificau cu interesele statului

Lumea in a doua jumatate a sec XX

- Comunismul in Europa
o Impus de Stalin in urma acordurilor cu Rossevelt si Churchill in Bulgaria,
Cehoslovacia, Germania de Est, Polonia, Romania si Ungaria dar s-a
instalat si in alte state ne-europene: China, Coreea de Nord, Vietnamul de
Nord, Cambodgia, Laos, Afganistan, Cuba, Nicaragua
o Mici diferente – Iugoslavia lui Tito – o mai mare libertate economica; in
Polonia s-a pastrat proprietatea asupra pamantului
o In Bulgaria s-a impus Frontul Patriei (1942) care dupa intrarea Aramtei
Rosii in Sofia in spet 1944, a declansat o insurectie si a preluat puterea
(Georgi Dimitrov – seful consiliului de ministri)
o Albania – 2 dec 1945 – Enver Hodja comunistii castiga (Frontul
Democratic)
o Cehoslovacia – isi pastrase un guv in exil condus de Benes.; feb 1948 –
Lovitura de la Praga – presedinte Gottwald – tara devine democratie
populara
o URSS – Nikita Hrusciov (1953 – 1964)- demasca crimele staliniste fara a
afecta stabilitatea regimului; 1970 – Leonid Brejnev impune
neostalinismul promovand o politica ce a dus la stagnarea vietii economice
si sociale; 1986 – Gorbaciov lanseaza Glasnost( liberalizarea a activitatii
politice si a mijloacelor de informare in masa) si Perestroika (reformarea
societatii si economiei sovietice)
- Statele democratice
o Marea Britanie – vine la putere Churchill (1951 – 1954), iar in 1979 -1990
prim-min Margaret Thatcher – (cel mai lung mandat continuu din istoria
GB) cresterea economiei, privatizarea unor intreprinderi si servicii de stat;
o 1982 – razb Ins Falkland(Malvine) ca urmare a invadarii Argentinei

o Franta – 1959 – Charles de Gaulle presedinte – sustine ideea consolidarii


puterii sefului statului; reforma constitutionala din 1962 – a stabilit ca
presedintele Frantei sa fie ales de cetateni prin vot universal;
o in Franta a fost posibila coabitarea la putere a unui presedinte si a unui
premier de orientari politice diferite – 1986 presedintele Mitterand
(stanga) si premierul Jacques Chirac (dreapta)

o Sua – 1973 – embargoul arab asupra petrolului => criza energetica si criza
politica(1973 – 1980); in 1980 alegeri castigate de republicanul Reagan
care scoate tara din impas; 1988 – presedinte G. Bush; 1991 – Sua joaca
rolul de „jandarm al lumii” si se implica in conflictul din Kuweit si
infrange Irakul

ROMANIA

Democratia in Romania s-a bazat pe introducerea unei legi fundamentale (Constitutia din
1866), una dintre cele mai liberale in Europa acelei epoci. Aceasta marca insemnatatea
catorva institutii fundamentale: Monarhia, ca factor de echilibru in viata politica si in
societate, si Parlamentul ca for legislativ.

In viata politica dinainte de Primul Razboi Mondial se intalneste alternanta la putere a


celor doua partide principale – cel liberal si cel conservator (rotativa guvernamentala).
Liberalii reprezentau interesele burgheziei romanesti in formare, in timp ce conservatorii
erau partidul marilor proprietari.

O caracteristica a democratiei romanesti era aceea ca regele desemna guvernul, apoi era
dizolvat Parlamentul. Se organizau alegeri parlamentare, care dadeau castig de cauza
guvernului. In acest mod, in loc ca guvernul sa fie expresia Parlamentului, se petrcea
invers, puterea legislativa era o emanatie a executivului.

Democratia romaneasca in sec. al XIX lea era limitata de participarea redusa a cetatenilor
la viata politica. Cea mai mare parte a populatiei nu participa la viata publica din cauza
sistemului de vot cenzitar. Necesitatea introducerii votului universal a fost prevazuta in
programul social-democratilor romani care au infiintat un partid muncitoresc in 1893, si
al liberalilor in 1913.

In ciuda imperfectiunilor, societatea romaneasca a facut progrese in perioada de dinaintea


Primului Razboi Mondial, pe plan economic, social, politic si cultural.
Viata Politica

Liberalismul – PNL

o 1867 intelegerea intre liberalii radical (C.A Rosetti si Ion C. Bratianu) si


liberalii moderati(M. Kogalniceanu) prin incheierea intelegerii de la hotel
Concordia(Programul de la Concordia)
o Ideologi: St Zeletin, Mihail Manoilescu; Stefan Zeletin considera ca prin
Constitutia din 1923 s-au pus bazele neoliberalismului in Romania(Pentru
intaia oara acest act istoric pleaca de la urmatoarele puncte de vedere, care
alcatuiesc esenta noului liberalism: a) interventia puterii de stat si b)
conceptia libertatilor individuale ca „functii sociale”)
o PNL - care reprezenta interesele burgheziei industriale si financiare,
precum si ale unor meseriasi si intelectuali
o 24 mai 1875 s-au pus bazele PNL in urma Coalitiei de la Mazar-Pasa
o programul liberal: promovare constitutionalism, principiile libertatii si
egalitatii, extinderea drepturilor electorale, mica proprietate, interventia
statului pt accelerare procesului de dezvoltare, libertatea presei, dreptul la
asociere, proprietatea privata;
o conceptul “prin noi insine” (IC Bratianu) – valorif tuturor resurselor si
energiilor nationale care sa contrubuie la dezvoltarea societatii romanesti
o conducatori: Ion C Bratianu (1875 -1891); Dumitru Bratianu (1891 –
1892); Dimitrie Sturdza (1892 – 1909); Ion I. C. Bratianu (1909 – 1927)
o guvernari: 1876 – 1888; 1895 – 1899; 1901 – 1904; 1907 – 1910; 1914 –
1918
o in per interbelica s-au aflat la putere intre 1922-1928 si 1933 – 1937
o Ion I.C Bratianu (pana in 1927) Vintila Bratianu (1927- 1930); I Gh Duca
(1930-1934); CIC Bratianu (1934-1947)
o 1922 – 1926 – guv PNL - I. I. C. Bratianu cea mai buna guv
o Au fost adoptate legi privind comercializarea si controlul intreprinderilor
statului (1924), legea minelor, legea energiei (1924), legea pentru
organizarea si exploatarea cailor ferate (1925).
Conservatorismul – PC (ideolog pe plan international Ed. Burke)

o 3/15 feb 1880, Lascar Catargiu Costache Epureanu, Titu Maiorescu,


Vasile Pogor pun bazele Partidului Conservator. Din dec 1880 lider devine
Lacar Catargiu, pana in 1899 la moartea sa.
o Centrul ideologiei conservatoare: extinderea ideii Teoria formelor fara
fond(realitati socio-economice existente in tarile romane nu permiteau
importul de idei si institutii aparute in Occident – pe care liberalii le
doreau aduse)
o Ideea unui stat natural, organic; statul trebuia sa intervina asigurand o
“armonie sociala”
o Titu Maiorescu minimaliza rolul burgheziei mentinand doar doua
elemente ale structurilor sociale: monarhia si taranimea
o Procesul de dezv trebuia sa fie masurat dar continuu; politica pasilor
marunti
o Take Ionescu, Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman;
o 1871 – 1876; 1888 – 1895; 1899 – 1901; 1904 – 1907; 1910 – 1913;
o 1921 – PC dispare de pe scena politica ca urmare a ref agrare si electorale
o considreau panslavismul ca fiind cea mai mare amenintare a RO

• Partidul National Taranesc


o Alct in 1926 prin fuzionarea Partidului National din Transilvania,
condus de Iuliu Maniu , cu Partidul Taranesc, infiintat de Ion
Mihalache in 1918 in Vechiul Regat
o C Stere; Virgil Madgearu; Gh Zane (teoretician taranism) au elaborat o
noua conceptie de guvernare – taranismul(agricultura trebuia sa aiba un
rol precumpanitor in econom nationala; dezvoltarea ramurilor industriale
care se bazau pe bogatiile naturale si a industriei de armament)
reprezentantii taranismului n-au negat necesitatea dezvoltarii unor ramuri
industriale, in special a celor care valorificau produsele agricole si
bogatiile subsolului. In schimb ei se impotriveau protectionismului vamal
ridicat, sustinut de liberali.
o Guverneaza intre 1928 – 1931 si 1932 – 1933
o Reprezentantii taranismului apreciau ca Romania nu dispunea de suficient
capital pentru sustinerea dezvoltarii economiei si se pronuntau pentru
politica „portilor deschise” fata de capitalul strain. Din punct de vedere
politic, C. Stere aprecia in 1920 ca statul roman nu poate fi decat un stat
taranesc, pentru ca poporul roman este un popor de tarani si pentru ca
munca taraneasca conditiona toata viata economica si sociala. La inceput
(1919-1924) taranistii au sustinut „lupta de clasa” a taranimii si
muncitorimii impotriva „burgheziei oligarhice”, apoi au preconizat
apararea de clasa impotriva agresiunii la care taranimea era supusa din
partea burgheziei. In motiunea adoptata in 1935 la congresul Partidului
National Taranesc se insista pe ideea de colaborare a tuturor fortelor
sociale in cadrul statului national taranesc pe baza unei reale
democratii.
o Guvernarile din 1928-1931 si 1932-1933 au coincis cu criza economica,
fapt care le-a erodat popularitatea. In practica guvernarii, national-
taranistii nu si-au putut transpune doctrina; nu numai ca nu au infaptuit
statul taranesc, dar au si renuntat in 1933 la politica portilor deschise. In
anii de opozitie s-au pronuntat ptr. apararea regimului democratic, luand
atitudine impotriva fortelor prodictatoriale.
o Au practicat politica “portilor deschise” permitand patrunderea capitalului
strain in economia romaneasca

• Partidul Poporului
o Infiintat in 1918; condus de Alexandru Averescu (motiv pt care, partidul
s-a bucurat de o mare popularitate)
o Guvernare intre: 1920 – 1921; 1926 – 1927;
• Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania (PSDMR)
o Creat in martie 1893; Constantin Dobrogeanu Gherea (ideile sale din
Manifestul din 1886 au stat la baza partidului); Emil Racovita , Ioan
Nadejde
o Instituirea votului universal; reforma radicala a sistemului agrar in fav
taranimii
o 1899 - tradarea generosilor ( I. Nadejde si V Mortun trec la PNL) ->
desfiintarea partidului
o 1910 – se infiinteaza Partidul Social Democrat Roman (PSDR) – I. C.
Frimu, Mihai Bujor; rol important lucrarea lui Gherea “Neoiobagia”;
o participa la Internationala a II-a Basel (1912) si Copenhaga (1913)
o 1927 – se transforma in PSD condus de Titel Petrescu

• Partidul Comunist Roman (PCR):


o 1921 – infiintat la Ploiesti; aripa extrema stanga a PSDR; conducator Gh.
Cristescu; are putini aderenti
o 1923 - adera la Internationala a III-a Comunista; comunistii au adoptat si
sutinut teza cominternista(Teza Buharin) privind dreptul popoarelor la
autodeterminare, considerand Romania un stat multinational, creatie a
imperialismului apusean si militand pentru dezmembrarea sa.
o 1924 – este scos in afara legii in urma rascoalei de la Tatar- Bunar

• Formatiuni politice de dreapta:


o Liga Apararii National Crestine
 1923 - A.C. Cuza - milita pt eliminarea evreilor din viata
economica si sociala a Romaniei

o Legiunea Arhanghelului Mihail


 1927 - Adept al lui AC Cuza, Corneliu Zelea Codreanu isi
formeaza propria organizatie politica
 Membrii organizatiei cunoscuti sub numele de legionari, purtau
uniforme de culoare verde si erau recrutati din randul burgheziei
romane aflate in concurenta cu cea evreiasca, din randul
intelectualilor, al studentilor, taranilor, al saracilor. Nu se baza pe o
ideologie limpede, dar promova antisemitismul, anticomunismul si
misticismul. Foloseau formatii paramilitare care de multe ori
recurgeau la violenta
 1930 aripa militra Garda de Fier (ajunge sa se legalizeze la
intreaga organizatie)
 1933 – premierul I. Gh. Duca scoate Garda de Fier in afara legii;
Membrii acesteea riposteaza prin asasinarea premierului la
 29 dec 1933 – gara Sinaia I. Gh. Duca asasinat
 se legalizeaza in 1934 sub denumirea Totul pt Tara (sub guv
Tatarescu)
 alegeri 1937 – obtine locul 3 (15 % din voturi) este tinut in afara
guv de catre Carol al II-lea
 in urma unor injurii aduse unui demnitar in exercitiu functiunii (N.
Iorga) CZ Codreanu este condamnat la 10 ani de munca silnica,
dar este ucis in nov 1938 in padurea Tancabesti in timp ce era
transportat la inchisoare
 legionarii riposteaza si in sept 1939 il asasineaza pe premierul
Armand Calinescu
 ajunsi la putere in urma procalamarii Statului Legionar in sept
1940 cauta razbunarea
 vine la conducerea miscarii legionare Horia Sima
 asasineaza pe N Iorga in nov 1940 la Strejnic si pe V. Madgearu la
Snagov
 nov 1940 – masacrul de la Jilava
o Partidul National Crestin
 Creat la Iasi in 1935 prin fuziuna LANC (AC. Cuza) si Partidul
National Agrar (O. Goga)
 Goga este desemnat in 1937 sa formeze un guvern deoarece niciun
partid nu obtinuse 40% din voturi

• Partidul National Roman din Bucovina


o Martie 1892 – Cernauti – Iancu Flondor

• Partidul National Roman din Transilvania


o 1881 Sibiu – Ioan Ratiu, Gh Pop de Basesti, Iului Maniu
o a militat pt drepturile romanilor din Trans (Memorandumul din 1892 –
petitie trimisa imparatului austro-ungar Franz Joseph)
o 1926 fuziune cu Partidul Taranesc

Institutii importante in Romania Moderna


• 1860 – Univ Iasi
• 1861 – Societatea culturala ASTRA Sibiu
• 1864 – Univ Bucuresti
• 1864 – CEC
• 1866 – Societatea Literara Romana – 1867 – isi schimba denumirea in Societatea
Academica Romana
• 1880 – BNR
• 1888 – Ateneul Roman

1867 – instituirea sistemului financiar bazat pe leu


1868 – legea organizarii armatei – introducerea mobilizarii generale