Liceul cu Program Sportiv Bacău Unitatea de învăţare: STATUL ROMÂN MODERN

Profesor: CORNELIA CUCU Continutul: UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

Clasa: a XII-a

ACTIVITATE PE GRUPE
FIŞA DE LUCRU NR.1

Citiţi cu atenţie următoarele texte:

A.”Înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii oferă un nou prilej de tratative între Puterile europene, în cadrul Congresului de Pace
de la Paris.Lucrările Congresului s-au deschis la 13 februarie şi s-au desfăşurat până la 18 martie 1856, când puterile participante
semnează Tratatul de pace. Partea din tratat referitoare la Principatele Române prevedea: înlăturarea protectoratului Rusiei asupra
lor; se menţine suzeranitatea otomană, dar principatele intrau sub garanţia colectivă a Puterilor europene (Franţa, Austria, Rusia,
Turcia, Prusia, Regatul Piemontului); se stabileşte libertatea navigaţiei pe Dunăre şi neutralitatea Mării Negre; se înfiinţează o
Comisie europeană a Dunării, cu sediul la Galaţi; judeţele din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad şi Ismail, erau retrocedate
Moldovei; convocarea unor Adunări ad-hoc, prin care românii să fie consultaţi asupra viitoarei organizări a ţărilor lor. Acestea
urmau să fie alcătuite din reprezentanţi ai clerului, ai marii şi micii proprietăţi, ai orăşenilor şi clăcaşilor”
( V.Pascu, Istoria modernă a Românilor)

B. Art.XXIV. Majestatea Sa Sultanul promite să convoace imediat, în fiecare dintre cele două provincii , un divan ad-hoc, alcătuit
în aşa fel încât să constituie reprezentarea cea mai exactă a intereselor tuturor claselor societăţii. Aceste divanuri vor fi chemate
să exprime dorinţele populaţiilor referitoare la organizarea definitivă a Principatelor.
( Tratatul de Pace de la Paris, 1856)

Sarcini de lucru:
1.Caracterizaţi criza europeană de la mijlocul secolului al XIX-lea.
2. Menţionaţi statutul politico-juridic al Principatelor Române, pe baza celor două documente.
3. Faceţi o schemă a prevederilor Congresului de Pace de la Paris, referitoare la români.
 TRATATUL DE
PACE DE LA PARIS
(18 martie 1856)
FIŞA DE LUCRU NR.2

Citiţi cu atenţie următoarele texte:

A. „Europa este în toată dreptatea de a cere să cunoască şi bazele ce voim a da viitoarei noastre organizaţii politice şi sociale ,
căci numai organizându-ne ca stat european, ca societate europeană, puterile se vor învoi a ne întinde mâna (…). Aşadar,
domnilor, să lăsăm utopiile , să arătăm Europei (…) că voim a fi o societate europeană, voim şi ţinem la condiţiile unei societăţi
în cale de progres, voim libertatea conştiinţei, voim egalitatea înaintea legii, voim respectul individului, a domiciliului, a
proprietăţii.”
( Mihail Kogălniceanu, discurs în Adunarea ad-hoc a Moldovei, 6/18 octombrie 1857 )

B. „Adunarea ad-hoc a Moldovei,păşind pe calea ce i s-a prescris de către Tratatul de la Paris, adică începând a rosti dorinţele
ţării (…) declară că cele dintâi, cele mai mari, mai generale şi mai naţionale dorinţi ale ţării sunt:
1.Respectarea drepturilor Principatelor şi îndeosebi a autonomiei lor, cuprinse în vechilor lor capitulaţii încheiate cu Înalta Poartă
în anii 1393, 1460, 1511 şi 1634.
2. Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România.
3. Prinţ străin, cu moştenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei şi ai cărui moştenitori să fie crescuţi în religia
ţării;
4.Neutralitatea pământului principatelor;
5.Puterea legiuitoare încredinţată unei obşteşti Adunări , în care să fie reprezentate toate puterile naţiei.”
(Proiect de rezoluţie a Adunării ad-hoc a Moldovei, 7/19 octombrie 1857)

Sarcini de lucru:
1.Pe baza primului document, indicaţi elementele care oferă informaţii despre modul în care era percepută imaginea Europei de
clasă politică românească.
2.Precizaţi dezideratele programului politic paşoptist conţinute în al doilea document.
FIŞA DE LUCRU NR.3
A.”Convenţia de la Paris (7/19 august 1858) oferea Principatelor o nouă organizare internă. Marile Puteri hotărau realizarea unei
confederaţii sub numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti; fiecare Principat avea însă domnitor, guvern şi
Adunare Legiuitoare proprie. Pentru elaborarea legilor de interes comun se înfiinţa Comisia Centrală cu sediul la Focşani unde
funcţiona şi un for judecătoresc suprem, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie. Convenţia stabilea , de asemenea, egalitatea
cetăţenilor în faţa legii, accesul liber la funcţiile publice şi sublinia necesitatea reglementării raporturilor dintre proprietari şi
ţărani.” ( V.Pascu, Istoria modernă a Românilor)

B. Schema de funcţionare şi organizare a regimului politic al Principatelor Unite ale Moldovei şi Munteniei:
MUNTENIA MOLDOVA
Puterea executivă Puterea executivă
INSTITUŢII COMUNE
DOMNUL DOMNUL
ales de către Adunarea ales de către Adunarea
electivă COMISIA CENTRALĂ electivă
GUVERNUL GUVERNUL

Puterea legislativă
Puterea juridică Puterea legislativă
Parlament unicameral Parlament unicameral
ADUNAREA ELECTIVĂ
ÎNALTA CURTE ADUNAREA ELECTIVĂ
aleasă de către corpul
DE aleasă de către corpul
electoral
JUSTIŢIE ŞI CASAŢIE electoral

Sarcini de lucru:
1. Pe baza documentului A, exprimaţi un punct de vedere personal cu privire la adecvarea/inadecvarea soluţiei oferite de puterile
garante problemei unirii Principatelor, în condiţiile istorice ale anului 1858.
2. Analizaţi schema de funcţionare şi organizare a regimului politic al Principatelor Unite ale Moldovei şi Munteniei, conform
Convenţiei de la Paris din 1858 şi precizaţi elementele de modernizare în raport cu vechiul act constituţional al Ţărilor Române .
 …………………………………………………………
…………………………………………………………
…………………………………………………………
…………………………………………………………
…………………………………………………………
…………………………………………………………
CONVENŢIA …………………………………………………………
DE LA PARIS …………………………………………………………
(7/19 august …………………………………………………………
1858) …………………………………………………………
…………………………………………………………
…………………………………………………………
…………………………………………………………
…………………………………………………………
…………………………………………………………
…………………………………………………………
…………………………………………………………
…………………………………………………………
FIŞA DE LUCRU NR.4

Citiţi cu atenţie următorele texte:

A.”Alegându-te pe Tine Domn în ţara Noastră, noi am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi noi, om
nou...Constituţia din 7(19) august ne însemnează o epocă nouă şi Măria Ta eşti chemat să o deschizi. Fii dar omul epocei...fă ca
legea să fie tare; iar Tu, ca Domn, fii bun şi blând, fii bun mai ales pentru aceia pentru care mai toţi Domnii au fost nepăsători sau
răi. Nu uita că dacă 50 de deputaţi te-au ales Domn, ai să domneşti peste două milioane de oameni.”
(Salutul adresat de Mihail Kogălniceanu, la 5 ianuarie 1859, în Adunarea electivă a Moldovei)

B. “Unirea e actul energic al întregii naţiuni române, e mare noastră cucerire şi de aceea, domnilor , nici chiar domnitorului, dacă
încă unui singur particular, nu-i recunosc şi nici nu-i voi da vreodată dreptul acesta de a zice că el a făcut singur Unirea. Nu,
domnilor, Unirea naţiunea a făcut-o.”
(Discursul lui Mihail Kogălniceanu în Adunarea Principatelor Unite, 9 februarie 1863)

C.”Românii din Transilvania, în împrejurările de faţă , numai la Principate privesc, numai de aici aşteaptă semnul, numai de aici
îşi văd scăparea. Când s-a ales Cuza domn, entuziasmul la românii Transilvaniei era poate mai mare decât în Principate.”
(Alexandru Papiu Ilarian, despre alegerea lui Al.I.Cuza ca domn al Principatelor Române)

D.”Discursul lui Boerescu (propunerea de alegere a lui Cuza domn al Munteniei) a făcut mare impresie. Din piepturile tuturor a
izbucnit strigătul însufleţit: <Trăiască principele Alexandru Cuza>. Acest strigăt a stârnit un ecou puternic între miile de oameni
ce se adunaseră în faţa clădirii (...). Deputaţii depun jurământul şi apoi votează. Au votat în mod secret 64 de deputaţi. La
despuierea scrutinului s-a stabilit că Alexandru Ioan Cuza are 64 de voturi. Deci, prin vot secret, el a fost ales în unanimitate.
Clopotele au început să sune, văzduhul răsuna de ovaţiile poporului, entuziasmul era de nedescris. Un astfel de spirit este necesar
pentru un popor să întemeieze patria sa sau s-o reconstituie, dacă a pierdut-o.”
(Lajos Kossuth, despre alegerea lui Cuza)

Sarcină de lucru: Pe baza textelor de mai sus, exprimaţi un punct de vedere argumentat în privinţa importanţei alegerii lui Al.
I.Cuza pentru statului naţional român modern.