Prof.

Zidaru Ionuţ, Clasa a-XI-a, Liceul

Teologic ,,Elim”, Piteşti.
 INTRODUCERE
Secolul al XX-lea a mai fost şi numit secolul
extremelor pentru că regimurile politice au
cunoscut o evoluţie spectaculoasă de la
extrema dreaptă (prima jumătate a secolului al
XX-lea) la extrema stângă (a două jumătate a
secolului al XX-lea).
Principala caracteristică a secolului XX a
fost confruntarea dintre democraţie şi
totalitarism.
 REGIMURI POLITICE
REGIMURI
POLITICE

DREAPTA STÂNGA CENTRU-DREAPTA

CREŞTIN-DEMOCRAŢIA
LIBERALISMUL SOCIAL-DEMOCRAŢIA -pluralism-ideologic şi
- toleranţă - planificare social
-pluralism -naţionalizare -descentralizarea
- separarea puterilor în stat -solidaritate -federalismul
-libertate individuală -integrare europeană
 TERMINOLOGIE
STATUL este organizația care deține monopolul
asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de
frontiere. Statul este titular al suveranității și
personifică din punct de vedere juridic națiunea. Din
punct de vedere social, statul nu trebuie confundat
cu societatea, el fiind o instituție separată care poate
să reflecte mai mult sau mai puțin interesele
societății.
FORMA DE GUVERNĂMÂNT reprezintă
organizarea puterii supreme de stat, modul de
formare şi competenţa organelor supreme ale
 FORME STATALE
REPUBLICA
REPUBLICA
EUROPA
EUROPA
- -55––republici
republicifederale
federaleparlamentare
parlamentare
-20
-20- -republici
republiciparlamentare
parlamentare
-7-7––republici
republiciprezidenţiale
prezidenţiale
-1-
-1-republică
republicăTurcia
Turcia

MONARHIA
MONARHIA
EUROPA: FORME
FORME
EUROPA: STATALE
-9-9––constituţionale,
constituţionale,ereditare
ereditare STATALE
ASIA
ASIA
-4-4––constituţionale
constituţionale PRINCIPATUL
PRINCIPATUL
(Thailanda,
(Thailanda,Malaiezia,
Malaiezia, Andorra
Andorra
- -Brunei,
Brunei,Cambogia)
Cambogia)Japonia
Japonia Liechtenstein
Liechtenstein
AFRICA
AFRICA
-2-2–Leshoto,
–Leshoto,Swaziland
Swaziland
ARABIA
ARABIA
- -44––A..
A..Saudită,
Saudită,Bahrin,
Bahrin,Oman,
Oman,Qatar
Qatar
 LUMEA DUPĂ 1989
EUROPA
EUROPA
VEST-EST
VEST-EST
convulsii
convulsiisociale
sociale
dezmembrarea
dezmembrarea
unor
unorstate
state
EXTREMUL
EXTREMULORIENT
ORIENT
regim socialist
regim socialist
- CHINA
- CHINA ŞI VIETNAM- economia
ŞI VIETNAM - economiadedepiaţă
piaţă
- COREEA DE NORD
- COREEA DE NORD AFRICA
AFRICA
- REPUBLICA
- REPUBLICA SUD-AFRICANĂ– –societatea
SUD-AFRICANĂ
LUMEA
LUMEA democratică; adoptarea Constituţiei;
societatea
înlăturarea
democratică; adoptarea Constituţiei; înlăturarea
DUPA
DUPA segregaţiei
segregaţieirasiale
rasiale
1989
1989
- Restul
- Restulcontinentului
continentului– –lumea
lumeaa aIII-a
III-a

LUMEA
LUMEAISLAMICĂ
ISLAMICĂ
Imixtiunea americană
Imixtiunea americană în în IRAK
IRAKşi şiAFGANISTAN
AFGANISTAN
- PAKISTAN
- PAKISTAN - Islamism militant,agresiv
- Islamism militant, agresivşi şi
Xenofob
Xenofob
- IRAN
- IRAN – regim constituţional=şefreligios
– regim constituţional=şef religios
 FORME DE ORGANIZARE
STATALĂ
MONARHIA
Formă de guvernământ în care puterea supremă
aparține unei singure persoane (rege, împărat,
țar, etc.) și se transmite de obicei ereditar.
Monarhie absolută = formă de conducere a statului
bazată pe puterea nelimitată a monarhului.
Monarhie constituțională = formă de conducere a
statului monarhic în care prerogativele monarhului
sunt limitate prin constituție.
Cea mai veche formă de stat din istorie;
 ETAPE ALE EVOLUŢIEI
MONARHIEI
monarhia despotică în Orientul Antic ;
monarhia centralizată şi absolutistă în
Europa Medievală;
MONARHIA CONSTITUŢIONALĂ în
epoca modernă şi contemporană;
MONARHIA AUTORITARĂ în epoca
modernă şi contemporană;
 MONARHIA CONSTITUȚIONALĂ
Este o formă de guvernare monarhică ce face parte
dintr-un sistem constituțional care acceptă un monarh
ereditar sau ales în funcția de șef de stat.
Are la bază principiul separaţiei puterilor în stat.
Monarhul este şeful statului;
Atribuţiile monarhului sunt reglementate prin constituţie ;
O principală atribuţie este numirea primului- ministru;
Majoritatea statelor monarhice adoptă principiul monarhiei
britanice parlamentare ,,regele domneşte dar nu
guvernează.’’
Monarhii constituţionale sunt: Marea Britanie, Spania,
Suedia, Danemarca,Norvegia, Belgia.
 REPUBLICA
Formă de guvernământ în care organele
supreme de conducere sunt constituite din
reprezentanți aleși pe un anumit termen
(republica, fr. république, lat. Respublica).
REPÚBLICĂ - formă de guvernământ în
care conducerea este deținută de un organ
suprem al puterii de stat ori de un președinte
ales sau numit.
A apărut în Grecia antică;
 ETAPE ALE EVOLUŢIEI
REPUBLICII

Republici sclavagiste în oraşele

state- greceşti şi la Roma antică;
Republici aristocratice medievale
San Marino, Genova, Veneţia;
REPUBLICI MODERNE SUA,
Elveţia;
 FORME ALE REPUBLICII
1. Republici democratice:
Parlamentare: Germania, Italia (parlamentul în raport cu
preşedintele şi guvernul are un surplus de prerogative)
Prezidenţiale:SUA, ( preşedintele este concomitent şi şef al
statului şi guvernului, comandant al forţeloe armate şi cel
care dirijează politica externă a ţării ) şi Rusia;
Semiprezidenţiale:Franţa( primul ministru guvernează, iar
preşedintele arbitrază ) ;
2. Republici dictatoriale:
De tip fascist.
De tip comunist.
 IDEI ŞI REGIMURI POLITICE
Def. REGIMUL POLITIC este ansamblul
instituțiilor și raporturilor politice prin care clasa
politică își înfăptuiește programul politic. Instituțiile
care înfăptuiesc, în viața politică, economică, socială
și culturală a țării, programul clasei politice sunt:
monarhia, parlamentul, guvernul, partidele politice,
armata, justiția, școala, biserica.
Tipuri de regimuri politice:
Democratice.
Autoritare.
Totalitare.
 REGIMURI POLITICE
DEMOCRATICE
DEMOCRAȚÍE Formă de organizare și de
conducere politică a societății, care proclamă
suveranitatea poporului.
Formă de guvernare a statului, bazată pe separația
puterilor și pe votul universal.
 Stat căruia îi este proprie o astfel de organizare.
 Metodă de conducere a unui colectiv, care asigură
participarea tuturor membrilor la luarea deciziilor
importante.
 TRĂSĂTURILE REGIMURILOR
DEMOCRATICE
Principiul separației puterilor în stat;
Alternarea la guvernare pe baza votului universal care
legitimează puterea politică şi permit schimbarea conducerii
statului periodic;
Drepturi și libertăți:
Libertatea presei
Libertatea cuvântului
Libertatea persoanei
Libertatea religioasă etc.
- Pluralism politic şi ideologic
Democraţia este exercitată în cadrul statului de drept.
 REGIMURI POLITICE
DEMOCRATICE
Regimuri democratice.Exemple:
Monarhii constituţionale - Marea
Btitanie,Japonia,etc.
Republici parlamentare - Germania,
Italia, Austria.
Republici prezidenţiale - SUA.
Republici - România
 REGIMURI POLITICE AUTORITARE
Când regimul politic abuzează de autoritatea
sa, folosind mai degrabă forţa decât
persuasiunea în realizarea propriilor scopuri
sau în procesul de guvernare, avem de a face
cu autoritarismul.
Printre aceste sisteme se numără de exemplu
dictaturile militare de stânga sau de dreapta din
multe ţări în curs de dezvoltare, dar şi Spania
lui Franco sau Chile sub Pinochet.
 Cauzele aparţiei regimurilor
totalitare
frustările provocate de tratatele de pace
încheiate în urma Primului Război Mondial;
instabilitatea economică din diferite
ţări europene, care a culminat cu marea criză
economică din anii 1929-1933;
crizele sociale.
 REGIMURI POLITICE TOTALITARE
Este un regim politic în care puterea aparține în mod total unei
persoane sau unui grup de persoane. Spre deosebire de sistemul politic
de tipmonarhie absolută sau dictatură, în regimurile totalitare distanța
între stat și societate este practic anulată, în sensul că puterea întrupată
de stat, prin partidul unic, pătrunde până și în viața particulară a
fiecărui cetățean. Ideologia totalitaristă este opusă conceptului
de societate deschisă.
Care aplică sau preconizează dictatura unei minorități, majoritatea
populației fiind lipsită de drepturi și de libertăți. Statul totalitar este o
creaţie a secolului al XX-lea, cu rădăcini în autoritarismul conservator
european.
În funcţie de suportul ideologic, acesta are două variante: una de
extremă dreaptă, care a dispărut odată cu înfrângerea Germaniei în
1945, şi una de extremă stânga, care şi-a continuat existenţa după al
doilea război mondial. Se consideră că totalitarismul a atins punctul
culminant în doar două state: Germania şi URSS.
 TRĂSĂTURILE REGIMURILOR
TOTALITARE
puterea este deţinută şi exercitată în mod absolut de o
singură persoană sau un grup de persoane;
lipsa pluralismului politic şi ideologic;
nu există principiul separaţiei puterilor în stat;
cultul conducătorului unic;
cenzura, partidul îşi impune controlul asupra presei;
partidul unic îşi impune monopolul ideologic , foloseşte
mijloacele de represiune cum ar fi poliţia politică;
partidul se identifică cu statul;
Statul are toate drepturile, partidul unic înregimentează
populaţia şi conducătorul unic exercită toate
 REGIMURI POLITICE
TOTALITARE
Regimuri totalitare:
Comunismul – URSS.
Fascismul – Italia.
Nazismul – Germania.
Teocraţia – Iran.
 REGIMUL COMUNIST
 REGIMUL COMUNIST a apărut în Rusia
 În 1917, în Rusia s-au declanșat două revoluții. Prima declanșată în
februarie/martie a fost o revoluție liberală tipică, având ca rezultat şi proclamarea
republicii ca urmare a abdicării Țarului Nicolae al II-lea. Un timp, puterea a fost
împărţită între guvernul provizoriu condus de Kerenski şi consiliile muncitorilor,
ţăranilor şi soldaţilor, numite soviete (cu rol politic). B A doua revoluţie din
octombrie/noiembrie 1917, este cunoscută în istorie ca revoluţie comunistă
(bolşevică). În 25 octombrie 1917, Lenin, conducătorul partidului bolşevic, a
declanşat revoluţia bolşevică considerată actul de naștere al primului stat comunist
din istorie, în realitate o lovitură de stat militară. Puterea a fost preluată de un guvern
alcătuit numai din bolşevici şi condus de Lenin – Consiliul Comisarilor
Poporului. Primele măsuri au fost foarte populare: decretul asupra păcii, care a dus
la încheierea unei păci separate cu Germania la Brest-Litovsk în 18 februarie/3
martie 1918, şi decretul asupra pământului, care a proclamat naţionalizarea
întregului fond funciar al ţării. Decretul asupra naţionalităţilor proclama dreptul
popoarelor de a-şi hotărî singure soarta, mergând până la despărţirea de statul rus.
Lenin a susţinut ideea instituirii unei dictaturi a proletariatului. În acest scop a fost
creată Armata Roşie şi poliţia politică, CEKA, NKVD şi apoi KGB. În timpul
războiului civil din 1918-1921, în care “roşii”s-au confruntat cu “albii” (adepţii
vechiului regim politic) sprijiniţi de puterile occidentale (Marea Britanie,SUA),
dictatura proletariatului s-a transformat în dictatura partidului comunist.
 La 30 decembrie 1922, Rusia sovietică a devenit republică federală – Uniunea
Republicilor Socialiste Sovietice (URSS).
 REGIMUL NAZIST
 REGIMUL NAZIST a apărut în Germania, ţară învinsă în Primul Război Mondial.
Ideologia nazistă a fost expusă în lucrarea "Mein Kampf" (Lupta mea) a lui Adolf
Hitler. Ideologia nazistă avea la bază naţionalismul exacerbat, rasismul,
xenofobismul şi antisemitism. Ideile sale se bazau pe conceptul asupra raselor.
Acesta considera că germanii fac parte dintr-o rasă superioară, rasa ariană, purtătoare
a progresului în istoria omenirii, iar negrii, slavii, ţiganii şi evreii sunt rase
inferioare. Ideea că societatea omenească se conduce după legile naturii, în care cel
puternic supravieţuieşte justifica dreptul rasei superioare de a se impune în faţa
oamenilor consideraţi inferiori. Astfel se justifica și politica expansionistă a
Germaniei naziste şi încălcarea drepturilor omului. Sistemul democratic în concepţia
lui Hitler era responsabil de scăderea prestigiului Germaniei în urma încheierii păcii
de la Versailles (1919), considerată "ruşinoasă" de către naţionaliştii germani.
Naţionalismul de tip german însemna crearea unui imperiu Reich care să-i cuprindă
pe toţi membrii poporului german Volk ce trăiau dincolo de graniţele Germaniei.
Avea nevoie de spaţiu vital pentru Germania spre Răsărit. Statul nazist avea deviza
"un singur popor, un singur stat, un singur conducător" ("ein Volk, ein Reich, ein
Fuhrer. În 1932 Partidul Național-Socialist al Muncitorilor Germani, condus de
Adolf Hitler, a câștigat alegerile pentru Reichstag și Adolf Hitler este numit cancelar
al Germaniei.
 FASCISMUL
FASCISMUL ITALIAN - Benito Mussolini. ITALIA
Duce : Benito MUSSOLINI. P.N.F. (Partidul Naţional Fascist).
„…Totul se află in stat, nimic uman sau spiritual nu se află in afara
statului. …..statul nu este altceva decât sinteză si unitate a tuturor
valorilor” --- Duce Benito Mussolini „Fascism, doctrină şi
instituţii”
♣ Interesele statului italian sunt mai presus de orice
♣ Ducele este cel care cunoaşte şi defineşte interesele statului italian.
♣ Cultul conducătorului:”IL DUCE HA SEMPRE RAGIONE!” –
Ducele are întotdeauna dreptate!
♣ „ITALIA À NOI! – Noi suntem Italia!; - Unitatea perfectă între
Fascism şi Italia
♣ Noua Ordine Mondială: refacerea gloriei Imperiului Roman;
Marea Mediterană trebuie să devină un lac italian – cucerirea Greciei,
Albaniei, Africii de Nord (Egiptul britanic, coloniile franceze Maroc,
Tunisia, Algeria, Etiopia, insulele mediteraneene)
 ASEMĂNĂRI ÎNTRE COMUNISM ŞI
NAZISM
orice formă de opoziție a fost desființată, fiind
interzisă funcționarea partidelor politice în afara
partidului unic;
a fost creată poliția politică a regimului:
cetăţenii au fost îndoctrinaţi prin propagandă şi prin
diferite organizaţii;
a fost introdusă cenzura şi teroarea;
partidul se identifica cu statul ;
cultul personalităţii;
încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului.
 Trăsăturile distincte ale regimurilor totalitare
Comunismul:
colectivizarea şi industrializarea
naţionalizarea bunurilor
ateismul
desfiinţarea proprietăţii private şi înlăturarea burgheziei.
Nazismul:
rasismul
antisemitismul
ideea creării unui “spaţiu vital” în care să trăiască “rasa
ariană”
“spaţiul vital” trebuia epurat de rasele inferioare (evreii,
ţiganii, slavii) şi putea fi realizat prin expansiune .
 Atitudinea statelor democratice faţă de regimurile
totalitare
În perioada interbelică:
crearea unei organizaţii mondiale (Liga
Naţiunilor) ;
încheierea unor alianţe regionale (Mica
Înţelegere, Înţelegerea Balcanică) ;
semnarea unor tratate internaţionale ( Pactul
Briand - Kellogg ) ;
izolarea diplomatică a statelor revizioniste;
conciliatorismul (care nu a fost o atitudine
înţeleaptă a marilor puteri
 Atitudinea statelor democratice faţă de regimurile totalitare
În perioada postbelică:
crearea Planului Marshall (1947);
constituirea alianţei politico-militare NATO (1949); ajutorul
economic şi militar dat de SUA ţărilor care respingeau
instaurarea comunismului, în cadrul Războiului Rece.
Erodarea sistemului comunist a avut loc şi din interiorul său,
prin mişcările antisovietice ce s-au desfăşurat între 1953 şi 1989:
1953 – Republica Democrată Germană;
1956 – Polonia şi Ungaria;
1968 – Cehoslovacia;
1980 – crearea sindicatului liber «Solidaritatea»
în Polonia;
1987 – România; În 1989 – Cehoslovacia, RDG, România.
Căderea regimurilor comuniste din Europa în cursul anului 1989
a prefigurat sfârşitul URSS, care s-a dizolvat oficial în 1991.
 IDEI ŞI REGIMURI POLITICE
DEMOCRATICE
Regimurile democratice se disting mai ales prin
factorul de competiţie politică. O democraţie nu este
un simplu sistem bazat pe suveranitatea poporului şi
a deciziilor majoritare. Acestuia i se adaugă principii
precum statul de drept şi separaţia puterilor, principii
care vin să apere drepturile minorităţilor, care previn
excesele de autoritate ale statului şi care limitează
puterea celor aflaţi în vârf.
Democraţia este un sistem politic prost, cel mai
bun, însă, dintre cele pe care omenirea le-a
inventat până acum. [Winston Churchill]
 Trăsăturile regimului democratic
separarea puterilor în stat
respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti
egalitate în faţa legii
pluralism poltic
economie de piaţă
promovează statul de drept (în care
nimeni nu este mai presus de lege)
puterea se află în mâna poporului, care guvernează
prin reprezentanţi aleşi
 MODELE POLITICE DEMOCRATICE
SUA este o republică prezidențială, organizată pe
baza Constituției din 1787. La baza organizării
statului se află principiul separaţiei puterilor în stat.
Puterea executivă aparține Președintelui care e în
același timp și șeful guvernului federal.
Puterea legislativă aparține Congresului format din
Senat și Camera Reprezentanților.
Puterea judecătorească aparține instituțiilor
specializate, Curtea Supremă, fiind instanță supremă
de judecată.

 MODELE POLITICE DEMOCRATICE
Marea Britanie este o monarhie constituțională
parlamentară. La baza organizării statului se află
principiul separației puterilor în stat: Puterea
executivă aparține monarhului (din 1952 –
Elisabeta a II-a) și guvernului (cabinetului). Prim-
ministrul este șeful partidului majoritar care câștigă
alegerile și este numit de monarh. Cabinetul împarte
inițiativa legislativă cu Parlamentul. Puterea
legislativă aparține Parlamentului bicameral
format din Camera Comunelor aleasă prin vot
universal pe cinci ani și Camera Lorzilor. Acesta
adoptă legile şi votează bugetul de stat.
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
Pe baza diagramei Venn numiţi asemănarile şi
deosebirile dintre democraţie şi totalitarism.
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
„Fascismul [reprezintă o] ideologie şi un regim politic apărute în
Europa, după Primul Război Mondial, în condiţiile declanşării unor crize
economice şi sociale (…). Devenind ideologie oficială a mai multor state,
s-a caracterizat prin: naţionalism extremist, misticism, violenţă, cultul
forţei (...); a presupus (...) supunerea necondiţionată faţă de voinţa [liderilor
charismatici], tendinţa de monopolizare a tuturor sferelor vieţii sociale,
promovarea rasismului, în forma antisemitismului şi a şovinismului. Pentru
fascism, totul este în stat, nimic uman sau spiritual nu există şi nu are valoare
în afara statului. În acest sens, fascismul este totalitar. În afara statului, [nu
există] nici indivizi, nici grupuri (asociaţii, sindicate, clase). De aceea,
fascismul se opune socialismului, care accentuează mişcările politice ale
luptei de clasă şi ignoră unitatea statului, care fundamentează clasele sociale
pe o singură realitate economică şi morală. Şi într-o manieră omoloagă,
fascismul se opune sindicalismului.”
Despre ce regim totalitar vorbeşte textul?
Precizaţi, pe baza textului, trăsăturile regimului totalitar fascist.
Numiţi, pe baza textului, cauzele care au stat la baza instalarii regimurilor
totalitare.
Menţionaţi, un lider al regimurilor totalitare.
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
Asociază personajele de mai jos cu ideologia totalitară
corespunzătoare: nazism, fascism, comunism.