LUPOIU ION CATALIN

TEMĂ DE CONTROL 2
DREPT CONSTITUȚIONAL
DR ID, I, SEM. I

Răspundeți la următoarele întrebări, potrivit modelelor propuse pentru fiecare dintre acestea:

Termen de predare: marți, 14.01.2020 (a doua întâlnire - AT).

Încărcați răspunsurile pe platformă, în format word, utilizând versiunea Windows 97. Răspunsul va fi
redactat cu TNR 12, fiind necesară folosirea diacriticelor.
Vă mulțumim,

ATENȚIE: COMPLETAȚI DIRECT ÎN TABELELE DEJA PREZENTATE LA FIECARE

ÎNTREBARE:

1. Daţi trei exemple de state naţionale şi trei de state multinaţionale:

State naţionale State multinaţionale

ROMANIA FEDERATIA RUSA

BULGARIA MAREA BRITANIE

POLONIA BOSNIA SI HERTEGOVINA

Exemplificaţi cu texte din Constituţia României următoarele concepte:

 structura de stat : România este stat național,suveran și independent,unitar și indivizibil
- art.1 C.1

 forma de guvernământ a statului român este republica - art.1 C. 2

 regimul politic: România este stat de drept,democratic și social,în cara demnitatea

omului,drepturile și libertatile cetațenilor,libera dezvoltare apersonalitații umane,dreptatea și pluralismul
politic reprezinta valori supreme,in spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor
Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.- art.1 C.3

 caracteristicile teritoriului : Teritoriul Romăniei este inalienabil - art.3 C.1

 corectivele centralizării : - Teritoriul este organizat,sub aspect administrativ,în comune, orașe și

județe.În condițiile legii,unele orașe sunt declarate municipii. - art.3 C.3
 - Administrația publica din unitațile administrativ-teritoriale se
intemeiaza pe principiile descentralizarii,autonomiei locale și deconcentrarii serviciilor piblice.- art.120 C.1

- Între prefecți, pe de o parte,consiliile locale și primari,precum și

consiliile jedețene și președințiiacestora,pe de alta parte,nu exista raporturi de subordonare. - art.123 C. 4

2. Realizaţi un tabel în care să încadraţi statele din Europa în funcţie de forma de stat, după
modelul:

Nr. Crt. Stat Structura de stat Forma de Regim politic

guvernământ
1. ALBANIA UNITAR REPUBLICA PARLAMENTAR
2. ANDORRA UNITAR MONARHIE
3. ARMENIA UNITAR REPUBLICA SEMI-PREZIDENTIAL
4. AZERBAIDJAN UNITAR REPUBLICA PREZIDENTIAL
5. AUSTRIA FEDERATIV REPUBLICA SEMI-PREZIDENTIAL
6. BELARUS UNITAR REPUBLICA
7. BELGIA UNITAR MONARHIE PARLAMENTAR
8. BOSNIA ȘI FEDERATIV REPUBLICA PARLAMENTAR
HERȚEGOVINA FEDERALA
9. BULGARIA UNITAR REPUBLICA SEMI-PREZIDENTIAL
10. CEHIA UNITAR REPUBLICA PARLAMENTAR
11. CIPRU UNITAR REPUBLICA PREZIDENTIAL
12. CROAȚIA UNITAR REPUBLICA PARLAMENTAR
13. DANEMARCA UNITAR MONARHIE PARLAMENTAR
14. ELVEȚIA FEDERATIV REPUBLICA DIRECTORIAL
FEDERALA
15. ESTONIA UNITAR REPUBLICA PARLAMENTAR
16. FINLANDA UNITAR REPUBLICA SEMI-PREZIDENTIAL
17. FRANȚA UNITAR REPUBLICA SEMI-PREZIDENTIAL
18. GEORGIA UNITAR REPUBLICA SEMI-PREZIDENTIAL
19. GERMANIA FEDERATIV REPUBLICA PARLAMENTAR
20. GRECIA UNITAR REPUBLICA PARLAMENTAR
21. IRLANDA UNITAR REPUBLICA SEMI-PREZIDENTIAL
22. ISLANDA UNITAR REPUBLICA SEMI-PREZIDENTIAL
23. ITALIA UNITAR REPUBLICA PARLAMENTAR
24. KAZAHSTAN UNITAR REPUBLICA PREZIDENTIAL
25. LITUANIA UNITAR REPUBLICA PARLAMENTAR
26. LETONIA UNITAR REPUBLICA PARLAMENTAR
27. LIECHTENSTEIN UNITAR MONARHIE
28. LUXEMBURG UNITAR MONARHIE PARLAMENTAR
29. MACEDONIA UNITAR REPUBLICA SEMI-PREZIDENTIAL
30. MALTA UNITAR REPUBLICA PARLAMENTAR
31. MONACO UNITAR MONARHIE
32. MUNTENEGRU UNITAR REPUBLICA PARLAMENTAR
33. NORVEGIA UNITAR MONARHIE PARLAMENTAR
34. OLANDA UNITAR MONARHIE PARLAMENTAR
35. POLONIA UNITAR REPUBLICA SEMI-PREZIDENTIAL
36. PORTUGALIA UNITAR REPUBLICA SEMI-PREZIDENTIAL
 37. ROMANIA UNITAR REPUBLICA SEMI-PREZIDENTIAL
38. REGATUL UNIT UNITAR MONARHIE PARLAMENTAR
39. REPUBLICA UNITAR REPUBLICA PARLAMENTAR
MOLDOVA
40. RUSIA FEDERATIV REPUBLICA PREZIDENȚIAL
41. SERBIA UNITAR REPUBLICA PARLAMENTAR
42. SAN MARINO UNITAR REPUBLICA PARLAMENTAR
43. SLOVENIA UNITAR REPUBLICA SEMI-PREZIDENTIAL
44. SLOVACIA UNITAR REPUBLICA PARLAMENTAR
45. SPANIA UNITAR MONARHIE PARLAMENTAR
46. SUEDIA UNITAR MONARHIE PARLAMENTAR
47. TURCIA UNITAR REPUBLICA PARLAMENTAR
48. UCRAINA UNITAR REPUBLICA SEMI-PREZIDENTIAL
49. UNGARIA UNITAR REPUBLICA PARLAMENTAR
50. VATICAN UNITAR TEOCRATIE
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.

4. Indicaţi textele din Constituţia României care consacră următoarele principii, după modelul:

Nr. crt. Principiu Art.

1. suveranităţii naţionale Art. 2
2. reprezentării poporului Art. 4 alin. 1
3. separaţiei şi echilibrului puterilor în stat Art . 1 alin.4
4. pluralismul politic Art. 8 alin. 1
5. independenţa justiţiei Art. 124
6. autonomiei locale Art. 120
7. egalităţii Art. 16
8. neretroactivităţii Art. 15 alin. 2
9. Supremația constituției Art. 1 alin 5
 5. Ce tipuri de control de constituţionalitate au fost utilizate de-a lungul timpului în sistemul
constituţional românesc?

Tip de control de constituţionalitate Perioadă

JUDECATORESC-DIFUZ 1912-1923

JUDECATORESC-CONCENTRAT 1923-1940

PARLAMENTAR- PRIN INTERMEDIUL 1948-1991

MARII ADUNARI NAȚIONALE

DE TIP KELSENIAN-REALIZAT DE 1991-prezent

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

6. Enumeraţi limitele revizuirii Constituţiei României.

 Caracterul national,independent,unitar si indivizibilal statului român;

 Forma republicană de guvernamânt;

 Integritatea teritoriului;

 Independența justiției;

 Pluralismul politic;

 Limba oficiala

7. Exemplificaţi cu articole din Constituţia României interferența şi colaborarea puterilor

după modelul:

I. RAPORTURILE DINTRE PARLAMENT ŞI GUVERN

 ROUMANIE ROMANIA
COMPETENŢE ARTICOL
CONSTITUŢIE
1. Formarea guvernului(votul de încredere) Art. 103

2. Raspunderea politica Art. 109

3. Demisia guvernului (retrgerea votului de

Art. 110
incredere)
4. Informarea parlamentului Art. 111
5. Întrebari,interpelari și moțiuni simple Art. 112
6. Moțiunea de cenzură Art. 113
7. Angajarea răspunderii guvernului Art. 114
8. Delegarea legislativă Art. 115

II. RAPORTURILE DINTRE PREȘEDINTE ŞI GUVERN

ROUMANIE ROMANIA
COMPETENŢE ARTICOL
CONSTITUŢIE
1. Numirea guvernului Art. 85

2. Consultarea guvernului Art. 86

3. Participarea la ședințele guvernului Art. 87
4. Încheierea de tratate internaționalenegociate de
Art. 91 alin. 1
guvern
5. Desemnarea candidatului pentru funcția de
Art. 103 alin. 1
prim-ministru
6. Depunerea juramântului de credința de către
Art. 104 alin. 1
membrii guvernului
7. Desemnarea prim-ministrului interimar Art. 107 alin. 3
8. Cererea de începere a urmăririi penale și
Art. 109 alin. 2
suspendarea din funcție a membrilor guvernului

8. Precizaţi de câte ori a fost utilizat procedeul referendum-ului în România (menţionaţi data
organizării, problema supusă referendum-ului, tipul de referendum).

Data organizării
Problema supusă consultării referendare Tipul referendumului
referendumului
 23.11.86 REFERENDUMUL PENTRU REDUCEREA CONSULTATIV
EFECTIVELOR FORȚELOR ARMATE ȘI
TĂIEREA CHELTUIELILOR MILITARE CU
5%

08.12.91 ADOPTAREA CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI CONSULTATIV

18-19.10.03 REVIZUIREA CONSTITUȚIEI ROMANIEI CONSULTATIV

19.05.07 DEMITEREA PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI CONSULTATIV

25.11.07 SCHIMBAREA SISTEMULUI DE VOT DIN CONSULTATIV

ROMANIA

22.11.09 TRECEREA LA PARLAMENTUL CONSULTATIV

UNICAMERAL ȘI REDUCEREA
NUMARULUI DE PARLAMENTARI

29.07.12 DEMITEREA PREȘEDINTELUI ROMANIEI DECIZIONAL

6-7.10.18 MODIFICAREA ART.48 DIN DECIZIONAL

CONSTITRUȚIA ROMÂNIEI

9. Menţionaţi care sunt elementele distinctive între partidele de dreapta şi cele de stânga:

Partide de dreapta Partide de stânga

Sunt legate de democrația liberala Sunt legate de instituirea unui mecanism

economico-financiar de redistribuire a
veniturilor societații pe baze egalitariste

Sunt legate de propietate,de mediul de Sustin naționalizarea mijloacelor de producție

afaceri,industrie,banci

Pomoveaza libera inițiativa și concurența Susțin planificarea economiei nationale si

intervenția statului în viața economica

Apara interesele clasei muncitoare

10. Argumentaţi opţiunea pentru scrutinul majoritar uninominal/scrutin de listă/scrutin

mixt pentru desemnarea reprezentaţilor în Parlamentul României:

SCRUTINUL DE LISTA-cu toate că nu este considerat un sistem

infailibil,avantajele pe care le prezintă il face să fie de preferat scrutinului majoritar sau mixt.
 AVANTAJE:

Acentueaza utilitatea voturilor-toate voturile exprimate sunt luate in considerare;

Duce la un raport just între procentul voturilor obținute și mandatele atribuite;

Toate curentele de opinie,chiar minoritare,sunt reprezentate;

Permite reprezentarea minoritaților naționale în Parlament;

Propunerile de candidați sunt facute numai de partide și formațiuni politice;

Permite și implica anumite condiționari legate de realizareaunui procent minim(prag

electoral) ce trebuie obținut la nivel național sau de circumscripție;

Dă prioritate programelor și platformelor politice,ideilor si mai puțin personalitații si

promisiunilor candidaților;

Preîntâmpină aranjamentele și speculațiile determinate de organizarea unui al doilea tur

de scrutin;

Favorizeaza multipartidismul,indiferent de marimea partidelor,precum și independența

acestora;

Realizeaza o fotografie a realitații,oricât de diversă ar fi aceasta,exprimând diferitele

tendițe și curente de opinie,ceea ce reprezintă de fapt chiar una dintre functiile scrutinului;

Se impune prin rigurozitatea calculelor matematice în împarțirea voturilor

Caracterul programatic-reprezentarea proporționala este un scrutin al ideilor,al

programelor partidelor politice și nu al unor indivizi,ca in cazul scrutinului majoritar uninominal;

Stimulează partidele politice să desfășoare campanii electorale active în toate zonele țării;
acest lucru contrastează cu sistemele majoritare în care partidele au tendința de a se concentra în
câteva circumscripții competitive și de a neglija circumscripțiile în care ele sunt fie prea slab
reprezentate,fie suficient de puternice.

DEZAVANTAJE:

Este un scrutin de listă,alegătorul nu-și poate exprima opțiunea pentru un anume

candidat,ci pentrul partidul din care acesta face parte,indiferent de calitătile personale ale celorlalți
candidați înscriși pe lista acestuia;
 Sufragiul nu marchează manifestarea voinței naționale,aceasta fiind realizată printr-un
proces de mediere și coalizare a partidelor politice,indiferent de rezultatul alegerilor;

Majoritatea parlamentară este conjucturală,neomogenă,artificială și precară,ceea ce

sporește dificultățile acțiunii guvernamentale și accentuează instabilitatea sprijinului acordat
acestuia;

Majoritatea parlamentară și Guvernul sunt produsul și reflectarea unor

contradicții,ajungându-se la un „regim de iresponsabilitate”,căci astfel dispare responsabilitatea
partidelor în fața celor care le-au votat;

Presupune ruperea legăturii între aleși și alegători,prin votarea unei liste ,pe baza unui
program general de partid;

Favorizează partidele extremiste mici,dar cu ambiții mari,puternic reprezentate de liderii

lor,care iși arogă uneori exclusivitatea adevărului politic;

Operațiunile de împărțire a voturilor și de atribuire a mandatelor presupune calcule și

operațiuni la nivel național și local greu de înțeles de către alegătorii lor;

Întocmirea listelor electorale de candidați de către partide- aceste liste sunt rezultatul
conducerilor partidelor care dețin astfel cheia alegerilor; vechimea în partid,disciplina,ardoarea
militantă a candidaților sunt apreciate de conducerea partidului,care poate să își propulseze pe liste pe
cei pe care îi apreciază,eliminând eventualele dezidențe democratice.