Drept roman I

Alegeţi răspunsul corect!

1. Care dintre urmãtoarele sisteme procedurale se caracterizeazã prin divizarea procesului în
douã faze?
19. Urmatoarele sisteme procedurale se caracterizeaza prin divizarea procesului in doua faze:
a. procedura legisactiunilor si procedura formulara
b. procedura formulara si procedura extraordinara
c. procedura legisactiunilor si procedura extraordinara
ANS:A

2. Prin ce se caracterizeazã procedura extraordinarã?

21. Procedura extraordinara se caracterizeaza prin:
a. disparitia diviziunii procesului in doua faze
b. diviziunea procesului in doua faze
c. faza a doua a procesului se desfasoara in fata judecatorului
R: A

3. Când a fost introdusã procedura extraordinarã?

22. Procedura extraordinara a fost introdusa in:
a. epoca veche
b. epoca clasica
c. epoca postclasica
R: C

4. Cãrei perioade îi corespunde procedura legisactiunilor?

23. Procedura legisactiunilor este corespunzatoare:
a. epocii vechi
b. epocii clasice
c. epocii postclasice
R: A

5. Care sunt caracterele legisactiunii, primul sistem procedural roman?

24. Legisactiunea, primul sistem procedural roman prezinta urmatoarele caractere:
a. caracter judiciar, caracter legal si caracter formalist
b. caracter conventional, caracter legal si caracter formalist
c. caracter unilateral, caracter legal si caracter formalist
R:A

6. Care sunt legisactiunile de judecatã, destinate sa serveasca recunoasterii unor drepturi?

25. Legisactiunile de judecata, destinate sa serveasca recunoasterea unor drepturi sunt:
a. sacramentum, iudicis postulatio si condictio
b. sacramentum, manus iniectio si pignoris capio
c. sacramentum, condictio si manus iniectio
R: A

7. Care sunt legisactiunile de executare, utilizate în scopul executarii unor sentinte de condamnare?
26. Legisactiunile de executare, utilizate in scopul executarii unor sentinte de condamnare sunt:
a. iudicis postulatio si condictio
b. manus iniectio si pignoris capio
c. condictio si manus iniectio
R: B
 8. Prin care dintre urmãtoarele procedee se realiza citarea pârâtului, în sistemul procedurii
legisactiunilor?
29. In sistemul procedurii legisactiunilor, citarea paratului se realiza prin unul din urmatoarele procedee:
a. in ius vocatio
b. missio in possessionem
c. restitutio in integrum
R: A

9. În ce consta procedeul de citare vadimonium extrajudiciar, specific sistemului procedurii

legisactiunilor?
30. Vadimonium extrajudiciar este procedeul de citare, specific sistemului procedurii legisactiunilor, care consta in:
a. somatia prin care reclamantul chema in iure pe paratul peregrin
b. conventia prin care partile stabileau data la care urmau sa se prezinte in fata magistratului
c. somarea paratului sa se prezinte in fata magistratului prin utilizarea unor cuvinte solemne
R: B

10. În ce consta procedeul de citare condictio, unul din procedeele de citare specifice sistemului
procedurii legisactiunilor?
31. Condictio reprezinta unul din procedeele de citare specifice sistemului procedurii legisactiunilor care consta in:
a. somatia prin care reclamantul chema in iure pe paratul peregrin
b. conventia prin care partile stabileau data la care urmau sa se prezinte in fata magistratului
c. somarea paratului sa se prezinte in fata magistratului prin utilizarea unor cuvinte solemne
R: A

11. În care dintre urmãtoarele situatii, procesul trecea in faza a doua, in iudicio?
33. Procesul trecea in faza a doua, in iudicio, in urmatoarele situatii:
a. paratul recunostea in fata magistratului pretentiile reclamantului, confession in iure
b. paratul nega pretentiile reclamantului, infitiatio
c. paratul nu se apara cum trebuie, non defensio uti oportet
ANS:B

12. Care erau termenii prin care era desemnatã competenta magistratilor judiciari?
34. Competenta magistratilor judiciari era desemnata prin termenii:
a. iurisdictio si infitiatio
b. iurisdictio si imperium
c. imperium si infitiatio
R: B

13. Care erau zilele în care pretorul organiza instanta?

35. Pretorul organiza instanta in urmatoarele zile:
a. in zilele in care se sarbatoreau anumite datini
b. in zilele faste
c. in zilele cand se adunau comitiile
R: B

14. Care era unul dintre mijloacele procedurale prin care pretorul putea solutiona anumite litigii
fara a mai trimite partile in fata judecatorului?
36. Unul din mijloacele procedural prin care pretorul putea solutiona anumite litigii fara a mai trimite partile in fata
judecatorului era:
a. restitutio in integrum
b. confession in iure
c. infitiatio
R: A

15. În ce consta procedeul de citare in ius vocatio?

38. In ius vocatio este procedeul de citare care consta in:
a. somarea paratului sa se prezinte in fata magistratului, prin pronuntarea unor cuvinte solemne
b. conventia prin care partile stabileau data la care urma sa se prezinte in fata magistratului
c. somatia prin care reclamantul chema in iure pe paratul peregrin
R: A

16. În ce consta procedeul de citare vadimonium extrajudiciar?

39. Vadimonium extrajudiciar este procedeul de citare care consta in:
a. somarea paratului sa se prezinte in fata magistratului prin pronuntarea unor cuvinte solemne
b. conventia prin care partile stabileau data la care urma sa se prezinte in fata magistratului
c. somatia prin care reclamantul chema in iure pe paratul peregrin
ANS:B

17. În ce consta procedeul de citare condictio?

40. Condictio este procedeul de citare care consta in:
a. somarea paratului sa se prezinte in fata magistratului prin pronuntarea unor cuvinte solemne
b. conventia prin care partile stabileau data la care urma sa se prezinte in fata magistratului
c. somatia prin care reclamantul chema in iure pe paratul peregrin
ANS: C

18. Care din urmãtoarele variante este specificã procedurii legisactiunilor, respectiv în faza a doua,
in iudicio?
41. In sistemul procedurii legisactiunilor, faza a doua, in iudicio:
a. avea un caracter consensual, in sensul ca presupunea prezenta ambelor parti
b. se putea desfasura si in lipsa partilor
c. partile nu puteau recurge la serviciile unui avocet
R: A

19. Cum poate fi caracterizatã actiunea legii Sacramentum in rem?

42. Sacramentum im rem este actiunea legii care:
a. era folosita in vederea valorificarii unei creante
b. presupunea folosirea unor forme solemne
c. presupune utilizarea termenilor de reclamant si parat
R: A

20. Cum poate fi caracterizata legisactiunea Sacramentum in personam?

43. Sacramentum in personam este legisactiunea care:
a. era folosita in vederea valorificarii drepturilor de creanta asupra unor sume de bani sau asupra unor
lucruri
b. avea ca obiect dreptul de proprietate
c. este utilizata in scopul executarii unei sentinte avand ca obiect o suma de bani
R: A

21. Care era finalitatea urmarita prin intermediul legisactiunii manus iniectio?
44. Manus iniectio este acea legisactiune prin intermediul careia:
a. se tinde la valorificarea drepturilor de creanta asupra unor sume de bani sau asupra unor lucruri
b. se tinde la valorificarea dreptului de proprietate
c. se tinde la executarii unei sentinte de condamnare avand ca obiect o suma de bani
R: C
 22. Cum poate fi definita legisactiunea Pignoris capio?
45. Pignoris capio este acea legisactiune care:
a. era subsecventa unui proces
b. nu presupunea prezenta magistratului
c. presupunea prezenta debitorului
R: B

23. Care sunt cele patru pãrti principale pe care le cuprinde formula?
47. Formula cuprinde patru parti principale:
a. intentio, demonstratio, adiudicatio si condemnation
b. intentio, demonstratio, adiudicatio si exceptiunile
c. intentio, demonstratio, adiudicatio si prescriptiunile
R: A

24. Care sunt cele douã pãrti accesorii care puteau intra în cuprinsul formulei?
48. In cuprinsul formulei puteau intra si doua parti accesorii:
a. intentio si exceptiunile
b. demonstratio si exceptiunile
c. exceptiunile si prescriptiunile
R: C

25. Ce cuprinde una din partile principale ale formulei – demonstratio?

49. Demonstratio, una din partile principale ale formulei:
a. cuprinde cauza juridica a pretentiilor reclamantului
b. figura doar in cazul actiunilor de partaj
c. cuprinde afirmarea pretentiilor reclamantului
R: A

26. Ce cuprinde una din partile principale ale formulei - adiudicatio?

50. Adiudicatio, una din partile principale ale formulei:
a. cuprinde cauza juridica a pretentiilor reclamantului
b. figura doar in cazul actiunilor de partaj
c. cuprinde afirmarea pretentiilor reclamantului
R: A

27. Ce cuprinde una din partile principale ale formulei - intentio?

51. Intentio, una din partile principale ale formulei:
a. cuprinde cauza juridica a pretentiilor reclamantului
b. figura doar in cazul actiunilor de partaj
c. cuprinde afirmarea pretentiilor reclamantului
R: C

28. Ce elemente trebuiau sã întruneascã cei care se puteau bucura de personalitate completã?
52. Se bucurau de personalitate completa cei care intruneau urmatoarele elemente:
a. libertatea si cetatenia
b. libertatea, cetatenia si calitatea de sefi ai unor familii civile
c. cetatenia
R: B

29. Cum pot fi caracterizati sclavii, din punct de vedere al capacitãtii?

53. Sclavii:
a. se bucurau de capacitate limitata
b. se bucurau de capacitate complete
c. nu aveau capacitate
ANS:C
30. Care este momentul de la care începe personalitatea?
54. Personalitatea incepe:
a. la nastere
b. chiar inainte de nastere
c. la implinirea arstei de 12 ani pentru fete si 14 ani pentru baieti
R: B
31. Cum erau considerati din punct de vedere juridic sclavii?
55. Din punct de vedere juridic, sclavii:
a. era considerat un simplu lucru (res)
b. putea contacta o casatorie alabila
c. putea incheia acte juridice
R: A

32. Care erau drepturile de care se bucurau sclavii?

56. Sclavii se bucurau de urmatoarele drepturi:
a. puteau sa se planga in justitie
b. puteau participa la viata juridica in nume propriu
c. puteau incheia acte juridice, daca prin efectul lor, faceau mai buna situatia lui dominus
R:B

33. Care erau bunurile din care consta peculiul sclavului?

57. Peculiul sclavului consta din urmatoarele bunuri:
a. din bunuri mobile si immobile
b. doar din bani
c. din bunuri mobile si immobile, din bani si chiar din alti sclavi

34. Care erau drepturile cetatenilor romani?

59. Drepturile cetatenilor romani erau urmatoarele:
a. ius commercii, ius connubii, ius militiae, ius suffragii, ius honorum
b. ius commercii, ius connubii, ius militiae, ius suffragii
c. ius commercii, ius connubii, ius militiae, ius honorum
R: A

35. În ce consta ius commercii?

60. Ius commercii consta in:
a. dreptul de a incheia acte juridice potrivit dreptului civil roman
b. dreptul de a incheia o casatorie valabila conform dreptului civil
c. dreptul de a candida la o magistratura
R: A

36. În ce consta ius connubii?

61. Ius connubii consta in:
a. dreptul de a incheia acte juridice potrivit dreptului civil roman
b. dreptul de a incheia o casatorie valabila conform dreptului civil
c. dreptul de a candida la o magistratura
R: B

37. În ce consta ius honorum?

62. Ius honorum consta in:
a. dreptul de a incheia acte juridice potrivit dreptului civil roman
b. dreptul de a incheia o casatorie valabila conform dreptului civil
c. dreptul de a candida la o magistratura
R: C

38. În ce consta ius suffragii?

63. Ius suffragii consta in:
a. dreptul de a incheia acte juridice potrivit dreptului civil roman
b. dreptul de a incheia o casatorie valabila conform dreptului civil
c. dreptul de a alege
R:C

39. În ce consta ius militia?

64. Ius militia consta in:
a. dreptul de a incheia acte juridice potrivit dreptului civil roman
b. dreptul de a incheia o casatorie valabila conform dreptului civil
c. dreptul de a fi soldat
R; C

40. Care erau elementele din care era format numele cetateanului roman?
65. Numele cetateanului roman era format din urmatoarele elemente:
a. tria nomina
b. tria nomina, indicatiunea filiatiunii si indicatiunea tribala
c. tria nomina, porecla si indicatiunea filiatiunii
R: B

41. Care erau elementele din care era compus tria nomina?
66. Tria nomina era compus din urmatoarele elemente:
a. praenomen, nomen gentilicium si cognomen
b. praenomen, cognomen si porecla
c. praenomen, indicatiunea filiatiunii si indicatiunea tribal
R :A

42. Ce conditie juridicã dobândea copilul nãscut în sânul cãsãtoriei?

67. Copilul nascut in sanul casatoriei dobandea conditia juridica:
a. a tatalui din momentul nasterii
b. a tatalui din momentul in care l-a conceput
c. a mamei
R; A

43. Ce conditie juridicã dobândea copilul nascut în afara casatoriei?

68. Copilul nascut in afara casatoriei dobandea conditia juridica:
a. a mamei din momentul in care l-a nascut
b. a mamei din momentul in care l-a conceput
c. a tatalui
R; A

44. Care este modul originar de dobandire a cetateniei?

69. Modul originar de dobandire a cetateniei este:
a. beneficiul legii
b. nasterea
c. naturalizarea
ANS:B

45. În care dintre urmãtoarele cazuri se putea pierde cetãtenia?

70. Cetatenia se putea pierde in unul din urmatoarele cazuri:
a. prin pierderea libertatii
b. prin beneficiul legii
c. prin naturalizare
R: A

46. De care dintre urmãtoarele drepturi se bucurau latinii?

71. Latinii se bucurau de urmatoarele drepturi:
a. ius commercii, ius connubii, ius militiae, ius suffragii, ius honorum
b. ius commercii, ius connubii, ius suffragii
c. ius commercii, ius connubii, ius militiae, ius honorum
R: B

47. Care erau formele în care se fãcea dezrobirea, în vechiul drept roman?
72. In echiul drept roman, dezrobirea se facea in urmatoarele forme:
a. vindicta, censu si testamento
b. vindicta si testamento
c. testamento
R :A

48. Prin ce termeni erau desemnate obligatiile pe care le avea dezrobitul fatã de patron?
73. Obligatiile pe care dezrobitul le avea fata de patron erau desemnate prin termenii:
a. bona, obsequium si operae
b. bona si operae
c. obsequium
R: A

49. Cum isi exercita puterea Pater familias în cadrul familiei patriarhale?
74. Familia patriarhala isi avea temeiul in puterea exercitata de catre pater familias asupra:
a. bunurilor
b. asupra bunurilor, asupra sotiei, copiilor si nepotilor
c. asupra bunurilor, asupra sotiei, copiilor si nepotilor de fii
R: B

50. Cine intrau in categoria persoanelor sui iuris, în dreptul roman?

75. In categoria persoanelor sui iuris intra:
a. cei aflati sub puterea lui pater familias
b. cei care nu se aflau sub puterea cuiva
c. doar pater familias
R: B

51. Ce desemneazã cuvântul manus, în procesul diversificarii relatiilor sociale si a evolutiei ideilor
juridice?
80. In procesul diversificarii relatiilor sociale si a evolutiei ideilor juridice, cuvantul manus desemneaza:
a. puterea asupra descendentilor
b. puterea barbatului asupra sotiei
c. puterea supra sclavilor
R:B

52. Ce forma de rudenie producea efecte juridice, potrivit dreptului vechi?

81. Potrivit dreptului vechi, producea efecte juridice:
a. numai rudenia de sange
b. numai rudenia civila
c. atat rudenia de sange cat si rudenia civila
? R:A

53. Prin ce termen era desemnatã puterea parinteasca, exercitata de catre pater familias asupra
descendentilor sai?
82. Puterea parinteasca, exercitata de catre pater familias asupra descendentilor sai era desemnata prin termenul:
a. dominica potestas
b. patria potestas
c. manus
R: B

54. Prin ce termen era desemnatã puterea parinteascã, exercitatã de catre pater familias asupra
descendentilor sãi?
83. Puterea parinteasca, exercitata de catre pater familias asupra descendentilor sai era desemnata prin
termenul:
a. dominica potestas
b. patria potestas
c. manus
ANS:B

55. Prin ce termen era desemnatã puterea exercitatã de catre pater familias asupra sclavilor sãi?
84. Puterea exercitata de catre pater familias asupra sclavilor sai era desemnata prin termenul:
a. dominica potestas
b. patria potestas
c. manus
R :A

56. Cine putea fi pater familias?

87. Pater familias putea fi:
a. tatal
b. strabunicul
c. tatal, bunicul sau strabunicul
ANS:C

57. Prin ce se caracterizeazã cãsãtoria cu manus?

88. Casatoria cu manus se caracterizeaza prin:
a. femeia cadea sub puterea barbatului
b. femeia nu cadea sub puterea barbatului
c. femeia ramanea sub puterea lui pater familias de origine
R: A

58. Care erau formele prin care se realiza cãsãtoria cu manus?

89. Casatoria cu manus se realiza prin urmatoarele forme:
a. confarreatio si coemtio
b. confarreatio, usus si coemtio
c. confarreatio
R: B

59. Cine putea sã încheie o casatorie confarreatio?

90. Confarreatio era o forma de casatorie:
a. rezervata doar patricienilor
b. rezervata atat patricienilor cat si plebeilor
c. presupune prezenta a doi martori
R: A

60. În ce consta usus, ca formã de cãsãtorie?

91. Usus era o forma de casatorie:
a. rezervata doar patricienilor
b. rezervata plebeilor
c. presupune prezenta a doi martori
R; B

61. Cum se forma cãsãtoria farã manus?

a. autovanzarea fictiva a femeii viitorului sot
b. prin instalarea femeii in casa babatului
c. prin coabitarea vreme de un an a viitorilor soti
R; B

62. Care erau conditiile de fond ale casatoriei?

93. Conditiile de fond ale casatoriei sunt:
a. conubium, consimtamantul si varsta
b. connubium, discernamantul si varsta
c. connubium, capacitatea si varsta
R: A

63. Care era vârsta necesarã pentru cãsãtorie în cazul baietilor?

94. Varsta necesara pentru casatorie in cazul baietilor a fost fixata la:
a. 12 ani
b. 14 ani
c. 16 ani
R; B

64. Care era vârsta necesarã pentru casatorie în cazul fetelor?

95. Varsta necesara pentru casatorie in cazul fetelor a fost fixata la:
a. 12 ani
b. 14 ani
c. 16 ani
R: A

65. Care erau cele mai importante piedici la casatorie?

96. Cele mai importante piedici la casatorie erau:
a. rudenia, alianta si conditia sociala
b. rudenia in linie directa, alianta si conditia sociala
c. rudenia in linie colaterala, alianta si conditia sociala
ANS:A
66. În care dintre urmãtoarele situatii se cerea consimtamantul viitorilor soti in vederea
incheierii casatoriei în epoca clasicã?
98. In epoca clasica se cerea consimtamantul viitorilor soti in vederea incheierii casatoriei in urmatorul caz:
a. doar daca erau persoane sui iuris
b. doar daca erau persoane alieni iuris
c. atat in cazul persoanelor sui iuris cat si in cazul persoanelor alieni iuris
ANS:A

67. Care erau efectele pe care le producea cãsãtoria cu manus?

99. Casatoria cu manus producea urmatoarele efecte:
a. femeia cadea sub puterea barbatului
b. bunurile dotale erau proprietatea femeii
c. ramanea agnata cu familia sa de origine
R: A

68. Care erau efectele pe care le producea cãsãtoria fãrã manus?

100. Casatoria fara manus producea urmatoarele efecte:
a. femeia cadea sub puterea barbatului
b. femeia ramanea sub puterea tatalui ei
c. femeia avea drepturi succesorale in noua familie
R: B

69. Care sunt diviziunile dreptului roman?

101. Diviziunile dreptului roman sunt:
a. dreptul public si dreptul privat.
b. ius civile si ius gentium
c. ius civile si dreptul public
R: A

70. În ce se subdivide, la rândul sãu, dreptul privat roman?

102. Dreptul privat roman se subdivide la randul sau in:
a. ius civile si ius gentium
b. ius civile si ius naturae
c. ius civile, ius naturae si ius gentium.
R: C

71. Cum se împart documentele sau izvoarele de cunoastere a dreptului roman, care ne oferã
date privind reglementarile normative cuprinse in legi, senatusconsulte sau jurisprudenta?
103. Documentele sau izvoarele de cunoastere a dreptului roman, care ne ofera date privind reglementarile
normative cuprinse in legi, senatusconsulte sau jurisprudenta, se impart in:
a. texte epigrafice, papyrii
b. texte epigrafice, papyrii, texte literare si texte istorice
c. texte literare si texte istorice
ANS:B

72. În cadrul cãror adunãri poporul adopta hotãrâri, în perioada republicii?

109. In perioada republicii, poporul adopta hotarari in cadrul urmatoarelor adunari:
a. comitia curiata, comitia centuriata, concilium plebis
b. comitia curiata, comitia tribuna, concilium plebis
c. comitia curiata, comitia centuriata, comitia tribuna, concilium plebis
R; C

73. Care sunt etapele succesive în care se împarte perioada imperiului?

110. Perioada imperiului se imparte in doua etape succesive:
a. principatul si dominatul.
b. principatul si monarhia
c. dominatul si monarhia absoluta
R: A

74. Care sunt epocile dreptului roman?

111. Epocile dreptului roman sunt:
a. epoca veche, epoca clasica si epoca postclasica.
b. epoca veche si epoca clasica
c. epoca clasica si epoca postclasica
R: A

75. Care sunt izvoarele dreptului roman, în epoca veche?

112. Izvoarele dreptului roman in epoca veche sunt:
a. obiceiul, legea, edictul pretorului si jurisprudenta.
b. obiceiul si legea
c. obiceiul, legea si jurisprudenta

76. Care sunt izvoarele dreptului roman în epoca clasicã?

113. Izvoarele dreptului roman in epoca clasica sunt
a. obiceiul, legea, edictul pretorului, jurisprudenta, senatusconsultele si constitutiile imperiale
b. obiceiul, legea, senatusconsultele si constitutiile imperiale
c. senatusconsultele si constitutiile imperiale
R; A

77. Care sunt izvoarele dreptului roman în epoca postclasicã?

114. Izvoarele dreptului roman in epoca postclasica sunt:
a. obiceiul, legea, edictele magistratilor, jurisprudenta, senatusconsultele si constitutiile imperiale
b. obiceiul, legea, edictele magistratilor, jurisprudenta
c. obiceiul si constitutiile imperiale
? R; A

78. Care sunt pãrtile din care era formatã legea, din punctul de vedere al structurii?
115. In ceea ce priveste structura legii, aceasta curpinde urmatoarele parti:
a. rogatio, sanctio
b. praescriptio, rogatio, sanctio
c. praescriptio, rogatio

79. Cum se clasificau legile, din punctul de vedere al sanctiunii?

116. Din punct de vedere al sanctiunii, legile se clasificau in:
a. leges perfectae, leges minus quam perfectae, leges imperfectae
b. leges perfectae, leges minus quam perfectae
c. leges perfectae, leges imperfectae
R: A

80. Care dintre urmãtoarele lucrãri sunt cuprinse în Opera legislativa a lui Iustinian?
117. Opera legislativa a lui Iustinian cuprinde urmatoarele lucrari:
a. Codul, Digestele, Novelele
b. Codul, Digestele, Novelele, Institutele
c. Digestele, Novelele, Institutele
R; B

81. Care dintre urmãtoarele sisteme procedurale au fost cunoscute în evolutia dreptului privat
roman?
118. In evolutia deptului privat roman au fost cunoscute urmatoarele sisteme procedurale:
a. procedura legisactiunilor, procedura formulara, procedura extraordinara
b. procedura legisactiunilor, procedura formulara
c. procedura formulara, procedura extraordinara
R; A

82. Care era procedura specificã a epocii vechi?

119. Procedura specifica epocii vechi era:
a. procedura legisactiunilor.
b. procedura formulara
c. procedura extraordinara
R: A

83. Care era procedura specificã epocii clasice?

120. Procedura specifica epocii clasice era:
a. procedura legisactiunilor.
b. procedura formulara
c. procedura extraordinara
R: B

84. Care era procedura specificã epocii postclasice?

121. Procedura specifica epocii posclasice era:
a. procedura legisactiunilor.
b. procedura formulara
c. procedura extraordinara
R; C

85. Care dintre urmãtoarele reprezintã caractere ale legisactiunilor?

122. Caracterele legisactiunilor sunt:
a. caracterul legal, formalist si judiciar
b. caracterul judiciar si legal
c. caracterul formalist si judiciar
R: A

86. Care sunt cele douã faze în care se diviza procesul în cadrul procedurii legisacþiunii?
123. Procedura legisactiunilor se caracterizeaza prin diviziunea procesului in doua faze:
a. in iure si in iudicio
b. in iure si litis contestatio
c. litis contestatio si in iudicio
R: A

87. Care erau procedeele de citare prin care era citat pârâtul, în cazul procedurii legisacþiunilor?
124. In procedura legisactiunilor, citarea paratului se facea prin urmatoarele procedee de citare:
a. in ius vocatio si vadimonium extrajudiciar
b. in ius vocatio, condictio si vadimonium extrajudiciar
c. condictio si vadimonium extrajudiciar
R;B

88. Care erau atitudinile pe care le putea adopta pârâtul în funcþie de pretenþiile reclamantului?
125. Paratul putea adopta urmatoarele atitudini in functie de pretentiile reclamantului:
a. confessio in iure si non defensio uti oportet
b. confessio in iure si infitiatio
c. confessio in iure, infitiatio, non defensio uti oportet
ANS:C

89. Care erau termenii prin care era desemnatã competenþa magistraþilor?
126. Competenta magistratilor este desemnata prin termenii:
a. iurisdictio si imperium mixtum
b. iurisdictio si imperium merum
c. imperium si iurisdictio
R: C

90. Care dintre urmãtoarele cuvinte erau pronuntate de cãtre pretor, în procedura legisactiunilor?
127. In procedura legisactiunilor, pretorul pronunta unul din urmatoarele cuvinte solemne:
a. do, dico, addico
b. do, dico
c. do, addico
R: A

91. Care sunt formele pe care le îmbraca sacaramentum?

129. Sacaramentum este actiunea legii care imbraca urmatoarele forme:
a. sacramentum in rem
b. sacaramentm in personam
c. sacramantum in rem si sacaramentm in personam
R; C

92. Care erau legisactiunile de executare?

130. Legisactiunile de executare sunt:
a. manus iniectio si pignoris capio
b. pignoris capio si manus iniectio pura
c. manus iniectio indicati si pignoris capio
R: A

93. Ce tribunale funcþionau în afarã de judecãtorul unic, în procedura legisactiunilor?

131. In procedura legisactiunilor, in afara de judecatorul unic functionau si anumite tribunale:
a. tribunale permanente
b. tribunale nepermanente
c. tribunale permanente si tribunale nepermanente
R: C

94. Care era una dintre principalele caracteristici ale procesului cu ordo (judecarea procesului in
doua faze)?
133. Una din principalele caracteristici ale procesului cu ordo (judecarea procesului in doua faze) era:
a. ambele parti se prezentau in fata magistratului
b. era admisa organizarea instantei de judecata in lipsa unei parti
c. citarea putea fi facuta si de catre reclamant
R: A

95. Ce fel de sentinta putea pronunta judecatorul, in functie de convingerea formatã?

134. In functie de convingerea pe care si-o forma, judecatorul pronunta o sentinta:
a. de condamnare
b. de absolvire
c. de condamnare si de absolvire
R: C

96. Care erau atributiile judecãtorului, ca persoanã particularã, aleasã de pãrti?

135. Judecatorul era o persona particulara, aleasa de catre parti, care:
a. organiza instanta de judecata
b. observa daca partile au respectat formele necesare tipului de proces pe care il organiza
c. conducea dezbaterea contradictorie, asculta pledoaria avocatilor, aprecia probele si pronunta sentinta
R: C

97. Care sunt constitutiile imperiale?

136. Constitutiile imperiale sunt:
a. edicta, mandata, decreta, rescripta
b. edicta, mandata, decreta
c. mandata, decreta, rescripta
R: A

98. Care era organul suprem al conducerii democratice, în epoca prestatalã?

138. In epoca prestatala organul suprem al conducerii democratice era:
a. adunarea poporului numita comitia centuriata
b. adunarea poporului numita comitia curiata
c. regele
R; B

99. Care este perioada în care vârfurile clasei dominante s-au grupat în douã mari categorii:
cavalerii si nobilii?
139. Varfurile clasei dominante se grupeaza in doua mari categorii: cavalerii si nobilii
a. spre sfarsitul republicii
b. spre sfarsitul regalitatii
c. spresfarsitul imperiului
R: A

100. Care erau cele trei feluri ale tutelei, dupa modul de deferire?
141. Dupa modul de deferire tutela era de trei feluri:
a. legitima, testamentara, tutela femeii sui iuris
b. legitima, testamentara, dativa
c. tutela impuberului sui iuris, tutela femeii sui iuris, tutela legitima
R;B

101. Ce asigura curatela?

147. Curatela asigura:
a. protectia incapabililor de drept
b. protectia celor loviti de incapacitati firesti
c. protectia celor loviti de incapacitate accidentale
R; C

102. Ce asigura tutela?

148. Tutela asigura:
a. protectia incapabililor de drept
b. protectia celor loviti de incapacitati firesti
c protectia celor loviti de incapacitate accidentale
R;B

103. Care din urmãtoarele lucruri erau incluse în categoria in patrimonio?

150. Erau incluse in categoria lucrurilor in patrimonio:
a. lucrurile care pot face obiect de proprietate privata
b. lucrurile care nu pot fi apropriate sub forma dreptului de proprietate
c. lucrurile considerate mai pretioase
R :A

104. Care din urmãtoarele lucruri erau incluse în categoria extrapatrimonium?

151. Erau incluse in categoria lucrurilor extra patrimonium:
a. lucrurile care pot face obiect de proprietate privata
b. lucrurile care nu pot fi apropriate sub forma dreptului de proprietate
c. lucrurile considerate mai pretioase
R; B

105. Care din urmãtoarele nu sunt lucruri nec mancipi?

152. Erau incluse in categoria lucrurilor mancipi:
a. banii
b. drepturile de creanta
c. pamantul
R; A

106. Care din urmãtoarele sunt lucruri corporale?

153. Erau incluse in categoria lucrurilor corporale:
a. lucrurile fara o forma materiala
b. lucrurile care puteau fi atinse cu mana, avand o forma materiala
c. lucrurile considerate mai pretioase
R:B

107. Care din urmãtoarele sunt lucruri incorporale?

154. Erau incluse in categoria lucrurilor incorporale:
a. lucrurile care isi schimba forma daca sunt mutate
b. lucrurile care nu puteau fi atinse cu mana
c. lucrurile fara o forma materiala
R; B

108. Care din urmãtoarele sunt lucruri mobile?

155. Erau incluse in categoria lucrurilor mobile:
a. lucrurile care isi schimba forma daca sunt mutate
b. lucrurile fara o forma materiala
c. lucrurile care puteau fi miscate prin putere proprie sai printr-o forta exterioara lor
R: C

109. Care din urmãtoarele sunt lucruri imobile?

156. Erau incluse in categoria lucrurilor imobile:
a. lucrurile care isi schimba forma daca sunt mutate
b. lucrurile fara o forma materiala
c. lucrurile care puteau fi miscate prin putere proprie sai printr-o forta exterioara lor
R ;A

110. Care sunt elementele posesiunii?

157. Elementele posesiunii sunt:
a. animus si corpus
b. animus
c. corpus
R; A

111. Care erau mijloacele juridice de ocrotire a posesiunii?

158. Mijloacele juridice de ocrotire a posesiunii sunt:
a. interdictele recuperandae possessionis causa si interdictele retinendae possessionis causa
b. possessio iuris si possessio iniusta
c. possessio interdicta si possessio iuris
ANS:A

112. Ce efecte producea posesia?

159. Posesia produce urmatoarele efecte:
a. posesorul se bucura de protectie juridica prin intermediul interdictelor
b. sarcina probei revine paratului
c. in eventualitatea unui proces in revendicare paratul nu are calitatea de posesor
ANS:A

113. Ce se înþelege prin elementul ,,animus”?

160. Prin elementul posesiei ,,animus”, se intelege:
a. intentia de a pastra un lucru pentru altul
b. intentia de a pastra lucrul pentru sine
c. totalitatea actelor materiale prin care se realizeaza stapanirea asupra unui lucru
ANS:B

114. Care era forma de proprietate specificã epocii prestatale a Romei?

162. Forma de proprietate specifica epocii prestatale a Romei este :
a. proprietatea quiritara
b. proprietatea colectiva a gintii
c. proprietatea pretoriana
ANS:B

115. Ce alt tip de proprietate a mai existat în paralel cu prorietatea colectivã a gintii, asa cum rezultã din
textele vechilor autori?
163. Textele vechilor autori ne arata ca, in paralel cu proprietatea colectiva a gintii, a existat si:
a. proprietatea quiritara
b. proprietatea familiala
c. proprietatea peregrina
R;B

116. Care era termenul prin care erau desemnate terenurile aflate in proprietatea familiala?
164. Terenurile aflate in proprietatea familiala erau desemnate prin termenul :
a. ager publicus
b. heredium
c. nec mancipi
R; B

117. Ce caractere prezenta proprietatea familiala?

165. Proprietatea familiala prezinta urmatoarele caractere:
a. caracter inalienabil, indivizibil, de coproprietate
b. caracter inalienabil, indivizibil, absolut
c. caracter inalienabil, indivizibil, perpetuu
R: A

118. Ce caractere prezintã proprietatea quiritara?

166. Proprietatea quiritara prezinta urmatoarele caractere :
a. caracter inalienabil, indivizibil, de coproprietate
b. caracter exclusiv, absolut, perpetuu
c. caracter exclusiv, absolut, de coproprietate
R;B

119. Care era modul originar de transmitere a proprietatii la romani?

167. Modul originar de transmitere a proprietatii la romani este :
a. in iure cessio
b. traditiunea
c. mancipatiunea
R; B

120. Ce caracteristici prezintã mancipatiunea, modul originar de transmitere a proprietatii la romani?

168. Mancipatiunea, modul originar de transmitere a proprietatii la romani, prezinta urmatoarele caracteristici :
a. presupune tinerea cu mana de catre dobanditor a lucrului transmis
b. presupune organizarea unui proces fictiv
c. este un mod de dobandire a proprietatii prin indelungata folosire a lucrului
ANS:B

121. Ce caracteristici prezintã proprietatea quiritara?

169. Proprietatea quiritara prezinta urmatoarele caracteristici :
a. se putea pierde prin trecerea timpului si putea fi revocata
b. apartinea numai cetatenilor
c. avea ca obiect doar lucrurile nec mancipi
R:B

122. În ce consta ocupatiunea, unul din modurile cele mai vechi de dobandire a proprietatii?
170. Ocupatiunea, unul din modurile cele mai vechi de dobandire a proprietatii consta in :
a. luarea in stapanire a lucrurilor fara stapan
b. dobandirea proprietatii prin indelungata folosire a lucrului
c. dobandirea proprietatii prin absorbirea juridica a lucrului accesor de catre cel principal

123. În ce consta uzucapiunea, unul din modurile de dobandire a proprietatii la romani?

171. Uzucapiunea, unul din modurile de dobandire a proprietatii la romani consta in :
a. luarea in stapanire a lucrurilor fara stapan
b. dobandirea proprietatii prin indelungata folosire a lucrului
c. dobandirea proprietatii prin absorbirea juridica a lucrului accesor de catre cel principal
R ;A

124. În ce consta accesiunea, unul din modurile de dobandire a proprietatii la romani?

172. Accesiunea, unul din modurile de dobandire a proprietatii la romani consta in :
a. luarea in stapanire a lucrurilor fara stapan
b. dobandirea proprietatii prin indelungata folosire a lucrului
c. dobandirea proprietatii prin absorbirea juridica a lucrului accesor de catre cel principal
R;C

125. Care dintre urmãtoarele forme solemne trebuia respectatã în cazul mancipatiunii?
173. Mancipatiunea presupunea indeplinirea unor forme solemne:
a. prezenta a 2 martori, cetateni romani
b. prezenta lui libripens
c. prezenta mancipantului si a lui accipiens, nu si a lucrului care urma sa fie transmis
R: B
126. Care dintre urmãtoarele lucruri erau susceptibile de a fi uzucapate?
176. Erau susceptibile de a fi uzucapate urmatoarele lucruri :
a. pamanturile
b. lucrurile posedate cu violenta
c. lucrurile furate si ascunse
ANS:A

127. Care dintre urmãtoarele lucruri nu erau susceptibile de a fi uzucapate?

177. Nu erau susceptibile de a fi uzucapate urmatoarele lucruri :
a. pamanturile
b. lucrurile posedate cu violenta
c. lucrurile mancipi
ANS:B

128. Care sunt conditiile a cãror îndeplinire o presupune traditiunea?

178. Traditiunea presupune intrunirea a doua conditii :
a. termenul si justa cauza
b. remiterea materia la a lucrului si justa cauza
c. remiterea materia la a lucrului si termenul
ANS:B

129. Pentru ce era utilizatã traditiunea?

179. Traditiunea era utilizata pentru :
a. transmiterea proprietatii
b. transmiterea proprietatii, posesiei si detentiunii
c. transmiterea proprietatii si a posesiunii
ANS:A

130. Ce condiþii trebuiau îndeplinite pentru intentarea actiunii in revendicare?

180. Pentru intentarea actiunii in revendicare, se impunea intrunirea unor conditii:
a. reclamantul sa fie proprietar quiritar si sa nu posede lucrul revendicat
b. obiectul actiunii in revendicare trebuia sa fie roman, individual determinat sau de gen
c. reclamantul sa fie proprietar, iar paratul sa fie intotdeauna posesor
ANS:A

131. Ce este uzufructul, potrivit definitiei lui Paul?

181. Uzufructul, potrivit definitiei lui Paul este :
a. dreptul de a te folosi de lucrul altuia si de a-i culege fructele, pastrand substanta lui
b. dreptul de a folosi lucrul altuia fara a-i culege fructele
c. dreptul de a folosi serviciile sclavilor altuia
ANS:A

132. Ce este usus? :

182. Usus este :
a. dreptul de a te folosi de lucrul altuia si de a-i culege fructele, pastrand substanta lui
b. dreptul de a folosi lucrul altuia fara a-i culege fructele
c. dreptul de a folosi serviciile sclavilor altuia
ANS:B

133. Ce este habitatio?

183. Habitatio este :
a. dreptul de a te folosi de lucrul altuia si de a-i culege fructele, pastrand substanta lui
b. dreptul de a folosi lucrul altuia fara a-i culege fructele
c. dreptul de a locui in casa altuia
ANS:C

134. În ce constã servitutea personalã operae?

184. Operae servorum este :
a. dreptul de a te folosi de lucrul altuia si de a-i culege fructele, pastrand substanta lui
b. dreptul de a folosi lucrul altuia fara a-i culege fructele
c. dreptul de a folosi serviciile sclavilor altuia
ANS:C

135. Ce caracteristici prezenta servitutea personalã?

185. Servitutea personala prezinta urmatoarele caracteristici :
a. se constituie in folosul unei anumite persoane
b. se constituie in folosul proprietarului unui imobil
c. genereaza obligatii in sarcina proprietarului lucrului aservit fata de titularul dreptului de servitute

136. Ce caracteristici prezintã servitutea reala?

186. Servitutea reala prezinta urmatoarele caracteristici :
a. se constituie in folosul unei anumite persoane
b. se constituie in folosul proprietarului unui imobil
c. genereaza obligatii in sarcina proprietarului lucrului aservit fata de titularul dreptului de servitute

137. Ce drepturi are uzufructuarul?

187. Uzufructuarul are urmatoarele drepturi :
a. dreptul de a folosi lucrul
b. dreptul de a instraina lucrul
c. dreptul de a greva lucrul
ANS:A

138. Dreptul de uzufruct poarta asupra urmatoarelor bunuri :

188. Dreptul de uzufruct poarta asupra urmatoarelor bunuri :
a. bunuri care nu se consuma prin intrebuintare
b. bunuri care se consuma prin intrebuintare
c. bunuri de gen
ANS:A

139. Care sunt trãsãturile comune pe care le prezintã atât servitutile personale cât si servitutile reale?
189. Servitutiile, atat cele personale cat si cele reale, prezinta o serie de trasaturi comune :
a. toate servitutiile, atat cele personale cat si cele reale, sunt drepturi personale
b. toate servitutiile, atat cele personale cat si cele reale, sunt drepturi reale
c. servitutiile pot fi transmise unor terti
ANS:B

140. Când se deschide succesiunea ab intestat?

190. Succesiunea ab intestat se deschide atunci cand :
a. exista mostenitori testamentari
b. defunctul a lasat un testament
c. testamentul nu a fost valabil intocmit
ANS:B

141. Ce reprezintã modul de acceptare a mostenirii pro herede gestio?

198. Pro herede gestio este modul de acceptare a mostenirii care :
a. reprezinta o declaratie de acceptare a mostenirii expresa dar nesolemna
b. reprezinta un mod solemn de acceptare a mostenirii care se realizeaza printr-o declaratie facuta in fata
martorilor
c. reprezinta actul din care rezulta ca heredele accepta mostenirea, desi nu se pronunta expres in acest
sens
ANS:C

142. Ce desemna obsequium?

222. Obsequium, desemna :
a. dreptul patronului de a dispune de bunurile dezrobitului
b. respectul pe care dezrobitul il datora patronului sau
c. serviciile datorate de catre dezrobit
ANS:B

143. Erau persoane in mancipio :

224. Erau persoane in mancipio :
a. fiii de familie vanduti de catre parintii lor in scopul realizarii unui castig
b. debitorii insolabili atribuiti creditorilor lor
c. oamenii liberi care se angajau ca gladiatori
ANS:A

144. Dediticii erau locuitorii cetatilor care s-au opus pretentiilor de dominatie ale romanilor care:
229. Dediticii erau locuitorii cetatilor care s-au opus pretentiilor de dominatie ale romanilor
care:
a. reprezinta o categorie inferioara de peregrini
b. puteau dobandi cetatenia romana
c. aveau dreptul de a veni la Roma
ANS:A

145. Care erau drepturile de care se bucurau veteres, latinii cei mai vechi?
232. Veteres, erau latinii cei mai vechi care se bucurau de urmatoarele drepturi :
a. ius commerci, ius connubii si ius suffragii
b. ius commerci, ius connubii si ius honorum
c. ius commerci, ius connubii si ius militiae
ANS:A

146. În ce categorii se împãrteau oamenii liberi spre sfarsitul epocii vechi?

233. Spre sfarsitul epocii vechi, oamenii liberi se imparteau in doua mari categorii :
a. cetateni si necetateni
b. latini si peregrini
c. cetateni si peregrini
ANS:A

147. Care dintre definiţiile de mai jos îi este atribuită lui Justinian?
236. Care din definiŃiile de mai jos îi este atribuită lui Justinian:
a. jurisprudenŃa este cunoaşterea lucrurilor divine şi umane, ştiinŃa a ceea ce este drept şi nedrept;
b. principiile dreptului sunt acestea: a trăi în mod onorabil, a nu vătăma pe altul, a da fiecăruia ce este al său;
c. dreptul este arta binelui şi a echităŃii.
ANS:A

148. Care dintre definiţiile de mai jos îi este atribuită lui Ulpian?
237. Una din definiŃiile de mai jos îi este atribuită lui Ulpian:
a. jurisprudenŃa este cunoaşterea lucrurilor divine şi umane, ştiinŃa a ceea ce este drept şi nedrept;
b. principiile dreptului sunt acestea: a trăi în mod onorabil, a nu vătăma pe altul, a da fiecăruia ce este al
său;
c. dreptul este arta binelui şi a echităŃii.
ANS:B

149. Care dintre definiţiile de mai jos îi este atribuită lui Celsus?
238. Care din definiŃiile de mai jos îi este atribuită lui Celsus:
a. jurisprudenŃa este cunoaşterea lucrurilor divine şi umane, ştiinŃa a ceea ce este drept şi nedrept;
b. principiile dreptului sunt acestea: a trăi în mod onorabil, a nu vătăma pe altul, a da fiecăruia ce este al său;
c. dreptul este arta binelui şi a echităŃii.
ANS: C

150. Cum se numeau magistraţii care exercitau cele mai importante atribuţiuni de ordin judiciar?
250. MagistraŃii care exercitau cele mai importante atribuŃiuni de ordin judiciar erau:
a. pretorii;
b. questorii;
c. edilii curuli
ANS: A